You are on page 1of 42

MICROECONOMIE 2010/2011 SEM 1 – REZOLVARI 1. Reprezentanti de seamă ai scolii clasice britanice. Răspuns: www.spiruharet.

ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. Adam Smith si David Ricardo 2. Care a fost economistul care a formulat legea debuseelor si teoria trinitară a factorilor de productie? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. David Ricardo; c. Thomas Robert Malthus; d. Jean Baptiste Say; e. John Maynard Keynes. ANS: D 3. Care sunt reprezentantii Scolii clasice? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. J. B. Say, reprezentant al scolii clasice 4. Care economist a fundamentat teoria rentei deiferentiale? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. Thomas Robert Malthus; c. David Ricardo; d. Karl Marx; e. Fr. Quesnay. ANS: C 5. Cărui curent de gândire economică i-au apartinut Léon Walras, Vilfredo Pareto si Alfred Marshall? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. fiziocrat; b. marginalist; c. neoclasic; d. clasic; e. cunoscut sub numele de Scoala austriaca. ANS: C 6. Caracteristicile nevoilor umane. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. nevoile au caracter dinamic si complementar;

B. nevoile se caracterizeaza prin faptul ca sunt limitate; C. nevoile sunt neregenerabile; D. nevoile sunt concurente; E. nevoile sunt reproductibile. a. A+B; b. C+D+E; c. A+C+D+E; d. A+D+E; e. B+D+E ANS: D 7. Resursele derivate definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. mijloacele de productie; B. factorul de productie capital; C. bogatiile subsolului; D. instalatii, materii prime, materiale; E. fondul forestier si cinegetic. a. A+C+E; b. C+D+E; c. A+B; d. A+B+E; e. A+B+D. ANS: E 8. Definirea costului de oportunitate. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 9. Clasificarea legilor economice – legea diviziunii muncii. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si

stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: C 10. Clasificarea legilor economice – legea profitului. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: A 11. Clasificarea legilor economice – legea acumulării. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: B 12. Caracteristicile nevoilor umane – caracterul complementar al nevoilor Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 13. Componentele resurselor economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 14. Resursele materiale – definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 15. Structura pe sectoare a activitătii economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 –

35. RAS. ? 16. Costul de oportunitate – definire. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 17. Costul de oportunitate – exemplificări. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 18. Economia de piată directionată de consum. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. AgenŃii economici, pp. 36 – 60. a. un rol minim interventiei statului in viata agentilor economici si fortelor pietei; b. la baza cresterii economice stau promovarea spiritului intreprinzator si o mare mobilitate a preturilor de productie; c. un rol foarte mare statului si un rol minim fortelor pietei; d. un rol principal, virtutilor eficientei pietei, indeosebi pe termen lung, dupa schemele “imbogatirii rapide”, acordandu-se o atentie speciala echitatii si problemelor sociale; e. asigurarea securitatii si protectiei salariatilor, pe plan social, iar statul isi foloseste autoritatea asupra sectorului privat prin sprijinirea producatorilor si mai putin a consumatorilor. ANS: B 19. Economia de schimb – caracteristici generale. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. Agentii economici, pp. 36 – 60. a. concurenta neloiala; b. productia de marfuri si mijlocirea schimbului direct de marfuri;

(2007). schimbul de bunuri si servicii. C. AgenŃii economici. a. Agentii economici. in raport cu oricare alt producator. Avantajul absolut. Economie politică. Răspuns: Enache. Constantin (coord. Editura Fundatiei România de Mâine. d. moneda si inflatia. Economie politică. a. libertatea agentilor economici de a poseda bunuri. Constantin (coord. Constantin. Editura FundaŃiei România de Mâine. realizeaza bunul cu cel mai ridicat cost de oportunitate.). intr-o activitate. e. Japonia. SUA. d. c. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. a. . ANS: A. pp. 36 – 60. Editura Fundatiei România de Mâine.C. Constantin. Economie politică. e. Care sunt conditiile cumulative ale functionării economiei de piată contemporane? Răspuns: Enache. I. in general. specializarea consumatorilor. Capitolul 2. in raport cu cei mai multi producatori. ANS: A 23. c. proprietatea privata si pluralismul formelor de proprietate. 36 – 60. Bucuresti. 36 – 60. B. Răspuns: Enache. b. Mecu. Economia de piaŃă: caracterizare generală. libertatea economica. Vol. AgenŃii economici. Uniunea Europeana si Japonia. (2007). e. Bucuresti. Constantin (coord. Mecu. I. specializarea producatorilor. America de Nord.E ?? 22.c. Constantin. c. Economia de piată: caracterizare generală. utilizarea bunurilor de care beneficiaza. d. Constantin. Bucuresti. autonomizarea agentilor economici. Răspuns: Enache. d. in raport cu ceilalti. E. conform prevederilor legale. Mecu. (2007). Economia de piată: caracterizare generală.). Vol. Capitolul 2. ANS: D 21. A.). pp. Vol. D. Editura Fundatiei România de Mâine. pp. in tarile nordice si in mai multe tari ale Europei Occidentale. concurenta si fomarea preturilor pe baza mecanismelor de interventie. b. realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate. in raport cu ceilalti. Bucuresti. pp. dreptul de posesiune.B. Constantin (coord. a agentilor economici. e. instrainarea bunurilor se poate face fara acordul proprietarului. Capitolul 2. Capitolul 2. 36 – 60. Economia de piată: caracterizare generală. dreptul de uzufruct asupra bunurilor posedate. Economie politică. Economia socială de piată. Vol. Agentii economici. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. (2007). b. Atributele proprietătii. I. creeaza o cantitate data de bunuri cu cel mai scazut cost de oportunitate. I. intr-o activitate.). ANS: E 20. Mecu.

Constantin.). A+B+C. saracie). (2007). b. Modelul neoamerican al economiei de piată. D. B+C+D. fiind impozitate atat veniturile. Bucuresti. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. I. c. d. protectia fiind o problema individuala. pp. Constantin. Constantin (coord. Bucuresti. ANS: B 24. B+D+E. Vol. B+C. e. Constantin (coord. E. C. Editura FundaŃiei România de Mâine. Vol. ANS: B 25. Mecu. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. d. Agentii economici. saracie). invatamant elitist. Mecu. Capitolul 2. Economie politică. I. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. A+D+E. b. c. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei. fiscalitatea directa este ridicata. A+D+E. b. B+C+D. care cauta sa se adapteze la regulile pietei. boala. C+D+E. C+D+E. fiind impozitate atat veniturile. Capitolul 2. Vol. Editura . C. a. a. si are tendinte de reducere. (2007). protectia fiind o problema individuala. si are tendinte de reducere. pp.a. cat si capitalurile. B+C+E.). care cauta sa se adapteze la regulile pietei. A+B+C+D. Economia de piaŃă: caracterizare generală. A+D. E. e. (2007). Constantin (coord. A+B+C.). Mecu. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei. c. 36 – 60. Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul neoamerican al economiei de piată? Răspuns: Enache. invatamant elitist. Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul renan al economiei de piată? Răspuns: Enache. D. e. B. A. Agentii economici. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. Răspuns: Enache. Economie politică. Editura Fundatiei România de Mâine. Economia de piată: caracterizare generală. Constantin. 36 – 60. fiscalitatea directa este ridicata. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. I. A+B+C. d. cat si capitalurile. ANS: A 26. A. B. C+D+E. boala. Economie politică.

Constantin. Constantin. Elvetia. Marea Britanie. D. Elvetia. Norvegia. pp. d. Modelul renan al economiei de piată. Economie politică. D+E. A+B. D+E. Capitolul 2. D+E. Constantin (coord. D. Austria si Japonia. B. A. Capitolul 2. Norvegia. A+B+C. Australia. ratei profitului intr-o economie concurentiala. Bucuresti. A+C. A.). c. b. A. Răspuns: Enache. monedei (considerata o marfa ca oricare alta. d. Noua Zeelanda. Mecu. B+D+E. B. a. Danemarca. Olanda. b. Finlanda. c. . b. E. Editura Fundatiei România de Mâine.Fundatiei România de Mâine. I. Editura FundaŃiei România de Mâine. 36 – 60. Austria si Japonia. (2007). B+C. Bucuresti. c. Vol. E. pp. ANS: A 27. Finlanda. Economia de piaŃă: caracterizare generală. B+C+E. SUA. Capitolul 2. Noua Zeelanda.). AgenŃii economici. Mecu. Suedia. d. A+B+C. AgenŃii economici. Vol. Care este noua viziune a modelului keynesian. a. deci cu anumite trasaturi). 36 – 60. A+C. B. D. 36 – 60. ANS: D 29. inflatiei. pp. C. AgenŃii economici. Constantin (coord. Olanda. tarile industrializate din Asia. e. Danemarca. ipotezelor privind inclinatia marginala spre consum si spre investitii (sau economii). Diferentieri între modelul neoclasic si modelul keynesian al economiei de piaŃă. Suedia. A+D. C. tarile industrializate din Asia. Economia de piaŃă: caracterizare generală. e. I. Economie politică. E. A+B. Australia. somajului. care pune bazele studierii echilibrului macroeconomic (echilibrului general)? Răspuns: Enache. Economia de piaŃă: caracterizare generală. e. SUA. (2007). ANS: B 28. Bucuresti. a. C. Marea Britanie. A+B+C. B+D+E.

