You are on page 1of 6

Universul taranesc Mihail Sadoveanu, "Ceahlaul literaturii romane", cum l-a numit Geo Bogza, "stefan cel Mare al literaturii

romane" cum i-a spus G.Calinescu, are o opera monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea compozitionala. Viata satului romanesc (tema spiritualitatii satului romanesc) este principala tema a epicii sadoveniene, intrucat "taranul roman a fost principalul meu erou", marturisea Sadoveanu intr-un discurs tinut la Academia Romana. Taranul sadovenian este locuitorul de la munte, moldoveanul cu viata aspra ca si meleagurile prapastioase pe care este sortit sa traiasca (asa cum ilustreaza prozatorul in legenda de la inceputui romanului "Baltagul"). Puternic individualizat in literatura romana, taranul lui Sadoveanu se particularizeaza prin cateva trasaturi specifice: - taranul, ca pastrator al lumii vechi, arhaice si patriarhale; - taranii moldoveni sunt oameni blajini si intelepti, cu un acut simt al dreptatii si al libertatii, aparatori ai unor principii de viata fundamentale statornicite din vremi imemoriabile; - rabdatori in suferinta, tin in sufletul lor dureri nestinse, se retrag in mijlocul naturii sau rabufnesc cu violenta, implinindu-si dreptatea, mentinand nealterat sentimentul demnitatii umane; - universul sufletului taranesc se compune din adevar, dreptate, demnitate si iubire patimasa: "Fa-te si tu ce-i putea, dar mai ales un om cumsecade sa te faci! Sa nu rapesti munca saracului [...], sa nu-ti bati joc de nevoiasul care varsa lacrimi pe brazda" ("La noi in Viisoara"); - inclinatia lor catre confesiune, placerea de a povesti intamplari din "vreme adanca". Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu (1880-1961) a aparut in noiembrie 1930 si este un adevarat "poem al naturii si al sufletului omului simplu, o «Miorita» in dimensiuni mari" (George Calinescu). Versul moto, "Stapane, stapane,/ Mai chiama si-un cane", argumenteaza viziunea mioritica asupra mortii, careia Sadoveanu ii da o noua interpretare, aceea a existentei duale ciclice, succesiunea existentiala" de la viata la moarte si din nou la viata. Romanul "Baltagul" a fost scris in numai 17 zile si publicat in noiembrie 1930, cand Mihail Sadoveanu implinea 50 de ani, fiind primit cu "un ropot de recenzii entuziaste" de catre exegetii vremii. Romanul are ca surse de inspiratie balade populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti: "Saiga" (setea de implinire a actului justitiar, de infaptuire a dreptatii ce domina toate faptele eroinei), "Dolca" (ideea profundei legaturi a omului cu animalul credincios), "Miorita" (tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu, conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele mai semnificative elemente ale baladei ce se regasesc si in roman). Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean ca pastrator al lumii vechi, al traditiilor si al specificului national, cu un mod propriu de a gandi, a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii, aparand principii de viata fundamentale, statornicite din vremuri imemoriabile. Semniflcatia titlului. Mit si traditie Titlul este simbolic, intrucat in mitologia autohtona baltagul este arma magica si simbolica menita sa implineasca dreptatea, este o unealta justitiara. Ea este, in basmele populare, furata de fortele malefice (zmei) si redobandita de personajul pozitiv. Principala trasatura a baltagului este ca, atunci cand este folosit pentru infaptuirea dreptatii, acesta nu se pateaza de sange: "...unealta raului se dovedeste a fi, intoarsa, arma binelui [...]