You are on page 1of 28

Colegiul Tehnic “Remus Răduleţ” Braşov Clasa: a XII - a B Specializarea: MECATRONICĂ Promoţia: 2011

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

TEMA: “Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM”

Coordonator: Prof. ing.Cornel STANCA

Absolvent: Cârciumaru Andrei Şerban

CUPRINS

ARGUMENT
1. INTRODUCERE
1.1

Automatizari..........................................................................

........................3
1.2

Relee.....................................................................................

.......................6
2. AUTOMATIZAREA CU RELEE A INSTALAŢIEI DE TRANSPORT

A BUŞTENILOR
2.1

Caiet de sarcini…………………………………………………………………………

………......….17
2.2

Grafcet……………………………………………………………………

……………………………..…18
2.3

Functile……………………………………………………………………

……………………………....19
2.4

Schema in FluidSIM………………………………………………………………………

…….....……20 BIBLIOGRAFIE

1

întrucât maşinile motoare asigură transformarea diferitelor forme de energie din natură în alte forme de energie direct utilizabile pentru acţionarea maşinilor unelte care execută operaţiile de prelucrare a materialelor prime şi a semifabricatelor. capabile să intervină într-un sens dorit asupra proceselor asigurând condiţiile de evoluţie a acestora în deplina concordanţă cu cerinţele optime. Prin automatizarea proceselor de producţie se urmareşte asigurarea tuturor condiţiilor de desfăsurare a acestora fără intervenţia nemijlocită a operatorului uman. încât viteza de reacţie a unui operator uman este insuficientă pentru a transmite o comanda necesară în timp util. Pe de alta parte unele procese tehnice se desfăşoară rapid. Mecanizarea proceselor de producţie a constituit o etapă esenţială în dezvoltarea tehnologiei şi a condus la uriaşe creşteri ale productivităţii muncii. Această etapă presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile să asigure evoluţia proceselor într-un sens prestabilit. omul îndeplineşte în principal funcţia de conducere a proceselor tehnologice de producţie. reprezentând echipamente şi aparate de automatizare. Lucrarea de fată realizată la sfârşitul perioadei de perfecţionare 2 . Operaţiile de conducere nu necesită decât un efort fizic redus. Datorită mecanizării s-a redus considerabil efortul fizic depus de om în cazul proceselor de producţie.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 ARGUMENT Ştiinta este un ansamblu de cunoştinţe abstracte şi generale fixate într-un sistem coerent obţinut cu ajutorul unor metode adecvate şi având menirea de a explica. prevedea şi controla un domeniu determinant al realitaţii obiective. După etapa mecanizării. Etapa automatizării presupune existenţa proceselor de producţie astfel concepute încât să permită implementarea lor mijloacelor de automatizare. dar necesită un efort intelectual important. Omul rămâne însă cu supravegherea generală a funcţionarii instalaţiilor automatizate şi cu adoptarea deciziilor şi soluţiilor de perfectionare şi automatizare. asigurându-se producţia de bunuri materiale la parametri doriţi. Se constată astfel că la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de producţie devine necesar ca o parte din funcţiile de conducere să fie transferate unor echipamente şi aparate destinate special acestui scop.

Consider că tema aleasă în vederea obţinerii diplomei de atestare în specialitatea de . Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum şi alte lucrări ştiinţifice cum ar fi: cărţi şi reviste de specialitate.mecatronist’’ dovedeşte capacitatea mea de a sistematiza şi sintetiza cunoştinţele. consider că se încadrează în contextul celor exprimate mai sus. Doresc să fac dovada gradului de pregătire în meseria de . de a rezolva problemele teoretice dar şi practice folosind procese tehnologice din specializarea în care lucrez. 3 .. În acest fel am corelat cunoştinţele teoretice şi practice dobândite în timpul şcolii cu cele întâlnite în documentaţia tehnică de specialitate parcursă în perioada de elaborare a lucrarii de diploma.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 profesională în cadrul liceului "Colegiul Tehnic Remus Răduleţ" .tehnician mecatronist’’. cunoştinţe dobândite în cadrul disciplinelor de învaţământ : „Automate Programabile " şi “Sisteme Mecatronice” Lucrarea cuprinde patru capitole conform tematicii primite..