SUA. . centralizata.ro. bipolara. pp. b. Sinteze curs. B. Constantin (coord.spiruharet. A+B+C. I. Japoniei. a. AgenŃii economici. Australiei si Noii Zeelande. B. c. c. c. (2007). b. Bucuresti. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. b. I. Editura FundaŃiei România de Mâine. SUA. Vol. si trebuie ca acesta din urma sa fie modelat conform propriilor legitati. presupune ca sistemul economic poate fi in echilibru la ocupare deplina. ANS: A 32. Economie politică. ANS: A 30. Caracterizarea economiei de piaŃă A. 36 – 60. Capitolul 2. e. Răspuns: Enache. ANS: D 31. Trăsăturile economiei de piaŃă. tarilor UE. Economia de piată: caracterizare generală.spiruharet. a. D. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. Răspuns: Enache. (2007). Economie politică. tarilor UE. d. de calcul in expresie monetara. Constantin (coord. Răspuns: www. Sinteze curs. E. descentralizata. E. Bucuresti. Economia de piată ghidată administrativ. Biblioteca virtuală. Capitolul 2. B+C. Constantin. c. 36 – 60.). Editura Fundatiei România de Mâine. Economia de piaŃă: caracterizare generală. A+C+D. C. priveste echilibrul pe termen scurt. d. a. pp. e. d. Mecu. Agentii economici.ro. B+C+D. Capitolul 2. B+D+E. Australiei si Noii Zeelande. subordonata prioritar cumparatorului. arata ca este gresit sa se extrapoleze functionarea nivelului microeconomiei la nivel macroeconomic. arata ca pe termen scurt. Mecu. D+E. C. Japoniei. Caracterizarea economiei de piaŃă A. Biblioteca virtuală. e. Economia de piată directionată de consum. b. Capitolul 2. Vol. priveste echilibrul pe termen lung. D.Răspuns: www. B+C+E.). flexibilitatea preturilor si salariilor nu se verifica. a. C+D+E. Constantin.

Mecu. (2007).ro. valoarea adaugata. a. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Mecu. Componenta tranzactiilor unilaterale. b. ? 37. d. Mecu. E. Mecu. Constantin (coord. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Sinteze curs. Caracteristicile sistemului de piete.d.). ANS: E 36. B+E. Constantin. Oferta perfect elastică. c. A+C+D. c. actele de vanzare – cumparare. Editura Fundatiei România de Mâine. Cererea si oferta RAS. (2007). cumpararea de valuta. A+B+C+D. Economie politică. Capitolul 3. Constantin (coord. (2007). Răspuns: Enache. Răspuns: Enache. b. AgenŃii economici. 36 – 60. Capitolul 2. e. Răspuns: Enache. Indicatori de măsurare a rezultatelor finale ale activitătii economice. Economie politică. cifra de afaceri. Indicatori de măsurare a rezultatelor globale ale activitătii economice. (2007). Economie politică. 36 – 60. d. e. Vol. donatiile. Constantin. pp. b. valoarea de piata a bunurilor produse. subventiile de exploatare. Vol. e. Biblioteca virtuală. Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. cifra de afaceri. A. Răspuns: www. c. Bucuresti. D+E. valoarea adaugata. contributiile pentru asigurari sociale. Constantin (coord.). . a. a. Vol.spiruharet. produsul intern brut (PIB). D. Editura Fundatiei România de Mâine. Economia de piată: caracterizare generală. Bucuresti. C. A+B+C. ANS: B 33. Constantin (coord. d. valoarea de piata a bunurilor produse. Economie politică. I. pp. B. Agentii economici. Vol. ANS: E 35. Capitolul 2. ANS: B 34. Răspuns: Enache. e.). Constantin. A+B+D. pp. venitul national. D+E. AgenŃii economici. Capitolul 2. venitul national.). I. Bucuresti. I. produsul intern brut (PIB). PiaŃa. 36 – 60. I.

cantitatea oferita sa creasca continuu. b. pp. Piata. oferta nu se modifica. reflecta situatia in care. Coeficientul de elasticitate a cererii fată de venit. a. se caracterizeaza prin aceea ca modificarea ofertei este mai mica decat variatia pretului. relatia dintre cerere si pret. (2007). d. ANS: D 39. Economie politică. (2007). Mecu. e. Constantin (coord. ec/v = 0. a. la un nivel dat al pretului. ec/v < 1. a. raportul dintre variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun si variatia relativa a venitului. Ecp = 0. Capitolul 3.). Ecp <1. Mecu. e. Răspuns: Enache. Constantin. Economie politică. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun. I. Editura Fundatiei România de Mâine. d. 61 – 83. Capitolul 3.Editura Fundatiei România de Mâine. Bucuresti. Ce reprezintă elasticitatea cererii fată de venit? Răspuns: Enache. Bucuresti. c. ec/v = 1. presupunand ca. Constantin. Constantin (coord. 61 – 83. Editura Fundatiei România de Mâine. pp. Cerea si oferta. apare numai teoretic. Bucuresti. cererea evolueaza in sens invers fata de pret. Constantin (coord. in cadrul careia. la orice variatie a pretului. Mecu. in acest caz. Vol. I. Capitolul 3. PiaŃa. c. (2007). Piata. oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul. Mecu. Capitolul 3.). Răspuns: Enache. Ecp > 0. tinzand spre infinit. . I. Cerea si oferta. Constantin (coord. b.). Coeficientul de elasticitate directă a cererii diferitelor bunuri normale în raport cu preŃul. (2007). pp. PiaŃa. Cerea si oferta. pp. ANS: C 40. Constantin. d. Cerea si oferta. b. Vol. 61 – 83. Ecp < 0. ANS: B 38. Economie politică. c. I. Bucuresti. Constantin. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia cantitatii oferite dintr-un bun. ec/v < 0. in cadrul careia. Editura Fundatiei România de Mâine. Editura Fundatiei România de Mâine. Bucuresti. c. e. Cerea si oferta. Vol. 61 – 83. ec/v > 1. Capitolul 3. Ecp =1. b. 61 – 83. Economie politică. Vol. ANS: D ?? 41. e. intentia pretului este zero.). pp. d. Răspuns: Enache. are un loc atunci cand variatia ofertei este egala cu variatia pretului. se manifesta atunci cand variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. a. Piata. Coeficientul de elasticitate a cererii în raport de pret . relatia dintre cerere si pret.

Bucuresti. Constantin (coord. Constantin (coord. deci. (2007). modificarea cererii este mai mica decat modificarea pretului. si. Bucuresti. (2007). si. e. Constantin (coord. b. modificarea ofertei este egala cu modificarea pretului. Piata.). deci. scaderea preturilor bunurilor inferioare. d. si. Mecu. Economie politică. I. Economie politică. 61 – 83. Bucuresti. b. Constantin. pp. -1 < ec/p < 0. Editura Fundatiei România de Mâine. 61 – 83. Vol. pp. ? 44. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Cerea si oferta. I. Oferta inelastică – caracteristici. Constantin (coord.). modificarea cererii este mai mare decat modificarea pretului. . d. Oferta perfect inelastică. PiaŃa.). RAS. variatia cererii este mai mica decat variatia pretului. Capitolul 3. Cerea si oferta. ANS: E 43. c. modificarea ofertei este mai mica decat modificarea pretului. Capitolul 3. Constantin. c. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. Cerea si oferta. cresterea preturilor bunurilor inferioare. PiaŃa. Editura FundaŃiei România de Mâine. scaderea preturilor bunurilor superioare. I. e. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. Constantin. I. a. Editura Fundatiei România de Mâine. cresterea preturilor bunurilor superioare. deci. variatia cererii este mai mare decat variatia pretului. (2007). c. ANS: C 45. Mecu.). Bucuresti. b. a. scaderea preturilor bunurilor normale. b. 61 – 83. pp. Vol. d. PiaŃa. Răspuns: Enache. (2007). c. Mecu. deci. Constantin. ec/p =1. ANS: A 46. Răspuns: Enache. Când se manifestă oferta elastică? Răspuns: Enache. Mecu. si. Economie politică. Cerea si oferta. ec/p > -y. modificarea ofertei este mai mare decat modificarea pretului. 61 – 83. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. e. Editura FundaŃiei România de Mâine. Răspuns: Enache. a. ANS: C 42. e. ec/p = 0. Capitolul 3. Vol. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. d. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. pp. si. deci. Vol. Economie politică. Efectul Giffen. Capitolul 3. -1 < ec/p <-y. Oferta perfect elastică.a.

cantitatea oferita sa scada continuu. I. presupune stabilirea unei relatii intre caracteristicile bunului si cel putin o nevoie a consumatorului. Bucuresti. Vol. iar variatia pretului sa fie zero. e. iar variatia pretului sa fie zero. Economie politică. Vol. . Economie politică. Economie politică. a. c. I. este data de cantitatea in care este oferit bunul respectiv. variatia pretului fiind zero. cantitatea oferita sa creasca continuu. Când se manifestă oferta cu elasticitate unitară? Răspuns: Enache. Constantin (coord. variatia cererii este egala cu variatia pretului. 84 – 99. 84 – 99. cantitatea ceruta sa creasca continuu. b.). Constantin. Vol. Capitolul 4. Editura Fundatiei România de Mâine. Conceptul de utilitate economică în gândirea economică neoclasică (marginalistă). b. Mecu. Mecu. pp. Editura Fundatiei România de Mâine. rezulta din reactia obiectiva a indivizilor in raport cu bunurile. Capitolul 4. a. Capitolul 3. pp. ANS: B 47. d. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. Bucuresti. Capitolul 3. c. pp. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. (2007). Editura FundaŃiei România de Mâine. d. tinzand spre infinit. Bucuresti. Mecu.). a. cand utilitatea marginala devine negativa. ANS: D 48. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Cerea si oferta. a. tinzand spre infinit. Vol. Răspuns: Enache.). Utilitatea economică – definire. Economie politică. este aceeasi pentru fiecare unitate de bunuri identice ale unei multimi omogene. cantitatea oferita ramane constanta. Constantin (coord. Constantin. pp. e. cand utilitatea marginala este mai mare decat zero. Economie politică. (2007). Răspuns: Enache. cantitatea oferita ramane constanta. (2007). Răspuns: Enache. ANS: B 50. Mecu. Constantin. Constantin (coord. PiaŃa. Vol. Punctul de saturaŃie. I. Capitolul 4. Constantin. cantitatea ceruta sa scada continuu. cand utilitatea marginala devine nula. Bucuresti. Bucuresti. d. ANS: A 49.). b. variatia pretului fiind zero.Răspuns: Enache. I. c.). la cel mai inalt consum dintr-un produs. d. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. PiaŃa. 61 – 83. Comportamentul consumatorului. Editura Fundatiei România de Mâine. este data de pretul la care poate fi cumparat bunul respectiv. Comportamentul consumatorului. Cerea si oferta. e. (2007). Editura FundaŃiei România de Mâine. e. 61 – 83. I. dupa care utilitatea marginala devine nula. Constantin (coord. (2007). Mecu. Constantin. c. Comportamentul consumatorului. b. Constantin (coord.

