You are on page 1of 5

CURS 1

15.10.2010

DIREC II ALE MODERNIZ RII INSTRUIRII

Nu trebuie s se renun e la concepte care

i-au câ tigat reputa ia. Educa ia permanent

r mâne înc valabil , pentru c nu au disp rut nici condi iile care au stat la apari ia acesteia. Factorii favorizan i ai educa iei permanente: 1. Cre terea exponen ial a cuno tin elor informa ii se dubleaz . 2. Muta ii intervenite în perimetrul profesorilor i al ocupa iilor umane. În ultimele decenii au ap rut profesii noi pentru care trebuie formate competen e mai ridicate pentru a asigura exercitarea profesiilor în legitimitate sigur . 3. Evolu iile social-politice cu consecin ele lor, fie c este vorba de noi state sau de globalizare, fie c este vorba de rezolvarea unor probleme cu care se confrunt omenirea în epoca contemporan . 4. Viabilitatea educa iei permanente direc iei în care poate ac iona aceasta. Înc de la apari ia ei printre direc iile de ac iune erau identificate urm toarele: 1. Moderniz ri asupra obiectivelor pe care trebuie s le vizeze educa ia. 2. Moderniz ri în privin a con inutului, care trebuie s fie asimilat diferi i cursan i. 3. Metodele de înv are 4. Modele la nivelul sistemului educa ie permanente, în sensul c în cadrul acesteia s-au f cut reconsider ri asupra unor comportamente cum ar fi asupra educa iei adul ilor. Cre terea cererii de educa ie educa ional. A fost personal. Cu multe decenii în urm , structura personalului angajat în economie era configurat sub forma unor piramide, în sensul c num rul covâr itor al angaja ilor era reprezentat de tehnologiei, al produc iei, solicit i ca o consecin fireasc , extinderea procesului i este legitim , deoarece la ora actual , evolu iile din perimetrul expedi ii tot mai înalte din partea segmentelor de i parcurs de i informa iilor din domeniul particular i de cunoa tere, s-au tot scurtat perioadele la care volumul de cuno tin e

observându dup cum -se remarcau G. cu un ciclu rile anglo-saxone au sistemele de înv proiectate în a a fel cu un ciclu primar mai lung (5. Personalul mediu avea o calificare intermediar redus de persoane cu calificare înalt . colarit ii i la nivel educa ional pe deoparte în cre terea obligatorii care a ajuns la vârste din ce în ce mai înalte. mânt cu un ciclu primar mai scurt sau mai lung. Diversificarea tipurilor cadrul economiei.i adapteze tipurile i profilurile de colaritatea obligatorie. W. i un num r Ast zi structura personalului este sub forma unei piramide. i func ioneaz fiecare variabil sau element al i viitoare. 6 ani). dar au ap rut altele. mânt pentru c mânt Exist diferen e între modul de structurare a sistemelor de înv liceal mai scurt sau mai lung. Este evident c cererea de educa ie 1. mai ales din p erimetrul i al economiei i practicienii trebuie s vegheze ca educa ia s se industriei i a profilurilor de trebuie s . modernizarea instruirii poate s fie caracterizat : modul de structurare al sistemului de înv prin felul în care se concretizeaz procesului de înv mânt. fundamentate pe ideea c la . social i În leg tur cu modul de structurare a sistemului de înv colaritate modul în leg tur cu tipurile de s-au f cut modific ri în ceea ce prive te modul de proiectare a ciclurilor de colaritate incluse în cadrul înv mântului. În leg tur cu modific rile în ceea ce prive te modul de proiectare a ciclurilor de colaritate se precizeaz c lungimea acestora este determinat de obiectivele educa ionale pe care exist i le propune fiecare ri i sisteme de înv ar i fiecare sistem de înv mânt. Astfel educa ia î i onoreaz : func ia economic . mântului care ile în coli în cadrul înv coli în func ie de nout NOT : Atât exper ii în educa ie. Unele coli nu au mai prezentat interes. Au avut loc nout i de expertiz sunt tot mai înalte. Pinar. iar pe de alt parte s formeze speciali ti care s onoreze toate nevoile prezente prospectiv .muncitori cu calific ri joase. o extindere în jos la cum se finalizeaz 2. De exemplu. dar cu vârful în jos. mânt s-a constatat c : mânt. cum ar fi un cadru didactic cu foarte mul i elevi la clas . (cel mai mare specialist în curriculum) amintea de experien e nedorite. La ora actual . Mialaret. dar dezvolte a a încât s formeze pe deoparte tipul de personalitate convenabil pe care societatea îl dore te s -l edifice.