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 AUTOMATIZĂRI 1. conduce. scăderea consumurilor specifice (de materii prime. In cadrul societaţii industriale şi al celei postindustriale scopurile generale ale automatizarii sunt urmatoarele: creşterea productivităţii. 2. eliberarea acestuia de participarea nemijlocită la producţia de bunuri şi de servicii. ea rezidă în primul rând în relaţiile dintre obiectele implicate. Omul. Pentru ca tehnologia invizibilă a facut posibilă. categorii şi scopuri Termenii “automat” şi “automatizare” fac parte din categoria celor mai utilizaţi atât în limbajul ingineresc. Este matematică aplicată prin metodele care o generează şi este ingineria prin aplicaţii. care deschide noi orizonturi în transporturile terestre . Crearea instalaţiilor tehnologice şi a tehnologiilor corespunzătoare este un 4 . sub forma sustentaţiei electromagnetice. Automatica este acea ramură a ştiinţei şi tehnicii care cuprinde totalitatea metodelor şi a mijloacelor tehnice prin care se stabilesc legături corespunzătoare între instalaţiile tehnologice (cele care realizează procesul de producţie) şi dispozitive anume introduse (cele care automatizează instalaţia sau procesul respectiv). pentru că automatizarea – aceasta este tehnologia invizibilă – a produs rezultate cât se poate de vizibile. i s-ar putea spune şi tehnomagie. conform căruia “nimic nu este mai practic decât o teorie bună”. păstrând proporţiile. făra pase magice. în limbajul recent. aparent paradoxal. Este invizibilă pentru că.. creşterea siguranţei în funcţionare. deşi face uz de obiecte. de combustibil şi de energie). altfel necesară). nu în ultimul rand. de realizare de automate şi de echipare a sistemelor fizico-tehnice cu automate pentru efectuarea în mod automat a unor operaţii. Şi exemplele ar putea continua. Introducere I se mai spune şi tehnologia invizibilă. de reglare. asigurarea preciziei execuţiei. Sub aspect socio-economic automatizarea conferă omului o poziţie calitativ nouă şi în raport cu producţia de bunuri şi de servicii. protejarea instalaţiilor. fără roţi. eliberându-se de munca fizică nemijlocită şi de participarea directă la procesul de producţie şi de servicii. fiind încă o ilustrare a adagiului. cât şi. Baza ei ştiinţifica este înalt teoretică din necesitaţi cât se poate de practice. levitaţia obiectelor. conducerea in condiţii de flexibilitate a liniilor de fabricaţie robotizate sau realizarea de echipamente medicale pentru circulaţia şi oxigenarea sângelui pe durata unor intervenţii chirurgicale. Cu toate acestea. Cele mai importante categorii de automatizari sunt urmatoarele: de comandă. Automatizarea: conţinut. acţiuni etc. scoaterea operatorului uman din medii novice şi. comandă şi supraveghează instalaţiile (automatizate) create de el insuşi. mişcări. după caz. ca automatizarile locale sau ca teleautomatizari). Automatizarea reprezinta acţiunea de concepere.. de exemplu. A facut posibilă utilizarea în condiţii de stabilitate a reacţiei de fisiune nucleară. de materiale. dar de mare profunzime şi simplitate. astfel încât conducerea proceselor de producţie să se desfăşoare fără intervenţia directă a omului (intervenţie. Ea este deschisă tuturor azimuturilor. de protecţie şi de semnalizare (toate realizabile. de măsurare. Nu este în mod voit invizibilă şi nu are nimic în comun cu magia.