provine exclusiv din existenta materiala a marfii. utilitatea unui bun economic. este data de munca ce a fost cheltuita pentru obtinerea bunului respectiv. utilitate economica au bunurile de care cineva are nevoie. B+E. Răspuns: Enache. produsul dintre utilitatile individuale. a. Capitolul 4. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. munca incorporata in bunul respectiv.pp. b. Economie politică. Capitolul 4. Conceptul de uilitate în gândirea economică clasică. Răspuns: Enache. Mecu. insumarea utilitatii individuale a tuturor unitatilor din bunul respectiv. Mecu. Constantin (coord. produsul dintre utilitatea unei unitati dintr-un bun omogen (ui) si numarul de produse de acelasi fel ce alcatuiesc multimea respectiva (xi). Editura Fundatiei România de Mâine. Răspuns: Enache. Editura Fundatiei România de Mâine. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007). B+C. pe care nu le detine si pe care trebuie sa le cumpere. 84 – 99. Economie politică. e. cat si raportarea lor la o trebuinta a neposesorului (neproducatorului) marfii. D. pp. utilitatea economica cuprinde (exprima) atat proprietatile corporale ale bunului. ANS: A 51. pp. provine din aprecierea subiectiva pe care consumatorul o acorda bunului respectiv. Bucuresti. utilitatea lui satisface o trebuinta sociala. c. d. c. Comportamentul consumatorului. Determinarea utilitătii economice totale (U) a unei multimi omogene de bunuri. . doar activitatea depusa in procesul circulatiei si consumului. Economie politică. e. Constantin. Capitolul 4. I. E. aprecierea subiectiva pe care un consumator o acorda unui anumit bun. c.).). Vol. pp. Bucuresti. provine din munca cheltuita pentru producerea marfii respective. 84 – 99. b. a. Comportamentul consumatorului. 84 – 99. Constantin (coord. b. c. insumarea utilitatii marginale cu utilitatile individuale. C. utilitate economica au toate bunurile indiferent daca le-a produs sau nu consumatorul. d. d. B. Bucuresti. A+C. Comportamentul consumatorului. I. produsul dintre utilitatea marginala si utilitatile individuale. Constantin. Mecu. e. masura sau gradul in care produsul. I. Vol. a. provine din gradul in care se asigura oferta pe piata unui bun. B+D. Constantin. (2007). Calitatea bunurilor economice. a. d. b. Constantin (coord. (2007). 84 – 99. ANS: C 52. A. ANS: A 53.). numai bunurile libere au utilitate economica. sau mai precis. Vol.

Rata marginală de substitutie. c. pp. (2007). Limite ale teoria utilitătii cardinale. ANS: B ?? 56. E. functia de utilitate asociaza un numar. mentinerea obiceiurilor de consum anterioare. A+D. mentinerea constanta a utilitatii (satisfactiei). denumit indicator de satisfacere sau de utilitate. b. nu se mai foloseste ipoteza potrivit careia consumatorul este capabil sa masoare utilitatea tuturor unitatilor de bunuri consumate. Economie politică. a. 84 – 99. e. Capitolul 4. consumatorul utilizeaza simultan mai multe categorii (genuri) de bunuri economice. Constantin (coord. Economie politică. b. care au doze si utilitati diferite. Vol. maximum de satisfactie (utilitate). Mecu. Constantin. este foarte greu de presupus ca un consumator poate cunoaste si masura toate caracteristicile utile ale bunurilor consumate. Constantin. fiziocrata. I. Mecu. Economie politică. c. Capitolul 4.ro. Editura Fundatiei România de Mâine. Când se realizează optimul consumatorului? Răspuns: Enache. Răspuns: www. d. d. A+B. B.e. I. minimum de satisfactie (utilitate).). Capitolul 4. D. (2007). C+D. Bucuresti. Comportamentul consumatorului A. ANS: A 54. b. face abstractie de interdependenta dintre utilitatea diferitelor bunuri consumate. Capitolul 4.). contemporana. C. Vol. d. . Bucuresti. Constantin (coord.spiruharet. Mecu. e. Biblioteca virtuală. Comportamentul consumatorului. Răspuns: Enache. Editura FundaŃiei România de Mâine. (2007). ANS: B 57. c. pp. o cheltuiala minima. C+D+E.). Vol. marginalista. Comportamentul consumatorului. Care scoală de gândire economică a fost preocupată de măsurarea utilitătii? Răspuns: Enache. ANS: E 55. I. Comportamentul consumatorului. 84 – 99. clasica. A+B+C. Editura FundaŃiei România de Mâine. D+E. la diverse cantitati dintr-un bun. Bucuresti. e. Constantin. mercantilista. Sinteze curs. a. a. Constantin (coord.

E. Editura Fundatiei România de Mâine. c. a. Mecu. Constantin (coord. b. Editura Fundatiei România de Mâine. Comportamentul consumatorului. a. Mecu. d. d. Constantin (coord. A. a. ramana acelasi. pp. b. d. A+E. fie egal cu utilitatea totala. Editura Fundatiei România de Mâine.pp. utilitatea marginala este maxima. 84 – 99. ANS: B 58. utilitatea totala sa fie minima. Ce exprimă curba de indiferentă? Răspuns: Enache. Constantin. unitatile suplimentare consumate dintr-un bun vor oferi din ce in ce mai putina satisfactie consumatorului. b. Economie politică. fie nul. I. pretul unui bun trebuie diminuat pentru a permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. 84 – 99. ANS: A 59. pretul unui bun trebuie sa cresca pentru a nu permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. I. B+C. utilitatea totala sa fie egala cu utilitatea marginala. Comportamentul consumatorului. utilitatea totala sa fie nula. . C. c. c. B. Constantin (coord. pp. utilitatea marginala este minima. B. C+D. Capitolul 4. utilitatea totala este descrescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintrun bun. fie maxim. D. a. e. Constantin. 84 – 99. ANS: C 60. Constantin.). Economie politică. e. Capitolul 4. (2007). pp. Bucuresti. utilitatea marginala este nula. b. Bucuresti. Cum sunt utilitatea marginală si utilitatea totală în punctul de saturatie al consumului? Răspuns: Enache. Comportamentul consumatorului. (2007).).). Capitolul 4. Vol. fie minim. c. Economie politică. d. Vol. Vol. 84 – 99. Ce precizează legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. Bucuresti. A+D. utilitatea totala sa fie constanta. I. Mecu. utilitatea totala sa fie maxima. utilitatea totala este nula. e. (2007). utilitatea totala este maxima.

G. ANS: B 61. utilitatea totala este crescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintr-un bun. Vol. Capitolul 5. b. e. Comportamentul producătorului. Ce exprimă raportul dintre uzura capitalului fix si capitalul fix? Răspuns: Enache. coeficientul capitalului fix. Bucuresti. ANS: A 63. Constantin (coord. Mecu. Engel. Samuelson. se exprima ca raport intre capitalul utilizat si productia obtinuta. pp. este egala cu zero. a. Gossen. a. scade. Constantin (coord. pp. I. Bucuresti. Constantin. H. Economie politică. 84 – 99. I. Vol. Capitolul 4. Vol. K. 100 – 130. Constantin. d. Constantin. este constanta. Mecu. (2007). e. b. Economie politică. Comportamentul consumatorului. Capitolul 4. . Bucuresti. Economie politică. Comportamentul consumatorului. P. Bucuresti. exprima raportul dintre sporul de productie si cresterea capitalului. I. reprezinta suplimentul productiei antrenat de cresterea cu o unitate a capitalului. Combinarea factorilor de producŃie. este inversul coeficientului marginal al capitalului. pp. Constantin. (2007). A. Combinarea factorilor de producŃie. Constantin (coord. c.). Cine a formulat pentru prima dată legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. Constantin (coord. reprezinta inversul coeficientului mediu al capitalului.). d.). d. pp. dar descrescătoare? Răspuns: Enache. Economie politică. Vol. coeficientul intrarilor sau punerii in functiune a capitalul fix. Cum este utilitatea totală resimtită de către un consumator prin mărirea cantitătii consumate din bunul . este maxima. Comportamentul producătorului. Mecu. M. 84 – 99. (2007). b. e. Editura Fundatiei România de Mâine. Editura FundaŃiei România de Mâine. ANS: D 64. Productivitatea medie a capitalului. c. Editura Fundatiei România de Mâine. a. b. d. c. Capitolul 5. 100 – 130. Răspuns: Enache. Becker.e. c. când utilitatea marginală a unui bun este pozitivă. coeficientul starii fizice sau al starii de utilitate a capitalului fix. Keynes. J. Mecu. Editura Fundatiei România de Mâine. coeficientul uzurii capitalului. creste. a.). (2007). I. ANS: A 62.

