CALITATEA VIETII VARSTNICILOR DIN CADRUL INSTITUTIILOR PRIVATE SI DE STAT

-2008-Timisoara-

Cuprins
1. MOTIVATIE 1.1 Pensionarii / 2 1.2 Varstnicii activi / 3 1.3 Varstnicii si gospodariile / 4 1.4 Venituri,consum si cheltuieli ale populatiei varstnice / 4 2. INTRODUCERE 2.1 Varstnicul o problema sociala / 6 2.2 Batranetea acceptiuni si controverse / 6 2.3 Aspecte sociale privind persoanele de varsta a treia / 7 2.4 Modificari fizice si psihologice caracteristice imbatranirii / 8 2.5 Atributii ale asistentului social gerontolog / 10 2.6 Varstnicul intre normal si patologic / 12 2.7 Depresia la persoanele varstnice / 16 3. INSTITUTII 3.1 Cand se institutionalizeaza o persoana / 18 3.2 Cauzele institutionalizarii pe termen lung / 19 3.3 Perioada de criza in viata batranului / 21

3.4 Dependenta persoanelor varstnice / 22 3.5 Servicii comunitare pentru varstnici / 23 3.6 Ingrijirea asistata / 24 3.7 Asistenta primara / 24 3.8 Aprecierea globala a problemelor varstnicului / 24 3.9 Calitatea serviciilor / 24 3.10 Ce este o institutie corespunzatoare / 24 3.11 Cum evaluam / 25 3.12 Cum organizam plasamentul / 26 3.13 Care este capacitatea de sustinere pentru ingrijirea la domiciliu / 27 3.14 Care sunt structurile institutionale geriatrice care pot fi propuse / 27 3.15 Cauzele institutionalizarii / 28 3.16 Aspecte privind maltratarea varstnicului / 29 3.17 Drepturile si obligatiile persoanelor varstnice / 30 3.18 Rolul asistentului social / 33 STUDIU ANEXE:-BIBLIOGRAFIE -CERCETARE 1.MOTIVATIE Problematica vârstnicilor a fost si este înscrisa pe agenda publica româneasca, atât în ceea ce priveste elaborarea cadrului legislativ, în acord cu prevederile legislatiei europene, cât si în ceea ce priveste elaborarea politicilor publice în domeniul social si a actiunilor concrete de reforma sociala. Îmbatrânirea populatiei reprezinta o problema sociala, întrucât afecteaza un mare numar de persoane, interesând nu numai populatia respectiva, ci si factorii decizionali si societatea în general, care suporta consecintele importante.Fenomenul reclama actiuni

sociale concrete si conjugate care sa influenteze o evolutie în sensul autonomiei si bunastarii vietii vârstnicilor, al îmbatrânirii sanatoase, al asigurarii unei vieti de calitate, cu costuri sociale cât mai scazute. În cele ce urmeaza ne propunem evaluarea calitatii vietii vârstnicilor la nivel global si al unor comunitati umane, pe baza unor anchete proprii si studii de caz, a datelor Institutului National de Statistica si a analizelor secundare asupra datelor altor cercetari realizate de institutii de profil: Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, CURSSA, Metro Media Transilvania1[1]. Numarul vârstnicilor nu se suprapune cu cel al pensionarilor, dar acestia din urma reprezinta ponderea cea mai însemnata. La noi în tara, populatia vârstnica a fost stabilita conventional la 60 ani si peste (în relatie cu vârsta pensionarii). Conform datelor de recensamânt, populatia vârstnica, stabilita în functie de pragul pensionarii reprezenta, în 1992, 16,9% din totalul populatiei pentru intervalul 60 de ani si peste si 11,4% pentru intervalul 65 de ani si peste. Din calculele noastre pe datele Institutului National de Statistica privind „Populatia României dupa starea civila, pe sexe si ani de nastere, la 01.01.1998”, populatia de 60 ani si peste era de 4 098 264 persoane din care 1 764 196 barbati si 2 334 068 femei. În procente,populatia vârstnica era de 18% în 1998, pentru anul 2000 estimându-se un procent de 19-20%, deci un segment important de populatie. Se apreciaza ca pentru prima oara în ultimele patru decenii, la 1 ianuarie 2000, populatia vârstnica a întrecut numeric si procentual populatia tânara. La 1 ianuarie 2000, numarul persoanelor de peste 60 ani l-a devansat cu 36,8 mii pe cel al persoanelor cu vârsta între 0-14 ani.

1.1Pensionarii

Procesele demografice din tara noastra încep sa se înscrie în modelul tranzitiei demografice, înregistrat în ultimele decenii în tarile dezvoltate, si caracterizat de specialisti prin trecerea de la niveluri înalte ale mortalitatii si natalitatii la niveluri scazute. Se accepta ca tranzitia demografica comporta particularitati nationale, dar ea are un caracter inexorabil, fiind legata de tendinta generala de modernizare a societatii. În tranzitia structurii vârste,caracteristica principala este îmbatrânirea demografica. populatiei pe

Se apreciaza ca numarul persoanelor în vârsta se va tripla pâna în anul 2030 si majoritatea cresterii se va produce în tarile în curs de dezvoltare. Într-un Raport al Bancii Mondiale (Preîntâmpinarea crizei vârstei a treia) se apreciaza ca „nesiguranta 1

venitului la batrânete este o problema a întregii lumi, dar manifestarile ei difera în parti diferite ale lumii”. Îmbatrânirea demografica si reducerea numarului locurilor de munca produc modificari structurale, din punct de vedere socioeconomic, asupra populatiei active si inactive. Conform datelor INSE, în totalul populatiei inactive pensionarii detin ponderea cea mai importanta, numarul acestora înregistrând, în ultimii ani, o traiectorie constant ascendenta. În anul 20002[2], numarul mediu al pensionarilor a fost de 6 153 mii de persoane,mai mare cu 3,6% fata de anul anterior. O crestere mai accentuata au înregistrat-o pensionarii de asigurari sociale de stat (+4,2%). Dupa sistemul de pensionare, numarul mediu al pensionarilor a fost, în anul 2000: Pensionari total (I+II) 6 153 mii persoane I. pensionari de asigurari sociale – total, din care: 6 110 mii persoane - pensionari de asigurari sociale de stat 4 246 mii persoane - pensionari de asigurari sociale – agricultori 1 751 mii persoane - pensionari de asigurari sociale - culte 2 mii persoane - pensionari de asigurari sociale - avocati 1 mie persoane II. Beneficiari de ajutor social (tip pensie) 8 mii persoane

1.2 Vârstnicii activi

Conform datelor Anchetei asupra Fortei de Munca în Gospodarii pe trim. IV , 2000, din totalul de 6 901 mii persoane inactive (de 15 ani si peste) un procent de 49,5% era reprezentat de pensionari sau beneficiari de ajutor social din care 54,0% barbati si 46,6% femei. Pe medii de rezidenta, 50,6% din numarul pensionarilor si al beneficiarilor de ajutor social inactivi se afla în urban si 47,7% în rural. Conform aceleiasi anchete, o parte apreciabila dintre persoanele vârstnice (s-a luat ca referinta gruparea de 65 de ani si peste) corespunde definitiilor de populatie activa, respectiv ocupata (în cursul saptamânii de referinta au desfasurat o munca oarecare, platita sau aducatoare de venit, chiar daca beneficiau de pensie). Din analiza 2

distributiei populatiei ocupate din grupa de vârsta 65 de ani si peste pe perioada 19962000 se constata: - procentele celor ocupati din totalul populatiei ocupate sunt mai mari în trimestrele II si III ale anului, si la barbati si la femei, si în rural si în urban (lunile cu regim termic acceptabil si, probabil, oferta mai mare, mai ales în rural); - femeile ocupate detin un procent mai mare decât barbatii ocupati; - persoanele de 65 de ani si peste, din rural, sunt în mai mare masura ocupate decât cele din urban (17,3% pe trim. IV, 2000 în rural, fata de 1,0% în urban, în aceeasi perioada); - cel mai mic procent al persoanelor ocupate, de vârsta 65 de ani si peste, în totalul populatiei ocupate, a fost, în perioada 1996-2000, de 6,8% (trim. I, 1996), iar cel mai mare, de 10,6%, trim. III, 2000. La barbati, procentul cel mai mic a fost de 6,5% (trim. I, 1996) si cel mai mare, de 9,3% în trim. III, 2000. La femei, procentul mai mic a fost de 7,1% în 1996 si de 12,1% în trim. III, 2000. În urban, procentul cel mai mic al activilor a fost de 0,6% în trim. I, 2000, iar cel mai mare, de 1,4% în trim. III, 2000. În rural, procentele respective au avut valoarea de 13,4% în trim. I, 1996 si 18,4% în trim. III, 2000. Datele de mai sus exprima, în contextul analizat de noi, un efort deosebit al populatiei vârstnice (de peste 65 de ani) de a lucra pentru un venit care sa-i asigure cele necesare traiului. Rata de ocupare si rata de activitate, a populatiei de 65 de ani si peste, arata si mai sugestiv nevoia/ disponibilitatea de a lucra a acestei populatii. De pilda, în 2000, la aceeasi grupare de vârsta rata de ocupare cea mai mare a fost de 39,9% pe total, 44,1% la barbati si 36,8% la femei, 6,0% în urban si 62,2% în rural. Participarea la activitatea economica a vârstnicilor este data si de rata de ocupare pe subgrupe de vârsta, care are urmatoarele valori: 44,7% pentru 60-64 ani; 41,9% pentru 65-69 ani; 35,7% pentru 7074 ani si 24,5% pentru 75 ani si peste. Valorile sunt mai mari la barbati decât la femei si, de mai multe ori, mai mari în rural decât în urban. În contextul indicatorilor sociali analizati de noi, prezenta vârstnicilor de peste 65 ani pe piata muncii este determinata nu atât de o disponibilitate pentru o activitate aducatoare de venit, cât de nevoia de a munci pentru câstigarea traiului zilnic, în conditiile absentei sau insuficientei surselor de venit (mai ales în rural).Relevant este si faptul ca din populatia activa de peste 65 de ani, doar 0,8% persoane au un nivel universitar de instruire. 1.3 Vârstnicii si gospodariile

ponderea lor atinge 76.1%) De mentionat. Gospodariile de pensionari se caracterizeaza.venituri din prestatii sociale 1996 (35.5% ) 1999 (40.8%) din punct de vedere economic si printr-un nivel educational inferior (68.1%). mai ales în perioada de pierdere a unor capacitati fizice si/sau psihice.5 %) 1999 (12.2 persoane.8 % ) 1999 (37. 1.4%). Componenta gospodariilor de pensionari este redusa: marimea medie este de 2. cele mai multe dintre persoanele cap de gospodarie fiind pensionarii (79. În 1999.2%) si taranii (20. În rural.3%) . gospodariile de pensionari au o pondere de 60. în 20004[4]. în context.alte venituri 3 4 .gimnazial sau profesional). consum si cheltuieli ale populatiei vârstnice Veniturile totale brute ale gospodariilor de pensionari (%) .2% fata de 40.4 Venituri.2% ) .6% din totalul gospodariilor.Gospodariile de pensionari sunt cele mai numeroase (51. influenta puternica a traditiei dupa care „cap de gospodarie” este persoana cea mai vârstnica.venituri salariale 1996 (14. Vârstnicii (60 de ani si peste) detin 42.3% fiind numai absolventi ai învatamântului primar.6% %) .contravaloarea consumurilor de produse agricole (alimentare si nealimentare din resurse proprii) 1996 (39. 75% din totalul acestor gospodarii sunt formate din 1-2 persoane fapt ce va influenta viata lor. urmate de gospodariile3[3] de salariati (30. în mediul rural.8% cele din urban.4%. printr-o rata mare a persoanelor inactive (77.