. Baltagul da prilej Vitoriei Lipan ca, prin abile intrebari, sa-l ispiteasca pe Calistrat Bogza afara din tacerea sa pentru a vorbi si a se demasca; in sensul basmului arhaic, baltagul este unealta magica, insusita de raufacator si recucerita de erou. Obiectul pare investit cu puteri uimitoare: atata vreme cat se afla in posesia lui, raufacatorul se pastreaza ascuns; pierzandu-l, el apare cu adevarata sa infatisare. Cartea lui Sadoveanu se cheama «Baltagul» asa cum se cheama unele basme «Nuielusa fermecata» sau «Palosul nazdravan»". (Petru Mihai Gorcea - "Nesomnul capodoperelor - Basmul eternei repetitii. Insemnari sadoveniene") Cuvantul "baltag" poate veni si de la grecescul "labrys", care inseamna secure cu doua taisuri, dar si labirint. In roman este vizibil simbolul labirintului ilustrat de drumul serpuit pe care il parcurge Vitoria Lipan in cautarea sotului, atat un labirint interior, al framantarilor sale de la neliniste la banuiala apoi la certitudine, cat si un labirint exterior, al drumului sapat in stancile muntilor pe care il parcursese si Nechifor Lipan. Acest labirint, cu drumurile sale serpuite,

dupa facerea lumii. se prezinta gospodaria Lipanilor.capitolele 7-13 ilustreaza cautarile Vitoriei pe drumul parcurs de Nechifor Lipan. Vitoria crede ca are primul semn rau. pe cararile serpuite si inguste ale muntilor. carora Dumnezeu le harazise sa stapaneasca ce au si in plus le daruise "o inima usoara ca sa va bucurati cu al vostru". Vitoria parcurgand un drum al nelinistilor si al zbuciumului sufletesc. si ideea de ciclicitate existentiala a vietii catre moarte si din nou la viata. . ilustrand viata aspra a muntenilor. actiunile Vitoriei Lipan de a afla adevarul despre absenta sotului ei si de a implini dreptatea. sunt povestite.primele 6 capitole cuprind asteptarea femeii dominate de neliniste si speranta. in Magura Tarcaului.] . din memorie afectiva. . unde zac osemintele lui Nechifor Lipan. precedate de o legenda fascinanta. fapt ce argumenteaza detasarea acestuia de evenimente. nunta). Nechifor Lipan. Framantandu-se pentru intarzierea barbatului ei. desi zabovise. Modalitatea narativa se remarca prin absenta marcilor formale ale naratorului si relatarea la persoana a III-a. caci ii placea cantecul si vinul bun. iar alta data il visase "trecand calare o apa neagra [.aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata: Vitoria porneste in cautarea sotului din interior. numit labirint interior. trecand spre asfintit o revarsare de ape". "sa luam de coada toate cate-am lasat". ilustrat prin zbuciumul profund al sufletului ei chinuit de incertitudine. precum si descrierea locurilor abrupte ale munfilor. labirintul este casa securii duble. din cei sapte copii "cu cat ii binecuvantase Dumnezeu".ultima parte (14-16 capitole) evidentiaza gasirea ramasitelor pamantesti ale lui Nechifor. atunci cand il viseaza pe "Nechifor Lipan calare. deoarece Vitoria Lipan traieste intr-un timp mitic romanesc. intamplarile se petrec din toamna pana in primavara. Legenda este o prezentare a locuitorilor din "muntii tarilor de sus".. Nechifor. iar structura este mai complicate decat la povestire sau la nuvela. Legenda o spunea Nechifor Lipan "la cumatrii si nunti". In cele saisprezece capitole. Cele saisprezece capitole ale romanului evidentiaza trei idei esentiale: . la lumina. de la care era nelipsit in vreme de iarna si aceasta poveste ii vine in minte nevestei lui. ritualul inmormantarii. a trasaturilor aspre de caracter generate de traiul in locuri stancoase. deoarece naratorul omniscient isi exprima