Comportamentul producătorului. dar mai ieftine. Economie politică. Vol. A+D. b. 100 – 130. b.). Capitolul 5. (2007). (2007). Vol. b. Bucuresti. c.). scaderea timpului liber. Mecu. E. pierderi sau costuri mai mari pentru ca sunt inlocuite utilajele mai vechi. C+E. profituri mai mari. un consum de capital fix. Care este efectul sporirii productivitătii medii a muncii? Răspuns: Enache. Comportamentul producătorului. cresterea vanzarilor. Constantin. Economie politică. un venit de productie. scaderea costului datorita aparitiei unor utilaje similare. Constantin (coord. c. c. I. Mecu. d. cresterea duratei muncii. cheltuielile de productie. coeficientul capitalului tehnic. Amortizarea capitalului fix – definire. pp. A. costuri mai mici. (2007). D. a. Constantin. o cheltuiala de productie. Ce implică pentru proprietar uzura morală a capitalului fix? Răspuns: Enache. b. deoarece se vor folosi utilaje mai performante. ANS: B . Bucuresti. reducerea somajului. I. Capitolul 5.). Economie politică. ANS: B 65. Constantin (coord. C. Editura Fundatiei România de Mâine. e.e. cresterea populatiei ocupate. Economie politică. 100 – 130.). Bucuresti. veniturile realizate de firma. Constantin. recuperarea treptata a capitalului fix. Combinarea factorilor de producŃie. pp. Comportamentul producătorului. I. pp.68. Constantin (coord. d. Combinarea factorilor de producŃie. 100 – 130. Combinarea factorilor de producŃie. Editura Fundatiei România de Mâine. a. Mecu. Vol. I. Capitolul 5. a. durata de functionare. uzura fizica. . Bucuresti. Constantin (coord. sporirea timpului liber. 100 – 130. coeficientul uzurii capitalului. Capitolul 5. Combinarea factorilor de producŃie. Editura Fundatiei România de Mâine. Editura FundaŃiei România de Mâine. a. datorita amortizarii accelerate. (2007). Răspuns: Enache. B. ANS: C 67. De cine depinde cota de amortizare? Răspuns: Enache. ANS: D 66. d. Vol. Mecu. e. deprecierea capitalului fix. pp. Comportamentul producătorului. e. Constantin.

Constantin. 100 – 130. (2007). Capitolul 5. tot cu o unitate. d. 100 – 130. B+D. utilizarii necorespunzatoare. b. a. A+E. Editura Fundatiei România de Mâine. A+B. Constantin (coord. Vol. Combinarea factorilor de producŃie. Constantin. (2007). Capitolul 5. Mecu. ANS: C 72. (2007). d. Economie politică. Vol.c. Relatia productivitate medie – productivitate marginală – producŃie.). I. d. cercetarii stiintifice. sporul productiei. b. B+D. iar productia nu se modifica. e. Bucuresti. Economie politică. Editura Fundatiei România de Mâine. ceilalti reducandu-si consumul cu o unitate.). productivitatea medie si productia scad. e. sporul de productie obtinut prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv. c. C+D. Mecu.). a. Comportamentul producătorului. . Răspuns: Enache. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. Comportamentul producătorului. Constantin. mecanici. c. Bucuresti. pp. B+C. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. Constantin (coord. ANS: B 70. a altui factor. A+D+E. daca toti factorii de productie raman neschimbati. A+C. productivitatea medie scade si productia creste. Mecu. productivitatea medie si productia cresc. pp. productivitatea medie scade si productia creste. 100 – 130. Constantin (coord. B. actiunii factorilor naturali. C. Bucuresti. productivitatea medie scade. A. concurentei. ANS: B 71. I. e. a. Combinarea factorilor de producŃie. Editura Fundatiei România de Mâine. d. pp. e. D. Capitolul 5. sporul de productie obtinut prin reducerea cu o unitate a unui factor si cresterea. E. Economie politică. Vol. I. Comportamentul producătorului. c. b. ANS: D 69. Ce reprezintă productivitatea marginală a unui factor de productie? Răspuns: Enache. Factorii de dependentă ai nivelului si evolutiei productivitătii. progresului tehnic. ceilalti fiind neschimbati. Combinarea factorilor de productie. Care sunt cauzele care conduc la producerea uzurii fizice a capitalului fix? Răspuns: Enache.

b. 100 – 130. Determinarea productivitătii marginale a muncii.Răspuns: Enache. in conditiile in care ceilalti factori sunt presupusi constanti. Bucuresti. I. calitatea produselor pe piata. Constantin (coord. respectiv. Capitolul 5. WL = L/Q 74. WL = Q/L. Productivitatea muncii se poate determina ca o mărime medie si. Constantin.). Capitolul 5. Editura FundaŃiei România de Mâine. d. Combinarea factorilor de producŃie. A+C+D. Constantin (coord. Ea poate fi inteleasă si ca fortă productivă a muncii. Economie politică. (2007). pp. RAS. pp. Editura FundaŃiei România de Mâine. pp. 100 – 130. Constantin. Răspuns: Enache. 100 – 130. Constantin. A+B+C. Vol. Mecu. Vol. Capitolul 5. pp. Determinarea indicelui productivitătii medii a muncii. adică sub forma capacitătii (posibilitătii) fortei de muncă de a crea. Constantin (coord. Constantin. Vol. eficienta muncii este identificată cu productivitatea muncii. (2007). c. 100 – 130. conditiile naturale. Combinarea factorilor de producŃie. C+D+E. Vol. Productivitatea marginală a muncii (WmL) reprezintă suplimentul de producŃie (YQ) obtinut ca urmare a utilizării unei cantităti suplimentare de muncă (YL). Răspuns: Enache. un anumit volum de bunuri si de a presta anumite servicii. Comportamentul producătorului. I. cantitatea factorilor de productie utilizati. a. C. Determinarea amortizării. D. e. Determinarea productivitătii medii a muncii.). Bucuresti. Mecu. Editura Fundatiei România de Mâine. ANS: C 73. RAS. Combinarea factorilor de producŃie. Economie politică. Comportamentul producătorului. ? 76. I. Economie politică. calitatea factorilor de productie utilizati. Constantin (coord.).). (2007). Mecu. A. Productivitatea muncii exprimă eficienta cu care este consumată munca. Raportul dintre productie (Q) si factorul muncă (L) sau dintre muncă si productie măsoară productivitatea medie a muncii (WL). Răspuns: Enache. Economie politică. E. I. De obicei. B+C+D+E. B+C+D. Bucuresti. Editura Fundatiei România de Mâine. Comportamentul producătorului. . Ea se exprimă prin relatia: WmL = YQ/YL sau ca derivata partială a funcŃiei de productie in raport cu factorul muncă: WmL = dQ/dL. ca productivitate marginală. B. RAS. Capitolul 5. Mecu. Bucuresti. Combinarea factorilor de producŃie. Comportamentul producătorului. intr-o perioadă de timp. nivelul pretului bunurilor fabricate. 75. (2007).

Economie politică. Sinteze curs. costul total porneste de la nivelul costului fix.ro. Răspuns: www. Combinarea factorilor de producŃie. Biblioteca virtuală.ro. Relatiile de dependentă dintre costul variabil si productie. Costul de productie. ? . volumul productiei. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. Cand volumul productiei se schimbă. Costul de producŃie. Sinteze curs. Capitolul 5. pe termen scurt. Costul marginal.cresterea. ? 81. Costul fix – componentă. RAS. Pe termen scurt. Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei . 100 – 130. Deosebirea dintre ele constă in aceea că in timp ce costul variabil porneste. 79. pe termen scurt. Capitolul 6.Răspuns: Enache. Sinteze curs. Răspuns: www. Biblioteca virtuală. RelaŃia cost marginal – cost variabil mediu – productie. este determinată de: consumul tehnologic de factori de productie. Răspuns: www. Mecu. cand volumul productiei sporeste. la un moment dat.spiruharet.ro. . cresterile costului total si ale costului variabil. Capitolul 6. Costul total (CT) reprezintă suma costurilor fix si variabil. Bucuresti. Costul de producŃie. Capitolul 6. Editura Fundatiei România de Mâine. de la zero dacă productia este zero. RAS. RAS. chirii. ? 80. costul total creste in aceeasi măsură in care sporeste costul variabil. iluminat. Capitolul 6. sunt independente de volumul productiei obtinute: amortizarea capitalului fix. nivelul preturilor de procurare a factorilor de productie. care nu este afectat de productia zero. Vol. insă. Costul fix (CF) reflectă acele cheltuieli ale intreprinderii care.ro.spiruharet. Constantin (coord. Costul total mediu si factorii săi de influentă. Sinteze curs.).spiruharet. Astfel. intreprinderea le suportă independent de evolutia productiei. pe termen scurt.spiruharet. variatia costului total este determinată numai de evoluŃia costului variabil.spiruharet. Pe termen lung. cheltuielile de intretinere. Mărimea costului total. pp. ? 77. costul fix devine variabil. Constantin. dobanzi etc. sunt egale. Costul total mai poate fi determinat: ca produs intre costul total mediu (CTM) si producŃie (Q): CT CTM ⋅Q sau ca produs intre productie (Q) si costul marginal (Cmg) cand acesta din urmă este egal cu costul total mediu: CT Q⋅Cmg cand Cmg CTM . RAS. CT = CF + CV . Răspuns: www. Biblioteca virtuală. Răspuns: www. Costul de productie. descresterea sau chiar nivelul zero. costul fix. RAS. Capitolul 6. Costul de productie. Comportamentul producătorului. nu afectează variatia costului global total si nici costul marginal. I. Biblioteca virtuală. care se poate modifica datorită investitiilor. incălzit. in mod necesar. RAS. (2007). el fiind o functie crescătoare a capacitătii de productie. 78. salariile personalului administrativ.ro.

in detrimentul altora. Răspuns: Enache. Editura Fundatiei România de Mâine. Capitolul 6. b.spiruharet. e. (2007). pp. Capitolul 7. Răspuns: www. 167 – RAS. ? 84.). Capitolul 7. Economie politică. un neajuns al preturilor garantate este. Costul de productie. aparitia de suprastocuri. Sinteze curs. Economie politică. Vol.ro. c. Constantin. ANS: D 87. Productivitatea capitalului – factori de dependentă Răspuns: www.82. un neajuns al preturilor garantate este acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. un neajuns al pretului garantat de stat este acela ca in situatiile inregistrarii unor supraproductii. (2007). Răspuns: Enache. pp. Editura Fundatiei România de Mâine. Sinteze curs. Răspuns: www. 167 – a. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal. Bucuresti. Mecu. Concurenta si formarea preturilor. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin (coord. Vol. RAS. Vol. explicite. I. d. Bucuresti. . Factori de dependentă ai dinamicii costului total mediu pe termen scurt. Sinteze curs.spiruharet. Mecu. e. Salariul real. exprese.spiruharet. favorizarea anumitor producatori dintr-o ramura. I. Care este consecinta nedorită a pretului garantat de stat? Răspuns: Enache. (2007). ANS: C 86. antrenate de investitiile consistente facute de agricultori. ? 85. c. Concurenta si formarea preturilor. I.). pp. care vor fi mai mari decat pretul de piata datorat excesului de oferta. in ceea ce priveste veniturile agricultorilor. Capitolul 7. Economie politică. trustul si cartelul. intelegeri secrete si trusturi.ro.ro. b. Oligopolurile concertate. Capitolul 6. Remunerarea factorilor de productie a. Biblioteca virtuală. trustul si holdingul. statul va trebui sa acopere pierderile inregistrate de producatorii agricoli prin garantarea pretului. Bucuresti. Definirea duopolului bilateral. Biblioteca virtuală. 167 – a. Biblioteca virtuală. Capitolul 8. Costul de productie.). Constantin. RAS. societatea de holding si societatea de participare. d. Constantin. in ceea ce priveste productia agricola. in vederea sporirii productiei si a veniturilor viitoare. acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. Mecu. Constantin (coord. Constantin (coord. Concurenta si formarea preturilor. ? 83.