5%) .îmbracaminte si încaltaminte 1996 (6. învatamânt.6%) 1999 (54.9%) 1999 (4.9%) .cultura.5%) 1999 (5.6%) .3%) .1996 (8.medicamente si îngrijire medicala 1996 (2.transporturi si telecomunicatii 1996 (3.9%) 1999 (2.locuinta si înzestrarea cu bunuri 1996 (23.7%) 1999 (26.1% ) Cheltuieli totale de consum ale gospodariilor de pensionari (100%) .5%) 1999 (3.alte cheltuieli 1996 (2.alimente si bauturi 1996 (58.3%) .7% ) 1999 (8.3%) . educatie 1996 (1.4%) .

dezechilibre structurale si inegalitati. Declinul veniturilor reale ale gospodariilor a antrenat scaderea consumului si deteriorarea structurii acestuia.umanista.empatizam chiar cu viitoarul nostrum individual.INTRODUCERE 2.ci ca acestea ar trebui sa fie dublate de o formatie caritabila. cat mai ales calitatea acestei ingrijiri sunt parti integrante ale politicii de bunastare si de sanatate a fiecarei tari.asociata cu sentimente de respect si afectiune. în ultimii ani.prin scaderea resurselor fizice.multi renunta la facilitatile confortului (caldura . Nu trebuie sa uitam ca daca empatizam cu varstnicul .Conform INSE 2. Perioada de tranzitie din Romania anului 2000 a descalificat varstnicul din lupta sa pentru o existenta decenta.care nu inseamna totdeauna boala.profesionistii chemati a se ocupa de aceasta categorie de varsta sa constientizeze ca nu sunt suficiente dor cunostintele.1 Varstnicul o problema sociala?6[6] Avand in vedere ca atat ingrijirea varstnicului.daca uitam sa empatizam cu el.persoana varstnica este o persoana de cele mai multe ori multiplu dezavantajata.1999 (3. Privita in ansamblul sau. a scazut nivelul real al tuturor componentelor veniturilor. ponderea relativ mare a consumului din resurse proprii si ponderea modesta a veniturilor din prestatii sociale.prin scaderea resurselor financiare sau prin prezenta unui handicap mental.multi “intaresc” randurile institutiilor de ocrotire sociala si a cantinelor sociale.ca nu este suficient sa-l alimentam sau sa-I punem o perfuzie.apa. Structura veniturilor tuturor categoriilor de gospodarii.energie) din cauza veniturilor mici. veniturile reale au înregistrat restrângeri severe. nu numai a persoanelor vârstnice s-a caracterizat. Înca din 1997. Structura cheltuielilor de consum si ponderea lor indica un consum caracteristic starii de saracie. 5 6 . prin ponderea mica a veniturilor salariale.multi ditre batrani traiesc sub pragul de saracie.daca uitam sa-l respectam sis a-l acceptam cu toate valorile lui.6%) Veniturile si consumul persoanelor vârstnice5[5] (care constituie cea mai mare parte a membrilor gospodariilor de pensionari) sunt componente esentiale ale calitatii vietii si se caracterizeaza prin niveluri scazute.ar trebui ca in acest context.

in plus.spre deosebire de momentul actual.el este un mare consummator de fonduri avand de obicei o pluripatologie si fiint totodata un “necotizant” al tagmei medicale pana mai ieri.iar pensia . C) Dictionarul Lacrousse de psihiatrie defineste batranetea ca fiind ultima perioada a vietii corespunzand rezultatului normal al senescentei.au incercat sa defineasca batranetea sis a-I stabileasca limitele.perioada de involutie.dar in acelasi timp precizeaza ca baranetea extrema nu se distinge prin nimic de senilitate.precizeaza dictionarul.semnele imbatranirii fiind:slabirea tesuturilor.atrofie musculara cu scaderea functiilor si performantelor.mai mult sau mai putin contestate.Aceasta face ca varstnicul sa-si resimta povara nu doar economic ce si medical.imbatranirea ofera in mod vadit imaginea inverse a dezvoltarii si a putut di descrisa ca o inovatie.el a fost insa intens criticat datorita faptului ca poate exista o imbatranire precoce si pot esista persoane in varsta la care majoritatea functiilor sunt asemanatoare omului adult. 2.ei sunt “intretinutii celor care azi lucreaza”.Termenul se opune celui de senilitate care ar fi aspectul patologic.Acaesta perioada mai este numita si varsta aIII-a.chiar indemnizata. In acest sens.Astfel s-au elaborate mai multe definitii.nu acopera taxele si impozitele impovaratoare.sintagma atat de vehiculata in mass-media si mediile politice din Romania.perioada de batranete.si a punctajului obtinut de medici.dat fiind numarul lor in crestere in raport cu populatia active .Durata de viata in Romania a scazut.sau senescenta. Tot dictionarul Lacrousse defineste imbatranirea ca fiind ansamblul de transformari ce afecteaza ultima perioada a vietii si care constituie un process de decline. A) Criteriul cronologic a fost poate printer perimele criterii de definire. D) OMS considera: .cand a devenit o persoana dorita pe lista medicului de familie numai in situatia in care este pensioner si doar datorita platii cu regularitate a asigurarii de sanatate.toate acestea concurand la limitarea progresiva a capacitatii de adaptare.2 Batranetea acceptiuni si controverse Diferiti autori.batranii traiesc sentimental frustrant al faptului ca.atat din atra cat sip e plan mondial. B) Notiunea de varsta inaintata se utilizeaza pentru perioada din viat omului care urmeaza dupa maturitate si tine pana la sfarsitul existentei sale.

3 Aspecte sociale privind pesoanele de varsta a treia Preocuparea pentru interesele varstnicului revenea pana nu de mult medicului.care nu are specificitate. b)batrani-batrani(old-old):mai mult de 75 de ani.care si el era pregatit in mare parte pentru medicina generala vizand adultul. b)stadiul batranetii medii:75-85 ani. in schimb s-au dovedit depresii si melancolii de involutie care au o oarecare specificitate si dau o unda pesimista. Dictionarul Lacrousse prezinta si stadiul de presenescenta. b)varsta a IV-a:dupa 80 de ani.a)persoane in varsta :intre 60-74 ani.ea este considerata o adevrata raspantie a imbatranirii. Pe plan psihiatric s-a incercat individualizarea unor stari nevrotice caracteristice menopauzei sau andropauzei. 2. b)persoane batrane:intre 75-90 ani. c)marii batrani:peste 90 de ani. G) Americanii clasifica persoanele de varsta a III-a astfel: a)batrani-tineri(old-young):65-75 ani.ca fiind perioada care corespunde inceputurilor imbatranirii.asistentul social. F) Cea mai uzuala forma de calsificare a batranetii cuprinde: a)stadiul de trecere spre batranete :de la 65-75 de ani. E) In conceptiile medico-sociale farnceze se vorbeste de: a)varsta a III-a:dupa 65 de ani.ea fiind necesar sa cuprinda medical.sociologul.Astazi viziunea ecosostemica grupeaza o echipa pluridisciplinara care trebuie sa vina in intampinarea cererilor persoanelor de varsta a treia.corespunzand varstei pensionarii.in care involutia organelor nu joaca decat un rol minor.psihologul.Anul 1999 a fost declarat ca an . c)stadiul marii batraneti:peste 85 de ani.intinzandu-se intre 45-65 de ani si variind considerabil de la un individ la altul.

international al persoanelor de varsta a III-a on incercarea de a sensibiliza comunitatea asupra valorii acestei categorii de varsta in lume. Conform recensamantului populatiei din 7 ianuarie 1992 populatia Romaniei se inscrie in tendintele globale privind structurile populatie varstnice.3-1.cu cresterea numarului de persoane varstnice in populatie.mentinandu-se de 1.4 Modificari fizice si psihologice caracteristice imbatranirii Multi autori recunosc ca imbatranirea nu este un fenomen liniar.ceea ce inseamna o crestere cu 13% fata de cifrele anului 2000.In ultimele decenii s-au constatat o crestere a duratei medie de viata.4 ori mai ridicata decat cea din restul lumii.Fizic. o treime avand peste 75 de ani.raportata in 1992 reprezinta 16.ori nu sunt suficiente din punct de vedere cantitativ sau calitativ.Cele mai multe persoane in varsta sunt cuprinse intre 65-69 de ani cu o repartitie de 118 femei la 100 barbati.el incepe dupa nastere si chiar mai intai.in cursul vietii intrauterine.iar cel mai “tanar” continent este Africa.procesul situandu-se atat la nivel cellular cat si la nivelul spatiilor extracelulare ale organismului.Realitatea este insa ca o proportie remarcabila are nevoie de servicii socialecare ori nu exista.populatia varstnica a globului a crescut de la 200 de milioane din 1935 la peste 600 de milioane in anii ’90 pe fondul modificarii proportiei acestora in totalul populatiei.Populatia de 60 de anisi peste. 2. Acest lucru ar trebui sa fie imbucurator daca ne gandim ca ar trebui sa insemne cresterea calitatii vietii si a serviciilor medicale. Stabilitatea emotionala si statutul sicio-economic bun au un rol important in mentinerea unei relatii maritale armonioase.ajungandu-se la 17% in tarile avansate economic comparative cu numai 7% in regiunile mai slab dezvoltate.In ultimul deceniu am fost martorii unei continue fluctuatii a populatiei peste 65 de ani.Cel mai “varstnic” continent este Europa pentru care varsta medie a populatiei a fost de 75 de ani.ca dupa decada a8-a de viata procentele sa se reduca semnificativ.ceea ce face ca persoanele cuprinse intre 6574 ani sa prezinte mai frecvent statutul de casatorit(in populatia americana in 1998 la aceasta grupa de varsta 79% din barbati si 55% din femei erau casatoriti).pentru ca in anii ’90 proportia sa creasca la 15%.In cadrul populatiei americane se estimeaza ca in anul 2030 persoanele in varsta vor reprezenta 20% din totalul populatiei.aspect demographic cunoscut sub numele de imbatranirea populatiei.Ca o privire de ansamblu asupra datelor demografice se poate aprecia ca populatia varstnica peste 65 de ani reprezinta 5% in Europa Occidentala la inceputul secolului XX.dar cu o crestere semnificativa a populatiei peste 75 de ani-fenomen denumit imbatranire.batranetea este o .iar cea de 65 de ani si peste-11.Un rol important in modificarea raportului de varsta il are si scaderea dramatica a fertilitatii si natalitatii infantile.8% din totatlul populatiei de aproximativ 23 milioane.iar peste 85 ani raportul devine 241 femei la 100 barbati.1%.

cardiovascular.stare distrofica.ducand nu numai la scaderea capacitatii reproductive ce si la modificari ale tegumentelor.aceasta fiind una din cauzele frecvente ce pot duce la deces.miscarile devin foarte dureroase.musculature isi pierde din forta si elasticitate.de decalcifiere si de demineralizare.De asemenea apar modificari ale tegumentelor (riduri.ce se poate agrava cu anumite boli cornice.aparitia osteoporozei.procesul putand merge pna la atrofie cerebrala care se obiecteaza prin stergerea sau aplatizarea circumvolutiunilor cerebrale. 6.ale debitului cardiac. 5.piele uscata).de involutie.Datorita diversilor factori interni si externi fecventi se poate modifica gradul de oxigenare a tesuturilor si a schimbarilor la nivelul plamanului(hematoza).Inima-prezinta modificari ale structurii.dar sa apara si stari de involutie. .scaderea vederii. Modificarile psihologice ale batranului sunt rezultatul modificarii induse de varsta.scaderea capacitatii de effort.decesul unor rude sau prieteni de varste apropiate.creatinina) si cresteri ale valorii tensionale prin modificari ale structurii si perfuziei vaselor renale.Aparatul reproductive intra in perioada de andropauza pentru barbat si menopauza pentru femei.slabirea tesutului muscular.O serie de studii ne arata ca functia cerebrala se poate mentine valabila pana la varste inaintate daca ea este intens antrenata.patologia asociata. 3.apar modificari de statura si postura.Articulatiile sunt cuprinse in procese de artoroza prin modificari ale colagenului si membranei sinoviale.auzului si scaderea fortei musculare. Principalele modificari organice caracteristice imbatranirii cuprind sistemul nervos locomotor. 2.renal si reproducator. 4.scaderea potentialului biologic.apar cresteri ale valorilor tensionale.La nivelul creierului procesele de imbatranire incep deja la 25-27 de ani.fortei de contractie.tulburari digestive.scade mult capacitatea de efort si posibilitatea efectuarii unor miscari mai fine.cu retentie de substante toxice (uree.studii importante privind nivelul hormonilor sexuali ne dovedesc o scadere progresiv accentuata a acestora dupa varsta de 30-35 de ani.neuronii de uzeaza si acest lucru are ca urmare scaderea capacitatii de adaptare si reglare.Unii varstnici isi pot pastra in buna stare functiile intelectuale pana dupa 80 de ani.care de multe ori la aceasta varsta are o evolutie nefavorabila sau chiar letala.apatie.scaderea numarului membrilor de familie.oasele se fragileaza. 1.la baza lor existand factori interni cum ar fi ereditatea si modificarile hormonale si factori externi cum ar fi:pensionarea.riscul de fracture este foarte mare.La nivel renal se produc modifiacari ce duc la scaderea functiei renale.Tesutul osos sufera procese de atrofie.O incidenta crescuta o are factura de col femoral.respirator.apar deformari ale scheletului.irascibitate.

conform careia personalitatea continua sa se dezvolte de-a lungul vietii. Aceste caractere diferentiale si heterocrome se regasesc in comportamente.care este cu atat mai mare cu cat creste speranta de viata.evenimente de viata ce determina importante schimbari ale existentei personale).Nu este vorba de psihopatii.iar cele positive sunt exprimate.amintirile indepartate par totusi sa fie mai ordonate.bine educati. 2.ci de existenta sau de dezvoltarea.modificarile gandirii au ca si caracteristica definitorie scaderea spontaneitatii.psihic si social.flexibilitatii.Descoperirile medicinii si imbunatatirea conditiilor de viata din ultimul secol au dus la crsterea numarului de persoane varstnice. 3.modificarea atentiei sau scaderea capacitatii de concentrare.Mentinerea atentiei focalizate.aparitia tulburarilor de adaptare rapida si a stereotipiilor.sanatosi si bine situati finaciar.devin stabile sin u se modifica in timp:extrovertirea.cuprinsi in special in perioada de varsta 65-75 ani si mult mai rar peste aceasta varsta.sanatosi si fara probleme finaciare emotiile negative sunt bine controlate. La batranii bine integrati familial si social.odata cu varsta.deschiderea catre noi experiente si constionciozitatea.care duc la scaderea capacitatii mnezice(in special cea de scurta durata).Constantin Bogdan.discriminarile perceptive.memorizarea pe termen scurt sau lung.reducerea mortalitatii infantile.Teoriile recente concluzioneaza ca pentru fiecare individ la o anumita varsta personalitatea se “rigidizeaza”.rationamentul nu se deteriorizeaza in aceeasi proportie si in acelasi timp.de asemenea se observa o crestere a functiei de sinteza si schematizare.sistematizate si definite.etc. Dupa Dr.dar pe de alta parte nu se poate trece cu vederea costul imbatranirii populatiei.Pornind de la teoria lui Erikson. .scaderea atentiei voluntare.Apare frica de complot si circumspectia.mai multe studii longitudinale effectuate pe indivizi urmariti timp de 10-15 ani au relevant cinci caracteristici de personalitate care sunt prezente inca din copilarie. Modificarile psihologice cuprind: 1.neuroticismul.Pe de o parte aceasta tendinta reflecta eradicarea bolilor.Ele au inclus cel mai frecvent indivizii din rasa alba.a unor trasaturi disarmonice incadrabile in limitele mari ale normalitatii sau de cei care fac parte din categoria personalipatiilor.functionarea normala a unei persoane varstnice cupride echilibru fizic.din punct de vedere caracterial se pot produce ascutirea sau intensificarea unor trasturi disarmonice preexistente sau dezvoltatrea lor pentru prima data.sociabilitatea.fluiditatea verbala. Reducerea numarului de neuroni si saracia conexiunilor nervoase nu afecteaza in mod identic toate structurile si regiunile cerebrale.Oricum structura personalitatii se poate modifica de-a lungul timpului in functie de numeroasele influiente psiho-sociale(psihotraume.Studiile asupra modificarilor psihologice associate imbatranirii sunt relativ recente si au fost effectuate dupa cel de-al doile razboi mondial.

