You are on page 1of 11

Publicatii

Buletin de Psihanaliza
Editat de Societatea Romana de Psihanaliza, Grup de Studiu IPA

REGRESIA IN DEZVOLTAREA PSIHICA SI IN TERAPIA PSIHANALITICA
Han GROEN-PRAKKEN

1. Introducere In desfasurarea tratamentului psihanalitic, fantoma regresiei se profileaza in fundal. Intrebarile la care trebuie sa raspundem sunt daca aceasta fantoma este una buna sau rea, daca ne ajuta in munca noastra sau care, dimpotriva, impiedica vindecarea si daca putem anula efectele fantomei rele. Pentru unii terapeuti, regresia pacientului este un imperativ, ceea ce presupune ca profunzimea problemelor acestuia poate fi surprinsa numai cand intra in starea de regresie; pentru alti terapeuti, regresia reprezinta o stare ce trebuie

Numai dupa descoperirea sa si descrierea cronologica a etapelor succesive ale dezvoltarii libidinale .precum perceptia. Daca insa un copil de sase ani. desi in terminologie el distingea intre eu si pulsiunea libidinala. intrucat. regresiile survin simultan in etape libidinale. eului si supraeului. Cel mai frecvent. testarea realitatii. avea tendinta retragerii la asezarile lasate in urma sa. aceasta situatie este perfect adecvata etapei lor de dezvoltare. voi aprecia dezirabilitatea versus riscurile prezentei sale in dezvoltarea copiilor si adultilor. Freud discuta despre dezvoltarea libidinala. in sensul unor pierderi permanente sau temporare ale acestora. Cand tribul care-si continua calatoria intalnea un dusman care era prea puternic. pentru inceput. Sa prezentam cateva cazuri pentru a ilustra aceste observatii teoretice. in relatii obiectuale si in functii ale eului. eu. partiala sau globala. Apoi voi descrie rolul regresiei versus progresie in dezvoltarea copilului. In final. p. 61) In aceasta lucrare voi incerca. efecte mature puteau fi inlocuite de afecte primare. poate fi normala sau patologica. dezvoltand simultan un foarte puternic atasament fata de tatal sau. (1994. eul a fost considerat ca fiind centrul mai multor functii . genitala (1905) . inainte ca ultima tinta a grupului sa fie atinsa . iar ideile despre functiile eului erau. care arata o vadita admiratie si dragoste fata de mama sa. constiinta. anala. Dupa delimitarea functiilor eului a devenit clar faptul ca regresia nu se marginea la manifestari libidinale.Freud a putut sa observe mai clar ca o etapa a dezvoltarii. Cand un baiat de trei ani. Eul si Sinele (1923). in lucrarea sa. este confruntat cu nasterea unui frate. Etapa psihologiei eului isi facuse aparitia. motilitatea. trecatoare sau permanenta. Regresia in cadrul sinelui. Cand copiii de doi ani. Regresie si fixatie Conceptul de regresie este tot atat de vechi sau chiar mai vechi decat psihanaliza. El regresaaza de la o relatie obiectuala pozitiva . functionarea intelectuala sau motorie putea regresa la o etapa mai putin evoluata. are aceeasi experienta. luptandu-se cu conflictele sale oedipiene si avand preocupari sexuale. controlata sau necontrolata. sa definesc mai precis regresia.nici o etapa libidinala nu este depasita complet. idealurile. El a folosit comparatia cu un trib nomad care pierde cativa membri ce se stabilesc undeva. reziduuri ale fiecarei etape coloreaza chiar viata adultului. In aceasta perioada a dezvoltarii teoriei sale. supraeu). o data atinsa. materiile lor fecale si deprinderea curateniei corporale se amuza si gasesc satisfactie in rostirea de cuvinte "murdare". Astfel. reversibila sau ireversibila".orala. preocupati de urina. amuzandu-se si gasind satisfactie in rostirea de cuvinte cu semnificatii anale. deseori au fost observate regresii ale functiilor eului. acesta va cauta sa se retraga la o etapa libidinala anterioara: el regreseaza. refularea. 2. doi ani si jumatate. aparari utile puteau diminua ca forta sau puteau deveni mai puternice. functii intelectuale si afective. benefica sau distructiva. el se poate retrage intr-o atitudine de incapatanare agresiva fata de mama sa. in acel moment. mai degraba imprecise. cum am putea sa-l readucem pe pacient la starea sa anterioara normala de functionare? Citam dintr-o lucrarea recenta a lui Blum: "Regresia poate usura sau impiedica functionarea. inca nu concepuse modelul structural (sine. Dupa dezvoltarea modelului structural. el se indeparteaza de placerea sa genitala catre un teritoriu libidinal in care se simte mai protejat: pregenitalitatea. putea fi abandonata pentru retragerea la o etapa precedenta (1916-1917). daca o etapa libtdianala B pune pe individ in fata unei situatii ce prezinta un pericol psihic.prevenita cu orice pret.