ro. Remunerarea factorilor de productie . este o marime dinamica. e. pretul de vanzare si costul. care influenteaza volumul rezultatelor. variind in functie de pretul factorului munca. c. tinerii care satisfac stagiul militar. Răspuns: www. Răspuns: www. Remunerarea factorilor de producŃie a. Capitolul 8. d.ro.spiruharet.spiruharet. Sinteze curs. randamentul factorilor. Populatia activă.ro. b. excluzand elevii. tinerii. ANS: A. c. c. Biblioteca virtuală.B. d. care se afla in raport invers proportional cu pretul pamantului. nivelul productivitatii muncii.spiruharet. d. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca.E 89. volumul. Biblioteca virtuală.ro. studentii. Factori care influentează salariul privit ca venit. Răspuns: www. nu doresc angajarea pe un loc de munca. ANS: B 90. Remunerarea factorilor de productie a. c. b. viteza de rotatie a capitalului. d. acea parte a populatiei apte de munca si care desfasoara activitati profesionale. marimea si evolutia rentei se afla intr-un raport invers proportional cu pretul pamantului. Sinteze curs. Factorii de care depinde masa profitului. Factorii cu influentă directă si indirectă asupra mărimii pretului pământului.b. persoanele care cauta un loc de munca. studentii. persoanele care din diferite motive. ANS: B 88. marimea si evolutia rentei. care influenteaza volumul rezultatelor. e. care satisfac stagiul militar. depinde de marimea salariului nominal si de nivelul preturilor la bunurile economice. cererea si oferta de capital. precum si varsta legala pentru angajare. e. Capitolul 8. elevii. scaderea preturilor terenurilor ca urmare a amplificarii fenomenului inflationist din ultimele decenii. Biblioteca virtuală. b. populatia ocupata in diferite activitati profesionale.D. structura si calitatea produselor concurente. Capitolul 8. Sinteze curs. e. persoanele ce au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica.spiruharet. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si este direct proportional cu dinamica preturilor. Răspuns: www. Sinteze curs. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca. Biblioteca virtuală. ANS: B 91. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. Remunerarea factorilor de productie a. rata dobanzii bancare. Capitolul 8.

aspiratiilor fiecarui salariat. incat sa-l stimuleze pe salariat in munca. reprezinta salariul nominal in care este inclus impozitul.a.ro.spiruharet. la un nivel dat al preturilor. b. variind in functie de pretul factorului munca. b. b. Capitolul 8. Sinteze curs. În ce constă efectul de substitutie? Răspuns: www. Sinteze curs.spiruharet.spiruharet. Biblioteca virtuală. Salariul nominal brut. Care sunt componentele pietei muncii? Răspuns: www. Capitolul 8. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. PiaŃa muncii A. c. care-i asigura lucratorului venituri mai mari. cresterea timpului liber in defavoarea timpului destinat muncii. e. este acela pe care-l primeste salariatul ca venit din care s-au dedus impozitul si alte retineri prevazute de lege (de exemplu. ANS: D 92. corespunzatoare. Biblioteca virtuală. intr-o anumita perioada. Sinteze curs. d. b. gradul de organizare a sindicatelor. c. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si direct proportional cu dinamica preturilor. cerinta ca marimea salariului sa fie astfel determinata. e. d.spiruharet. ANS: E 95. exprima cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal. statul. este in relatie direct proportionala cu marimea salariului nominal si este invers proportional cu dinamica preturilor. d. e. Capitolul 8. Salariul real. care-i asigura un standard de viata relativ ridicat. e. este o marime dinamica. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare. variind in functie de factorii ce au fost evidentiati. satisfacerea nevoilor. Biblioteca virtuală. raportul dintre cererea si oferta fortei de munca. Remunerarea factorilor de productie a. este o marime dinamica.ro. a timpului destinat muncii. c. substituirea unei parti a timpului de munca prin timp liber.ro. cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor. d. pentru fondul de somaj). c. Sinteze curs. Capitolul 9. Biblioteca virtuală. . Remunerarea factorilor de productie a. Răspuns: www. care are rolul de a conduce procesul de formare profesionala. ANS: D 93. depinde de marimea productiei. Răspuns: www. raportul dintre productivitatea muncii si salariul real.ro. Remunerarea factorilor de producŃie a. reprezinta suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care lucreaza sau presteaza munca. ANS: D 94. reducerea timpului liber si cresterea.

Sinteze curs. PiaŃa muncii A. B. sistemul de invatamant.ro. d. restructurarea fiecarei ramuri a economiei nationale. C+D+E. sectorul zonal. PiaŃa muncii A. Sinteze curs. A+C+D ANS: A 97. sectorul local. migratia internationala a capitalului. D+E ANS: E 96. E. sectorul primar. A+B+C. D.spiruharet. B+D+E. Răspuns: www. c. Capitolul 9. b. a. Biblioteca virtuală. PiaŃa muncii A. A+B. a. C+D+E. cresterea produsului intern brut. sectorul international.ro. a. Teoria segmentării pietei muncii. C. A+B. C. e. gradul de dezvoltare economica a statelor. sectorul secundar. Sinteze curs.ro. c. A+E. B+E. migratia internationala a fortei de munca. B. C+D. E. A+B+C. b. e. A+B+C. cumparatorii (societatile comerciale si unitatile social culturale si administrative). care are rolul de a pregati forta de munca. d. ANS: C 98. B+C+D.spiruharet. D. D. E. cresterea produsului intern brut. conditiile de salarizare si de trai diferite. a. d. D+E. .spiruharet. C. gradul de dezvoltare a statelor lumii. D+E. C+D. A+C+D. D. b.B. c. e. Biblioteca virtuală. d. Capitolul 9. sistemul legislativ cu rolul de a reglementa relatiile de munca. Factorii care influentează evolutia si dezvoltarea pietei internationale a muncii. cresterea productivitatii muncii. E. Răspuns: www. C. Răspuns: www. c. b. Biblioteca virtuală. cresterea productivitatii muncii. Factorii care îsi pun amprenta asupra evolutiei si dezvoltării pietei interne a muncii. B. A+D. Capitolul 9. ofertantii sau vanzatorii.

B+C. C+D+E. depinde de varsta. Capitolul 9. Capitolul 9. B.spiruharet. Care sunt disfunctionalitătile pietei muncii din România? Răspuns: www. b. ANS: A 102. C+D+E. PiaŃa muncii A. ANS: D 100. stabileste conditiile de deplasare pe plan international a fortei de munca.spiruharet.spiruharet.e. piata muncii are o sfera de cuprindere limitata. are o sfera de cuprindere egala cu cererea de forta de munca. reglementeaza relatiile sociale de productie dintre salariati. e. A+E. are rol de legislator. starea de sanatate. A+B+C. A+C+D. ANS: B 99. B+C+D. PiaŃa muncii A.ro. Biblioteca virtuală. Care sunt trăsăturile care caracterizează starea pietei muncii din România? Răspuns: www. C. initiaza dialogul tripartit guvern-patronat-sindicate. sex. resursele de munca au cunoscut evolutii divergente. d. stabileste marimea salariilor din fiecare societate comerciala. nivel de pregatire profesionala. Capitolul 9. A+C+D. Biblioteca virtuală. E. statul nu intervine si nu poate interveni pe piata muncii. c. A+B+C. B+C. specializare. restructurarea ocuparii este specifica austeritatii si nevoii de contracarare a recesiunii si inflatiei. a. Sinteze curs. A+B.spiruharet. Biblioteca virtuală. C+D+E. e. Sinteze curs. D. Piata muncii A. Sinteze curs. b. a.ro. d. c. interconditionandu-se cu ocuparea fortei de munca. oferta pe piata muncii este mai mica in raport cu cererea. c. Sinteze curs. B. depinde de conditiile si mediul in care se desfasoara activitatea. piata muncii eate strict reglementata in toate structurile sale. C. C. D+E. PiaŃa muncii A. B. D. ANS: B 101.ro.ro. . b. Biblioteca virtuală. D+E. E. Care sunt particularitătile prin care se caracterizează oferta de fortă de muncă? Răspuns: www. e. E. B+C. are o sfera de cuprindere mai mica decat cererea. D+E. De ce este considerată oportună interventia statului pe piata muncii? Răspuns: www. d. depinde de timpul in care se realizeaza. criza locurilor de munca pe fondul crizei economice. D. B. a. Capitolul 9.

