You are on page 1of 7

Faur Sebastian Ioan informaţiei

Grupa II

Tehnici de colectare a

STIGMATIZAREA

,,E mult mai uşoară dezintegrarea unui atom, decât a unei prejudecăţi”
Albert Eistein Lucrarea de faţă se adresează în primul rând profesioniştilor de sănătate mintală, dar şi tutoror celor care îşi pun întrebări legate de persoanele cu boli sau tulburări psihice, aducând în prim plan un fenomen de care nici unul dintre noi nu este străin-stigmatizarea. Fenomenul stigmatizării este, în esenţă, o ştirbire a umanităţii atât în ceea ce priveşte persoana stigmatizată, cât şi pentru cea care o stigmatizează. „Stigmatizarea reprezintă un concept complex care se referă la: • A utiliza etichete (cuvinte) sau sintagme compromiţătoare cu referire la comportamentele sau caracteristicile particulare ale unei persoane sau ale unui grup de persoane cu probleme de sănătate mintală; • a reduce identitatea unei persoane la un comportament sau caracteristică (ex. la un diagnostic); • atitudine negativă, ostilă faţă de persoanele etichetate şi evitarea sau refuzul de a le acorda sprijin; • experienţa respingerii, dezaprobării, dispreţului, excluziunii • sociale şi discriminării.” (Erving Goffman- Stigmatizarea: Observaţii privind managementul identităţii compromise, 1963) Bolile mentale ramân unul din motivele de glume din cultura populară. Portrete negative ale unor persoane cu boli psihice alimenteaza teama, neîncrederea si percepţia distorsionată. Acestea determina şi mai multă stigmatizare, ducînd la aparţia unui cerc vicios. Totusi, unele afecţiuni mentale se confruntă cu mai multă stigmatizare decat altele. Schizofrenia, spre exemplu, este mult mai stigmatizată decat depresia. Este de obicei ridiculizată şi determină mult mai rar compasiune. Depresia, pe de altă parte, este mai rar ridiculizată, poate si datorita reclamelor facute de firmele ce produc antidepresive, făcând astfel boala mai cunoscută şi mai acceptată. (http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/stigmatizarea-in-boalamentala-si-cum-poate-fi-depasita_72)-18 mai 2009 Atunci când aud expresia sănătate mintală, majoritatea oamenilor se gândesc la boli mintale. Dar sănătatea mintală înseamnă mult mai mult decât absenţa bolii psihice. Practic, nu se poate realiza o delimitare precisă între sănătatea mintală si tulburarea psihică.Sănătatea mintală variază de la bine spre mai puţin bine sau chiar rău. Sănătatea mintală a unei persoane poate trece prin toate fazele; uneori, acea persoana este mai sănătoasă decât alteori. Uneori, ea are nevoie de ajutor pentru a rezolva anumite probleme.Mulţi oameni pot avea probleme de sănătate mintală într-un anumit moment al vieţii. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS): • 450 000 000 persoane în lume suferă de o tulburare psihică; • România se află pe locul 5 în Europa ca incidenţă a tulburărilor psihice; • 20 % din populaţia României suferă de o tulburare psihică în acest moment; • Anual sunt diagnosticate aproximativ 23 000 cazuri de depresie ; • 1 din 4 români va dezvolta o tulburare mintală în decursul vieţii; • în lume, la fiecare 40 de secunde un om s-a sinucis ; • peste 80% din persoanele care se externează dintr-un spital de psihiatrie au vârsta sub 54 de ani . (http://www.anti-stigma.ro/info_statistici.html)- 18 mai 2009