Iata un caz de regresie patogena: un copil care abia a invatat sa fie curat si pronunta deja un numar de cuvinte si propozitii scurte. de enurezis. greu de stapinit. este observata o stare de regresie reversibila normala si generala. Dupa fiecare sfarsit de saptamana . in masura in care aceasta poate fi apreciata la un copil care nu vorbeste sau nu scrie. pe care insa le realizeaza ca un copil de doi si jumatate. scrie sau citi. ajunge la spital pentru o interventie minora. ea ma iubeste la fel de mult ca pe el": o interpretare a regresiei sale dupa nasterea fratelui. Sau. la varsta de opt ani. ii necajeste pe ceilalti.Tommy Tommy este spitalizat la Clinica de Psihiatrie pentru Copiii. el va fi un om stapanit de vinovatie pentru tot restul vietii. cu exceptia unei intarzieri de vorbire. El foloseste propozitii de un cuvant si are o fizionomie expresiva. prin neascultare si porniri de furie. ca un factor in patogeneza. bine educat. cand se naste fratele sau. Nu se inregistreaza schimbari sau imbunatatiri comportamentale. desi o fiinta afectuoasa si placuta. In continuare. deoarece nu poate vorbi. copilul se murdareste din nou cu excremente si uita cea mai mare parte a cuvintelor din vocabularul sau. mai apoi. ce poate fi considerat mai degraba agresiv. Tommy face pipi pe el. Ma voi referi in special la simptomul lui. el este un baiat activ. Voi incepe cu un caz clinic de regresie avand un puternic caracter de aparare patogena. in timpul caruia dispar gradual cele mai multe functii ale eului. El isi aduce mama la disperare cu pretentiile sale.oedipiana catre o relatie obiectuala anala si negativ-oedipiana. astfel incat ii pot intelege intentiile. Ii vorbesc despre gandurile sale de atunci: cum se gindea ca mama il iubeste pe micul sau frate mai mult si cum isi spunea: "cand ma port ca un bebelus si imi ud patul. Cazul I . El ia parte la crime si torturi pentru care nu gaseste sens Supraeul si idealurile sale regreseaza sau chiar sucomba datorita stressului si anxietatii. In timpul imbolnavirilor. Dupa ce m-a ascultat. Tulburarile de comportament ale lui Tommy apar la varsta de trei ani. dar in timpul primilor trei ani de viata dezvoltarea sa este normala. La varsta de patru ani refuza sa mearga la gradinita. este neascultator si agresiv. iata cazul unui baiat de nouasprezece ani. La cinci ani. ca o forma puternica de rezistenta si ca un factor esential in terapia analitica. Apoi manifesta o dorinta puternica de a se intoarce acasa. La intoarcere. intrucat nu se poate desparti de mama sa. care este chemat in serviciul militar si trimis in razboi. Cel mai simplu si mai sanatos exemplu de regresie este somnul. vom incerca sa surprindem cele patru functii ale regresiei mentionate de Balint: regresia ca mecanism de aparare. pentru ca. Mama. acestea sa se refaca. in viata. tatal este un alcoolic. dornic de relatii cu ceilalti. De atunci. Un test psihologic arata ca inteligenta sa este probabil normala. Cand. este depresiva in primii ani de viata ai lui Tommy. supraeul sau se va reface. lipsindu-l pe el de atentia mamei. Inteleg curand preocuparile lui fata de sarcina mamei sale si ii explic cat de disperat trebuie sa fi fost cand s-a nascut micutul sau frate. prin care si-a manifestat mai clar progresia si regresia. in spiritul unor idealuri despre o lume mai buna. la trezire. Pana acum am descris regresia. mai tirziu. Ultimele functii achizitionate sunt primele pierdute. Exista semne ale unor traumatisme cerebrale la nastere. situatia devine de nesuportat si Tommy este plasat intr-o casa pentru copii cu probleme de comportament. sufera de enurezis nocturn si prezinta numeroase tulburari comportamentale. iar regresia normala si ireversibila se produce odata cu imbatranirea.