cu părţile componente: DA – dispozitivul de a. fizică.si multidisciplinară. biologie. PT. Cu alte cuvinte. de regulă cu ajutorul unor construcţii. realizează comanda şi (sau) controlul unui anumit proces (sau faze) de Fig 1. precum şi de informatizarea globală a societăţii omeneşti. în funcţie de condiţiile impuse. chimice. realizarea şi utilizarea automatizărilor. producţia de bunuri şi de servicii s-a dezvoltat pe următoarele trepte: * Manufactura * Mecanizare * Automatizare – care a intrat în faza de cibernetizare. chimie. b. constă în cunoaşterea şi utilizarea materialelor şi forţelor naturii pentru beneficiul umanitaţii. tehnică de calcul. toate adecvat operante în conceperea. În acest cadru. nu în ultimul rând. inginerul automatist are menirea. informatică şi. De la mecanizare la automatizare Dezvoltarea producţiei de bunuri şi de servicii în cadrul societaţii umane a fost marcată hotărâtor de două mari evenimente: revoluţia industrială din secolul al XVIII-lea. electrotehnică. acesta se caracterizează prin prelucrarea complexă a informaţiei folosind tehnica de calcul (inclusiv în cadrul unor structuri distribuite) şi proceduri matematice şi informatice adecvate. electronică. termice. maşini si instalaţii (în general – sisteme fizico-tehnice) concepute. Ingineria. dublată de o autentică viziune sistemică. biologice sau combinaţii ale acestora). În mod firesc această profesie este inter-.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 atribut esenţial al ingineriei. inginerul automatist trebuie să aibă o cultura stiinţifică şi tehnică temeinică.1 Schema bloc a sistemului automat tehnologic: Fig 1 Conducerea procesului (SA). caracterizată de utilizarea pe scară largă a maşinilor unelte şi a altor maşini si utilaje acţionate de maşina cu vapori. în sens larg. Dispozitivul de automatizare (DA) este acel dispozitiv care. să conceapă şi să realizeze automatizarea acestora. revoluţia ştiinţificotehnică contemporană. fluidice. de catre un operator uman procesul tehnologic. de catre automatizare. realizate şi utilizate în cadrul unor organizaţii socio-economice. astfel încât acestea să-i asigure abordarea şi soluţionarea problemelor de automatizare a celor mai diverse sisteme fizico-tehnice (mecanice. La scara istoriei. de automatică. trans. deoarece exercitarea ei competentă necesită cunostinţe de matematică. IT – 5 dispozitivul de tehnologică automatizate. caracterizată de automatizarea sistemelor fizico-tehnice şi de altă natură. pe baza cunoaşterii sistemelor fizicotehnice. 3. IA – instalaţia instalaţia automatiz automatizată .

Deşi introducerea automatizării implică investiţii suplimentare. 1.1). concomitent cu creşterea substanţială a calităţii produselor. la intervenţia directă a omului pentru îndeplinirea acestor funcţiuni. tehnicienilor şi inginerilor pentru a exploata. Ansamblul format din dispozitivul de automatizare (DA) şi procesul tehnologic automatizat (sau. cum sunt: creşterea calităţii produselor.avantaje de ordin social: îmbunătăţirea condiţiilor de lucru (prin automatizarea lucrărilor grele şi cu volum mare de muncă şi eliberarea omului de la activităţi dificile. ca urmare a automatizării producţiei. Preluarea funcţiilor operatorului uman de către dispozitivele de automatizare reprezintă conducerea automată sau automatizarea procesului (a instalaţiei). reducerea cheltuielilor pe ansamblul investiţiei şi implicit reducerea costului produselor. automatizarea producţiei poate fi parţială. justifică pe deplin cheltuielile de investiţii efectuate. creşterea fiabilităţii producţiei şi a produselor. Avantajele automatizarii producţiei Prin automatizarea producţiei se obţin: . 1. proiecta şi fabrica în 6 . sau totală (complexă). reprezintă procesul tehnologic (instalaţia) automatizat PT.1). monotone sau care solicită un efort fizic intens).avantaje de ordin tehnic. economisirea combustibililor şi a energiei ş. În funcţie de volumul funcţiunilor sau operaţiilor automatizate. cum sunt: creşterea cantitativă a producţiei obţinute în unitatea de timp (mărirea productivităţii maşinilor sau instalaţiilor). Procesul (instalaţia tehnologică) care realizează efectiv procesul de producţie şi la care se ataşează dispozitivul de automatizare. mărirea duratei de utilizare şi reducerea uzurii instalaţiilor şi a utilajelor ş. instalaţia automatizată) reprezintă un sistem de automatizare sau un sistem automat (fig. astfel. reducerea cheltuielilor de producţie şi a costului produselor. reducerea consumului de materie primă şi materii auxiliare. care preia funcţiile operatorului uman. Dar. În figura 1 s-au reprezentat cele două situaţii când conducerea procesului (sau a instalaţiei) se efectuează de către operatorul uman (OM). ridicarea nivelului de calitate a activităţilor productive. notat în figură cu DA. respectiv de către dispozitivul de automatizare.avantaje de ordin economic.a. . . reducerea numărului instalaţiilor şi utilajelor necesare în producţie. respectiv IA (fig. 4. creşterea securităţii muncii în instalaţiile tehnologice (sau procesele) în care activitatea se caracterizează printr-un anumit grad de periclitate.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 producţie şi care permite să se renunţe.a. introducerea pe scară largă a automatizării producţiei impune preocuparea pentru pregătirea de cadre şi ridicarea continuă a calificării muncitorilor.

măsurare şi control pentru instalaţiile şi sistemele de automatizare. 7 .LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 cele mai bune condiţii aparatura de automatizare.