1

i cei care nu au nevoie de psihiatru pentru ei sau pentru un membru al familiei au o oarecare reţinere faţă de psihiatrie.anti-stigma. dar.În condiţii de tratament adecvat o persoană care a avut discernământul diminuat sau pierdut şi-l poate recăpăta. Adevăr: Studiile arată că persoanele cu tulburări psihice nu sunt mai periculoase decât persoanele sănătoase din aceeaşi populaţie. Nu toate bolile psihice sunt însoţite automat de pierderea discernământului. În conformitate cu Legea nr. Adevăr: Tulburările de sănătate mintală sunt tratabile şi uneori complet vindecabile.pulsmedia. dr.html)-18 mai 2009 „Persoanele publice au o atitudine diferenţiată . potrivit jurnalului The Guardian (1999) "sunteţi de 20 de ori mai expus riscului de a fi omorât de o persoană normală decât de o persoană bolnavă psihic". ceea ce este o eroare fundamentală.Bolnavul psihic este un bolnav ca toţi bolnavii. pentru că există această greşită stigmatizare: bolnavul psihic este un nebun. există şi reuşite si rezolvări de durata. familială etc.ro/article--x-Manifestari_stiintificeConferinta_nationala_de_terapie_si_management_in_psihiatrie--968. Există si pentru bolile psihice tratament. 487 din 11 iulie 2002 . capacitatea de muncă păstrată şi pot lucra în orice domeniu în raport de abilităţile proprii. E nevoie de o schimbare a mentalităţii populaţiei. viaţă socială. dacă din acest punct de vedere privim lucrurile. doar ca boala lui se adreseaza altei părţi a fiinţei umane. Mircea Dehelean UMF Timisoara: http://psihiatru. Asociţia Psihiatrilor Americani afirmă că "persoanele cu tulburări psihice au o mult mai mare probabilitate să fie victime decât agresori". Adevăr: Persoanele cu tulburare psihică au. Cu tratamentele actuale (medicaţie şi intervenţii psihosociale) persoanele cu tulburări psihice se pot integra într-o viaţă normală (activitate profesională. o destigmatizare. Mit: Persoanele cu tulburări psihice ar trebui izolate de societate în spitale-azil. care să sancţioneze şi să descurajeze orice formă de discriminare a persoanelor cu tulburări psihice.) Mit: Persoanele cu tulburări psihice nu au discernământ. Practic. Există încă o oarecare reţinere a populatiei faţă de contactul nemijlocit cu o persoană care are eticheta de boală psihică. Adevăr: Boala psihică nu este singura cauză a pierderii discernământului. experienţa şi motivaţia personală.ro/info_mituri. Mit: Persoanele cu tulburări psihice sunt violente şi periculoase. Mit: Persoanele cu tulburare psihică nu pot să lucreze. reinserţia familială şi socio-profesională influenţează favorabil evoluţia clinică a tulburării şi ameliorează viaţa individuală în sensul creşterii calităţii vieţii. şi medicina organică se confruntă cu boli care se remit şi recidiveaza. Pneumonia sau pielonefrita este tot o boala si nu trebuie să fie infamantă. acţiune care se desfăşoară în intreaga lume şi sperăm ca într-un viitor nu foarte îndepărtat şi bolile psihice să fie considerate boli obişnuite.Faur Sebastian Ioan informaţiei Grupa II Tehnici de colectare a Mituri şi adevăruri privind persoanele cu tulburări psihice: Mit: Persoanele cu tulburări psihice nu vor mai fi niciodată normale.Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice: 2 .Cei care au in familie astfel de bolnavi înteleg mai bine lucrurile şi văd bolnavul psihic ca pe un suferind care are nevoie de un tratament corespunzător. ca orice altă persoană.html)-18 mai 2009 Există legi în vigoare şi planuri de acţiune pe termen lung .” (prof. Adevăr: Cercetările au demonstrat că tratarea acestor persoane în comunitate. (http://www.