s-a impus împartirea (arbitrara)7[7] persoanelor în vârsta în urmatoarele 3 subgrupuri : • batrânii tineri (young-old). la batrânii batrâni. formal o persoana este considerata (devine) batrâna.Pot aparea sentimente de gelozie datorita scaderii potentei sexuale si a prestigiului social care duc nu numai la accentuarea banuielilor in legatura cu fidelitatea partenerului ci si inducerea unor stari depresiv-anxioase. dar vârsta maxima nu poate fi stabilita. motiv pentru care a generat si genereaza înca multe dezbateri si confruntari de idei.Astfel: -persoanele astenice se remarca prin sentimental de autoapreciere coroborat cu senzatia de prabusire a prestigiului social.cu predispozitie la reactii sau descompensari depressive. altfel spus. -la persoanele schizoide se pot acumula tendinte de izolare. mai ales. tineri. de mijloc). este unul exclusiv cronologic. ea fiind.refuzul contractului social. O particularitate a acestei categorii populationale este aceea ca. cu vârsta de peste 85 de ani. am stabilit. batrânii medii ( middle-old = mijlocii. Definitia batranetii si clasificarea ei În prezent criteriul în baza caruia un individ este plasat în categoria batrânilor. • • 2. între 65 si 75 de ani. Acest criteriu este totusi destul de arbitrar. adulti).5 Atributii ale asistentului social gerontolog 7 . ca varsta minima a batranetii este cea de 65 ani. dupa ce împlineste 65 de ani. Este clar ca incidenta bolilor si dizabilitatilor creste dramatic la batranii medii si. spre deosebire de celelalte (copii. între 75 si 85 de ani. in fiecare moment. Pe de alta parte. ea este delimitata (definita) clar doar catre stânga .care duc la sentimentele de dezvoltare si o lipsa de rewspect.insotite de indiferenta pentru ceea ce se petrece in jur imediat dupa satisfacerea nevoilor immediate. vârsta celui mai longeviv om de pe pamânt. si batrânii batrani (old-old). -la persoanele depressive se intensifica deznadejdea si pot aparereactii depressive sau idei de inutilitate si lipsa de sens a vietii cu tendinte suicidare. care în principiu prezinta cele mai mici afectari ale functiilor si performantelor . întrucât exista diferente enorme între un individ de 65 de ani si unul de 100 ani.preferinte pentru pastrarea stereotipa a camerei sau rolului. stim.

prieteni.etichetare a varstnicilor.ingrijire la domiciliu).servicii de ingrijire pe termen lung(centre rezidentiale.conform unuia dintre principiile asistentei sociale gerontologice -evalueaza posibilitatile financiare ale varstnicului -stabileste relatii cu diverse institutii publice si nonguvernamentale.in functie de trebuintele varstnicului.in vederea imbunatatirii situatie varstniculuice solicita suport social -incearca sa maximizeze functionarea independenta si promoveaza mentinerea demnitatii varstnicilor.managementul de caz -realizeaza planul de investitie.camine de pensionari).prevenind.suportul formal.Asistenta sociala reprezinta o mare diversitate in practica oferirii de servicii.in care asistentul social gerontolog are un rol esential.stigmatizare.ageism-ul isi foloseste abilitatile de strangere de fonduri.In munca pe care o desfasoara.la care daca se adauga si suportul informal oferit de familie.este mult mai usor ca trebuintele varstnicilor sa poata fi satisfacute si implicit. Asistenta sociala gerontologica trebuie sa raspunda trebuintelor specifice persoanelor varstnice ceea ce presupune pregatirea de profesionisti in acest domeniu al asistentei sociale.pe care incercam sa le prezentam in cele ce urmeaza: -evalueaza si identifica trebuinte biopsihosociale ale varstnicului -ofera un domeniu larg de servicii precum consilierea.care sa vizeze: .centre socio-medicale).terapeut).vecini.servicii de ingrijire a sanatatii(spitale.persoane specializate in activitatea cuaceasta categorie de beneficiari.in situatiile in care varstnicul nu este eligibil pentru nici un fel de suport din partea serviciilor comunitare -realizeaza legatura cu alte servicii existente in comunicate sau cu alti profesionisti din domenii diferite(medic.in cadrul acestor servicii.in vederea identificarii si selectarii serviciilor optime pentru situatia fiecarui caz in parte -evalueaza existenta si relatiile cu familia -dezvolta strategii privind combaterea tendintelor de marginalizeaza sociala.daca se pune accent pe dezvoltarea de servicii.in acest fel.Exista numeroase servicii sociale in care asistentul social gerontolog isi poate desfasura activitatea:servicii comunitare (centre de zi. Prin intermediul suportului formal oferit de servicii sociale din comunicare.calitatea vietii lor sa poata fi imbunatatita.asistentii sociali gerontologi au de indeplinit o multitudine de atributii.psiholog.pentru a dispune de resurse financiare suplimentare.Toate acestea pot fi realizate.

determinarea mentinandu-se pana in deceniul 8 de vata.linia afectiva este dominate de depresie.faptul ca incepand cu cel de-al doilea deceniu de viata exista un decline treptat al acestor capacitate.intre varstnici si copii.doar ca timpul de rezolvare este mai ridicat.precum si a membrilor comunitatii cu privire la problematica varstnicilor.centre de zi.Baranii devin apatici.apetit. Simptomele depresie de involutie sunt manifestate prin suferinte somatice.ea scade odata cu cresterea varstei.cluburi pentru varstnici) -acordarea drepturilor de asigurari sociale(pensie.a memoriei.locale.autoacuzare.ajutor social) -servicii de sprijin.deterioararea gandirii.inutilitate.totul este negru si dominat de dorinta de a muri.fapt ce duce in general la un comportament labil.adulti -sensibilizarea autoritatilor.raceala.in contrast cu inteligenta cristalina care este apreciata prin teste bazate pe cunostintele accumulate. 6.tulburari de somn.care in tarile vest-europene si SUA sunt o realitate.consiliere.pentru o stimulare adecvata a invatarii este necesara o motivatie permaneta. Gerontologul American Warner Schaie8[8] a prezentat ca urmare a unor studii.apatie.vizite.training intelectual -educarea continua a persoanelor varstnice -asigurarea alimentatiei la domiciliu sau la cantina sociala -initierea de activitati intergenerationale.aici un rol major avandu-l scolile de varstnici si universitatile pentru varsta a III-a.adolescenti. 5.Legat de fluxul vorbirii se poate 8 .In ceea ce priveste viteza de procesare a informatiilor.-facilitarea accentului la informatii si institutii specializate in activitatea cu persoane varstnice -cresterea ofertei de servicii alternative institutionalizarii(ingrijire la domiciliu.atentiei.care se mentine si poate avea o dezvoltare continua odata cu varsta.nationale. 4.sentimente de culpabilitate.Inteligenta fluida scade odata cu inaintarea in varsta.irascibil.invatarea-unele studii arata ca persoanele in varsta pot invata la fel de mult ca alte grupuri de vartsta.convorbiri -dezvoltarea mobilitatii.tristi.vorbirea devine mai greoaie datorita imbatranirii fizologice la nivelul organului fonator.tineri.

Atat timp cat varstnicul sau chiar medical accepta durerile continue.care incearca sa-l convinga ca trebuie sa se consoleze cu idea ca sanatatea deplina este de domeniul trecutului si ca trebuie sa se margineasca la a fi bolnavi si slabi.asteptandu-se la a fi si mai rau inainte de sfarsit.multe boli vor ramane nediagnosticate si netratate.Exprimarea este anevoiasa. Aceasta particularitate deriva din faptul ca normalul adultului este diferit de ceea ce consideram normal la varstnic.fiziologic)atrage dupa sine modificari ale parametrilor morfologici si functionali ai organismului.modificari ce sunt considerate fiziologice pentru o anumita varsta.Bogdan).ametelile.ceea ce influienteaza negative evacuarea corecta a varstnicului si elaborarea masurilor terapeutice.incorecta.slabiciunile. De aceea pacientii varstnici trebuie incurajati sa relateze simtomele noi si suparatoare imediat ce apar.aceea de a diferentia normalul de patologic.fiind greu de separate.oboseala si alte simtome ca parte integranta a varstei avansate.diferentierea este deseori dificila.situatie pe care Dr. Pornind de la aceasta dificultate.Cu alte cuvinte este important de stability dac ne aflam in fata unui varstnic cu modificari de “imbatranire in cadrul fiziologic” sau in fata unui “bolnav in varsta”(C.Varstnicii vor aprecia la randul lor interesul pe care il are medicul sau ingrijitorul lor.deoarece procesul de imbatranire (process natural.6 Varstnicul-intre normal si patologic Pacientul varstnic impune intotdeauna o anumita situatie particulara-punand medical intr-o situatie diferita de cea aexaminarii unui bolnav tanar sau adult-si anume.cu repetari.in practica se pot intalni doua aspecte: -fie se considera drept patologice unele aspecte de imbatranire normala.balbaieli.prieteni). Roland Cape apreciaa ca aceasta a doua situatie este frecvent intlanita si datorita anturajului varstnicului(rude.observa la persoana in varsta o scadere a fluxului si ritmului verbal.manifestat prin asa-zisa “vorbire goala” si “pisalogeala”.vor avea incredere in ei si astfel vor putea fi linistiti in situatiile in care acuzele tinand de involutia lor fiziologica n-ar trebui sa ii alarmeze . 2.uneori varstnicii au tendinte la hiperactivitate verbala. Cu toate acestea.intricate cele doau procese pot sa coexiste strans intricate. -fie se considera drept normale apartinand imbatranirii fiziologice anumite aspecte patologice.Constantin Bogdan o considera cu certitudine cea mai frecventa.

Un astfel de studio a fost realizat in trei districte la sud-vest de Ontario si furnizeaza estimari ale proportiei batranilor de diferite varste.darn u chiar toti.se bazeaza foarte mult pe sanatate. Importanta acestui studio simplu este ca atrage atentia asupra naturii false a ideii ca varsta inaintata este in mod obligatoriu timpul debilitatii si al pierderii sanatatii.El va incuraja varstnicul sa aiba sperante pentru sanatatea lui.Numai dupa 80 de ani aceasta sporire a pierderii independentei ajunge la 20-30% la populatia de risc.Singura limita necesara la aceasta afirmatie este ca varstnicul ar trebui sa avertizat ca multe activitati solicita de acum mai mult timp pentru a le indeplini si ar trebui incurajati sa accepte asta si san u incerce sa se grabeasca.caracteristica fiind polipatologia.(exista situatia ca si la varste foarte inaintate un om sa accepte cu greu ca scaderea fortei fizice sau a vederii.multi batrani pot sa se bucure de o viata plina si active.se poate spune ca el este un individ ale carui reserve functionale uriase din timpul dezvoltarii si maturitatii sunt in mare masura pierdute.Majoritatea varstnicilor. acest studio a gasit ca marea majoritate a vrastnicilor pastreaza stilul de viata complet independent pana la sfarsit.Conditia este ca activitatile pe care le desfasoara san u necesite fost sau agilitate neobisnuita.majoritatea sistemelor continua sa functioneze destul de exact. Putine studii au examinat sanatatea unor loturi intamplatoare de varstnici traind in casele proprii.Acestia ar putea avea multe probleme de boala. Varstnicii isi imagineaza de obicei un tablou de boala cronica si continua.de exemplu.fapt confirmat de studii effectuate in spitalele din Londra si Ontario.Shapiro gaseste ca mai mult de jumatate din pacientii cu internari mai lungi de 6 luni de zile sunt persoane cu varsta sub 65 de ani.Proportia acestora scade lent de la aproximativ 95%-la 65 de ani pana la aproximativ 85%-la 80 de ani si la 70% sau mai putin la 90 de ani.ea fiind o perioada in care ambitiile nerealizate se pot finaliza. spalat. Rezumand natura clinica a pacientului varstnic in cateva cuvinte.Bazat pe o analiza a activitatilor simple:mersul. Este important deci a se face deosebirea intre pacientii suferinzi de boli cornice si varstnici.In ciuda rezervelor reduse. Cu toate ca morbiditatea si mortalitatea cresc constant cu varsta.Intre 65 si 75 de ani incidenta dizabilitatilor semnificative creste incet de la 5 la 10%.intelegand ca se asteapta ca dizabilitatile san u survina niciodata in mod necesar.Trebuie accentuat insa ca boala cronica si varsta num erg intotdeauna mana in mana.cu reducerea capacitatii si cu dizabilitati.Aceasta inseamna ca varsta inaintata nu trebuie sa inspire teama in majoritatea cazurilor. imbracat.este un fenomen normal).care au pierdut o parte sau toata independenta lor.Rareori este nescesar a se interzice varstnicului intreprinderea anumitor activitati.insa in relative putine cazuri ele conduc la instalarea dizabilitatilor .mai mult decat pe orice alt aspect al vietii si de aceea este important ca acest mesaj sa fie difuzat peste tot sis a fie bine inteles si acceptat.urcatul si coboratul scarilor.desi intr-un ritm incetinit apreciabil.