indirect sentimentele si conceptiile prin intermediul personajelor si al actiunii. dorind sa afle adevarul si sa implineasca dreptatea. Constructia subiectului Incipitul il constituie legenda privind randuielile pe care Domnul-Dumnezeu le-a stabilit pentru toate neamurile omenesti.. In mitologia universale. la vreo petrecere. in care se manifesta un drum launtric sinuos. subiectul avand un singur fir epic si anume drumul parcurs de Vitoria Lipan in cautarea sotului sau. cu spatele intors catra ea. care se interfereaza pe parcursul intregului roman. Structura romanului evidentiaza doua componente: una simbolica-mitica si cealalta epicarealista. care "a impuns-o in inima". Gheorghita. Actiunea este complexa. in principal. adica un simbol al vietii si al mortii. care au valabilitate in orice epoca. Romanul "Baltagul" este o opera epica. dar "nu putea sa-i vada chipul". sub forma labirintului interior si altul. Minodora si un baiat. de la neliniste la adevar. din intuneric pentru a putea ajunge in exterior. in care sunt trimiteri la obiceiuri si traditii (botez. prin pedepsirea raufacatorilor. ii auzea in mintea ei numai glasul. uneori. sugerand dualitatea existentiala. un timp spiritual al credintelor si datinilor stravechi. Perspectiva spatiala este reprezentata de meleagurile accidentate si stancoase ale muntilor din Moldova. Efortul cautarii urmeaza un traseu diflcil si sinuos. Niciodata pana acurn el nu intarziase atat de mult (73 de zile). Vitoria. infaptuirea actului justitiar. Centrul acestui labirint este rapa dintre Suha si Sabasa. care contureaza un personaj mult mai complex decat in povestire sau nuvela. Vitoria Lipan este ingrijorata ca ceva rau s-a intamplat cu barbatul ei. a vietii dure a muntenilor. demascarea criminalilor. dar nu este precizata perioada. Lipanii aveau atata avere "cat le trebuia" si. de semne rau prevestitoare. un labirint exterior. Femeia incerca sa ajunga pana la el cu gandurile. care plecase la Dorna sa cumpere o turma de oi si nu se intorsese cum ar fi trebuit si nici nu daduse vreo stire. mai traiau doi: o fata. Timpul in care are loc actiunea este limitat si cronologic. Specific romanului este si conflictul interior al eroinei. ea avand aici rolul de narator-mesager. oamenii si obiceiurile locului. Actiunea romanului este simpla.

La Vatra Dornei. pe la hanuri si pe la oameni. care ii spune ca Nechifor si-a gasit "una cu ochii verzi si cu sprancenele imbinate". Lupu. Urmatoarele popasuri. mai ales ca ii si cunostea. ca sa participe la o cumetrie (masa dupa botezul unui copii). pe care-l sfinteste preotul si a doua zi. de "barbatul cu caciuia brumarie si cal negru tintat". oi intra si eu dupa dansul". fiind cea mai mare vanzare din targ. iar pe ceiaialt. deoarece "cucosul da semn de plecare". Vitoria se duce la preotul Danila. cei doi drumeti afla ca un muntean care avea "un cal negru tintat in frunte" si "caciula brumarie" trecuse pe acolo. Vitoria face randuielile cuvenite pentru mort. luand drumul spre casa. unde Vitoria a inchinat paharul de bautura catre nasi. iar la Cruci. Ii comanda fiului ei un baltag. deoarece "cine ucide om nu se poate sa scape de pedeapsa dumnezeiasca". Vitoria pune ordine in gospodarie cu o luciditate impresionanta: pe Minodora o duce la manastire. apoi la Sabasa. unde tinea crasma domnul lorgu Vasiliu. pentru ca vrea ca mai intai sa faca "rugaciunile cele de cuviinta la Maica Domnului". Vitoria pleaca impreuna cu Gheorghita in cautarea lui Nechifor. cei doi calatori afla de la prefectura ca in luna noiembrie Nechifor Lipan cumparase trei