Releul poate fi conectat la orice dispozitiv electric prin intermediul contactelor. El este alcătuit dintr-o bobină din conductori izolaţi infăşuraţi pe un nucleu metalic şi o armătură metalică cu unul sau mai multe contacte.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 RELEUL Releul este un dispozitiv electromecanic care transformă un semnal electric într-o mişcare mecanică. curentul circulă şi va fi produs un câmp magnetic care mişcă armătura pentru a închide un set de contacte şi/sau pentru a deschide un alt set. De aceea numai un semnal clar de la microcontroler va activa releul. În momentul în care o tensiune de alimentare este aplicată la bornele unei bobină. Un HIGH CURRENT pe baza tranzistorului activează tranzistorul şi acesta la rândul lui activează releul. Multe microcontrolere nu pot comanda un releu direct şi de aceea un tranzistor de comandă este necesar. Rezistenţa de 10K dinspre bază şi bara negativă previne ca tensiunile de zgomot aplicate în baza tranzistorului să activeze releul. Optocuploarele HIGH CURRENT deobicei conţin un tranzistor cu o ieşire „Darlington" pentru a oferi curent mare de ieşire. Această tensiune poate strica tranzistorul de comandă şi de aceea este conectată o diodă cu polarizare inversă de-a lungul bobinei pentru a scurtcircuita vârfurile de tensiune în momentul în care apar. cade fluxul magnetic din bobină şi se produce o tensiune înaltă în direcţia opusă. Un releu poate fi de altfel activat prin intermediul unui optocuplor care în acelaşi timp amplifică curentul provenit de la ieşirea microcontrolerului şi oferă un grad înalt de izolare. Rezistenţa de 10K din baza tranzistorului limitează curentul dinspre microcontroler la o valoare solicitată de tranzistor. Conectarea prin intermediul unui optocuplor este recomandată în mod special pentru aplicaţiile microcontroler unde motoarele sunt activate şi zgomotele de comutaţie provenite de la motor 8 . Când alimentarea este dezactivată din releu.

9 . iar releul activează motorul.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 pot ajunge în microcontroler prin intermediul liniilor de alimentare. Optocuplorul comandă un releu.

câmpul magnetic dispare. Când bobina releului nu mai este alimentată. de protecţie) extrem de necesare în aplicaţiile practice. 10 . 1. Oferă mai multe funcţii (logice.b se poate observa construcţia unui releu de comutaţie.a. contactul mobil aflat pe armatura 3 dezactivează contactul 1 2 şi activează contactul 1 4. electromagnetul atrage armătura mobilă 3. în aplicaţiile simple releul de comutaţie este înca utilizat datorită costurilor si performanţelor satisfăcătoare. 1 4. Fig 1. Au timp de comutare suficient de mic.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 RELEE DE COMUTAŢIE Releul de comutaţie se utilizează în automatizările şi acţionările electropneumatice având ca funcţie principală realizarea unor anumite secvenţe de prelucrare a semnalelor. Pot comanda transferuri de energie mari cu consumuri proprii foarte mici.12. Pentru aceste aplicaţii utilizarea releelor aduce unele avantaje: - O întreţinere uşoară. În acest mod. Posibilitatea de comandă a mai multor circuite independente. - Funcţionarea releului se poate explica cu ajutorul reprezentarii din fig. Deşi programatoarele electrice pătrund tot mai mult în aplicaţiile industriale.12 În momentul aplicării tensiunii electrice la bornele A1 şi A2 ale bobinei 5. În fig 1. având costuri tot mai scăzute şi performanţe tehnice îmbunatăţite. armătura 3 este readusă în poziţia iniţială de resortul 6 şi se restabileşte configuraţia iniţială a contactelor 1 2.