O interventie chirurgicala ar inlatura anevrismul si riscul sau letal.remarcabile fiind:boala arterosclerotica vasculara.complexe ce au ca rezultat pierderea independentei.Trebuie adaugat aici ca inclusive grupul cu dizabilitate tratat cu seriozitate poate sa duca o existenta satisfacatoare.bronhopneumopatia cronica obstructive.este aceea a unei afectiuni chirurgicale cu risc de deces.efectul unei boli cronice se incadreaza in linii mari.intr-una din urmatoarele trei posibilitati: -prima este aceea a bolii terminale si pacientul mare in 2-3 saptamani.infectie caderii. -a doua este aceea a bolii care raspunde la tratament si se reabiliteaza corespunzator.deteriorarea capacitatii psihice si a independentei individului.iar pacientul isi recapata independenta deplina. O alta problema legata de patologia varstnicului.speranta de a obtine o revenire satisfacatoare la independenta este buna.daca e necesar intr-un centru de zi si servicii comunitare. Pacientii varstnici exprima numeroase stari cornice de boala.desi managementul bolii varstnicilor ar trebui sa evite aceasta situatie pe cat posibil. Cronicitate nu inseamna ca tratamentul nu poate fi aplicat pentru a reduce problemele si a ajuta mentinerea independentei.situatie potential letala pentru ca ruptura anevrismului va fi aproape sigur cauzatoare de moarte.asa incat individual devine dependent de suportul celor din jur. -a treia posibilitate este ca boala sa aiba ca rezultat o pierdere semnificativa a abilitatii functionale.care consideram ca merita a fi amintita.de exemplu descoperire unui anevrism aortic abdominal asimptomatic la un octogenar.diabetul zaharat tardiv.sau.gangrene din cauza bolii vasculare de fond.la un varstnic.prin stressul operator si prin posibilele efecte adverse ale medicamentelor.in scopul de a incuraja si mentine independenta completa sau numai partiala.o astfel de interventie efectuata la un octogenar sanatos este grevata de o mortalitate destul de mare(paroximativ 19%)si poate determina.dar pe de alta parte.artrite cronice. .majoritatea continua sa mentina un mod de viata independent in afara perioadelor acute ocazionale.In celelalte cazuri. acasa.Prima sic ea mai cmuna dintre acestea – arteroscleroza – se manifeasta de obicei ca o serie de episoade acute de infarct miocardica. Roland Cape apreciaza ca.Acest obiectiv poate fi realizat avand pacientul varstnic intr-un program continuu de reabilitare. Geriatrul american considera ca varstnicii se tem de aceasta ultima posibilitate. Cu toate ca o parte din indivizi devin bolnavi cronici in aceste conditii.

prefera o viata scurta si independenta in locul unei lungi perioade de invaliditate.adica restabilirea functiei mentale si fizice pana la stadiul dinaintea bolii.deseori se restabileste remarcabil.perspectiva viitorului pentru varstnic este un stimulent pentru reabilitarea sa si. si nu este simplu in totdeauna.colesterolul seric crescut.Astfel.In lume exista annual sute de mii de fracturi osoase grave.evident in limitele acceptabile.prin corectie hormonala si prin activitate fizica.nefiind motivat.cu toate ca balanta calcica negativa poate fi numai un factor secundar al acestei boli multifactoriale. Rezultatele studiilor epidemiologice intaresc rolul medicului in preventia primara a bolii cardiovasculare care sunt principala cauza de mortalitate la varstnici.hipercolesterolemia. Revenind asupra importantei reabilitarii.are un risc maxim de fractura in jurul varstei de 75-80 de ani.dietele supra .cand ei sunt dependenti de ingrijirile altora.ca singura cale de a remedia forta psihica si abilitatea este sa-si asume reasponsabilitati. Exista o deosebire intre modul in care fiintele reactioneaza la boala si se restabilesc la anumite varste.partea critica a unei boli este etapa finala. Analizarea dietei femeilor de varsta mijlocie arata ca pentru multe dintre ele dieta contine insuficient calciu si.Astfel individul adult afecteaza o boala acuta severa.Eficacitatea programelor de reabilitare a fost verificata in timp de nenumarate ori atat in Marea Britanie cat si in America de Nord.care consideram ca merita a fi amintit aici este rolul deosebit pe care il poate avea medicina geriatrica preventiva.hipertrofia ventricolului stang.sunt: hipertensiunea.Obezitatea excesiva.El trebuie convins.fumatul. Se poate actiona preventiv si asupra celorlalti factori etiologici ai osteoporozei.gradual pe o perioada de timp.hiperglicemia. In contrast cu aceasta. Un alt aspect al patologiei varstnicului.intoleranta la glucoza.osteoporoza.Factorii de risc identificati in studiul Framingham care sunt modificabili sau pot fi preveniti.deosebit de importanta fiind conservarea unei activitati fizice chiar si modeste.sa se ridice din pat si sa foloseasca musculatura.reabilitarea sa fiind stimulata de nevoia de a se intoarce la responsabilitatile familiale si de serviciu.Experienta arata ca majoritatii varstnicilor.considerata in oarecare masura universala la femeia varstnica datorita privatiunii hormonale din menopauza.Acest aspect al ingrijirii nu trebuie scapat niciodata din vedere.subliniem ca pentru un varstnic.el na va depune efortul necesar procesului de reabilitare.care necesita inevitavil conlucrarea din partea pacientului.in mod rapid.Si pot fi date in acest sens numeroase exemple.indiferent de boala.atribuite osteoporozei.ea joaca un rol important si este in mod sigur un factor remediabil.daca li se ofera posibilitatea de a alege. De aceea varstnicul are nevoie de supraveghere atenta si de sprijin permanent pentru realizarea acestui obiectiv.

dar depresia implica inevitabil tristetea. genetici.rolul preventiei este de peste 12. psihologici. în al caror tratament se fac astazi primii pasi. dar poate deveni patologica daca este exagerata ca intensitate si durata. În traducerea literara din limba greaca se descopera însa o forma particulara a depresiei . Cunoscuta înca din antichitate.5 ori mai mare decat al tratamentului. Depresia si tulburarile cognitive reprezinta si în prezent cea mai grea povara a vârstnicului. Spre deosebire de afectiuni ca boala Altzheimer si dementa vasculara. a carei intensitate poate varia. teoria umorala a lui Hipocrate a fost negata.La fel. În Evul Mediu. biologici.Exista multe oportunitati de a practica medicina preventiva.tulburare afectiva profunda.Sentimentul de tristete nu semnifica depresia. ca afectiuni ale “ bilei negre”. .saturate in grasimi si consumul excesiv de alcool(in contrast cu consumul permis al unui pahar de vin pe zi). si se impune ca urmare a utilizarii sistematice de catre Kraepelin. ca sentiment de mâhnire. care însa nu se refera în totdeauna la melancolia autentica . cu o eficienta în 80-90% din cazuri. caracterizata de o tristete patologica. Secolul XIX aduce clasificari noi. Tristetea.De exemplu:imunizarea varstnicului prin vaccinari ar trebui sa fie acceptata ca metoda de rutina. care alterneaza cu cele de excitatie si euforie din psihoza maniaco-depresiva. influentând viata. ca somnul si apetitul. poate fi raspunsul la un eveniment dezagreabil.sunt conditiile sau biceiurile in care medicul are posibilitatea sa ia o atitudine.pentru ca apoi sa apara notiunea de nebunie circulara – Farlet . depresia si manifestarile ei clinice au fost descrise de Hipocrate. fara a avea o semnificatie precisa. Cuvântul depresie va desemna toate episoadele de tristete. de scadere a tonusului psihic. Se mentine în schimb notiunea de melancolie de-a lungul secolelor.administrarea medicamentelor antitrombotice postoperator si in toate celelalte situatii de imobilizare unde riscul de embolie pulmonara este de temut. Tristetea regasita în limitele depresiei poate fi influentata de factori individuali predispozanti. depresia este o afectiune care a fost studiata de mult timp si pentru care exista în prezent tratament. cu atât mai mult daca apare fara o cauza aparenta. descriind perioadele de tristete si de descurajare. prin separarea “delirului partial de tristete” – numit lipemanie de Esquirol – din grupa delirurilor – monomanii . Termenul de depresie a fost utilizat întâmplator în secolul XIX de Baillarger. dar de cele mai multe ori factorii sunt intricati. depresia si bolile mintale au fost considerate a fi exprimari ale posesiei trupului de demoni. Ronald Cape afirma ca “in geriatrie”. însotite de modificarea comportamentului si trairilor subiectului. activitatea si functiile elementare.si cea de fobie cu doua forme – Baillarger – pentru a desemna depresiile recidivante ce alterneaza cu episoadele de agitatie euforica din excitatia maniacala sau psihoza maniaco-depresiva – dupa Kraepelin.“melancolia”.”un dram de prevenire are valoare mai mare dect in car de tratament”.

Stolnici au aratat ca incidenta depresiei a fost de 16. miocardice. reprezinta un evident factor de risc al tulburarile cognitive si al depresiei. sifilis.procesul normal de îmbatrânire . propranololul. endocrine: tulburari tiroidiene. coenzima în multe procese metabolice. Aceleasi modificari se înregistreaza la bolnavii cu Altzheimer sau la cei care înainte de deces au avut dementa vasculara. scaderea factorului intrinsec si la perturbarea transportului vit B12. afectiuni neurodegenerative. Cu o frecventa în rândul populatiei de 5-8%. cu o modalitate de exprimare variata.conditii patologice ca: dementa.6% au fost femei si 22. 32% din vârstnici au aport insuficient de vit B12. depresia în sens strict medical. Dintre deficientele nutritionale. iar la 70 de ani creste pâna la 26. hidralazina. neoplazii. În prezent se accepta ideea ca etiologia depresiei la vârstnic este multifactoriala si ca exista factori de risc asociati acestora. d 20520c24u igoxina.5%. în deficiente nutritionale. . în special al serotoninei si noradrenalinei. boala Addison. sistemice: boala lupica. levodopa . fenolazide. A. este o boala a dispozitiei care implica procese cognitive si care are rasunet asupra functionarii întregului organism. în special în tulburarea de dispozitie. infectioase: tbc.Din punct de vedere medical.administrarea de droguri: rezerpina. Balaceanu . metildopa.2% pentru femei (Gräsbäck. poliartrita.afectiuni genetice Se presupune ca metabolismul cerebral al nero-transmitatorilor. De aceea. apoi la nivelul substantei cenusii si a celei albe. estrogenii si corticosteroizii. vincristina si rar: guanetidina. Nivele scazute ale vit B12 se evidentiaza la vârstnicii care nu prezinta concomitent anemie. Aceasta scadere ar avea consecinte asupra pragului depresiei la vârstnici. Într-un studiu efectuat asupra bolnavilor internati în perioada 1975-1977 la Institutul National de Geriatrie. hiperparatiroidismul. cu scaderea marcata a nivelelor de serotonina în putamen si a noradrenalinei în arii cerebrale restrânse. scaderea nivelului vit B12. În creierul uman se înregistreaza o concentratie crescuta de vit B12.4% barbati. în special la nivelul plexului coroid. cimetidina. Aslan si C.9% în rândul barbatilor si 45. ca origine si gravitate. din care 77. Cushing. ar avea importanta patogenica în tulburarile emotionale. cicloserina. depresia poate ajunge ca la vârsta de 65 de ani sa fie diagnosticata la 15% din subiecti. depresia apare în una din urmatoarele circumstante: . barbituricele. metabolice: uremia. depresia este un concept care se adreseaza unei afectiuni cu simptome bine definite. . Astfel. care duce în final la gastrita atrofica. S. în special la nivelul sistemului nervos central. 1996). În examinarile post-mortem efectuate pe creierul uman la vârstnic s-au evidentiat nivele scazute de neuro-transmitatori.

iritabilitatea. de scaderea nivelului de trai.distimii depresive sau constitutionale -ciclotimiile – stari depresive usoare intercalate cu stari hipomaniacale II. V. 2. familiale în care pe primul loc se claseaza depresia provocata de pensionare si pierderea rolului jucat în societate. III. depresiile din diferite boli infirmizante.Deficienta de folati este de asemenea corelata cu depresia.7 Depresia la persoanele varstnice Starile depresive la vârstnic se pot clasifica în9[9]: I. endocrine. sunt foarte frecvente la vârstnici si cuprind traume psihice. În dietele cu aport scazut de folati se instaleaza în timp insomnia. unice sau recurente. infectioase si sistemice. ca cele mai frecvente simptome. Depresiile de origine organica Au cauze extranevraxiale si pot fi: iatrogene. oboseala si tulburarile de memorie.episoade depresive majore. prin care bolnavul îsi pierde autonomia. Depresii endogene . Depresiile exhaustive 9 . Depresiile psihoorganice Apar ca sindrom unic sau la debutul diferitelor forme de dementa. neadaptari sociale. Depresii reactive Sunt urmare a impactului psihologic al factorilor de mediu. Tot aici pot fi incluse si depresiile de doliu. studiul concentratiei folatilor la pacientii depresivi a demonstrate ca 15-38% din acestia au nivele scazute ale folatilor în sânge. metabolice. Pacientii cu anemie megaloblastica prin deficit de folati prezinta tulburari depresive si cognitive. În plus.Balaceanu-Stolnici). implica dificultati mari de diagnostic. IV. asa-numitele melancolii de involutie (Kraepelin) . depresiile din sindroamele dureroase prelungite si frica de moarte – “sfârsitul efectului Prometeu” (C. numita si ”moartea sociala”.episoade depresive ale psihozei maniaco-depresive – dezordini bipolare .