sute-de oi.. anunta autoritatile. sa caute in interiorul ei lumina calauzitoare: "Se desfacuse incet-incet de lume si intrase oarecum in sine". apoi sosisera si cei doi stapani. apoi sa tina "post negru douasprezece vineri in sir" si pana atunci poate ca vine si Lipan acasa. fara apa. afland si aici "urma oilor s-a calaretilor". unde Vitoria "a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei". apoi la Farcasa. Coborand muntele. Vitoria hotaraste sa se intoarca. considerand insa ca este semn rau faptul ca "intai am dat peste un botez.] sparta de baltag" si socoteste ca este datoare sa afle adevarul si sa-i gaseasca pe criminali. care ii promite ca va face o slujba si va citi la biserica pentru ca Dumnezeu "sa faca lumina si are sa-ti aduca pace". la Borca. Desprinsa de realitatea inconjuratoare. fara cuvant cu broboada cernita peste gura". Vitoriei i se pare limpede ca intre aceste doua localitati s-a petrecut omorul. si s-ar fi cuvenit sa vad intai nunta si pe urma botezul". cei doi calatori au dat peste o nunta. ea "se socotea moarta. asa cum presupune ca s-ar fi intors si Nechifor. care le spune ca trecusera mai intai oile si ciobanii. pe cand intreba din casa in casa despre Lipan. mai marunt. pe 10 martie. ca si omul ei care nu era langa dansa". Vitoria refuza. Nevasta intreaba peste tot. se poate intoarce si singur". Trecand din nou muntele la Sabasa. vrajitoarea satului. Concentrarea profunda a Vitoriei era atat de mare. Ilie Cutui. care ii calauzeste pe Vitoria si pe Gheorghita intr-o rapa. Atunci cand cocosul "se intoarse cu secera cozii spre focul din horn si cu pliscul spre poarta". Femeia se duce si la baba Maranda. iar "nourul catre Ceahlau e cu bucluc". apoi vanduse o suta de oi la doi munteni si o luasera impreuna spre Neagra. satenii i-au abatut din cale. fiind insemnat numai cu "vinerile negre. Urmatoarele informatii le capata la Brosteni. nu trei. oferindu-se sa faca vraji ca sa-l aduca inapoi. Incercand sa gaseasca raspuns la semnele rau-prevestitoare. drumetii s-au oprit in satul Suha. fara hrana. . ceea ce inseamna ca de la banuiala ajunsese la certitudine si se hotaraste sa plece in cautarea adevarului. urmand intocmai drumul parcurs de acesta si avand un scop bine definit: "Mai ales daca-i pierit cata sa-l gasesc.. ceea ce inseamna ca ceva rau s-a intamplat cu Nechifor. nevasta descopera cainele sotului ei. Banuiala ca s-a intamplat o nenorocire o devora ca "un vierme neadormit". Episodul narativ al calatoriei contureaza drumul pe care-l parcursese Nechifor si pe care Vitoria il urmeaza intocmai. pentru ca erau de prin partea locului: pe cel "cu buza crapata" il cheama Calistrat Bogza. Ea si Gheorghita sunt insotiti pana la Calugareni de domnul David si primul popas il fac la han la Donea. in care se purta de colo-colo. precum si de cel care era pe "un cal negru tintat si purta caciula brumarie". care le spune ca nu-l mai vazuse pe Nechifor "cam de asta-toamna". se inchide in sine. cum sustinea munteanca. unde gasesc osemintele lui Nechifor Lipan. vinde agoniseala pentru a face rost de bani pentru drum. cai viu.era cu fata incolo". La Borca. se ingrijeste de preot. la Calugareni. ilustrand labirintul interior. Femeia observa ca avea "capatana [. Vitoria intelege ca Nechifor "nu vine". Ca urmare. incat "timpul statu". sa afle ce s-a intamplat cu sotul ei: "Daca a intrat el pe celalalt taram. nevasta afla de "turma de trei sute de oi si de trei oameni calari". Poposind la o crasma de la marginea Dornelor. lasa argatului Mitrea cele de trebuinta si porunci pentru timpul cat va lipsi.