iar bornele bobinei sunt A1 si A2. al doilea pentru un releu cu patru contacte ND. Fig 3 Exemple de notare la relee 11 . primul pentru un releu prevăzut cu un ND şi unul NÎ. Bobina de acţionare este notată cu K. De remarcat că este necesară şi notarea bornelor la bobina de alimentare. În fig 3 se prezintă două exemple de notare.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 Reducerea timpului de comutare şi creşterea vitezei de acţionare se realizează prin micşorarea masei armăturilor mobile. O construcţie utilizată este cea a releului Reed – fig 2. Fig 2 Notarea bornelor se face în conformitate cu notaţiile adoptate la întrerupătoare şi comutatoare. la care armăturile fixă şi mobilă se află în interiorul bobinei.

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 RELEELE DE TIMP (TEMPORIZATOARE) Sunt aparate electrice care realizează o temporizare controlată între momentul t0 când este initială sau anulată o comandă şi momentul t1 când este executat ordinul de efectuare sau de anulare a comenzii. 12 . La momentul t0 se apasă butonul S1 şi prin intermediul diodei D1 este alimentată bobina K1 a releului electromagnetic care comandă închiderea căii de curent 13 14.b) prin bobina K1 si rezistentele R1 si R2. se încarcă condensatorul C1 conectat în paralel la bornele bobinei. Durata temporizarii (t1t0) se obţine prin utilizarea unor circuite electrice în care are loc încărcarea/descărcarea unui condensator electric. Bobina îşi menţine starea de activare după momentul t1 atât timp cât tensiunea la bornele sale (identice cu cele ale condensatorului) nu scade sub valoarea pragului minim necesar funcţionării. Atingerea acestui prag minim la momentul t2 conduce la deschiderea căii de curent 13 14. La momentul t1 se eliberează butonul S1 şi se întrerupe alimentarea circuitului de temporizare. Fig 4 În fig 4. tensiunea electrica la bornele sale scazand exponential.a este prezentată schema electrică a releului de timp ce realizează temporizarea încetării execuţiei unei comenzi (la declanşare). Simultan. Condensatorul C1 începe să se descarce (fig 4.

b este direct proporţional cu produsul C1(R1+R2). temporizarea ∆t=t2-t1 poate fi reglată prin varierea rezistenţei R1. Condensatorul electric C1 are aceeaşi funcţie ca rezervorul temporizatorului pneumatic. Intrerupătorul ND comandat de K1 este similar distribuitorului 3/2 NÎ.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 Deoarece timpul de descărcare al condensatorului prin circuitul indicat în fig 4. Rezistenţa R1 reglabilă este similară unui drosel reglabil. Fig 5 Temporizarea releului Fig 6 Analogie pneumatic/electric Dimensionând corespunzator elementele din circuit se obţin temporizatoare cu diferite caracteristici de funcţionare. el stochează energie. Din prezentarea funcţionării releului de timp se poate face o analogie între elementele pneumatice şi cele electrice (fig 6): - Dioda D1 funcţionează ca o supapă de sens. 13 Fig 7 Temporizare la anclanşare Fig 8 Analogie pneumatic/electric .

Presostatele se construiesc în mai multe variante constructive. În fig 9 este reprezentat un presostat al cărui etaj pneumatic este separat de etajul electro-mecanic printr-o membrană “a” pe care se sprijină plonjorul “b”. Presostate diferenţiale unde există doua semnale de intrare. prin intermediul plonjorului. Când S1 este eliberat. ND sau un comutator. condensatorul se descarcă rapid prin dioda D 1 şi bobina neactivată deschide linia de curent 13 14. RELEE DE PRESIUNE (PRESOSTATE) Sunt sisteme hibride. Etajul pneumatic: - Presostate unde semnalul de intrare este o presiune. În repaus. închizând calea de curent 1 2. Etajul electric: un întrerupător NÎ. închizând calea de curent 1 4. prestabilind astfel valoarea presiunii (depresiunii) la care presostatil comută. Semnalul de intrare este pneumatic. Presostate unde semnalul de intrare este o depresiune (vacuum). la apăsarea butonului S1 alimentarea condensatorului C1 şi a bobinei K1 se face lent. semnalul de ieşire este electric. contactul mobil 1 se sprijină pe contactul 2. 14 . dioda D1 este conectată invers în schemă. prin rezistenţa reglabilă R1. În stare activă. care combină un sistem de acţionare pneumatic cu un întrerupător (comutator) electric. care sunt prelucrate.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 În cazul releului de timp cu temporizare la execuţia comenzii (la anclanşare) – fig 7. Subansamblul “c” poartă contactul mobil 1. astfel că. similară. În fig 8 se poate observa schema de temporizare pneumatică. Forţa de apăsare a arcului se reglează cu ajutorul elementului ”d”. contactul 1 se sprijină pe contactul 4. numite şi convertoare pneumoelectrice. semnalul final de intrare fiind diferenţa acestor presiuni. reprezentate de doua presiuni.