oportunitati si limite.sau se suprapune un episod depresiv major pe o boala preexistenta.avantaje si dezavantaje. Societatea in general.dar institutionalizarea este mai benefica din punct de vedere al asistentei medicale mai corecte.nivel economic.anxietate. VI. 3.specifice in mare parte fiecarei refgiuni geografice:religie.in cazul batranilor ingrijiti la domiciliu. dezordinile schizoafective .Exista pentru ambele alternative. In decizia de a institutionaliza o persoana varstnica.INSTITUTII 3. Depresiile din schizofrenii.nu pot pana in prezent sa statueze un mod unic de gandire asupra tipului de ingrijire pe care il necesita batranul:familiala sau institutionala.obiceiuri.Aceasta trebuie sa tina cont de starea medico-psiho-sociala a pacientului si deasemenea de dorinta pacientului si a familiei sale si de diferitele solutii accesibile.In aceste conditii societatea este obligata sa ii institutionalizeze.dementa).ingrijirile acordata fiind in acest caz exclusiv comunitare. de exemplu în cazul afectiunilor acute respiratorii sau toxice.Gradul de institutionalizare al varstnicului depinde de numeroasele aspecte.Atmosfera familiala realizeaza un confort psihic pentru pacient.tinand cont ca adesea ne aflam in fata unui individ tarat fizic si/sau cu diverse afectiuni mentale(depresie.consilierea bolnavului si a familiei sale nu se poate face decat dupa o evaluare foarte precisa. apar ca urmare a unor eforturi prelungite cu epuizare fizica marcata.1 Cand se institutionalizeaza o persoana? Aceasta decizie nu ar trebui sa fie luata decat dupa o evaluare riguroasa a contextului medico-psiho-social si a dorintelor pacientului si familiei sale. rar întâlnite la vârstnici.Consultarea periodica a medicului de familie si a psihiatrului devine necesara pentru ajustarea permanenta a atitudinii fata de pacient. Familia sau institutionalizarea? Ingrijirea la domiciliu reprezinta un stres pentru apartinatori. Ingrijitorii unei astfel de persoane sunt supusi unei avalanse de probleme intre care aspectul financiar nu este de neglijat.si corpul medical psihiatric in special.Numite si depresii de epuizare.Decizia de a angriji un batran la domiciliu este dificil de luat in unele cazuri. fac parte din evolutia schizofreniei – schizomelancolia.Studiile amintite constata ca.grad de civilizatie.acestia sunt asistati de 10 . Studiile efectuate in SUA10[10] arata ca o parte semnificativa din batrani sunt “ai nimanui”.

fii(8%).denumit de americani “sandwish”.avand rolul sau functia sociala de a satisface anumite nevoi colective(Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu-Dictionar de sociologie).ea este o decizie de mare raspundere care vizeaza viitorul persoanei. 3. O institutie reprezinta o organizatie care are statut.partener marital(36%).psiholog. Decizia privind institutionalizarea pe termen lung trebuie sa fie o decizie elaborate de o echipa pluridisciplinara formata din asistent social.medic.cumparaturi).astfel: -pe termen lung .in functie de perioada cat varstnicul este ocrotit.consiliat in a I se prezenta riscurile si beneficiile traiului singur sau in institutie.la care va participa obligatoriu varstnicul in cunostinta de cauza.eventual si familia varstnicului. -sub tutela Inspectoratelor Teritoriale pentru Persoanele cu Handicap-camine spital unde sunt internati varstnici dependenti sau camine pentru persoane fara nici un fel de venit.care are dreptul la a decide ce este mai bine pentru el. -temporar – cel mai frecvent apartinand unor fundatii sau organizatii neguvernamentale.si are numeroase repercusiuni psihice.Ocrotirea temporara presupune accesul in centre de zi in care varstnicul ii poate petrece sub supraveghere timpul liber in mod placut sau poate fi ingrijit(in cazul dementului) pe perioada cat familia (apartinatorii) isi desfasoara alte activitati (serviciu.de asemenea.Aceasta generatie “sandwich” este privita astfel ca o generatie de sacrificiu.morale si financiare.fiice(29%).de alte persoane cointeresate(27%)(Kaplan si Sadock).dar poate fi sprijinit.institutiile pot fi pe termen lung sau temporare.Ei isi impart energia si timpul liber intre parintele neputincios si proprii copii. numai varstnici pensionari.in toata lumea exista forme de ocrotire a vrastnicului in asemenea asezaminte. In Romania exista mai multe tipuri de institutii specializate de ocrotire.2 Cauze ale institutionalizarii pe termen lung: .varstnicii pot desfasura diverse terapii fizice si ergoterapeutice in cadrul unor programe recuperatorii si profilactice organizate.ele apartinand pana nu demult unorministere diferite. Copii care decid sa stea cu parintii la batranete sunt prinsi intr-un cerc cicios.reguli de functionare stabilite prin regulamente si/sau legi.sub tutela Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si a consiliilor locale se afla caminele de pensionari unde se pot interna ca urmare a deciziei Oficiului de Asistenta Sociala.Varstnicul este o persoana matura.respectabila. Desi actualmente tendinta este de dezinstitutionalizare.

-singuratatea si lipsa retelei de support. Populatia in institutiile de ocrotire este relative omogena pe grupe de varsta. -imobilizarea la pat. Desi dupa 1990 s-au schimbat multe privind institutiile pentru varstnici. Schultz si Bremmer in 1977 raportau tulburari de ordin psihologic si tristete mai ales atunci cand transferal era involuntary.mai putina activitate si mor mai repede decat persoanele de acceasi varsta din societate.nefericiti.de multe ori numai este “domn” in relatia cu personalul si este o victima a agresiunii verbale si uneori si fizice a .din distributia pe varste rezulta ca 80% dintre persoanele institutionalizate depasesc 70 de ani si aproape 60% se situeaza peste 75 de ani.studiile au demonstrate ca au mai putina vitalitate. Procedeul de administrare in aceste institutii se face prin adresabilitatea varstnicului sau apartinatorilor catre serviciul de asistenta sociala ceea ce demonstreaza o redusa implicare a serviciului de asistenta sociala in actiunea de cunoastere a starii si conditiilor persoanelor varstnice care se afla in risc major.categoric. -“crize” in sanul familiei de origine.totusi batranii din multe institutii au relatat faptul ca sunt deprimati.Nivelul de instructie al varstnicilor din aceste institutii este de peste 50% sub nivelul mediu. -dorinta manifesta a varstnicului.intre aceasta si statutul social al pensionarului existand o relatie directa. -handicapul fizic sau mental. -lipsa adaptarii in cadrul serviciilor la domiciliu.au dus la slaba monitorizare si la lipsa solutiilor multor probleme ale acestor categorii de persoane. -diferite afectiuni cronice. -pierderea locuintei.In general procedeul de administrare aduce daune individului.predomina persoanele de sex feminine(70%).inadaptati.de asemenea. -lipsa veniturilor.precum si marginalizarea problemelor varstnicilor.In lucrarea “Diagnoza calitatii vietii varstnicilor din Romania” de Hildegard Puwak se mentioneaza ca in caminele pentru varstnici.care este adesea privit ca un “obiect” usor de prelucrat. -violenta domestica sau a celor ce s-au angajat sa-i ingrijeasca.este privat de la intrare in propriile sale haine.varstnicii cu nevoi speciale sunt mult mai multi dar lipsa retelei de ocrotire privind persoana varstnica.

personalul nu este selectat(pentru ca in general cei care doresc un astfel de post au o situatie socio-economica precara el fiind o alternative a existentei lui si nu o alegere).ce nu se pot generalize pentru toate institutiile.sau permisiunea de a folosi telefonul). c) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii. Ceea ce nonsideram important este responsabilitatea deontologiei medicale.camerele au 7-10 locuri.isi au originea in incercarea acestora de a satisface nevoile de baza ale varstnicului in limita bugetului. Se pune problema de ce in 10 ani nu s-a putut schimba mai mult.sa fie schimbati.existand inca institutii in care toaletele nu sunt despartite in cabine. e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile socio-medicale datorita bolii ori starii fizice sau psihice.Nu de rare ori rezidentii sunt pusi in situatia de a implora personalul pentru lucruri minore (un pahar cu apa. Aceste neajunsuri.hainele sunt commune.Un aspect deloc de neglijat este violarea intimitatii. Conform noii legi privind asistenta sociala a persoanei varstnice.sunt foarte putine cursuri care au ridicat nivelul de pregatire a personalului.personalul este foarte putin si adesea necalificat.pentru ca exista inca structuri rigide si persoane in pozitii de decizie care nu doresc schimbarea.toaletele.dulapurile.cresterea nivelului de comunicare dintre medic si pacient dar si rezolvarea retribuirii adecvat pentru conditiile de lucru si responsabilitatea pe care si-o asuma.il pot arata cu degetul sau vorbi despre el ca si cum el nu ar fi present). .regimuri stricte fata de riscul de contaminare a alimentelor si lenjeriei. Shuthlesworth (1982) a studiat atitudinea administratorilor institutiilor de ocrotire si a rudelor varstnicilor institutionalizati.poate aparea tendinta de a “spitaliza” exagerat spatiile.etc.beneficiaza de asistenta sociala persoana varstnica care se gaseste in una din urmatoarele situatii: a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea uneia sau a unor persoane obligate la aceasta potrivit dispozitiilor legale in vigoare. b) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare.reiesind ca in marea majoritate aceasta coincide in ceea ce priveste responsabilitatea pentru calitatea serviciilor oferite. In opozitie.personalului. d) nu se poate gospodarii singura sau necesita ingrijire specializata.O atitudine ce accentueaza scaderea stimei de sine este “stigmatizarea” (personalul sau ceilalti rezidenti pot ponegri un anumit pacient.

stari emotionale.Acestea includ: chestiuni tehnice.ci tine recunoasterea insuficienta a importantei implicarii familiilor de catre administratorii institutie.mortalitatea si morbiditate a fost investigata in cadrul unor studii efectuate in spitalele de neuropsihiatrie si caminele pentru batrani. sa dea o declaratie.raspunsurilor afective. Relatia intre schimbarea mediului.O persoana varstnica ce se pregateste sa intre intr-o institutie trebuie sa prcurga mai multe etape: sa ia o decizie.Efectele acestui stres la persoana varstnica inaintea admiterii in institutie sunt asemanatoare cu efectele directe ale institurionalizarii.in privinta functionarii cognitive. In al doile rand au existat diferente de opinie atunci cand familiile au fost doritoare sa-si asume anumite responsabilitati.Aici sunt serviciile vitale de ingrijire.cum ar fi: mobilarea camerei.Aceste rezultate arata ca exista un proces psiho-social anticipatoriu in care fortele sunt puse in miscare asa in cat individul ajunge sa .scaderea sentimentului de “stima de sine”. Rezultatele au aratat o lejera dezorganizare la nivel cognitiv.securitate.diminuarea nivelului self-esteem-ului si depresie.imaginea de sine. sa astepte raspunsul. de de de de Managerii acestor institutii ar trebui sa nu scape din vedere posibilitatea schimbarii politicii in institutie.ca rezultatul administrarii poate esua in relatia cu familia in procesul comunicare cu aceasta.aceste contraste au fost legate de chestiuni mai putin tehnice. Situatii care sunt suficient de stresante.astfel incat sa faciliteze implicarea activa a familiei in ocrotirea varstnicului. Tohin si Lieberman au evidentiat diferente foarte mari intre varstnicii care urmeaza sa fie admisi intr-o institutie si varstnicii care traiesc in comunitate. sa astepte momentul internarii.Mutarea unui varstnic dintr-un loc familiar intr-o institutie chiar in apropierea casei lui a fost cauza unei dezorganizari la nivel psihologic si cauza unei stari stresante.asistenta medicala.In primul rand au cazut de acord ca majoritatea sarcinilor revin institutiei.In majoritatea lor. Acest studiu sugereaza ca implicarea familiei in ingrijirea varstnicilor nu tine dorinta familiilor de a-si asuma responsabilitati legale de ingrijire.limitatrea raspunsurilor afective.activitati de tip timp liber si pregatirea unor mancaruri speciale.ingrijirea camerei si alimentatia.

inainte de a intra definitiv intr-un mediu institutionalizat. de cresterea riscului de deces si suicid in primii doi ani de la pensionare.dupa unele studii.desi piata de munca nu are in Romania o oferta prea bogata pentru acestia.rolul in familie.iar cursuri de recalificare pentru varstnici la noi in tara nu exista.aproximeze institutionalizarea in minte.dar toate studiile arata ca desi ea este perceputa ca o pierdere. Personalul implicat in munca cu varstnicii isi punea adesea problema de ce multi sexagenari se considera insultati atunci cand sunt numiti “”batrani” in momentul in care survine pensionarea.Pensionarea este considerata de multi autori o piatra de hotar. Pensionarea: este privita de gerontologi ca o perioada de criza psihologica(pentru 17% din barbati si 11% femei).ceea ce poate duce la fenomenul de frustrare si de revolta. nu este mai rdusa la batrani decat la tineri.Exista mai multe explicatii.Exista totusi o categorie de pensionari “tineri”.Cele mai importante evenimente stresante la varsta inaintata sunt pensionarea si pierderea partenerului de viata.In general in toata lumea educatia premergatoare pensionarii este insuficienta si tardiva.izolarea.Incetarea activitatii profesionale (mai ales cand este brusca)are implicatii psiho-sociale semnificative.din contra. personalitate competitiva tip A.atunci cand ii este gasit un sens si persoanei i se face o pregatire o poate depasi cu bine.stigmatizarea.probleme de sanatate.Aceste doua schimbari majore il fac pe baran sa incerce sa-si redefineasca identitatea si sa creeze roluri noi care sa le inlocuiasca pe acelea pe care le-a pierdut. fenomen resimtit ca o drama echivalenta cu “izolarea”.denumita capacitate de coping.imposibilitatea de a planifica viitorul si dificultati de adaptare la nou.cu singuratatea.In Romania nici ne exista .adaptatrea la noua situatie sociala depinzand de mai multi factori:disponibilizarea fortata.de altfel exista si problema scaderii veniturilor.responsabilitatea.cum ar fi:faptul ca situatia materiala a varstnicului nu creaza o stare “care sa convina”.Extrema este reprezentata. prestigiu social. 3. Pensionarea reprezinta un fenomen important in viata.un punc de inceput pentru o viata rezervata relaxarii si tuturor activitatilor pentru care n-a existat timp sau fonduri anterior.Exista si situatii in care pensionarea apare dintr-o necesitate (de boala) moment care de obicei survine brusc fara nici o pregatire si al carui impact aduce cu sine multiple probleme la nivel individula sau la nivelul societatii.3 Perioade de criza in viata batranului Strategia individuala care atenueaza efectele unui egent strsant de viata. individul piezandu-si sentimentul de utilitate.considerand valoarea pensiei drept o lipsa de respect din partea statului pentru munca depusa.faptul ca in general pensionarea este asemanatoare cu o boala.statutul socio-economic scazut.care incearca sa-si gaseasca “ceva de lucru”.care poate marca un punc terminus al dinamismului social sau.