Acest exemplu demonstreaza cat de artificiala poate fi o distinctie foarte clara intre pulsiune si dezvoltarea eului. de aparare. 3. inainte de a dispare definitiv. cauzata de nasterea fratelui sau. vorbirea.si fiecare le are intr-un fel sau altul . testarea realitatii si nenumarate altele . Ea descrie regresia normala a unui copil inaintea orei de culcare astfel: "chiar si cel mai cuminte si bine adaptat copil incepe sa se .precum gandirea. Din punctul sau de vedere. potenta sexuala. in legatura cu fantasma oedipiana a casatoriei cu infirmiera iubita si. rnotilitatea. o interpretare a regresiei afectului indreptata spre exprimarea prin intermediul unui organ. in memoria sa constienta si inconstienta. a doua oara. 1993).se dezvolta normal. In urma acesteia. desi cu numeroase intoarceri la un stadiu mai putin evoluat al dezvoltarii. Aceasta nastere a devenit un punct de fixatie in dezvoltarea sa. I-am vorbit despre tristetea si suferinta sa. pentru el. progresiv. De fiecare data. regresie si antiregresie Anna Freud (1969) pune in evidenta diferenta dintre dezvoltarea somatica progresiva si dezvoltarea psihica progresiva. sanatoasa a fost perturbata si a fost nevoie de timp pentru ca el sa-si revina. In amandoua cazurile urina insemna. Cazul sau a fost cel al unei regresii patogene.vorbirea. Functiile eului . cuvinte pe care nici nu le cunoastea. prima data. gandirea. deseori. Enurezisul a reaparut. ca sa folosim un termen somatic. (Groen-Prak-ken. Si cazul lui Tommy este o ilustrare a acestui punct de vedere: cateva functii ale eului . ce a blocat intreaga evolutie. Dupa aceasta. cu o conotatie sexuala.sprijina regresia la acel nivel al fixatiei sau doar inainte de ea. exercitind o forta contrara dezvoltarii sale progresive. el a inceput sa plinga si a facut pipi din nou. in timp ce in dezvoltarea psihica progresiva intoarcerile la o faza anterioara au o aparitie normala si regulata. In dezvoltarea somatica exista o linie continuu progresiva. Acest caz ne obliga sa discutam un alt concept care este strans legat de regresie: fixatia. dezvoltarea sa normala. enurezisul a mai aparut din nou. Se poate observa cum acest simptom (enurezis) a fost supradeterminat de traume si fantasme in diferite etape ale dezvoltarii libidinale. curatenia corporala . Anna Freud (1969) remarca faptul ca aceasta relatie intre regresie si fixatie se produce numai in dezvoltarea pulsiunilor. in legatura cu fantasma rivalitatii cu un ingrijitor care-si anuntase casatoria. udandu-se. Tommy devenea disperat de pierderea suportata prin intoarcerea la Clinica si enurezisul reaparea. in dezvoltarea eului. Sandler & Sandler considera ca. rezolvarea cazului fiind posibila doar prin tratament intensiv. punctele de fixatie sunt de asemenea prezente si ofera un exemplu de gandire primitiva anala care se poate observa in nevroza obsesionala. Este evident ca baiatul pe care l-am descris suferea de o trauma psihica puternica. Progresele. eul si pulsiunile se afla intr-un continuu schimb de impulsuri dinspre lumea interioara si exterioara. si i-am explicat ca urina poate lua locul unei multimi de lacrimi. o amprenta durabila a dezastrului in viata sa emotionala. evenimentul traumatic a ramas ca o cicatrice durabila.au fost stagnate in dezvoltarea lor cu prilejul nasterii fratelui sau.petrecuta acasa. Prezenta unor asemenea puncte de fixatie in evolutie . nu exista puncte de fixatie in dezvoltarea eului. Atunci. Tommy avea nevoie sa-si manifeste comportamental fantasmele (act out) cata vreme o vorbire evoluata nu era dezvoltata suficient pentru a le capta in cuvinte. Este posibil ca el sa fi uitat constient. totusi. a fost o manifestare a regresiei mereu la o etapa mai avansata a dezvoltarii libidinale.