permitand alimentarea cilindrului. apasarea tastei S1 determina activarea releului K1. aceasta implica sectiuni de curgere mari. Se poate observa ca in momentul eliberarii tastei comutatorului S1 circuitul de alimentare a solenoidului se deschide. circuitul de alimentare a Solenoidului Y1 se inchide. .Complexitatea circuitului. deci avansul tijei acestuia. a) Comanda directa (fig 10). Criteriile de alegere a comenzii directe sau indirecte sunt: . Este necesară comanda indirectă în cazul cilindrului cu viteza si/sau diametru mare: in aceste situatii este necesar un debit marede aer. adica forta de comutare mare. Comanda unui cilindru cu simplu efect Se poate face direct sau indirect. care este funcţie de diametrul nominal al acestora. distribuitorul revine in pozitia initiala (este monostabil). .Forţa necesară comutării distribuitoarelor. deci distribuitorul cu diametrul nominal Dn mare.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 Fig 9 Presostat electric: secţiune şi simbol SCHEME ELECTRICE SPECIFICE CIRCUITELOR ELECTROPNEUMATICE 1. In acest caz. determinand retragere tijei cilindrului sub actiunea arcului de revenire. Fig 10 b) Comanda indirecta (fig 11). 15 . La activarea intrerupatorului S1.Mărimea solenoidului şi a tensiunii electrice (voltajul). acesta din urma este activat si distribuitorul monostabil 3/2 NÎ comuta.

iar contactul K1 al acestuia deschide circuitul de alimentare al solenoidului. care revine in pozitia initiala. Fig 11 16 .LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 acesta comuta si determina alimentarea solenoidului Y1 al distribuitorului. Eliberarea tastei S1 determina dezactivarea releului K1. care comuta la randul sau si alimenteaza cilindrul. Trebuie mentionat ca in cazul comenzii indirecte timpului scurs intre momentul apasarii tastei si pana in momentul plecarii tijei cilindrului este mai mare.

exista numeroase situatii cand este necesara efectuarea unei comenzi utilizand Ambele maini (in general. Acest lucru. iar la momentul t1 apasam tasta S2 circuitul va I activat. mai ales in cazul utilajelor de taiere. Comanda unui cilindru cu simplu efect sau dublu efect a) Utilizarea functiei ŞI In practica. permite operatorului sa evite utilizarea functiei ŞI. daca avem doua semnale de comanda). Apasand tasta S1 sau tasta S2 circuitul de alimentare al solenoidului Y1 sau al releului K1 nu se inchide. a tastei S1 sau a tastei S2 si activarea utilajului apasand o singura tasta. deci utilizand o singura mana. deci instalatia nu porneste. Doar apasarea ambelor taste permite actionarea circuitului de comanda. iar deosebirea fata de cazul cilindrului cu simplu efect cu revenire cu arc este doar in circuitul pneumatic: in cazul defata schema de comutare a distribuitorului monostabil este 4/2 sau 5/2. daca apasam. de exemplu prin blocarea. utilizand functia ŞI poate fi directa (fig 14) sau indirecta (fig 15) prin releu si se poate aplica cilindrului cu simplu sau dublu effect. direct sau indirect. Utilizarea acestui tip de comanda este dictat de masuri de securitate a personalului operator. in fiecare caz utilizand distribuitorul corespunzator. in schemele de mai jos. presare. etc. unde exista un real pericol de accidentare sau este o necessitate impusa de functionarea instalatiei. poansoare. in unele situatii. Comanda unui cilindru cu dublu efect Se poate face. Fig 12 Fig 13 3. tasta S1 la momentul t0. de exemplu.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 2. fig 13). de asemenea. 17 . Asta inseamna ca nu exista o conditionare dependent de timp a activarii functiei ŞI. (fig 12. injectare mase plastic. Se poate observa ca circuitele electrice sunt aceleasi. Se poate observa ca. intr-un fel sau altul. Acest tip de comanda.