care sunt i care r mân indiferent de rezervele unora. i de ei. mai ales în perimetrul pedagogiei orientale. cadrele didactice au neglijat obiectivele de natur afectiv i psiho-motric . Când spunem acest lucru ne gândim c probleme cu func iile pe care le îndeplinesc obiectivele educa ionale cu clasific rile (taxonomii) educa ionale. 3 ani. de-alungul timpului. deoarece de i calitatea acestora depind toate celelalte variabile ale procesului. Harrow pentru domeniul afectiv. punând accent doar pe cea cognitiv . Trend la variabilele procesului de înv începând cu variabila cea mai des invocat natura mânt. care nu apar ca o constrângere sau ca un demers în disonan cu Trebuie ca în anumite privin e. Krathohe pentru domeniul motric. structurate pe cele 3 axe. pilonul de baz al oric rei instruiri. Aceast perfec ionare a obiectivelor educa ionale. liceul la premisa c profesionalismul în viitoarea meserie solicit o cultur general mai serioas aceasta se poate realiza prin parcurgerea unui ciclu gimnazial mai lung. deoarece nu mai exist probleme cu utilizarea obiectivelor educa ionale în func ie de disciplinele de înv mânt. avantajele pedagogiei prin obiective pot fi resim ite în situa ia sau în cazul cadrelor didactice care cunosc satisfacator principalele taxonomii ( B. exist aceast vârst sunt mai filiativi. Evident. Exist lucr ri unde chiar se face o apologie a competen elor. Bloom pentru domeniul cognitiv. în copiilor. La ora actual se manifest o preocupare semnificativ pentru o pedagogie care s maximizeze formarea competen elor. aceasta ar fi mai important decât tradi ionalele obiective . pleac de i ri. În leg tur cu aceste obiective educa ionale la ora actual exist suficiente argumente de a le justifica importan a pentru c asupra obiectivelor nu exist atâtea dubii cât exist asupra altor elemente ale procesului de înv la ora actual nu mai exist mânt. pentru c la ora actual nu mai exist dubii cu procedeele de opera ionalizare. sugerându-se cititorilor c educa ionale. Cei care proiecteaz sisteme de înv pericolul în trecerea c tre ciclul gimnazial s genereze probleme în leg tur cu adaptarea mânt cu un ciclu gimnazial mai lung. Dimpotriv . În unele apare cu 4 ani.nivelul ciclului primar ederea lâng o persoan trebuie s fie mai lung deoarece copiii l rile cu un ciclu primar mai scurt. nu intr negativ asupra personalit pedagogia care vizeaz formarea unor competen e. Din p cate. elevii în i i s fie atra i în identificarea unor obiective educa ionale dorite impus. modernizarea poate fi urm rit i anume cu obiectivele educa ionale. Acest lucru a avut efect ilor elevilor.

14. Utilizarea limbajului nonverbal. 4. pe care le îndepline te urarea anumitor activit i. povesti. 3. Cadrele didactice trebuie s fie con tientizate de natura Competen a ± o structura cu grad de complexitate mare. Elaborarea unor mesaje în registre diferite. Respectarea regulilor gramaticale. 5. Dezvoltarea limbajului de specialitate. Citirea i în elegerea diferitelor texte. sau competen e reperabile la nivelul unei discipline (rezolvarea de FUNC IILE COMPETEN E trebuie foarte bine identificate OBIECTIVE se ating dac cursan ii dac cursan ii ating o serie de con inuturi CON INUTURI Exerci iu: Competen a de comunicare: 1. ritm. Persuadarea eficient a semenilor. 7. Interpretarea unor roluri specifice dramatiz rilor. 2. Semnificarea corect a cuvintelor. Trebuie s se vad pe fiecare domeniu ce competen e se potrivesc . 12. care asigur rezolvarea anumitor probleme sau desf disciplinele de înv probleme). capacitatea de a relata. expresivitate). Exist competen e cu un grad mare de generalitate sau acoperire (competen e de comunicare) care pot fi întâlnite la toate are.Competen ele procesului de instruire acestor competen e. 8. 10. 9. Dezvoltarea fluen ei vorbirii (intensitate. Formarea deprinderii de a vorbi în public. i obiectivele educa ionale sunt importante pentru derularea i înv are. Dezvoltarea capacit ii de ascultare. 6. 13. Argumentarea corect a unor enun uri. 11. Comportamentul empatic.