Pot fi analizati doar cei capabili sa sustina o relatie regresiva cu analistul lor. pentru ea. petreceri. dezvoltarea pulsiunilor poate fi stagnata. Forta ce actioneaza in spatele antiregresiei este rusinea. Cu cat este mai mic copilul. labilitatea generala a afectelor manifestata prin pendulari instantanee intre ras si plans. in final. Si adultii au perioadele lor de regresie normala pentru a-si reface energia in serile libere. De asemenea. Functiile eului pot fi ireparabil afectate. repetarea unor cuvinte izolate sau a unor propozitii. intelese si devin accesibile memoriei in loc sa fie repetate. regresia era pentru ea foarte rusinoasa. exista o intelegere unanima asupra faptului ca psihoterapiile sunt insotite de regresie. cea mai in varsta dintre trei frai. transferul. in decursul caruia repeta relatiile conflictuale si fantasmele anterioare avute cu parintii lor. regresia a devenit un agent patogen. Eu presupun ca forta antiregresiei este deosebit de puternica la acele persoane care obisnuiau in trecutul lor sa progreseze rapid ca o aparare imporiva experientei traumatice sau ranii narcisice. Regresia in terapie. repere istorice Dupa cate cunosc. week-end-uri. Un anumit grad al regresiei exigentei fata de sine este necesar pentru a permite aparitia transferului si a asociatiilor libere. am avut o pacienta adulta. rana narcisica si insoteste regresia. Ceea ce atrage atentia in aceasta situatie este dezordinea crescanda din procesele gandirii. Pentru cel care studiaza regresia. Psihanaliza este tratamentul ce poate fi ales de pacientii ce pot dezvolta nevroza de transfer. pentru care nasterea sorei sale combinata cu mutarea in alt loc si depresia mamei sale au avut un impact traumatic asupra sa. 101). in ultimul caz exista un risc mare ca regresia sa nu fie reversibila si sa nu aduca beneficii. Observatiile Annei Freud se refera la copii. functionarea eului este suspendata si intervine somnul" (p. sa refuze sa plece. iar cadrul psihanalitic are functia de a-l ajuta pe pacient sa produca materialul ce poate fi interpretat. Ei considera ca pe un obiectiv al analizei diminuarea fortei antiregresiei. care pot fi recunoscute. Inainte de a intra in detalii tehnice ale stimularii si controlului regresiei va trebui sa discutam o controversa istorica asupra problemei referitoare la cat de profunda trebuie sa fie regresia pacientului pentru a rezolva problemele pentru care solicita ajutor. la fel de rusinoase. rar se poate ivi o mai convingatoare ilustrare a deteriorarii graduale a eului si a esecului sau de a indeplini o functie ce urmeaza succesiv alteia. Punctul de vedere al lui Freud este clar: metoda psihanalizei este interpretarea. modalitate pe care autorii o numesc antiregresie. In aceasta situatie. sa ceara semne de atentie pe care le primea la varste mult mai mici. Aceasta nu a putut fi analizata pana cand interpretarile n-au devenit. Sandler & Sandler mentioneaza modul in care adultii isi pot proteja eul si stima de sine punand o bariera in calea regresiei. sa vorbeasca fara sens. vacante. regresia eului este o reactie aproape normala in fata bolii sau dupa o experienta traumatica. Blocajul produs de vulnerabilitatea narcisica fata de interpretari si antiregresia puternica au restrins posibilitatile analizei.teama. plimbari etc. pana cand. Sterba (1934) a adus o contributie importanta cand a . Totusi. cu atat mai usor se produce regresia. indiferent daca cineva se refera la psihanaliza sau la o terapie mai putin intensa. Astfel. Ea a reactionat purtatndu-se ca cea mai in varsta si cea mai inteleapta. astfel incat o persoana sa se afle in contact direct cu aspecte regresive ale personalitatii sale. cerinta minima pentru ca un terapeut sa-si desfasoare travaliul interpretativ. 4.