Un pensionar de boala isi pierde brusc capacitatea de lucru.Clavet sustine ca “alegera individuala a varstei de pensionare at rebui ridicata la rang de drept al persoanei”.cat si pe plan psihic(sentimentu de inutilitate).asemenea cursuri de pregatire si de multe ori impactul este cel prezentat anterior.De asemenea.H.dupa pensionare varstnicii devin membrii activi ai unor asociatii. Categoriile de prestatii pentru pensionari include in cazul tuturor tarilor:pensia de varsta.Exista tari la care la pensia de invaliditate se adauga sporuri pentru invaliditate ca urmare a unui accident de munca sau sporuri pentru pensionarii care fac dovada ca venitul lor este sub pragul unui trai decent pe plan national.fara a se ajunge deocamdata la decizia privind anularea criteriului de varsta.In multe tari occidentale.Pentru obtinerea pensiei de batranete.Aici asitentul social ar fi cel mai reprezentativ profesionist ca sa indrume si sa consiliezeacesti bolnavi.care accepta in unanimitate ca daca se face o pregatire anterioara. Decesul partenerului de viata constituie unul dintre cele mai stresante evenimente pentru batran.Se presupune ca varstnicul suporta mai greu pierderea persoanei .pensia de invaliditate si pensia de urmas.varsta minima variaza de la 55 la 65 de ani pentru femei si de la 60 la 70 de ani pentru barbati.Femeile par mai putin afectate de pensionare.conditia esentiala este legata de perioada si de cuantului contributiei defunctului.multe femei dupa pensionare le revine rolul de bunica sau se ocupa de amenajarea casei si nu de putine ori de ingrijirea rudelor bolnave.varstnicul fiind mai circumspect in legarea de noi prietenii si este precaut in orice contact cu prietenii vechi.Pensionarea poate duce la scaderea relatiilor sociale.desi prezenta lui ar fi foarte importanta in spitale.sau devin activi in cadrul unor societati caritabile sau religioase.atunci cand pentru a preveni somajul se recurge mult mai rapid la pensionare.devenit o impunere institutionala si apreciat ca invechit intr-o societate ce se coordoneaza dupa alte prioritati si valori.pensionarea mai poate fi un eveniment generator de criza cand aceasta survine ca urmare a restructurarilor facute la lucul de munca.sau isi deschid mici afaceri.avand fiecare roluri bine determinate. Fiind un moment de raspantie in viata sociala a persoanei.Exista tari in care se poarta discutii in acest sens.Pentru obtinerea pensiei de urmas.ceea ce duce de obicei la scaderea marcata a impactului pensionarii.Tot in plan socialse pierd anumite roluri care au fost castigate de-a lungul vietii.manifestate mai frecvent in randul batranilor aflati pana in acel moment in functii importante.dar pot trece prin crize de anxietate gandindu-se la aceasta.multi participa la cursurile unor universitati de vara sau pentru varsta a IIIa.acest moment este mult mai usor depasit.De asemenea. Cu atat mai mare este impactul cu cat pensionarea are o cauza patologica.Pentru obtinerea acesteia se pune conditia incadrarii intr-un anumit grad de invaliditate calculat.ceea ce poate duce la crize de adaptare. In Romania.Aici asitentul social ar avea un rol marcant.pensionarea ar trebui sa fie in atentia profesionistilor.fapt ce intervine in mod agresiv atat pe plan economic(situatia financiara a familiei).

Imbatranirea unui cuplu duce.fapt ce se datoreaza diferentei dintre mediile sperantei de viata la cele doua sexe. 3.divorteaza inainte de acest prag.Numeroase studii facute in SUA au arata ca majoritatea persoanelor divortate de peste 65 de ani.Mariajul reprezinta pentru batran reversul solitudinii.la o veritabila interdependenta.Majoritatea barbatilor varstnici sunt casatoriti (75-80%).si serviciile care sunt necesare. .care sa fie urmata de consecintele aplicabile pentru tineri.sprijinirea familiilor si alte forme de ajutor.Ea determina dimensiunile nevoilor.procesul de involutie. Calificand relatia persoanei cu mediul sau inconjurator.de accident.in absenta unei atmosfere familiale calde si a unei motivatii puternice.la o simbioza aproape organica.iubite.multe din persoanele varstnice devin dependente.Constantin Bogdan subliniaza in 1997 una dintre afirmatiile lui Cardot din 1994:”Batranetea ne este o boala.ea poate fi determinata de boala.datorita incapacitatii de a raspunde adecvat la stres.neputandu-se gasi o justificare clara.Studiile au dus la concluzia ca persoanele peste 65de ani divorteaza extrem de rar.4 Dependenta persoanelor varstnice Notiunea de dependenta este integrata gerontologic si geriatria fata de care este inseparabila.De exemplu in SUA in 1990 vaduvele erau de trei ori mai multe decat vaduvii.echilibrul realizat surpandu-se brutal in cazul decesului unuia dintre ei.atunci cand ambii parteneri supravietuiesc.dezvolta rapid o degradare a conditiei biologice.Ea are specific geriatric si desi nu este o boala.in timp ce majoritatea femeilor nu sunt 940%casatorite). Problema dependentei persoanelor varstnice este o problema majora de sanatate publica.Primele rezultate ale studiilor referitoare la speranta de viata fara incapacitate sunt incurajatoare.pe fondul agravarii afectiunilor fizice si mentale preexistente.marea varsta induce o dependenta naturala care necesita ajutor”.In ciuda progresului constata.Sotul ramas.dependenta necesita o abordare globala si multidisciplinara. Dr.aceasta crescand mai repede decat speranta de viata.de o anomalie innascuta sau castigata la care se adauga in cazul varstnicilor.in special atunci cand acesta survine neasteptat. Evolutia demografica face posibila si o crestere a incapacitatilor si handicapurilor in urmatorii ani.Efectele benefice ale vietii in doi si catastrofele care se produc uneori la batranii singuri sunt relevante pentru importanta studierii acestui fenomen.ea impune alocarea de resurse in domeniul asistentei mediacale si sociale.

precum si coordonarea ingrijirii fizice.obiectivul este e a restabili echilibrul rupt intre posibilitatile persoanei(aptitudinile sale) si spatiu de viata pe care si-l alege.In acest scop. -adaptarea mediului inconjurator social la stadiul functional stabilizat. Adeseori sunt necesare numeroase interventii: -medicale si chirurgicale.5 Servicii comunitare pentru varstnici Reprezinta un sistem dorit ideal. 3. -institutii de gazduire(centre de zi.de reabilitare.Sub aspect preventiv.Mijloacele puse in aplicare trebuie sa fie bine coordonate.aziluri de noapte). Este important asadar buna cunoastere a cazului pentru a da raspuns situatiei intotdeauna aparte a pacientului.clinice. In prezent sunt relevate pentru managementul varstnicului urmatoarele puncte de interes: 1.care cuprinde o gama larga de componente:servicii multidisciplinare.Aceste mijloace trebuie sa urmareasca triplu scop: -corectarea incapacitatilor.este indispensabil a se efectua in prealabil evaluarea situatiei functionale. .chiar si in cele mai bune conditii. preventive si suportive.mentale si a serviciilor sociale.accentuarea rolului asistentei medicale primare.Ea se refera atat la aptitudinile fizice si psihice cat si la universul social al persoanei. 2. -stabilirea stadiului functional acut.pe de alta parte managementul implica cautarea “agresiva” de noi cazuri.care se refera la ansamblul populatiei si in particular la generatia tanara. -servicii sociale.Este evident ca un asemenea sistem este o fictiune greu de atins. -servicii de ajutor pentru mentinerea la domiciliu.cresterea importantei ingrijirii institutionale(asistate).

4.7 Asistenta primara Este o subspecialitate conceputa in majoritatea tarilor vestice pentru mai mult de jumatate din numarul total din medicii rezidenti.Comparativ adultii.servicii de interventie in criza.Acestea utilizeaza mai multe parghii pentr a reduce costurile pe care le presupune un sistem de ingrijire pentru batrani:monitorizarea medicala.tratamentului si managementul pe termen lung al batranului cu bolifizice si mentale. 3.Se creeaza astfel un sistem paralel de sanatate pentru varstnici.Aceste organizatii trebuie sa-si asume intreaga responsabilitate pentru serviciile lor.Ingrijirea asistata include si organizatiile non-guvernamentale abilitate in promovarea sanatatii. asistenta sociala pentru cazurile ce nu reprezinta o urgenta.Ele pot contine:centre de consiliere.si numai in conditii de complicatii sau raspuns terapeutic ineficient pacientul va fi indrumat catre specialist.definirea unor rezultate spre care trebuie sa tinda aceasta ingrijire.Medicul de familie are responsabilitatea diagnosticului.prin conceptul de ingrijire asistata se intelege “dispensarizarea” varstnicului intr-un sistem medical de stat sau privat.3.8 Aprecierea globala a problemelor batranului .globala a problemelor batranului.si o treime de medicul specialist si cealalta treime nu primeste asistenta medicala. 5. 3.o treime este tratata de medicul de familie.batranii sunt ingrijiti mai degraba de catre medicul de familie.centre de dezintoxicare.aprecierea comprehensiva.clarificarea rolului familiei si a institutionalizarii 3.In acest context medicul de familie trebuie sa respecte indicatiile medicului specialist.stabilirea unor conduite de viata.Aceasta trebuie sa fie periodica si capabila sa suporte orice modificare nou aparuta.6 Ingrijirea asistata In statele dezvoltate.Rezultatele studiilor arata ca din numarul total de persoane peste 65 de anu.care se intersecteaza cu asistenta specializata doar in conditii de urgenta.

Pentru a caracteriza cat mai complet starea de sanatate fizica si mentala a unui batran este nevoie de un consult multidisciplinar. Dar este important sa tinem seama si de modelul comportamental al persoanelor in relatia cu varstnicii si de marimea institutiei.morbiditatea.a calitatii serviciilor oferite este un proces complex. .Factorii determinanti in aprecierea sanatatii publice sunt:dizabilitatea.pe alimente sau in programe de implicare a voluntarilor? Anderson.este o institutie necorespunzatoare.Schneider si Stone au releevat urmatoarelecaracteristici ale calitatii unei institutii ca fiind importante: -numarul persoanelor care locuiesc. Definirea rezultatelor spre care trebuie sa tinda ingrijirea varstnicului Problema care se ridica privitoare la eficienta unui tratament vizeaza remisiunea simptomului sau stapanirea bolii. 3.Greenwald si Linn au relevat faptul ca.9 Calitatea serviciilor Evaluarea unei institutii.tratamentul ulterior la care va fi supus urmand a fi ajustat periodic in functie de rezultate.cu cat o institutie este mai mare comunicarea este mai dificila. -numarul persoanelor care folosesc acelasi grup sanitar.unde varstnicii sunt nemultumiti si mor foarte repede.calitatea vietii.Majoritatea studiilor se concentreaza asupra remisiunii simptomelor.servicii de securitate. 3.mortalitatea.10 Dar ce este o institutie corespunzatoare? Poate fi calitatea masurata in termeni de satisfactie a beneficiarilor sau in functie de personalul profesionist? Pentru a creste gradul de satisfactie este suficient ca resursele si asa limitate.sa fie cheltuite pe imbunatatirea designului.gradina din fata cladirii.folosirea resurselor medicale. -numarul de ingrijitori/persoana si timp cat se ocupa de fiecare in parte.Este clar ca acolo unde exista mizerie si personal necalificat.institutionalizarea.Holmerg.