furnizarea. Acţiuni ce trebuie avute în vedere: • Desfăşurarea de activităţi pentru a combate stigmatizarea şi discriminarea. sectoriale şi antreprenoriale pentru a elimina stigmatizarea şi discriminarea în practicile de angajare asociate problemelor de sănătate mintală.ro/pls/legis/legis_pck.pdf)-19 mai 2009 Interviuri Interviu cu d-na doctor Faur Niculina medic specialist psihiatrie din Alexandria.Faur Sebastian Ioan informaţiei Grupa II Tehnici de colectare a • „Orice persoană care suferă de tulburări psihice sau care este îngrijită ca atare trebuie tratată cu omenie şi în respectul demnităţii umane şi să fie apărată împotriva oricărei forme de exploatare economică. • Stimularea implicării comunităţii în programe locale de sănătate mintală sprijinind iniţiativele organizaţiilor neguvernamentale. (http://www. revizuire şi inspectarea activităţilor de sănătate mintală. • Dezvoltarea şi implementarea politicilor naţionale. incluzând drepturile omului la standardele internaţionale şi regionale.ro/design/pdf/Strategia.” Art. 35. • Dezvoltarea unui program coerent de politici şi a unei legislaţii adresate stigmatizării şi discriminării.După debutul afecţiunii familia îi părăseşte. (3). • Organizarea de instruiri vocaţionale pentru oamenii care suferă din cauza problemelor de sănătate mintală şi sprijinirea adaptării locurilor de muncă şi practicilor de muncă la nevoile lor speciale cu scopul de a asigura intrarea lor întro angajare competitivă. • viii. împotriva tratamentelor vătămătoare şi degradante. mulţi dintre ei rămânând în instituţii specializate fără nici un fel de susţinere” 3 . În multe cazuri oamenii cu probleme de sănătate mintală suferă din cauza lipsei de oportunităţi egale datorate unei astfel de discriminări. prognoza lor generală bună şi posibilitatea de a le trata şi faptul că arareori ele sunt asociate cu violenţa. . (2). Art. sexuală sau de altă natură.cdep. Stimularea creerii şi dezvoltării de organizaţii neguvernamentale locale şi naţionale şi de organizaţii conduse de beneficiari.. • Încurajarea integrării copiilor şi tinerilor cu probleme de sănătate mintală şi dizabilităţi în sistemul educaţional şi de instruire vocaţională obişnuit. • Introducerea sau examinarea legislaţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi pentru a ne asigura că aceasta acoperă şi sănătatea mintală în mod egal şi echitabil.htp_act_text?idt=37369)-19 mai 2009 “Dezvoltarea politicilor de sănătate mintală şi implementarea lor nu trebuie periclitate de stigmatizarea larg răspândită urmare problemelor de sănătate mintală care conduce la discriminare. Drepturile omului şi respectul pentru oamenii cu probleme de sănătate mintală trebuie protejate. • „Nu este admisă nici o discriminare bazată pe o tulburare psihică" . aparţinătorii lor şi comunităţile în care ei trăiesc.” (extras din Strategi a Ministerului Sănătăţii Publice în domeniul sănătăţii mintale http://hsapoca. 35. organizaţii care să reprezinte oamenii cu probleme de sănătate mintală. • Stabilirea de standarde de reprezentare a beneficiarilor de servicii de sănătate mintală şi aparţinătorilor în comitete şi grupuri responsabile de planificarea. care să scoată în relief ubicuitatea problemelor de sănătate mintală. Am avut o discuţie cu privire la stigmatizarea bolnavilor psihic şi readaptarea lor înapoi în societate. • Stabilirea unui dialog constructiv cu mass media şi furnizarea de informaţii acesteia în mod sistematic.

E adevărat că cele mai grave apar în perioada adolescenţei şi imediat după. divorţul sunt factori care influenţează. alcool. iar frecvenţa violenţei printre bolnavii psihic nu este mai mare decât la persoanele sănătoase. de asistenţă socială şi de creare de locuri de muncă adecvate unde să fie protejaţi. sau sunt predispuse afecţiunilor psihice? Afecţiunile psihice pot să apară indiferent de vârstă. . Protejaţi cu ce sau de ce? Să aibă parte de regului mai flexibile. pentru a se readapta? Sunt cazuri în care îşi revin sau au potenţialul de a-şi reveni la starea de dinainte de boală. decesurile apropiaţilor. demenţa.. cum ar fi:retardarea mintală. profesie chiar şi IQ.De multe ori după debutul afecţiunii familia îi părăseşte.Din păcate nu este suficient.Nu pot alătura cuvântul nebun niciuneia dintre afecţiunile psihice” Sunt bolnavii psihic violenţi sau periculoşi? De foarte multe ori boala psihică se poate manifesta prin agresivitate şi violenţă. Cum ar putea fi sprijiniţi. să fie înteleşi în relaţiile cu colegii.. de psihoze şi de depresiile recurente. Există categorii de persoane care suferă mai frecvent.Evenimentele care se petrec în viaţa unui om printre care: pierderea locului de muncă.S-a încercat în câteva centre universitare. Totuşi. cum ar fi Bucureşti şi Timişoara. angajatorii îi resping din cauza afecţiunilor psihice pe care nu le cunosc. psihoze maniaco-depresive şi altele mai uşoare care au clar discernământ:psihopatiile(tulburări de personalitate).Societatea ar trebui să se implice mai mult în desfăşurarea unor astfel de programe. tulburările psihice legate de substanţe halucinogene.Faur Sebastian Ioan informaţiei Grupa II Tehnici de colectare a Care sunt afecţiunile psihice cele mai stigmatizate? În primul rând afecţiunile care debutează în jurul vârstei de 18-20 de ani. mulţi dintre ei rămânând în instituţii specializate fără nici un fel de susţinere. pe lângă spitalele de psihiatrie.Este vorba de schizofrenie. nu mai sunt primiţi înapoi la locul de muncă.Pentru celelalte cazuri este nevoie de programe speciale de ajutor.Sunt situaţii grave pentru că le afectează întreaga viaţă. anumite forme de schizofrenie. dar numai în anumite afecţiuni şi în anumite etape de evoluţie ale acestora. când persoanele respective nu şi-au desăvârşit pregătirea profesională şi înainte de a-şi întemeia o familie. Din ce cauză? Nu reuşesc să-şi continue studiile în timpul internării..Dar. Pot fi tulburările psihice clasificate în cu sau fără discernământ? Există afecţiuni care sunt clar fără discernământ. organizarea unor ateliere protejate. sex. cum ar fi programul de lucru. dar mult mai rar. Pot avea schizofrenicii discernământ? 4 .. Dar cei care au discernământ. sunt violenţi? Pot fi şi ei violenţi. categoriile defavorizate nu sunt mai susceptibile? Nu. iar ulterior după externare când încearcă să să-şi găsească un loc de muncă.