Desi aceasta tehnica nu a avut continuatori. astfel incat sa se produca eliberarea de trauma si de influenta sa patogena. este fericit. care a inceput tratamentul dezvoltand o alianta terapeutica rezonabila. traieste anxietatea . Regresia benigna este cea care ofera posibilitatea trairii acestui nou inceput. uraste. Un tratament reusit al regresiei maligne este descris de Casement (1986) si Stewart (1992). Pentru a stimula regresia. Ferenczi a observat ca sursa patologicului poate fi constituita de traumatismele din copilarie si a elaborat teoria conform careia tehnica psihanalitica trebuie sa-i ajute pe pacient sa regreseze la situatia infantila. el a permis pacientilor sai sa vina la el pentru tratament la orice ora simt nevoia si a permis desfasurarea sedintelor peste durata obisnuita de 55 de minute. Eul observator este sprijinul terapeutului in munca sa. Convingerea mea este ca tratarea regresiei benigne si maligne necesita o profunda analiza de sine pentru a face posibila identificarea semnificatiei propriei trairi puternice contra-transferentiale si poate fi realizata doar de psihanalisti cu o analiza personala cat mai completa si cu afinitati deosebite pentru dezvoltarea psihica foarte timpurie. a manifestat treptat o regresie maligna de la care nu a mai fost posibila nici o . Balint. Voi ilustra aceste afirmatii cu prezentarea unei analize nereusite.descris clivajul eului pe durata tratamentului: el a facut distinctia intre eul care traieste experienta si eul care o observa (eul observator). Ferenczi. In regresia maligna. el a putut sa ramana prietenos si a putut sa faca fata atacurilor verbale agresive ale pacientilor sai. iubeste. Tehnica sa prezinta similaritati cu cea a lui Winnicott. In cursul unui tratament care-l solicita foarte mult. este mult mai important sprijinul non-verbal din partea analistului. afectele eliberate sunt atat de coplesitoare. Eul care traieste experienta (experiencing ego) este cel care sufera. El nu a putut sa-si termine experimentul intrucat a murit. 1967). exprimat prin prezenta si empatie. Acest tip de abordare a fost fundamentala multi ani pentru terapia bazata pe psihologia eului. cel care a continuat elaborarea acestei teorii. pe care a descris-o amanuntit in lucrarea sa Confusion of tongues between adults and children (1933).este acea parte a eului care regreseaza. (Balint. incat analiza poate fi distrusa. iar tehnica pe care a dezvoltat-o s-a bazat pe presupozitia ca un pacient trebuie sa regreseze pana la nivelul greselii sale primare pentru a fi capabil sa traiasca un nou inceput.Elly. elevul si prietenul lui Freud. pentru pacient. Unii pacienti s-au vindecat. Balint a distins doua atribute ale regresiei: benigna si maligna. de asemenea un adept al regresiei pana la etape timpurii ale dezvoltarii. CAZUL II . altii nu. Toti pacientii descrisi de Balint prezinta regresie benigna. de ce as putea simti astfel? "El este acea parte a eului care se distanteaza fata de experienta trecuta si prezenta. (Greenson. a afirmat ca in viata multor pacienti "se intampla ceva rau" cu mult inaintea complexului oedipian. femeie adulta Aceasta pacienta. Aceasta tulburare timpurie a fost numita "greseala primara" (the basic fault). eul observator (observing ego) este cel care inregistreaza aceste trairi: "e clar ca sunt gelos. a dezvoltat catre sfarsitul vietii sale o alta perspectiva. decat interpretarea verbala corecta. teoria sa a fost dezvoltata. care pur si simplu nu este auzita in timpul acestui tip de regresie. El nu a avut nimic impotriva ca pacientii sa-l sarute atunci cand regresia se producea pana la o etapa in care sarutul era neprimejdios. 1968). furios. Tratarea cu succes a regresiei maligne este rezervata unui grup foarte restrans de terapeuti. cand. gelos.

care i-a provocat o leziune partiala a cordului sinal. de 44 de ani. o usoara paralizie a picioarelor tot mai dificil de compensat cu trecerea anilor. trebuie sa doreasca sa sprijine terapia. sa fie pregatit sa discute despre sine chiar daca este dureros si sa fie constient ca o parte a necazurilor sunt propria problema si nu sunt datorate doar defectelor lumii exterioare. ale graviditatii. copii. ale pensionarii etc. in acelasi timp. spitalizarea si tratarea intr-un spital reprezinta un capitol diferit. Sa ilustram toate acestea prezentand doua cazuri. enurezis sau encompresis sau o anxietate fara motiv. Avem date despre reatiile sale apropiate cu sotul (sotia). un pacient se prezinta la noi deoarece nu a fost gasita nici o explicatie pentru sfuerintele sale somatice si este banuita prezenta unui conflict psihic la originea acestor tulburari. anxietate. fobie. Totusi. durata si originea suferintelor sale si daca au avut loc evenimente traumatice importante. parintii sau cei care se ocupa de cresterea sa.religie. Ne referim numai la pacientii ambulatorii. are doua fete (de 12 si 19 ani) si s-a nascut a sasea intre cei 9 copii ai familiei sale. De asemenea. evitind regresia care poate produce dezintegrarea. Ea a lucrat intotdeauna in sectorul . Este casatorita cu un barbat bogat. incapacitate de a munci competent. s-a prezentat la mine solicitindu-mi ajutorul intrucat nu se putea decide ce tip de munca dorea sa aleaga. in cazul copilului.Ciska. hochei sau de la patinaj. Sotul sau a avut un accident inaintea casatoriei lor. Mama sa a murit pe cind ea avea 8 ani. Uneori. parinti. CAZUL III . cunoastem istoria sa personala. frati. Ea parea foarte eficienta si competenta si venea de cele mai