"nu i-a vazut si nu i-a stiut nimeni pana acuma". Atunci. apoi. chemat de zvonul clopotelor si de sunetele buciumelor si s-a facut slujba mare "cum putine s-au vazut in Sabasa". doi oameni. ori in legatura cu existenta chitantei de primire a banilor ce ar fi trebuit sa se afle in chimirul mortului sunt sugestive pentru inteligenta Vitoriei si inclinatiile ei de detectiv. asa cum se petrecusera. pravalindu-l si pe el in prapastie. care implinea lipsurile" si Vitoria era multumita ca barbatul ei "isi gasise in sfarsit hodina". Vitoria se pregateste sa se duca acasa. Episodul denuntarii vinovatilor incepe cu vizita Vitoriei la Prefectura. "ca sa cunoasca mormantul" tataiui ei. ea incepe sa povesteasca faptele. iar Bogza se napusteste asupra lui Gheorghita. Dupa inmormantare. Vitoria observa ca Bogza are un baltag despre care spune ca "e mai vechi si stie mai multe". fiind impreuna cu Ilie Cutui si recunoscand ca l-au ucis "ca sa-i luam oile". Vitoria trebuie sa ia de una singura hotarari in ceea ce priveste destinul copiilor ei. il loveste cu pumnul in frunte pe Cutui. care se gandeste ca nu poate s-o dea pe Minodora "dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei Topor". dar "bautura era destula si buna. cu scopul de a pune in scena demascarea si pedepsirea criminalilor. Este foarte insistenta atunci cand ii pofteste la "ingropaciune" pe subprefectul Balmez. In romanul "Baltagul". pe care ucigasul l-a impins in rapa. planuind ca se va intoarce pentru parastasul de patruzeci de zi cand vor face un praznic "cu came de miel de la turma cea noua". Scena demascarii ucigasilor este cutremuratoare. Calistrat se repede la baiat sa-i smulga baltagul. care voia sa-l impiedice. . cel mai reusit roman obiectiv inspirat dintr-o balada populara: "Nicaieri n-a pus Sadoveanu mai multa obiectivitate si mai putin sentimentalism decat in acest roman" (Nicolae Manolescu . Nechifor Lipan umbla la deal. Intorcandu-se dinspre moarte spre viata. pomenirea mortului s-a facut acasa la domnul ioma si. tinandu-si calul de capastru. Calistrat Bogza marturiseste ca "eu am palit intr-adevar pe Nechifor Lipan si l-am pravalit in rapa. variate sau pitoresti". apoi il loveste scurt cu muchea baltagului. restrangand descrierea si dezvoltand actiunea prin construirea unor "caractere puternice. unul se uita daca nu trece cineva. Tot atunci o va aduce aici si pe Minodora. dar acesta l-a lovit cu piciorul sub bot. apoi se vor intoarce cu totii acasa. Toti mesenii tacusera. finalul romanului ilustrand aceeasi luciditate a femeii. pe Gheorghita daca nu poate citi ceva pe baltagul gospodarului. intruneste calitatile fundamental ale omului simplu de la tara. Indemnandu-i pe meseni sa manance si sa bea. doar modul insinuant in care-si exprima nedumeririle in legatura cu disparitia unui posibil martor care ar fi trebuit sa asiste la targul facut de cei trei oieri la cumpararea oilor. ca sa-i smulga baltagul si sa se apere de caine. iar subprefectul se arata foarte interesat de povestea Vitoriei. Lupu rupe lantul. in care se inscriu cultul pentru adevar si dreptate. Caracterizarea personajelor Vitoria Lipan . pentru ca i le spusese Lipan atunci cand il priveghease in rapa. Il intreaba. care era legat. vremea era in asfintit si impreuna cu el mai erau. Tot satul se adunase la biserica. ci un exponent al spetei" (George Calinescu). "feciorul mortului simti in el crescand o putere mai mare si mai dreapta". Cainele s-a repezit la criminal. Mihail Sadoveanu a pus accentul pe observatie. Apoi. dar si pe Calistrat Bogza si Ilie Cutui. dupa cum a dovedit nevasta lui". probabil. in afara de caine. in frunte". respectarea legilor stramosesti si a datinilor "ea nu e o individualitate. Ea nu acuza fatis pe nimeni. dar Vitoria striga sa dea drumul cainelui."Sadoveanu sau Utopia cartii"). Cel din urma lui Nechifor. iar ceiaialt venea usor in spatele lui. Ea este. Pierzandu-si cumpatul. acesta fiind. deoarece ei i se pare "ca pe baltag e scris sange si acesta-i omul care a lovit pe tatu-tau". dovedind o dibacie deosebita in cunoasterea firii umane. fusese mai greu cu mancarea. Odata adevarul aflat si criminalii pedepsiti. asadar. un personaj mitic si un personaj-simbol pentru taranul roman. Cu "un urlet fioros". Cei doi au incalecat si au plecat. pentru ca era in "vremea postului celui mare". ca sa luam de coada toate cate am lasat". "la Magura. i-a dat lui Lipan "o singura palitura" si barbatul a cazut cu capul in coama calului.angajeaza bocitoare si vegheaza ca toate ritualurile sa fie respectate pana in cele mai mici amanunte.personaj principal si figura reprezentativa de erou popular. in timp ce cainele "se napusti la beregata".