Ulterior. construită o campanie anti-stigma? Prin programe guvernamentale. Spitalul a refuzat sa mă reprimească. ce ar trebui să se întâmple? Ar putea fi organizate întâlniri între elevi şi psihologi. mă tot amânau” Când ai început să ai probleme? Acum 3 ani de zile.D-na doctor a refuzat să ma pensioneze. din cauza dezorganizării in gândire şi comportament. mă tot amânau..este vorba de oameni care trebuie ajutaţi. simptomele şi evoluţia bolilor psihice. percepţii iluzorii).. să încerc să ma pensionez pe caz de boală.Schizofrenia este o boală cronică(pe viaţă) care poate avea perioade de remisiune completă sau parţială-de cele mai multe ori. . Asta din cauza diagnosticului? Da.Eram foarte confuză. În ce stare te aflai după externare? Nu au fost mari schimbări.Nu am urmat tratamentul cum trebuia după ce nu mi-au mai dat injectabil.. prin educaţie sanitară.Am stat 2 luni. prin mass-media.Populaţia trebuie educată pentru a cunoaşte cât mai multe despre cauzele. dar secţii diferite. dar tot îmi era refuzată vechea slujbă.. Este termenul de „nebun ” folosit peiorativ în mass-media? Da.Dupa diagnosticare d-na doctor mi-a prescris un tratament.Este vorba de boli care trebuie trate ca orice boală somatică (a corpului. după mai multe cercetări. Pe acelaşi motiv? Ce ai mai încercat? Am vrut. asistentă medicală care a fost diagnosticată acum 3 ani cu episod depresiv major .pentru că se poate întâmpla oricăreia dintre noi. dupa care m-am oprit… Şi ce s-a întâmplat? Am fost internată de urgenţă la Spitalul Al. Pornind de la şcoli.cu simptome psihotice (halucinaţii.Nu pot alătura cuvântul nebun niciuneia dintre afecţiunile psihice. medici psihiatri care să le vorbească despre afecţiunile psihice şi chiar să facă profilaxie (prevenirea apariţiei şi a răspândirii bolilor).. Unde lucrai atunci? Unde lucrez şi acum. Urmează un interviu cu o tânără (not for attribution) de 30 de ani. Te-a ajutat? Da.Dupa o lună de tratament mă recuperasem destul de mult.Vroiam să mă reangajez. fizică) .L-am urmat o perioadă. m-a pus să fac expertize medicale. m-a încurajat.În timpul acela urmam tratament la d-na doctor în Alexandria. Şi ai reuşit? Spitalul a refuzat sa mă reprimească.Adică la acelaşi spital din Bucureşti.A fost numită iniţial demenţă precoce.Faur Sebastian Ioan informaţiei Grupa II Tehnici de colectare a Este foarte greu de răspuns la această întrebare. Obregia. am făcut mai multe teste 5 . evoluţia bolii s-a schimbat foarte mult sub noile terapii medicamentoase. Cum ar trebui tratată.