multe ori in haine tip sport deoarece se intorcea de la partide de golf. In cazul copiilor. potrivit acestui demers terapeutic. activitati preferate in timpul liber. probleme la scoala. insomnie. femeie adulta O femeie sanatoasa. probleme sexuale sau in relatii cu adulti si/sau copii. Promovarea si prevenirea regresiei in terapie Un pacient ne solicita ajutorul terapeutic intrucit el sau ea sufera de un numar mai mare sau mai mic de suferinte in care se manifesta insasi problema sa psihica.intoarcere in analiza. Alte date importante se refera la varsta problemele specifice varstei. satisfactie profesionala. Poate fi vorba de suferinte ale adultilor: depresie. ajutorul ne este solicitat in special cand este vorba de tulburari comportamentale. stim motivul manifest pentru care pacientul ne-a solicitat si intuim motivul latent. Un pacient. cu cei iubiti. ea a reusit sa-si organizeze viata personala intr-o maniera mai acceptabila. Cum procedam cand ni se solicita ajutorul? Incepem cu o evaluare cat mai completa. In unele tari. . 5. trebuie sa fie capabil sa se prezinte regulat la sedinte. Trebuie sa aflam inainte de a incepe tratamentul daca un pacient este motivat pentru psihoterapie si poate obtine beneficii de pe urma psihanalizei. a tenacitatii rezistentelor. Paralizia si posibilitatea scazuta de a avea o erectie au provocat probleme in relatia lor sexuala. a relatiilor obiectuale. La sfarsitul evaluarii. Cu ajutorul acestor date putem alcatui tabloul fortei eului sau. a posibilitatilor sale de cooperare care sunt necesare pentru a decide daca vom oferi pacientului o terapie care incurajeaza regresia sau vom avea grija sa protejam eul sau slab. precum crizele celor aflati la jumatatea vietii. pacientul trebuie sa fie capabil sa plateasca.

Pacienta a inceput prin a deplinge moartea soacrei sale. ca si posibilitatea relaxarii. care au fost analizati suficient pentru a fi capabili ca prin autoanaliza sa devina constienti de radacinile contratransferului lor. pentru a incuraja regresia. cu o foarte buna pregatire. Interventiile terapeutului pot fi indreptate spre incurajarea regresiei. cea mai importanta metoda pe care o poate folosi analistul pentru a se orienta printre afecte neverbalizate. intrebarea noastra principala este: Cum putem preveni regresia sau cum putem impiedica aparitia sa neplanificata ce ameninta sa devina prea profunda sau chiar maligna? Un prim raspuns evident este ca o putem preveni evitand influentele ce promoveaza regresia. Trebuie sa fim deosebit de atenti in configurarea cadrului psihanalitic. in aceasta faza a terapiei. dar in acelasi timp si pentru a o limita. incurajeaza fantasme. tensiuni psihice. Deci. ea fiind implicata in ingrijirea lor. afecte puternice si pierderea contactului cu realitatea exterioara. de propria mama. dar de trei ani si-a intrerupt activitatea. Sotul sau a pierdut o suma uriasa de bani si acum are un birou acasa. Intentia mea este de a promova regresia intr-o masura suficienta punerii sale in legatura cu moartea mamei. ca si a rezistentelor impotriva acestui transfer. ea a inceput sa plinga si sa-si aminteasca sentimentele sale de la acea varsta si de dupa moartea mamei sale. Parerea mea este ca ea nu are nevoie de o psihanaliza. terapiile iau o intorsatura inedita fata de asteptarile pe care le avem. la varsta lor. Ea a acceptat propunerea. trairi. fie de natura obiectuala. Tot in ultimii ani. Ma gandesc la o abordare empatica. puternica. Absenta contactului vizual si a motilitatii. dar care a avut de suportat in ultimii ani apasarea grea a unor probleme. Concluzia mea : Ciska este o femeie cu o sensibilitate normala. o frecventa ridicata a sedintelor produce dependenta si regresie. Ea a decis sa-si petreaca timpul avand grija de fiicele sale in loc sa se dedice unei noi activitati. Tacerea sau empatia analistului si omiterea interpretarilor pregatesc drumul catre regresie (Balint). Transferul insusi are multe aspecte regresive. experiente somatice sau pentru care pacientul nu gaseste cuvinte este analizarea si utilizarea contratransferului. Folosirea divanului produce intotdeauna regresia. intrebarea pe care mi-o pun este legata de semnificatia pe care o are in viata sa moartea timpurie a mamei.fie de natura narcisica. gesturile (acting) facute in timpul sau in afara sedintelor iau locul cuvintelor. In terapia ce promoveaza regresia profunda. Pacientul ale carui sedinte sunt zilnice nu-si poate reface puterea originala a rezistentelor in intervalul dintre acestea. De obicei. Intrunirile zilnice duc la dezvoltarea unui puternic transfer . Pacientii . apoi a devenit furioasa din cauza handicapului sotului si a lipsei de satisfactie sexuala si a continuat prin manifestarea ingrijorarii fata de educatia fiicelor sale. Concentrarea exclusiva asupra realitatii psihice a pacientului stimuleaza regresia. desfasurata intr-o sedinta pe saptamana. marea majoritate a problemelor sale provenind din exterior si neexistind nici o indicatie a unor conflicte interioare puternice. Promovarea regresiei pana la etape timpurii ale dezvoltarii psihice este lipsita de riscuri doar pentru psihanalistii cu experienta. Cum poate fi stimulata regresia si cind este indicata stimularea ei? De regula.organizalional. mea. considerand ca in majoritatea tarilor dumneavoastra o psihanaliza propriu-zisa nu este sau este cu greu posibila. Cand am spus ca este foarte dificil sa-ti cresti fiicele in conditiile in care tu insati nai fost crescuta. socrii sai au murit.