Personalul medical si ingrijitorii de aici sunt salariati.Pentru o problema medicala identica.iar ingrijirile sunt finantate de asigurarile de sanatate(conform Alain Jean.agresivitate.mai ales.Gazduirea cade in sarcina celui interesat si a descendentilor directi(sau a ajutorului social).situatia este total diferita.mai 1999). comportamentului-dificultati de aprovizionare.hematoame si/sau arsuri.intreruperea platii facturilor. Semne de alerta: Anumite indicii defavorabile trebuie sa alerteze medicul generalist si sa-l incite sa efectueze sau sa dispuna o evaluare a persoanei varstnice in ceea ce priveste gradul sau de dependenta. Locuintei:locuinta neintretinuta. In Franta preturile variaza de la o regiune la alta.stocarea nejustificata de anumte produse.daca beneficiaza de ajutor la domiciliu in special pentru a-si face plimbarile. .Serviciile de lunga durata(camine spital) Primesc batrani care si-au pierdut autonomia si a caror stare de sanatate necesita o supraveghere medicala permanenta si tratamente de intretinere. Daca din nefericire acelasi varstnic locuieste la etajul V fara ascensor si daca in comunitate este imposibil sa functioneze ajutorul la domiciliu.Este vorba de indicii la nivelul: persoanei-neglijenta vestimentara si pierderea interesului pentru aspectul sau:miros de urina. O persoana varstnica atinsa de un proces demential evoluat poate ramane mult timp la domiciliu daca anturajul reuseste sa se roteasca in permanenta fara ca aceasta sa fie pentru fiecare o sarcina prea grea.scaderea in greutate.Dimpotriva.uitari importante si frecvente cu elemente de periculozitate.izolare si pierdere a interesului.Un batran atins de gonartroza invalidanta ar putea in mod sigur sa fie mentinut la domiciliu daca locuieste intr-un imobil dotat cu ascensor sau locuieste la parter. - Este logic sa se efectueze evaluarea exhaustiva insa din momentul cand un indiciu de risc atrage atentia medicului de mamilie (generalist). Evaluarea globala a persoanelor varstnice Evaluarea trebuie sa fie globala.aceeasi persoana singura si izolata va trebui in mod cert rapid institutionalizata.diversitatea situatiilor sociale sau de mediu explica faptul ca intr-un caz se preconizeaza mentinerea la domiciliu si in altul se consiliaza pentru institutionalizare.

Sfatul pe care el este susceptibil sa-l dea in vederea unui plasament integreaza date mult mai complexe decat simpla evaluare.ca o malarie dementiala sau neurologica ce se agraveaza vizibil.In acelasi timp trebuie evitata dramatizarea care poate conduce la diagnosticarea gresita a unor stari tranzitorii ca invaliditatea definitiva.In sfarsit trebuie sa ne ferim sa reducem varstnicul la o suma de deficite(deficiente). Evaluarea indica de asemenea reevaluarea situatiilor. - Evaluarea globala este un ajutor pretios in luarea deciziilor medicului de familie (generalisti) pentru ca acesta este cel care trebuie sa ramana stapanul situatiei.in special pentru ca el conduce actiunea diferitelor intterventionisti.Doar el stapaneste aceste date. 3.ba chiar realizat. Grila AGGIR –anexa 2-in detaliu prezentata la capitolul:”Dependenta persoanelor varstnice”.Aici asistentul social si medicul generalist au un rol de anticipare.care permit o evaluare a nivelului general de autonomie a persoanei varstnice.De exemplu.inainte de a pronunta ceea ce risca sa fie definitiv.11 Cum evaluam? Exista grile cu o folosire (aplicare) usoara.12Cum organizam plasamentul? Exista plasamente in institutii care sunt greu de pregatit deoarece ele sunt consecinta proceselor morbide brutale.mai ales acelea ale colului femural.care evalueaza activitatile instrumentale ale vietii cotidiene a subectilor cu o autonomie putin alterata. In acelasi timp.Printre cele mai banale se pot cita accidentele vasculare cerebrale si fracturile.inexorabil. 3.plasamente in institutii care rezulta din procese mai previzibile. .in strainatate se folosesc: scala IADL –anexa 1 (Instrumental Activities of Daily Living)a lui Lawton.Notiunea de criza este importanta pentru ca adeseori in aceasta situatie plasamentul este vizat.trebuie sa ne punem intrebarea asupra caracterului reversibil sau nu a ceea ce atesta criza.de asemenea. Dar exista.pregatind ei insisi bolnavul si anturajul sau in vederea plasamentului si luand contact cu structura cea mai bine adaptata pentru a primi persoana varstnica devenita dependenta.

plecarea intr-o institutie este pentru varstnic ultima cotitura importanta din viata.a nemaintoarcerii la domiciliu si institutia ii apare pe buna dreptate ca o antecamera a mortii.Trebuie sa ne ferim de dogma mentinerii la domiciliu cu orice pret. Invers. Anumiti batrani care ar putea foarte bine sa ramana la domiciliu.Cel mai adesea.aceasta trebuie sa fie.pacientul fiind centrul insusi al deciziei finale.de fiecare data cand aceasta este posibila.In acelasi timp. Atunci cand decizia institutionalizarii se impune.Anumiti batrani nu mai vor sa ramana acasa de tema unor agresiuni.In acest caz medicul de familie trebuie sa uzeze de persuasiune si sa existe varstnicului ca aceasta ramanere acasa nu este in mod sigur cea mai buna solutie.atat cat se poate.varstnicul sa doreasca sa ramana acasa cu orice pret.desi mentinerea la domiciliu devine foarte dificila.de aceasta se leaga nelinistea/teama.dispozitiei.Obtinerea consimtamantului batranului este solutia preferabila.trebuie insistat asupra beneficiului mentinerii la domiciliu.O asemenea dorinta trebuie respectata. Dorinta batranului Aceasta este capitala.pot la fel de bine sa ceara sa traiasca intr-o institutie/camin.Plecand de la situatiile deja evocate nu este sigur ca sarcina reglarii problemelor plasamentului revine serviciilor medicale.pentru evitarea rupturii sociale.medicul poate sa se adreseze serviciilor medicale superioare sau caminelor spital in vederea diagnosticului si eventualului tratament pentru ameliorarea situatiei sau pentru a raspunde uneia sau mai multor intrebari tintite: -Pentru ce acest varstnic a cazut? -De ce acest varstnic slabeste? -De ce este dezorientat? Medicul de familie ii revine sarcina de a cantari beneficiul potential al unei astfel de institutionalizari in raport cu riscul repercursiunilor asupra autonomiei.la nevoie cu un oarecare sprijin/ajutor.pentru ca s-ar simti mai in siguranta.a singuratatii sau de teama de a deveni o greutate pentru ceilalti. Dorinta familiei sau a anturajului .indeobste fondata.bine lamurita si gandita.Medicul de familie (medicul generalist).Medicul de familie trebuie sa ramana foarte deschis si sa evite orice dogmatism.exista situatia cand.Dorinta varstnicului intra adeseori in contradictie cu evaluarea medico-psiho-sociala realizata de medicul de familie.care isi cunoaste bine pacientul este cel mai indreptatit sa sintetizeze datele aflata in joc pentru decizia de plasament.familiale si identitate. In sfarsit.comportamentului si starii generale la care se expune varstnicul.

financiare.13 Care este capacitatea de a sustine mentinerea la domiciliu? Problema esentiala care se pune aici este cea a maladiei dementiale.Trebuie sa stii sa evaluezi cererea celorlalti.Nu vor recunoaste ca le-a placut ca l-au cunoscut mai demult si chiar batranul insusi nu va recunoaste asta.interventia medicului de familie si a acelorasi ingrijitori.asa cum spune Robert Moulias.Ba chiar este preferabil sa se permita continuitatea ingrijirilor si.Dementa este o drama pentru familie:perechea (sotul/sotia).in consecinta.In masura posibilitatilor. Sunt situatii cand evaluarea medico-psiho-sociala si dorinta exprimata de varstnic pledeaza pentru mentinerea la domiciliu.pe timpul vizitelor in institutie.implicit.Sa ai acasa o ruda varstnica dementa este o situatie permanenta.Familiile sufera de un amestec de disperare si de vinovatie:disperarea de a nu putea face fata tuturor tulburarilor (in special celor comportamentale) pe care le produce boala si vinovatia de a trebui sa-si puna problema institutionalizarii.din aceeasi cauza.pentru a le permite reluarea unui contact mai calm cu ruda.susceptibila de a genera o tensiune psihica insuportabila.nici de la varstnic.devine obiectul reglarilor de conturi legate de vechi conflicte familiale.anturajul este cel mai adesea nelinistit si temator si e nevoie de mult timp pentru a il linisti.trebuie sa permita familiilor sa se distanteze de situatia de disperare/suferinta care le apartine. 3.pentru a le descarca de toate sarcinile citidiene si de asemenea.Atunci este rezonabil sa se propuna familiilor plasamentului varstnicului.este preferabil ca institutia de primire sa fie aproape de vechiul domiciliu al varstnicului. Locuintele camin .centre de zi.generalistul se poate intreba daca varstnicul nu este.prietenii. etc.camine/case pensionari.resimtit ca neglijabil. Bunavointa initiala a familiei poate fi inlocuita in timp de sentimentul rejetarii batranului pe care nu il mai suporta.prin experienta sa.copii. Daca acesta nu este cazul cel mai frecvent.14 Care sunt structurile institutionale geriatrice care pot fi propuse? Aceasta alegere este intotdeauna supusa contextului geografic si.In acest tip de situatie.Cererea de institutionalizare nu vine atunci nici de la medic.”victima unui ordin de intemnitare modern”.ci de la un tert. Medicul de familie.un carnet cu adresele institutiilor geriatrice.Pentru ca nu sunt rare cazurile cand varstnicul. 3.extrem de variata.servicii de lunga durata/camine spital).in functie de posibilitatile locale(locuintele camin.Orice medic de familie ar trebui sa aiba.

15 Cauzele institutionalizarii STIGMATIZAREA Acest prim tip11[11] cuprinde oamenii care percep vârstnicii ca fiind neajutorati. în cele mai multe cazuri.private cu scopul nonlucrativ sau lucrativ. IGNORAREA Acest tip de perceptie este reprezentativ pentru acea categorie de indivizi care considera ca. el ar trebui sa cedeze locul celor mai tineri. deci nu este dependent de ajutorul anturajului.Acestea pot fi publice. pentru ca în marea lor majoritate. tind sa considere ca sarcinile pe care le îndeplineste un vârstnic (daca ne referim la domeniul profesional. sa sprijine integrarea armonioasa a vârstnicului în grupul social. care sunt mai capabili din punct de vedere profesional. batrânul este capabil sa se întretina singur. 3. Astfel.supraveghere medicala). a celor mai tineri. În conceptia acestor persoane. DISCRIMINAREA 11 .Pensionarii platesc pe zi un tarif valabil variabil numit “de gazduire”. batrânii siau câstigat meritul de a fi îngrijiti la batrânete printr-o viata dedicata muncii în slujba societatii.Poate fivorba de MAPAD/CPPVD (case de primire pentru persoane varstnice dependente sau MARPA in mediul rural). Desi în mare masura nu mai pot fi utili societatii datorita sanatatii precare si statutului de persoana dependenta. ACCEPTAREA O alta categorie este constituita din indivizi care considera ca vârstnicii au nevoie de sprijin material si emotional din partea celor din jur.Ei pot gasi in cladirea lor si primesc sprijinul serviciilor de ajutor menajer sau de ingrijire la domiciliu. datorita sanatatii precare. Casele/caminele de pensionari Sunt stabilimente de gazduire sociala dotate cu servicii colective. deci dependenti de suportul exterior al persoanelor apropiate atât fizic.Rezidentii platesc o taxa pentru diferitele sarcini.care primesc adesea persoane foarte varstnice.a caror folosire este facultativa. persoanele ce se încadreaza în acest tip considera ca este de datoria lor. În schimb. Ingrijirile sunt asigurate de personal ingrijitor salariat si/sau de interventionisti liberi. cât si financiar si emotional.In Franta exista grupuri de cladiri autonome.spalarea lenjeriei.dotate sau nu cu servicii colective(reparatii. batrânii nu mai pot sa se întretina singuri. de exemplu) pot fi îndeplinite mult mai eficient si mai bine de un tânar.Varstnicul are intotdeauna libertatea alegerii medicului sau curant. astfel ca batrânul nu mai are un rol social bine determinat.

care îsi are locul lui. Ei nu contesta o anumita utilitate sociala a persoanelor trecute de un anumit prag de vârsta.Aceata categorie cuprinde indivizii ce considera ca batrânii sunt persoane autonome. STIGMAT sI MARGINALITATE Gravitatea acestor fenomene de marginalizare si stigmatizare a vârstnicilor nu poate fi pusa la îndoiala. Prima maltratare (rele tratamente) ne referim la copii sau la altii apartinatori sau persoane din anturajul varstnicului( care ingrijesc vastnicul).producandu0i abuzuri (vatamari) fizice. INTEGRAREA Acest tip este reprezentativ pentru indivizii care considera ca batrânul este o persoana ca oricare alta. în societate. dar în acelasi timp cunosc atuurile ei. care au un rol social bine precizat în grupul social.emotionale. bine precizat. din motive care cel mai adesea se plaseaza în sfera prejudecatilor .Sociologia interactionista abunda în teoretizari ale acestui fenomen prin care identitatea unei persoane sau unui grup se modeleaza conform opiniei pe care un alt grup o împartaseste în legatura cu acesta. pentru ca accepta slabiciunile acestei vârste. Categorii ale abuzului cuprind: -Abuzul fizic -Abuzul emotional -Abuzul sexual -Abuzul juridic . Totusi. din moment ce ele submineaza si deterioreaza identitatea personala a batrânului si implicit identitatea sociala a categoriei lor de vârsta. vârstnicii nu sunt apreciati la justa lor valoare si suporta atitudinile de respingere ale celor din jur. deci.16 Aspecte privind maltratarea varstnicului Este o tema noua. 3.sexuale sau juridice sau neglijand persoana varstnica intrun asemenea grad incat starea sanatatii sale fizice si/sau emotionale precum si viata ii sunt puse in pericul. ca fiind bine adaptati.ce a aparut la inceputul anilor ’80 comparativ cu maltratarea copilului ce a fost definita de Kempe in 1979. Batrânii sunt perceputi.