Am început o nouă relaţie.Dupa o relaţie de o durată mai mare am făcut o depresie.. 6 .. Cu viaţa sentimentală cum stai? Bine.Faur Sebastian Ioan informaţiei Grupa II Tehnici de colectare a psihologice. Ai spus că lucrezi pe altă sectie decât înainte..Am renunţat la facultate şi am revenit acasă.nu mai conta..De ce? Credeam că nu m-ar putea întelege decât cineva ca mine...cu probleme psihice. Obregia. pentru că nu întelegeam că îmi vroia binele. Acum ce faci.am rămas însărcinată. Şi acum.Cel mai frică îmi e că nu o să-mi găsesc de lucru din cauza bolii. Interviu cu o fată (not for attribution) de 25 de ani care în timpul anului I de facultate(acum 6 ani) a fost diagnosticată cu depresie atipică (depresie majoră. caracterizată de variabilitatea dispoziţiei).. e ultimul an la Drept.. cu multe insitenţe.Bine.Mereu ma concentram pe câte o relaţie fără să ţin cont de altceva.Am un prieten stabil de un an de zile. multe schimbări. iar acum la sterilizare la un cabinet de cardiologie din spital Eşti mulţumită? Nu prea..A fost o perioadă foarte dificilă cu internări şi tratamente… În ultimul timp ai făcut progrese.Credeam că nu m-ar putea întelege decât cineva ca mine.Pe care lucrai înainte şi pe care lucrezi acum? Înainte lucram la secţia de Copii arşi. dar îmi este foarte frică.. Nu înteleg. lucrez la spital.Mă gândeam că un om sănatos m-ar judeca şi nu ar merge.Sunt anul III la Limbi Străine şi anul I la Drept..şi a trebuit să avortez din cauza tratamentului. bineînteles. cu probleme psihice” Cum au început problemele pentru tine? Eram anul I la Limbi Străine la Universitate. m-am internat de mai multe ori. cum vezi viitorul?Ce ai vrea sa faci după facultate? Să mă angajez să îmi fac o familie. Urmezi tratament în continuare? Da..M-am întors la Bucureşti la facultate. Îmi pare rau. .Am trecut prin atâtea.Nu ai mai încercat să te internezi? Ba da..M-am internat la Spitalul Al.Am avut rezultate bune şi m-au primit înapoi.Asta a durat cam 4 ani.. un oraş nou. şi nu pe acelaşi post.Nu credeam că o să am o relaţie cu cineva sănatos mintal. Cum au evoluat lucrurile? Total nefavorabil.Îmi pare rău cel mai mult de certurile cu mama. nu? De un an jumătate nu m-am mai internat. plus că îmi plăcea mai mult.Este diferenţă de bani..Am mai avut şi alte relaţii sentimentale. dar nu am lucrat şi nu mi-am continuat studiile. ce planuri de viitor ai? Momentan sunt studentă în anul II la Psihologie.

Clădirea cea mai apropiată de intrare este cea în care se află camera de gardă-unde se primesc urgenţele. se plimbă. m-am decis să plec în observaţie la Spitalul de Psihiatrie din comuna Poroschia (comună limitrofă oraşului Alexandria). modernizări. Observaţie (neparticipativă) Nu am găsit sau nu au existat campanii sau acţiuni anti-stigma în ultima perioadă.În jurul cladirilor şi între ele sunt spaţii verzi generoase şi bănci acoperite pentru a te adăposti de ploaie sau de soarele prea puternic.Sunt supravegheaţi de asistente şi de infirmieri pentru a preveni orice incident.În acest timp am observat cum unii bolnavi veneau aduşi de familie sau chiar singuri.U”..Mi s-a redus mult tratamentul şi mi-e bine oricum. dar şi un ambulatoriu de specialitate(unde se acordă tratament fără nevoia de internare). Având în vedere că nu e prima dată când vizitez spitalul. în formă de . De aceea.Am aflat mai târziu că majoritatea se interneză şi externeză singuri.Este alcătuit din trei clădiri..Una era veche şi se afla în construcţie iar celaltă era clar modernizată. Pe băncile şi prin spaţiile verzi se află pacienţi care discută. porţile deschise”. pe o suprafaţă destul de mare. s-a înlocuit vechiul sistem de încălizire prin sobe cu unul cu centrale pe lemne.M-am plimbat ceva timp prin curtea spitalului.Faur Sebastian Ioan informaţiei Grupa II Tehnici de colectare a Dar urmezi tratament nu? Nu din cauza bolii propriu-zise mi-e frică. În stânga acestei prime clădiri se mai găseau încă două mai mici(practic un corp unitar). În cealaltă parte(dreapta primei clădiri) se află cel mai mare pavilion . Spitalul de la Poroschia fiind unul cu .. Spitalul este plasat chiar în centrul comunei. şi conducerea administrativă a spitalului. pot spune că s-a schimbat destul de mult:renovări.. ci din cauza antecedentelor medicale. îti mai cer ţigări sau bani.Mai aştept până să mă angajez.Majoritatea par liniştiţi.Între timp continui şcoala şi îmi fac planuri pe perioade mai scurte.Aici sunt majoritatea saloanelor. 7 . dar şi laboratorul de analize medicale. în special pentru cronici.În cea din urmă se aflau saloane pentru bolnavii psihic.