circuitul de alimentare a solenoidului Y1 (in cazul comenzii directe) sau 18 . aflat mai departe de utilaj. Comanda se poate aplica oricarui tip de cilindru.3 secunde . direct (fig 16) sau indirect (fig 17). sau in cazul in care comanda aflata pe utilaj trebuie dublata cu o comanda aflata intr-un panou central. apasand tasta S1 sau tasta S2. daca intre apasarea Fig 14 Fig 15 tastelor S1 si S2 se scurge un timp mai mare decat timpul stabilit de producatorul utilajului. masuri ce complica intr-o anumita masura circuitul: de exemplu. b) Utilizare functiei SAU De multe ori este necesar sa putem comanda o instalatie din doua puncte diferite: in cazul unui utilaj (linie) de gabarit mare.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 In aceasta situatie se iau masuri special care sa ofere siguranta functionarii modului de comanda ŞI. uilajul nu porneste. Se observa ca. de exemplu 0.

Fig 16 17 4.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 circuitului de alimentare a releului (comanda indirecta) se inchide si instalatia este activate. tasta S1 poate fi eliberata imediat. indiferent de starea intrerupatorului S1 (chiar daca acesta este activat). Apasand tasta intrerupatorului S2. deoarece alimentarea releului se face prin calea de curent paralela 2. Deci releul isi pastreaza starea de activare prin automentinere. alimentarea releului K1 este intrerupta. Aceasta determina inchiderea intrerupatorului K1 aflate in liniile de curent 2 si 3. Fig 18 Dupa apasare. acesta este alimentat si comuta. a carei inchidere o comanda chiar releul. Comanda unui cilindru cu simplu efect sau dublu efect utilizand circuite cu automentinere a) Dominanta “OFF” (oprire) Apasand tasta S1 (fig 18) circuitul de alimentare al releului K1 se inchide prin calea de curent 1. In acest caz spunem ca circuitul este caracterizat de prezenta dominantei “OFF”. Inchiderea intrerupatorului K1 din linia de curent 3 determina alimentarea solenoidului Y1. b) Dominanta “ON” (pornire) Diferenta intre acest circuit sic el anterior consta doar in pozitia diferita a intrerupatorului de 19 . care comuta distribuitorul. aflat in aval de conexiunea intre liniile de curent 1 si 2.

In circuitul din fig 19. Acest circuit este caracterizat de existenta dominantei “ON”.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 oprire normal inchis S2. Fig 19 20 . ramane activat. Se observa ca. S2 este plasat pe linia de curent 2. actionarea tastei S2 nu are nici un efect. instalatia ramanand in functiune. deci in aval de conexiunea liniilor de curent 1 si 2. daca S.

iar distribuitorul nu va comuta decat in momentul in care eliberam tasta S1. deci retragerea cilindrului. lumgimea cursei cilindrului in plaja 0 cursa maxima posibila.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 5. este activat limitatorul S2. Fig 20 Fig 21 Observatii: Daca tasta S1 nu este eliberata cand cilindrul a ajuns la capat de cursa. solenoidul Y1 este activat si comuta distribuitorul bistabil 4/2 (sau 5/2). Utilizand un element care semnalizeaza pozitia tijei (sau a pistonului). Comanda indirecta (fig 22) nu elimina neajunsul semnalat mai sus. pozitionand corespunzator respectivul element de semnalizare. care inchide calea de curent 2 si activeaza solenoidul Y2. In circuitele din fig 20 si fig 21. putem stabili teoretic. b) Reglarea timpului de stationare a tijei cilindruce la capat de cursa cu ajutorul temporizatorului electric (comanda indirecta) Apasand tasta S1. Comanda solenoizilor Y1 si Y2 se face prin intermediul contactelor releelor K1 si K2. Cand tija cilindrului ajunge la capart de cursa. Aplicatii in comanda unui cilindru cu dublu efect a) Revenirea automata cu ajutorul limitatorului du cursa electric In cele mai multe aplicatii este necesara semnalizarea prezentei tijei cilintrice la capat de cursa. releul K1 este activat si comanda (calea de curent 3) solenoidul Y1 (fig 22). Comanda directa (fig 20): Apasand tasta S1. care inchide calea de curent S2. tija cilindrului activeaza limitatorul S2. deci se produce o suprapunere de semnale. ce determina comutarea distribuitorului in pozitia initiala. Cand ajunge la capat de cursa. Releul de timp K2 este alimentat si intra in functiune. Fig 22 21 . solenoidul Y1 si Y2 vor fi sub tensiune in acelasi timp. se utilizeaza un intrerupator actionat mecanic de o cama plasata pe tija cilindrului sau pe elementul mobil actionat de acesta.