. Nelinistea devine banuiala. "acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute". Vitoria reconstituie cu luciditate drumul facut de Nechifor .. Vitoria porneste in cautarea sotului. Nu putea sa-i vada chipul". Odata implinita datoria si infaptuita dreptatea. cu mustacioara abia mijita. ci va trebui sa plece ea la drum. i-l arata "pe Nechifor Lipan caiare cu spatele intors catra ea. Devenirea sa ca barbat se face o data cu veghea din rapa a osemintelor tatalui sau. Vitoria trece printr-un proces de interiorizare. cu broboada cernita peste gura".. din han in han despre omul cu caciula brumarie si calare pe un cal tintat. dar cand "intorcea un zambet frumos ca de fata". inteligenta. fara cuvant. aflat la inceputul romanului la varsta adolescentei. cand il loveste pe ucigasul tatalui sau cu baltagul. zbuciumul si cautarile dinlauntrul Vitoriei fiind labirintul interior. Gheorghita ist indeplineste astfel datoria de fiu.] fara hrana.. Datina inmormantarii si pedepsirea ucigasilor vin dintr-o credinta straveche a poporului si sunt implinite dupa legi nescrise. "ne-om intoarce iar la Magura ca sa luam de coada toate cate learn lasat". in frunte". pe care-l parcurge din intunericul nestiintei la lumina certitudinii. stapanire de sine. tine post negru in toate "vinerele negre [. "trecand calare o apa neagra. Nelinistea femeii este cauzata de intarzierea "peste obicei". [. Alt semn este glasul lui Lipan venit din memoria ei afectiva (procedeu artistic). se amesteca printre oameni intreband cu discretie si inteligenta din loc in loc. Vitoria dovedeste spirit justiciar. Inaintea caiatoriei simte nevoia unei purificari sufletesti. luciditate. desi sfios si supus.Portretul moral reiese in mod indirect. Hotarata sa afle adevarul si sa razbune moartea barbatului ei. Portretul fizic sugereaza trasaturile morale ale tanarului. in stradania de a afla adevarul despre omul ei si de a implini actul justitiar al pedepsirii vinovatilor. "Gheorghita era un flacau sprancenat". viata reintra in normal. intreaga sa viata devenind launtrica. Desavarsirea formarii lui Gheorghita ca barbat se produce in scena finala. naratorul conturand.] Apoi il lovi scurt cu muchea baltagului. brazii erau "mai negri decat de obicei". Eu n-am alt sprijin si am nevoie de bratul tau".labirintul exterior-. iar alta data l-a visat rau. punand cap la cap cele aflate cu o logica! impecabila. observa toate schimbarile care se petrec cu dansa si. faptele si vorbele eroinei. relatand in amanunt. el ii ghiceste toate gandurile. la inceput. Tenace. darza si apriga. ceea ce sugereaza o autoizolare de lumea din jur. din gandurile. Cu o deductie uimitoare de detectiv dovedeste. Nechifor Lipan.. . plecat la Dorna sa cumpere oi. Inteligent. alaturi de mama lui. Gheorghita . padurea de brad "clipi din cetini si dadu si ea zvon". "un viermene adormit" o roade permanent si pentru ea "timpul statu" (timpul mitic). el isi cunoaste bine mama. Vitoria nu masoara vremea dupa calendar.fiul lui Nechifor si al Vitoriei Lipan. devotament si neclintire in implinirea traditiilor si datinilor stravechi. sotul Vitoriei Lipan. dar mai ales "nourul catre Ceahiau e cu bucluc". pentru ca "cine ucide om nu se poate sa scape de pedeapsa dumnezeiasca". ci se conduce dupa semnele naturii pe care le intelege: vantul da semne "susuind prin crengile subtiri ale mestecenilor".. Venirea iernii sugereaza asadar drama femeii. Primele semne rau-prevestitoare sunt visele: unul care a "impuns-o in inima". deci Lipan nu va veni acasa. trecand