Deseori. punctul general de vedere este ca orice contact fizic cu pacientul trebuie evitat. Ajutorul in cazurile de panica poate fi oferit prin tonul vocii analistului sau prin cuvintele pe care acesta le alege. pacientul frustrat isi paraseste analistul dupa doi sau trei ani de analiza. ce sugereaza faptul ca pacientul nu se poate descurca fara ajutorul sau si ca acesta il poate feri de suferinta. el a aratat implicit faptul ca un pacient in tratament ar putea sa prefere retragerea in locul progresiei in fata unui pericol intern care isi face aparitia pe parcursul constientizarii inconstientului. Ferenczi. obtinand atatea sedinte cate poate acesta sa le ofere. Balint atrage constant atentia asupra unei atitudini omnipotente sau autoritare. Totusi. ei seduc analistul. Casement (1986) descrie o analiza cu foarte bune rezultate obtinute deoarece. de asemenea. Psihicul uman este foarte inventiv in a dezvolta modalitati de retragere: cineva poate nega complet caracterul periculos al unei situatii sau chiar existenta acelei situatii. un factor important ce influenteaza regresia. pacientterapeut. In general. Pacientul nu mai este un copil mic. Eu cred ca prima atitudine reprezinta riscul major pentru psihanalist: noi alegem aceasta profesiune pentru ca ea este eficienta. . Ei sunt dornici de atentie din partea analistului. vor solicita sedinte zilnice. este indicat sa mentinem un contact mai puternic cu realitatea exterioara prin evitarea includerii divanului in cadrul psihanalitic. ceea ce era de altfel indicat sa faca. este . trebuie sa descoperim din nou care sunt limitele acestei diade. aceasta a insemnat ca a supravietuit ca analist. Pacientii care sufera de o deprimare emotionala timpurie pot crea o situatie supusa lesne unei interpretari eronate. Winnicott si Balint au permis aceasta pentru a imita sprijinul binefacator al mamei care isi linisteste copilul speriat. Aceasta retragere se numeste rezistenta.aflati in criza. Un al doilea raspuns este ca. cu fiecare pacient analizat. 6. Aceasta imagine a omnipotentei este creata pe doua cai: . in astfel de cazuri. cred ca este recomandabil sa propunem o sedinta pe saptamina sau chiar o sedinta la doua saptamini. Unii pacienti intreaba daca iti pot stringe mana pentru a se feri de panica. sunt posibile si sedinte suplimentare in cazul crizelor severe. incepand terapia cu un nou analist. Regresia ca rezistenta Atunci cand Freud a comparat regresia cu retragerea unui trib nomad din fata primejdiei. Ei produc sentimente puternice de vinovatie contratransferentiale psihanalistului. interpretarile sale remarcabile lasa nesatisfacuta dorinta de afectiune a pacientului. care sufera intens. el a depasit trecutul prin multe alte etape ale dezvoltarii. In psihanaliza.prin sugestia ca analistul intelege mai bine decat pacientul. o dorinta ce nu poate fi satisfacuta intrucat nimeni nu le mai poate oferi afectiunea ce le-a lipsit in copilarie. pentru a preveni regresia. el a refuzat sa stringa mana pacientului: pentru pacient. In general.prin atitudinea plina de solicitudine a analistului. Stewart a observat ca pacientii carora le-a permis sa-i stringa mana au avut mai tirziu fantasme de viol sau incest. daca sunt pacienti ambulatorii. ci un adult sau a depasit de mult varsta primei copilarii. intr-o perioada foarte critica. Desi starea in care se afla corespunde unei dezvoltari psihice foarte timpurii. Probabil ca fiecare terapeut trebuie sa aiba experienta unei astfel de situatii pentru a intelege ca toate intentiile sale bune. Atitudinea analistului este. De asemenea. dar aceasta are anumite limite si.