persoanelor fizice si juridice. a gradului de cuprindere in invatamant a populatiei cu varsta de scolarizare. ANS: B 103. c. motivul prudentei. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare ale societatilor comerciale. e.spiruharet. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. a. D. c. A+B+C. an de an.ro.ro. Factorii care actionează asupra nivelului dobânzii si a ratei dobânzii. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Biblioteca virtuală. ANS: E 106. e. marimea si dinamica profitului. A+B+C.D 104. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a.C.B. cererea si oferta de capital de imprumut. Capitolul 10. b. Biblioteca virtuală. Care sunt motivatiile cererii agregate de monedă? Răspuns: www. Sinteze curs. D+E. riscul pentru cei ce acorda capitalul de imprumut. Sinteze curs. B. PiaŃa monetară si echilibrul monetar . e. A+E. durata creditului.spiruharet. motivul precautiei. E. d.spiruharet. initierea si organizarea de societati comerciale pe actiuni. Care sunt operatiunile active efectuate de bănci? Răspuns: www. Răspuns: www. cererea pe piata muncii este egala cu oferta de forta de munca. B+D. Biblioteca virtuală. d. Care sunt operatiunile pasive efectuate de bănci? Răspuns: www. D+E. C. b. E. A+C+D. conducerea operatiunilor de casa ale agentilor economici care solicita acest lucru. b. b. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. C+D+E. rata profitului. cererea pe piata muncii este mai mare decat oferta de forta de munca.ro. a. c. Capitolul 10. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. motivul speculatiei. Sinteze curs. ANS: A. d. Sinteze curs. B+E. ANS: E 105. Capitolul 10. c. d. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. rata dobanzii.spiruharet.ro. inflatia. D. cresterea. e. C+D+E.C.

c. c.spiruharet. e.A. b. atragerea si formarea de depozite banesti de la persoanele fizice si juridice. trezoreriei statului. Sinteze curs. bancile de depozit propriu-zise. Care este obiectul de activitate al băncilor comerciale? Răspuns: www. ANS: D 108. Sinteze curs. bancile de depozit propriu-zise. A+E. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare. bancile ipotecare. c.spiruharet. c. crearea de putere de cumparare aditionala. plata despagubirilor in cazul producerii unui eveniment nedorit. Al cui este atributul emisiunii de monedă si al punerii ei în circulatie sub forma biletelor de bancă si monedei metalice? Răspuns: www. operatiuni cu aur. ANS: B 110. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. b. Sinteze curs. Capitolul 10. ANS: B 109. Capitolul 10. b. Biblioteca virtuală. E. Casei de Economii si Consemnatiuni. b. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. ANS: D 107. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a.ro. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. b. Care bănci au în obiectul lor de activitate si emiterea de actiuni si obligatiuni? Răspuns: www. d. d. e.spiruharet. Bancii Nationale.ro. colectarea primelor de asigurare. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a.spiruharet. bancilor comerciale. c. C. A+B+C. . bancile de afaceri. Biblioteca virtuală. Care dintre bănci dispun de capitaluri proprii importante în raport cu sumele atrase de la deponenti? Răspuns: www. restrictionarea creditului. d. Sinteze curs. B+C. Banc Post. emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie. Biblioteca virtuală. e. Capitolul 10.ro. bancile ipotecare. D+E. bancile de afaceri. societatilor de asigurari. B. C+D+E. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. e. Casa de Economii si Consemnatiuni. d. D.ro. a.

d. B. Care sunt atributele monedei? Răspuns: www. B. acordarea de credite pe termen lung solicitantilor. C. masura a activitatii economice. Ce fel de putere se exercită atunci când posesorul de bani. Sinteze curs.ro. d. A+D+E. Biblioteca virtuală.ro. asigura un excedent al balantei de plati externe. ANS: D 114. Banc Post. Functiile băncilor si institutiilor financiare. durabilitatea.spiruharet. ANS: E 112. C+D+E. A+B+C. D. detine o comandă generală asupra resurselor comunitătii . D+E. C+D. C. d. A+B+C. E. C+D+E. b. creeaza putere de cumparare aditionala pe care o imprumuta agentilor economici. impozitelor etc. C. B+D. a. A+D+E. Răspuns: www. a. plata despagubirilor. A+B+C. proportional cu cantitatea de monedă pe care o are. C+D. D.ro. emisiunea de moneda sub forma de bancnote si moneda metalica. c. Casa de Economii si Consemnatiuni. C+D+E. stabilitatea.spiruharet. Sinteze curs. C+D.spiruharet. b. ANS: B 111. e. Biblioteca virtuală. serveste la plata salariilor. Capitolul 10. c. e. asigura un buget al tarii echilibrat. Capitolul 10. D. regleaza cantitatea de moneda din economie (regleaza masa monetara). Capitolul 10. colectarea primelor de asigurare. A+B. Care sunt operatiunile specifice unor societăti de asigurare? Răspuns: www. ANS: D 113. c. Biblioteca virtuală. b. B. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. d. A+E. instrument de apreciere a fortei economice a unei tari. E. E. operatiuni cu aur si valuta. Sinteze curs. asigurarea echilibrului dintre incasarile si platile fiecarui agent economic. Piata monetară si echilibrul monetar A. e. a. e. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A.

Sub ce formă se regăseste în economie moneda manuală sau în numerar? Răspuns: www. efectele de comert negociabile. Capitolul 10. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. b. b. bilete de banca. c. c. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. putere economica. B. e.ro. putere sociala. De ce spunem că banii constituie o putere de cumpărare usor transferabilă? Răspuns: www. bilete de banca. C. b. se pot schimba oricand in alte monede. putere militara. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. B+C. se gasesc permanent asupra oamenilor. a. ANS: E 118.spiruharet. Răspuns: www. d. d. ANS: E 116. De cine sunt reprezentate disponibilitătile monetare propriu-zise într-o economie? Răspuns: www. A+D. d. D. obligatiuni. D+E. Biblioteca virtuală. ANS: D 117. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. Sinteze curs. b. Capitolul 10. c. Sinteze curs. actiuni. Capitolul 10.ro. d. A+B+D. Capitolul 10. e. obligatiuni. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. obligatiuni. pot fi folositi la plata salariilor.spiruharet.ro. putere fizica.ro. conturi deschise la banca. E.spiruharet. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a.spiruharet. economii pe librete bancare.ro. B. e.monetare? Răspuns: www. Disponibilitătile semimonetare – instrumente. Sinteze curs. actiuni. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. C. e. actiuni. se pot transforma oricand in alte bunuri. cecuri la purtator. Sinteze curs.spiruharet. . Biblioteca virtuală. se pot depozita foarte usor. cecuri la purtator. Biblioteca virtuală. ANS: E 115. putere juridica. A+D+E.

ro. Capitolul 10. la nivelul fiecarui judet.ro. la nivelul fiecarui judet. in cadrul Caselor de Economii si Consemnatiuni. d. Sinteze curs. la nivel national. c. prin intermedierea vanzarii de actiuni si obligatiuni. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. conturi deschise la banca. C+D+E. in cadrul tuturor bancilor. e. . d. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. in cadrul sucursalelor tuturor bancilor din tara. prin obtinerea de credite pe termen scurt de la o alta societate bancara sau institutie de credit. a celui de-al treilea agregat monetar. Biblioteca virtuală. C. A+B+C+D. d. A+C. in cadrul sucursalelor Bancii Nationale. D+E. Cum îsi poate obtine resursele bănesti necesare o bancă comercială oarecare. prin obtinerea unui imprumut de la Banca Nationala pe un termen foarte scurt. la nivel national. A+D. b. A+B+C. e. E. E. în situaŃia înregistrării unei pozitii net debitoare? Răspuns: www. Capitolul 10. ANS: D 120. bilete de banca. Capitolul 10. D. C. b. ANS: B 121. a. B+D. C+D. prin cumpararea de valuta de pe piata. E. b. a celui de-al doilea agregat monetar. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Sinteze curs.ro. B. prin vanzarea de valuta aflata in depozitele proprii. ANS: D 119. a. Cum este organizată în România Casa de compensatii interbancare? Răspuns: www. C+D.spiruharet. C+D+E. doar in cadrul Bancii Nationale. b. c. A+B+C. E. la nivelul fiecarui judet.spiruharet. a celui de-al patrulea agregat monetar. a. c. a primului agregat monetar. A+B. nu fac parte din nici un agregat monetar. obligatiuni) sunt o componentă a cărui agregat monetar? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. D. B.spiruharet.D. Titlurile de valoare emise de agentii economici nonbancari (actiuni. e. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. d. C+D.

Piata monetară si echilibrul monetar A. D. C.spiruharet. c.ro. D+E. B. bunuri ce se pot cumpara cu bani lichizi. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. mic. d.spiruharet. ANS: C 122. B. cu exceptia sarbatorilor legale. Biblioteca virtuală.ro. E. Capitolul 10. cererea de bani pentru nevoi speculative se va micsora. operatiunile de negociere se desfasoara zilnic. Care sunt trăsăturile pietei monetare? Răspuns: www. ANS: C 123. e. c. costul bunurilor ce se pot cumpara cu bani lichizi. termenele de acordare a creditelor interbancare sunt lungi. mic. B+C+D. d.ro. . D. A+D+E. venitul.ro.e. participantii la aceasta piata sunt bancile. mare.spiruharet. cererea de de bani pentru nevoi speculative este mare. cererea de bani pentru nevoi speculative se va mari. Răspuns: www. banii la care se renunta (printr-o eventuala cumparare) prin depunerea banilor la banca. dobanda care se castiga prin depunerea banilor la banca. D. costul. b. b. c. Corelatiile reale care apar pe piata monetară. Biblioteca virtuală. b. A+B+C. rata dobanzii. Capitolul 10. inflatia. d. Capitolul 10. C+D+E. a. nu exista cerere de bani pentru nevoi speculative. B+E. D+E. a. Biblioteca virtuală. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Ce reprezintă costul detinerii de bani lichizi? Răspuns: www. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. între costul detinerii de bani lichizi si cererea de bani pentru nevoi speculative. B. C+D. Sinteze curs. A+C+E. e. E. Piata monetară si echilibrul monetar A. Factorii fundamentali care influentează cererea de monedă. ANS: B 124. C. e. cererea de bani pentru nevoi speculative este mica. Sinteze curs. mare. C. mare. Sinteze curs. dobanda utilizata este fixa. Răspuns: www. dobanda care se pierde ca urmare a nedepunerii banilor la banca.spiruharet. E. A+B. creditele se acorda pe baza de garantii materiale. ANS: C 125. Sinteze curs.