spre asfintit o revarsare de ape". infaptuirea crimei si-i demasca pe vinovati. cu ochi adanci ca ai Vitoriei si nu prea vorbaret. un drum al initierii catre formarea lui ca barbat.. parcurge. era cu fata incolo". implinind dreptatea: "feciorul mortului simti in el crescand o putere mai mare st mai dreapta decat a ucigasului. intuitiva si actioneaza in functie de acestea. concentreaza in jurul sau toate actiunile si intreg zbuciumul interior ai femeii. "deacu trebuie sa te arati barbat. fara apa. Gandindu-se la sotul sau. a lui Nechifor Lipan si ea incearca sa intuiasca ce s-ar fi putut intampla cu barbatul ei: "in singuratatea ei femeia cerca sa patrunda pana la el. ia urma oilor si a ciobanilor.. Personaj absent. infaptuind un act justitiar ca pe un prim pas catre maturitate. In actiunea sa.] da semn de plecare". dar "nu putea sa-i vada chipul". Cand banuiala devine certitudine. emana timiditate si un farmec deosebit care starnea admiratia mamei. de 73 de zile. trasaturile din exterior spre interior. Alte semne prevestitoare vin din timpuri mitice: "cucosul se intoarse cu secera cozii spre focul din horn si cu pliscul spre poarta [. Eroina se ghideaza in presupunerile ei dupa stiinta semnelor si dupa experienta sa morala. cand se simte infricosat.

puternic individualizate. un cuplu ce simbolizeaza triumful iubirii asupra dramei existentiale a omului si asupra raului din sufletul omenesc. In toate locurile pe unde a intrebat de el. "nu se uita la parale. cu ajutorul dialogului si al monologului interior. Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu este o specie a genului epic. Vitoria si -Nechifor Lipan formeaza o pereche de initiati. adusa a oala". din propriile fapte. Naratorul nu face in mod direct un portret fizic. iar structura narativa contureazao imagine profunda a sufletului taranesc si a vietii patriarhale. . oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu caciuia brumarie si calare pe un cal tintat. sprancenele lasate si statura "indesata si spatoasa". Nechifor isi randuise bine stanele. ca de un muntean "cinstit. era "mester la vorba".Nechifor Lipan era oier din Magura Tarcaului si isi castiga existenta ca toti muntenii. fiind un stapan autoritar. "cu toporul ori cu cata". cu actiune concentrata si cu o intriga bine evidentiata. In romanul "Baltagul". Legatura spiritual dintre cei doi soti este solida si eterna. iar personajele se contureaza direct prin descriere si indirect. care comunica nu numai in timpul vietii. ci mai ales dincolo de moarte. platindu-si datoriile si iubitor de animate: "s-a hranit el cu mana lui un cane pe care-l avea". numai sa aiba toate dupa gustul lui". oier cinstit si mandru. de mare intindere. prietenos si sociabil. dar corect si prompt in plata simbriilor. pentru ca-si intemeiase o stana de oi la munte. Principalul mod de expunere este naratiunea. el fiind dintre "cei mai vrednici".Personajele. deoarece "Lumea asta-i mare si plina de rautati". ci il alcatuieste din memoria afectivsa a Vitoriei. ganduri si vorbe. ciobanii ii ascultau intocmai poruncile. Mihail Sadoveanu realizeaza o uniune deplina a sufletelor celor doi soti. care-si aminteste ca avea "mustata groasa. Harnic si priceput. ea se bazeaza pe "dragostea ei de douazeci si mai bine de ani". sunt angrenate in conflicte puternice. in proza. Trasaturile morale ale lui Nechifor se contureaza si din relatarile celor care-l cunoscusera ca pe un om generos. ceea ce a facut ca sa fie considerat un roman de dragoste. " om vrednic si fudul".