la inceputul analizei. poate fi necesara temporar adoptarea unei tehnici diferite intrucat s-a produs o regresie pe durata careia interpretarile nu sunt auzite sau intelese. Analistul trebuie sa se orienteze mereu dupa principiul ca sarcina sa fundamentala este de a produce intelege prin interpretare. Concluzii Fiecare terapie psihanalitica produce regresie de diferite grade. London: Tavistock Publications. London: Free Associations Books. (1986). M. (1994). Totusi.P. in fapt sau in fantasma. Peltz ne avertizeaza ca exista riscul ca analistul sa apere aceasta liniste pe motiv ca il sustine pe pacient in afara problemelor contratransferentiale sau pe motiv ca protejeaza alianta terapeutica (pacient-terapeut) in loc sa interpreteze o rezistenta. prezenta in special la pacientii traumatizati (Peltz. 60-76. Terapeutic aspects of regression. chiar daca este vorba de repetarea unei experiente trecute. Traducere din limba engleza Daniela LECA Bibliografie Balint. Odata cu inaintarea terapiei isi fac aparitia sentimente transferentiale neplacute. sau poate sa neutralizeze pericolul transformindu-l intr-o situatie benefica. The conceptual development of regression. Prevenirea regresiei profunde este posibila cata vreme sunt luate in considerare limitele oricarei terapii. construind adecvat cadrul psihanalitic. 1992). P.J. Child. H. CAZUL IV -Charley Regresia acestui baiat la etapa neastamparului si indraznelii copilaroase il ferea de o coplesitoare tristete si de o ambivalenta extrema fata de tatal sau. in: G. care ameninta sa tulbure aceasta astmosfera linistita.): The British School of Psychoanalysis. o cale de a-l evita este anularea trairii prezentului si regresia la o etapa anterioara a dezvoltarii. Casement. aratand pacientului ca analistul nu este omnipotent. The basic fault. . Winnicott si Stewart: prima sarcina a psihanalistului este de a crea intelegerea prin interpretare. Blum. "Some pressures on the analyst for physical contact during the reliving of an early traum". Un caz particular de rezistenta este dorinta continua de a fi ingrijit. 7. 282-294. 49. Uneori. pacientii se simt eliberati de griji si inconjurati de afectiune. Psycho-Anal. St. Cata vreme pericolul este perceput a fi in prezent. Peltz subliniaza ceea ce este de asemenea stipulat de Balint. Cu aceasta observatie. cat si alegand corespunzator cuvintele. Kohon (ed.posibil ca persoana sa deplaseze pericolul asupra altei persoane. (1968). Promovarea regresiei profunde se recomanda a fi facuta numai de catre analisti cu o pregatire cat mai completa.

(1992). Internat. Introductary lectures on psycho-analysis S. H.E. Die klugen Sinne pflegend. 431-440. Ueber das Sprechen mit einem aphaschen Jungen. (1993). 'The fate of the ego in analytic therapy. "Confusion of tongues between adults and the child". Pr. Gutwinski-Jeggle & J.).. S. Aetiology. S.R. Tubigen: ed. "Some thoughts on development and regression. Three essays on the theory of sexuatity. The technique and practice of psycho-analysis. S. 16 (1923). 269-286. Quart. Journ. Theoretical and technical comments on regression and anti-regression. (1917). 19. Groen-Prakken.M. Freud.E. 75. 30. Diskord. R. pp. 15. Journ. Psycho-Anal. pp. A. 7. Freud. Internat. H. Sandler J & Sandkr. "The wish to be soothed as a resistance". Psychic experience and problems of technique. S. Psycho-Anal.E. (1994). 225 (1949). Peltz. 117-126. 370-399. (1967). Internat. New York: Internat. (1992). Psychoanal.-M. (1917). (1905). (1934). The ego and the id S. Psycho-Anal.Ferenezi. Sterba. 61. M. London/New York/Tavistock/Routledge . IN: J. Journ. Rotmarm (eds. Univ. Stewart. Greenson. R..