oprirea benzii orizontale trebuie făcută cu o întarziere de 3 secunde de la trecerea buşteanului prin dreptul său. Deoarece traductorul nu poate fi poziţionat în zona elevatorului. în care se află sub nivelul lanţurilor benzii verticale.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 CAIET DE SARCINI Un sistem de transport al buştenilor este alcătuit dintr-o bandă orizontală cu role (B1). Transportul unui bustean se realizează astfel: după aşezarea buşteanului pe bandă. în care se află la nivelul benzii orizontale şi o poziţie (coborat). Pentru sesizarea poziţiei buşteanului se folosesc traductoare optice cu reflexive. Pe vertical. Cele două poziţii ale elevatorului sunt sesizate de două traductoare de proximitate ES si EJ. Sistemul este prezentat in figura 23 şi trebuie să realizeze transportul buştenilor din punctual PA în PL. se porneşte banda B1 cu elevatorul ridicat şi se aduce un buştean până deasupra benzii cu lanţuri. după care se coboară elevatorul şi se transportă buşteanul până în PL. Poziţia coborât se obţine sub acţiunea greutaţii proprii. care sunt antrenate de motorul benzii orizontale prin intermediul unui lanţ. Pentru evitarea unor acţiuni greşite în cazul defectării 22 Fig 23 . Poziţia ridicat a elevatorului se obţine prin intermediul unui cilindru pneumatic comandat de un distribuitor prin alimentarea unei bobine Y1. Cele două benzi sunt antrenate de motoare electrice comandate de semnalele M1 şi respectiv M2. o bandă verticală cu lanţuri (B2) şi un elevator (E). elevatorul are două poziţii: o poziţie (ridicat). Elevatorul este prevăzut cu role.

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban traductoarelor se vor folosi contactele normale deschise ale traductoarelor optice. CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 23 .

M1=1. Y1=1. M1=0. M2=0 2 2 S1 Y1=1. M2=0 5 5 S2 Y1=0. M2=0 T. M1=1. 3 3 T=3s M2=0 4 4 EJ Y1=0. M1=0. M1=0. M1=0. M2=0 . M2=1 6 6 T=3s 24 Y1=0.LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 GRAFCE T 1 1 ES Y1=1.

Actualizarea iesirilor: A1= A2= A3= A4= A5= A6= f6 f1 f2 f3 f4 f5 Y1=x1+x2+x3 M1= x2+x3 M2=x5 3. Calcul functii de activare: 4. Actualizarea starilor: x1=A1+D1×x1 x2=A2+D2×x2 x3=A3+D3×x3 x4=A4+D4×x4 x5=A5+D5×x5 x6=A6+D6×x6 5. Calcul functii de dezactivare: D1=f1 D2=f2 D3=f3 D4=f4 D5=f5 D6=f6 25 .LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 FUNCTIL E 1. Calcul functii de parcurgere: f1=x1×Es f2=x2×S1 f3=x3×T f4=x4×Ej f5=x5×S2 f6=x6×T 2.

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE TEMA: Automatizarea cu relee a instalaţiei de transport a buştenilor – în FluidSIM ABSOLVENT: Cârciumaru Andrei Şerban CLASA a XII-a B PROMOŢIA 2011 Sc he ma Cu Rel ee 26 .

a. http://www.ro/auto-moto/ce-este-un-releu-si-cam-ce-face/ 3.blogspot. Bucuresti. Dick D.. Editura Delta Publishing House..tpu. 2004 2. http://electronica-automatizari.com/ .BIBLIOGRAFIE 1. s. Mecatronica.