somajul. a.spiruharet. D+E.ro. c. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati dintr-un anumit bun. pretul platit de debitor creditorului pentru renuntarea la suma lichida economica. d. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. c. Care sunt corelatiile corecte dintre evolutia ratei dobânzii si a cererii de monedă (bani lichizi)? Răspuns: www. ANS: D 128. a. d. C. B+C. c. scade si cererea de bani lichizi. Răspuns: www. Sinteze curs. A+B. comportamentul Bancii de emisiune. . A+C. daca rata dobanzii creste sau scade. D. e.ro. retrageri de sume banesti). nu se produc modificari in cererea de bani lichizi. ANS: A 127. Biblioteca virtuală. dorinta oamenilor de a economisi bani prin sistemul bancar. Capitolul 10. volumul total al schimburilor.ro. b. D. Biblioteca virtuală. comportamentul populatiei (incasari. ANS: E 126. Răspuns: www. C+D. comertul exterior al tarii. ANS: B 129. viteza de rotatie a banilor. e.spiruharet. d. Biblioteca virtuală. comportamentul micilor intreprinderi. daca rata dobanzi creste. Biblioteca virtuală. cantitatea de valuta existenta in economie.spiruharet. Răspuns: www. plati. e.spiruharet. C. daca rata dobanzii scade. Factori cu care cererea de monedă se află în raport direct proportional. pretul platit de creditor debitorului pentru renuntarea la suma lichida economica. B. B. Factorii care conditionează oferta de monedă. se micsoreaza si cererea de bani lichizi. daca rata dobanzii creste. daca rata dobanzii scade.ro. b. b. Capitolul 10. A+B+C+D. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Sinteze curs. b. A+D+E. dobanda primita pentru o suma de bani depusa la banca. E. Rata dobânzii. Piata monetară si echilibrul monetar A. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati valutare. volumul total al salariilor. Capitolul 10. E. depuneri. D. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Sinteze curs. Sinteze curs. e. C+D. c. d.E. creste si cererea de bani lichizi. creste cererea de bani lichizi. Capitolul 10.

d. c. e. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Sinteze curs. Capitolul 10. Atunci când Banca Natională a României vinde devize străine agentilor economici si populatiei care este influenta acestui fapt asupra masei monetare? Răspuns: www. E. d. B+C. c. Sinteze curs. a. A+C+E. E. Biblioteca virtuală. ANS: D 131. Piata monetară si echilibrul monetar A. b. E. ANS: C 130. d. B. A+C+D. A+B+C. b.spiruharet. A+C.spiruharet. o sporire a masei monetare in numerar. vanzarea devizelor straine persoanelor fizice rezidente.ro. o mentinere a marimii masei monetare sub forma scripturala.ro. Care sunt căile de realizare a ofertei de monedă în numerar a Băncii de emisiune? Răspuns: www. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma scripturala. Biblioteca virtuală. ANS: B 132. vanzarea devizelor straine agentilor economici care fac importuri. a. C. C+D+E. Cu ce echivalează rambursarea datoriilor de către bănci? Răspuns: www. b. ANS: E 133. o scadere a masei monetare. o mentinere a marimii masei monetare in numerar. A+C. se reduce oferta de moneda nationala. o crestere a masei monetare sub forma scripturala. d. Biblioteca virtuală. c. b. marimea masei monetare ramane constanta. a. o parte a masei monetare iese din circulatie. e. A+D. e. C. D+E. D. vanzarea devizelor straine persoanelor nerezidente. necesarul de moneda al intreprinderii. B+D+E. e. A+C. Capitolul 10. Capitolul 10. A+B. A+B. În ce se materializează rezerva de bani a băncilor? .ro. D+E. c. B. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma de numerar. acoperirea unei parti a deficitului bugetar. D. cumpararea devizelor straine obtinute de agentii economici in urma exporturilor de marfuri. Sinteze curs. Piata monetară si echilibrulnmonetar a.spiruharet.E.

Implicatiile reducerii cotelor obligatorii de rezervă.ro. 0 < M3 < 2.ro. datoriile pe care le au bancile la Banca Nationala. a. Pentru ce este necesară existenta rezervelor de numerar la bănci? Răspuns: www.spiruharet. Sinteze curs. stocul de aur aflat in depozitele bancilor comerciale. Piata monetară si echilibrul monetar a. ANS: C 136. Piata monetară si echilibrul monetar A. Biblioteca virtuală. E. face fata platilor in numerar catre clienti. Biblioteca virtuală. B+C+D. Sinteze curs. cumpara valuta. Sinteze curs. B. Răspuns: www. Determinarea mărimii sale. Biblioteca virtuală. C. 0 < M3 < 1. sporeste masa monetara din economie. depunerile facute de banci in conturile lor deschise la Banca de emisiune. E. B+C.spiruharet. b. e. Sinteze curs. C+D. comercializa titluri de valoare. d. ANS: C 134. e. Capitolul 10. b.ro. A+D. creditele acordate agentilor economici. Capitolul 10. e. Capitolul 10. b.spiruharet. ANS: A . e. ANS: C 135. M3 = 0. Răspuns: www. M3 = 1. mentine constanta masa monetara din economie. b. Comportamentul Băncii Nationale (M3) ca factor important al ofertei de monedă.Răspuns: www. Capitolul 10. reduce masa creditului bancar. M3 > 0. reduce masa monetara din economie. c. E. sporeste masa creditului bancar. A+B+C+E. B. B+E.ro. Piata monetară si echilibrul monetar a. Piata monetară si echilibrul monetar A. A+E. contracta noi credite. vinde valuta. c. D. B+D. d. A+C. d. Biblioteca virtuală. D. numerarul aflat in casele de bani ale bancilor. c. c. C.spiruharet. d. a.

procesul de reducere a masei monetare sub forma numerarului. b. c. D+E. ANS: D 138. B+D+E. Biblioteca virtuală. a. d. creditul pe termen lung acordat de Banca Nationala celorlalte banci.spiruharet. Sinteze curs. D. Biblioteca virtuală. creditul public. reescontul.ro. c. creditul pe termen scurt acordat de Banca Nationala celorlalte banci. e. urmarirea si asigurarea echilibrului bugetului de stat. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Capitolul 10.ro. Piata monetară si echilibrul monetar A. Principalele instrumente (pârghii) utilizate în politica monetară. manevrarea taxei reescontului. sporirea rezervelor in aur ale Bancii Nationale. B. D+E. Sinteze curs. C+D+E. b. linia de credit. Răspuns: www. sporirea vanzarilor de titluri de valoare pe piata financiara primara. D.137. Obiectivele politicii monetare. b. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. E. A+E. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. c.ro.spiruharet. asigurarea echilibrului balantei de plati externe. A+B+D.spiruharet. creditul de licitatie. e.spiruharet. B+C. politica preturilor administrative. D. A+C. d.ro. b. politica cheltuielior publice. A+B. Capitolul 10. E. creditul pe termen mediu acordat de Banca Nationala celorlalte banci. B. politica cotelor obligatorii de rezerva. C. ANS: A 140. Sinteze curs. . manevrarea taxei scontului. C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. mentinerea unui anumit nivel al ratei dobanzii. e. E. procesul de crestere a masei monetare sub forma numerarului. a. Capitolul 10. Capitolul 10. B. C+D. d. C. a. Instrumentele utilizate de Banca Natională pentru refinantarea băncilor comerciale. Sinteze curs. ANS: C 139. scontul. Răspuns: www. Răspuns: www. A+B+C. B+C. Ce reprezintă procesul de refinantare a societătilor bancare? Răspuns: www.

Biblioteca virtuală. d.? 146. c.spiruharet.spiruharet. e. Sinteze curs. B. Biblioteca virtuală. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. ANS: D 142. Răspuns: www. ANS: A 143.spiruharet. se mentine constant volumul creditului din economia nationala. Determinarea mărimii cererii de monedă în economie. Care sunt efectele cresterii taxei de reescont? Răspuns: www. b.ro. Piata monetară si echilibrul monetar . sporeste volumul creditului din economia nationala. Capitolul 10. Ce reprezintă reescontul? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. Sinteze curs.ro. b. D. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. scade dobanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. A+E.spiruharet. Capitolul 10.ro.spiruharet. C+E. A+D. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre Banca Nationala de la bancile comerciale. operatiunea de cumpararea de devize de catre bancile comerciale. Piata monetară si echilibrul monetar A. Sinteze curs. Capitolul 10. Determinarea multiplicatorului monetar (Mm) si al volumul noilor depozite la vedere (D). a. E.c.? 144. A+D.ro. Răspuns: www. Piata monetară si echilibrul monetar RAS.spiruharet. A+D+E. Determinarea vitezei de rotatie a monedei. se mentine constanta dabanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. ANS: E 141. Capitolul 10. Sinteze curs. e. Biblioteca virtuală. B+D.ro. Sinteze curs.ro. B+C. Piata monetară si echilibrul monetar a. c. C. Capitolul 10. creste dobanda perceputa de bancile cornerciale debitorilor acestora. Biblioteca virtuală. Răspuns: www. d. Răspuns: www. Capitolul 10. d. operatiunea de vanzare de devize de catre Banca Nationala. Determinarea volumului total al schimburilor ce se pot derula cu masa monetară existentă. C+D+E. e. operatiunea de vanzare a portofoliilor de efecte de comert detinute de bancile comerciale Bancii Nationale. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre bancile comerciale de la Banca Nationala. Biblioteca virtuală. ? 145.

PiaŃa capitalului a.. c.. e. Biblioteca virtuală. Capitolul 11. 60. b.ro.ro. Piata capitalului a. c. Răspuns: www. ANS: C 149. Piata capitalului a. e.. Capitolul 11.000. 80. materializate. sfera productiei.000 u. d. dematerializate.000 u.m. Capitolul 11.spiruharet.ro.a. Biblioteca virtuală. Clasificarea obligatiunilor după forma de emisiune. d. sfera pietei de capital. b. Sinteze curs. privilegiate. sfera circulatiei. ANS: C ? 147. Sinteze curs.ro. Sinteze curs. la purtator. b. cumpararea de valuta. Capitolul 11. Cum pot fi clasificate actiunile după modul de identificare a proprietarului? Răspuns: www. majorarea capitalului social printr-o emisiune de acitiuni. Piata capitalului a..m. d.spiruharet. 20. cu dobanda. d. 10. c.m. 40.ro. Biblioteca virtuală.spiruharet.spiruharet.000.000.000 u. ordinare si dematerializate. sfera pietei de munca. b. e.000 u. c. Sinteze curs.m. materializate.000. cu dividend fix.m. .. ANS: D 148. b. ANS: C 151. Care sunt căile de acoperire a nevoii de capital suplimentar la o societate comercială. la purtator.000. diminuarea capitalului social pe baza hotararii Adunarii Generale a salairiatilor. c. Clasificarea actiunilor după mărimea si modul de stabilire a dividendului.spiruharet. e. privilegiate si ordinare. nominative. sfera pietei valutare. Biblioteca virtuală. d. Sinteze curs. În care sferă a activitătii economice intră societătile comerciale emitente atunci când se apelează la emisiunea de actiuni sau obligatiuni pentru acoperirea nevoilor de finantare? Răspuns: www. Răspuns: www. Răspuns: www.000 u. Biblioteca virtuală. Piata capitalului a. economii la salarii prin disponibilizarea unei parti a fortei de munca. e. ANS: D 150. Capitolul 11. vanzarea unor elemente ale capitalului tehnic.

ro.spiruharet. Capitolul 11. dreptul de a primi salariu pentru munca depusa. d. B+E. pentru anumite imprumuturi. Capitolul 11. Biblioteca virtuală. B. PiaŃa capitalului a.ro.ro. Piata capitalului A. A+C. ordinare. privilegiate. B. C+D. bursei de valori. PiaŃa capitalului A. in functie de cursul de schimb valutar pe piata valutara. c. C+D+E.b.spiruharet. d. Bancii Nationale. a. operatiunile pe piata financiară primară? Răspuns: www. ANS: E 152. bancilor comerciale. curtieri. ANS: B 155. Capitolul 11. dematerializate. A +C+D+E. c.. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. e. c. e.ro. Capitolul 11. Piata capitalului a. bursei de marfuri. dreptul de a se angaja intr-o societate comerciala. C. C. dreptul la anumite sporuri la salariu. E. a. peste valoarea nominala in anumite situatii. ANS: E 153. b. Biblioteca virtuală. in functie de rata dobanzii practicate pe piata monetara.spiruharet. . brokeri. e. b. dreptul de a primi dividende. la valoarea nominala a titlului care este un pret ferm. Cursul titlurilor de valoare pe piata financiară secundară. ANS: C 154. La ce valoare este stabilit de către emitent cursul titlurilor de valoare pe piata financiară primară? Răspuns: www. D. Biblioteca virtuală. sub valoarea nominala. b. e. c. d. la purtator. A+B. Răspuns: www. B+D.spiruharet. Sinteze curs. Sinteze curs. A+E. Care sunt drepturile actionarilor?Răspuns: www. Sinteze curs. D. este dat de valoarea nominalai a titlului. C+E. dreptul de decizie. A+D. Prin intermediul cui se efectuează în principal. d. persoanelor autorizate: jobberi. E.

c. Piata valutară a. d. usureaza procesul de transferare a unor capitaluri individuale de la un posesor la altul. la data scadentei. D+E. Biblioteca virtuală.ro. d. eficienta comertului exterior.ro. C+D. Care sunt factorii care influentează decisiv cursul titlurilor de valoare? Răspuns: www.spiruharet. ulterior incheierii tranzactiei.? 160. Piata capitalului a.spiruharet. B+C+E. Capitolul 11. b. constituie un barometru extrem de sensibil al starii economice dintr-o tara. b. determina nivelul dobanzii practicate pe piata monetara. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa scada. scaderea cursului monedei din tara A si cresterea cursului monedei din tara B. Capitolul 12. PiaŃa capitalului a.spiruharet. deprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B.b.ro.ro. b. anterior incheierii tranzactiei. a. c. este dat de cursul de schimb valutar. ANS: B 156. Sinteze curs. c.spiruharet. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. cresterea cursului monedei din tara A si caderea cursului monedei din tara B. e. Piata capitalului RAS. Care sunt functiile specifice bursei de valori? Răspuns: www. este substantial diferit de valoarea nominala. C. ANS: A 158. Sinteze curs. este dat de dobanda perceputa de bancile comerciale.spiruharet. d. Determinarea cursului obligatiunilor. Piata capitalului A. ANS: C 159. d. c. D. A+C+D+E. deficitul bugetar. Capitolul 11. . Biblioteca virtuală. Sinteze curs. c. E. determinarea nivelului cursului de schimb pe piata valutara. Când se efectueză pe piata financiară secundară operatiunile la termen? Răspuns: www. Care este consecinta unui ritm mai ridicat al inflatiei într-o tară fată de alta? Răspuns: www. ritmul inflatiei nu influenteaza cursurile celor doua monede. Capitolul 11. raportul dintre cererea si oferta de titluri. B. Biblioteca virtuală. ANS: C 157. d. e. soldul balantei de plati externe. Răspuns: www. volumul exporturilor. Biblioteca virtuală. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa creasca. este dat de dobanda perceputa de Banca Nationala la creditele de refinantare. A+B+E. Capitolul 11. e.ro. e. in momentul incheierii tranzactiei. b. Sinteze curs. determina cursul de schimb al titlurilor nou emise.

ro. Sinteze curs. a. Sinteze curs. A+D. ANS: A 163. PiaŃa valutară A. B+E. Biblioteca virtuală. B. Capitolul 12. A+D. Biblioteca virtuală. C+B.ro. stimularea exporturilor. c. A+B. B. de regula sunt folosite numai in interiorul tarii emitente de catre turistii straini si personalul ambasadelor. ANS: B 161. ANS: A 164. Biblioteca virtuală. sunt in prezent valutele ce se pot schimba liber cu alte valute.spiruharet. franarea exporturilor. scumpeste importul si exportul. b. stimularea importurilor.spiruharet. Răspuns: www. B+C. Care este consecinta deprecierii cursului valutar într-o tară? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. A+E. scopul pentru care sunt solicitate si persoanele care doresc sa efectueze schimbul. C. franarea importurilor.e. Sinteze curs. e. Piata valutară . C. ANS: C 162. se folosesc. Capitolul 12. Valutele convertibile. Care sunt efectele deprecierii cursului monedei nationale? Răspuns: www. Sinteze curs. aprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. favorizeaza importul. Capitolul 12. A+E. A+B+C. C+E. c. e. d.ro. D+E. defavorizeaza exportul. c. cu ocazia deplasarilor in strainatate in interes de serviciu sau in scopuri turistice.ro. Răspuns: www. favorizeaza exportul. B. functioneaza ca mijloace de plata internationale pe plan regional sau in intreaga lume. d. defavorizeaza importul. E. E. e. A+B+E. D.spiruharet. Efectele aprecierii cursului monedei nationale. b. d. Piata valutară A. A+B. a. E. Piata valutară A. C+D.spiruharet. D. D. fara restrictii vizand sumele solicitate. sunt folosite partial ca mijloace de plata internationale. b. Capitolul 12. E. a. C. de regula. nu influenteaza exportul si importul.

Vol. (2007). Constantin (coord. Constantin. Economie politică. Mecu. d. ANS: C 166. C. c. Constantin (coord. b. ANS: C 167. c. nu exista beneficii sociale. c. Constantin (coord. defavorizeaza importul sau de turism. beneficiile private sunt mai mici decat cu beneficiul social. pp. a.). E. Editura Fundatiei România de Mâine. Mecu. Mecu. A+C. e. somajul. crizele economice. non-atractivitatea. I. Care sunt caracteristicile proprii bunurilor publice? Răspuns: Enache. I. b. ANS: A 168. Editura Fundatiei România de Mâine. non-excluziunea. e. a. Mecu. defavorizeaza exportul sau de turism. Care sunt cele mai cunoscute situatii de esec al pietelor? Răspuns: Enache. (2007). favorizeaza importul si exportul sau de turism.). e. a. Bucuresti. (2007). B+D. pp. Bucuresti. Economie politică. 313 – 327. inflatia. externalitatile. B+E. beneficiile private sunt mai mari decat cu beneficiul social. non-incluziunea. E.). Bucuresti. Constantin. beneficiile private exclud beneficiul social. incluziunea. Externalitătile pozitive. Capitolul 13. e. Răspuns: Enache. d. Externalităti si bunuri publice. Externalităti si bunuri publice. Externalităti si bunuri publice. Vol. B. b. favorizeaza importul sau de turism. b. Editura Fundatiei România de Mâine. 313 – 327.). I. Vol. c. beneficiile private sunt egale cu beneficiul social. rivalitatea. d. 313 – 327. A+D. a. Care sunt factorii care conduc la situatiile de esec al pietelor? Răspuns: Enache. favorizeaza exportul sau de turism. Capitolul 13. D. ANS: B 165. I. pp. Economie politică. Editura . Constantin (coord. Capitolul 13. Constantin. Constantin. Vol.A. d. Economie politică. bunurile de folosinta indelungata. (2007).

Fundatiei România de Mâine. d. d. Externalităti si bunuri publice. Bucuresti. b. factorii interni. a. ANS: D 169. costurile pentru protectia mediului. costurile tranzactionale. 313 – 327. Capitolul 13. Capitolul 13. costurile actiunilor de prevenire. Economie politică. (2007). identificare si pedepsire a utilizarii ilegale a unui bun. a. costurile actiunilor de prevenire a unor fenomene sociale mai putin dorite.. pp. e. Vol. factorii ce tin de participarea la schimburile economice mondiale. c. pp. Constantin. e. Bucuresti. inflatia etc. Care categorii sunt considerate a fi costuri de excluziune? Răspuns: Enache. costurile sociale. b. cum ar fi somajul. costurile actiunilor de identificare si pedepsire a celor ce comit fapte cu caracter infractional. Editura Fundatiei România de Mâine.). 313 – 327. factorii naturali. ANS: D . Mecu. Constantin (coord. c. I. Externalităti si bunuri publice. factorii ce tin de creserea cererii agregate.