Din perspectiva abuzului putem privi spre: -Abuzul in familie -Abuzul in institutie De obicei se vorbeste despre situatiile abuzive din familie.De obicei persoana varstnica este o persoana care poate fi victima abuzului fizic(batai. Fara a lasa pe un plan inferior abuzul fizic ce poate uneori fi cauzator de moarte.cu putin noroc.climat emotional ce poate avea efecte cumulate suprapuse peste o patologie caracteristica varstnicului. Abuzul emotional trebuie sa fie in centrul atentiei lucratorului social pentru ca el este greu de demonstrat.daca in situatia de abuz mai pot ramane supravietuitori care sa planga. Serviciile sociale care se ocupa de persoane varstnice ar trebui sa aiba specialisti.dar institutia reprezinta inca un loc inchis in care abuzul emotional isi face adesea loc.in cazul neglijentei.dar ulterior ajung in strada sau.sa sfatuiasca din punct de vedere juridic varstnicii cu capacitate de discernamant dar cel mai bine ar fi ca fiecare dintre noi sa ne apram singuri din timp testamentele. De asemenea.cu bataia.cu luarea banilor.spaima.a unor economii mai mult sau mai putin mari(sunt dese emisiunile televizate care prezinta persoane varstnice singure violate si omorate pentru 10 000 de lei).intr-o institutie.ea poate fi fatala(a se vedea numeroase emisiuni si articole in care varstnicii singuri au cedat din lipsa suportului alimentar si financiar).intr-o astfel de situatie.iar varstnicii cu greu isi dezvaluie traumele pe care le traiesc.arsuri.fracturi) din cauza capacitatii fizice reduse.El poate produce o stare permanenta de anxietate.cu luarea averii). Neglijarea poate fi: -Emotionala -Fizica -Juridica Gandindu-ne la neglijarea fizica comparativ cu abuzul fizic.amenintarea cu moartea. .cel putin la fel de traumatizant este abuzul emotional(injuraturile.multi varstnici sunt inselati de persoane “binevoitoare” carora le doneaza casa in schimbul unor zile linistite. sa protesteze.

maltratarea constituie infractiune si se pedepseste prin lege. 4 Dreptul la libertate fara discriminare pe baza de rasa. 12 .iar Dumnezeu –al unui bunic?Oare de ce devenim rigizi ca niste masini atunci cand totusi ingrijim un bolnaj sin u-I mai oferim nimic sau prea putin in afara nevoilor de baza? Carta drepturilor si obligatiilor persoanelor vârstnice Capitolul I: Drepturi comune pentru persoanele vârstnice12[12] Pentru o buna abordare a problematicii persoanelor vârstnice. 3. mai ales daca sunt informatii cu privire la persoana respectiva. religie.atat pe plan fizic cat si mental.poate duce la agravarea acestora si deces.iar daca se asociaza cu alte afectiuni concomitente. sex. profesionistii trebuie sa cunoasca urmatoarele drepturi ale acestor persoane: Art. Art.de ce traim un sentiment de respingere cand trebuie sa ingrijim un batran?Suntem oare mai necrutatori? Numai atunci cand ne mor parintii realizam ca ni se rup radacinile.oare de ce MOs Craciun are chipul unui barbat. Art.mai este validat de realitatea siciala?Este prezenta varstnicului atat de respectata?Atunci de ce vedem varstnici ata de singuri?De ce vedem fiice si fii care isi conduc parintii batrani pe scarile unui camin. 1 Dreptul de a fi respectat cu propriile sale valori individuale.17 Drepturile si obligatiile persoanelor varstnice “Cine n-are batrani sa-si cumpere!” Oare ce a determinat nasterea acestui proverb?Mai este de actualitate. In multe tari. Art.Neglijarea juridica poate viza de exemplu lipsa unui suport legislativ adecvat care sa puna la adapost toate categoriile de varstnici. 3 Dreptul la informatie. Maltratarea duce de cele mai multe ori la deteriorarea conditiei biologice a batranului. opinie sau orice alta circumstanta personala ori sociala. 2 Dreptul de a decide cu privire la problemele sale si asupra modului de rezolvare a acestora.

7 Dreptul la desfasurarea propriei personalitati.daca sanatatea le permite. 8 Dreptul la respect. 11 Dreptul asigurarii continuitatii serviciilor pentru persoanele vârstnice atâta timp cât se mentin conditiile ce au generat situatia de dificultate. etc. Art. Art. Art. periodic controlati la tegumente si în zona capilara pentru a preveni maladiile infectioase si contagioase. 9 Dreptul de a participa la luarea deciziilor în furnizarea serviciilor de îngrijire la domiciliu si pentru beneficiarii de servicii din centrul de zi. 12 Dreptul de a participa la evaluarea serviciilor sociale primite. Art. Sectiunea 2: Drepturi specifice pentru persoanele vârstnice care beneficiaza de serviciile centrului de zi . Art. Art. 17 Dreptul de a fi vizitate pe perioada cât sunt internate în spital. 15 Dreptul de a beneficia de un numar de ore de îngrijire corespunzator nevoilor persoanei vârstnice (minim de doua ori pe saptamâna câte doua ore).Art. intimitate. 5 Dreptul la securitate. 6 Dreptul de a beneficia de servicii profesionale de asistenta.). Art. Art. Art. 10 Dreptul la pastrarea confidentialitatii asupra informatiilor furnizate si primite. CARP. Art. Art. respectiv la luarea deciziilor privind interventia sociala care li se aplica. demnitate si viata intima. Capitolul II: Drepturi specifice Sectiunea 1: Drepturi specifice pentru persoanele vârstnice care beneficiaza de servicii de îngrijire la domiciliu Art. 16 Dreptul de a beneficia si de alte servicii sociale complementare destinate persoanelor vârstnice (frecventarea centrului de zi . 13 Dreptul de a fi vaccinati antigripal. 18 Dreptul de a beneficia de servicii de îngrijire permanent prin înlocuirea îngrijitoarelor în perioada de concedii în limita posibilitatilor.

în conditii obiective – primirea serviciilor sociale. medicala si economica. starea fizica si psihica a beneficiarului.Art. 34 De a furniza informatii corecte cu privire la identitate. Sectiunea 3: Drepturi specifice pentru persoanele vârstnice care beneficiaza de serviciile centrului de zi tip Alzheimer Art. protejat contra infectiilor. activitatea. 29 Dreptul la conditii corespunzatoare de igiena personala si mentinerea sanatatii precum si asistenta de specialitate pentru cei care au dificultati de autoîngrijire. Art. sociala. 31 Dreptul la informare cu privire la necesitatea si importanta exercitiilor terapeutice. Art. Art. 24 Dreptul de a fi informati despre calificarea si experienta personalului care ofera servicii. . 22 Dreptul de a beneficia de sprijin în caz de îmbolnavire sau spitalizare. 21 Dreptul de a fi consultati cu privire la programul de activitati. Capitolul 3: Obligatiile comune pentru persoanele vârstnice Art. etc. kinetoterapie. Art. pe timpul desfasurarii programului. Art. 25 Dreptul de a vizita Centrul de Zi pentru a putea aprecia în ce masura corespunde nevoilor si asteptarilor beneficiarilor si a familiilor acestora. situatie familiala. Art. Art. 27 Dreptul de a primi asistenta la hranire. Art. 32 Dreptul ca familia beneficiarului sa primeasca informatii cel putin o data pe saptamâna despre comportamentul. 33 Dreptul de a refuza . pe baza de programare. încurajându-se totodata si hranirea independenta. Art. 30 Dreptul de a participa la activitatile de terapie ocupationala: ergoterapie. daca este necesar. igienic. 20 Dreptul de a participa la activitatile din centru de zi conform dorintelor si posibilitatilor fizice si psihice fara a fi lezati într-un fel.. 26 Dreptul de a primi asistenta medicala de specialitate – standardizare si urmarire terapeutica conform programului medicului specialist. Art. Art. 28 Dreptul de a li se asigura un mediu curat.

39 De a respecta personalul si serviciile primite. 37 De a comunica orice modificare intervenita în situatia lor familiala. 40 De a participa în masura posibilitatilor la serviciile casnice acordate. 42 De a respecta programul de activitati din cadrul centrului (orele 8-13. Art. 44 De a avea o tinuta decenta. 43 De a anunta când nu frecventeaza centrul mai mult de o zi. 36 De a contribui conform legislatiei. Capitolul 4: Obligatiile specifice pentru persoanele vârstnice Sectiunea 1: Obligatii specifice pentru persoanele vârstnice care beneficiaza de servicii de îngrijire la domiciliu Art. igiena corporala adecvata si un limbaj de comunicare corespunzator. Sectiunea 3: Obligatii specifice pentru persoanele vârstnice care beneficiaza de serviciile centrului de zi tip Alzheimer . 46 De a nu veni sub influenta alcoolului si de a nu consuma alcool pe perioada frecventarii centrului. Sectiunea 2: Obligatiile specifice pentru persoanele vârstnice care beneficiaza de serviciile centrului de zi Art. 41 De a anunta din timp atunci când paraseste domiciliul pentru o anumita perioada (inclusiv pentru o zi). Art. Art. 45 De a avea un comportament decent.Art. 35 De a participa la procesul de furnizare a serviciilor.30). Art. Art. Art. medicala si economica. sociala. Art. sa se respecte reciproc. 38 De a respecta regulile institutiei si personalul acesteia. hotarârilor Consiliului Local la plata serviciilor sociale furnizate. fara conventii cu conotatii ironice sau de alta natura. functie de situatia lor materiala. Art. Art. în vigoare.

kinetoterapie. 49 De a frecventa Centrul de Zi cel putin o data pe saptamâna. Art. În caz de internare în spital sa aduca copia biletului de iesire din spital.Art. 54 De a avea o igiena locala si generala (tegumente si capilara) asigurata de catre apartinatori. Art. Medicatia trebuie asigurata de catre familie si pe perioada frecventarii centrului de zi. gripa sau boli contagioase. care este pastrata în Centru. 52 De a avea încaltaminte de schimb. Art. 57 De a participa la activitatile de ergoterapie. Art. 51 De a avea o tinuta vestimentara lejera si curata. 50 De a respecta programul zilnic al Centrului de Zi precum si drepturile si demnitatea celorlalti beneficiari. iar în cazurile bine motivate.desi ele s-au impus din 1976. adecvata anotimpului si un set de haine de schimb în caz de incontinenta ocazionala. Art. etc. 55 De a nu frecventa centrul atunci când se afla în perioada de convalescenta. Art.Fara a avea pretentia ca le-am cuprins in totalitate. Art. pentru a nu contamina ceilalti beneficiari. Art. .In lume sunt insa adeseori ignorate. Art. Art. în cazul în care au viroze respiratorii. 53 De a purta scutece de unica folosinta în caz de incontinenta ocazionala minora. 56 De a anunta orice modificare de tratament medicamentos si/sau alte boli ivite. 58 De a avea un comportament respectuos fata de personalul angajat si ceilalti beneficiari ai serviciului. Art. Din aceasta multitudine de intrebari s-a nascut dorinta de a discuta despre drepturile persoanelor varstnice. pentru supravegherea si mentinerea starii de sanatate..amintim: -dreptul la ingrijire medicala. 59 De a nu solicita servicii suplimentare fata de cele prevazute în contractul de acordare a serviciilor sociale. 48 De a anunta orice modificare intervenita în legatura cu situatia sa personala pe parcursul acordarii serviciilor sociale. terapie ocupationala. 47 De a respecta termenele si clauzele stabilite în cadrul planului individualizat de asistenta si îngrijire. Art. sa anunte telefonic.

Exista totusi tari care incearca sa le respecte.care de multe ori zac in pat din lipsa diagnosticului. 13 .etc. -dreptul la ocrotire de catre personal calificat.in cadrul caruia realizeaza diverse activitati ocupationale.O parte dintre ei nu ai copii care sa ii ingrijeasca.batranii institutionalizati cu diagnostic de dementa Alzaheimer. -dreptul de a lege locul si modul de viata.-dreptul la religie -dreptul la prevenirea dependentei. -dreptul la sustinere familiale si comunitara.asistenta de ocrotiere.azile sau pe strazi si prea putini inconjurati de familie.de exemplu in Timisoara coordoneaza un centru de zi pentru bolnazii cu acest tip de dementa.permitand astfel familiei varstnicului sasi organizeze activitatile zilnice.O problema si mai arzatoare o reprezinta necesitatea dezvoltarii in Romania a serviciilor la domiciliu care la ora actuala se raelizeaza mai mult in ceea ce priveste nursing-ul. 3.Apare astfel motivat conceptual dictinului biblic: “Sa nu iti nesocotesti parintii”.Vom intalni astfel prea multi batrani in spitale.18 Rolul asistentului social 1. -dreptul la ocrotire legala.in Danemarca.”legume” sau “anexe nefolositoare” de catre cei carora le-au dat viata.de asemenea varstnicii partial dependenti sau independenti dar singuri sau cu venituri mici. Problema se pune pentru varstnicii singuri sau cei institutionalizati. Drepturile batranului in societate nu trebuie subminate.in caminele pe care de multe ori le-au construit cu propriile maini.dar mare majoritate sunt “uitati” si considerati ca “poveri”.din lipsa resurselor sau din indiferenta.medic.beneficiaza de servicii la domiciliu bine concretizate. In Romania este salutara intentia asociatioei Alzheimer care.kinetoterapia.Desi calitatea serviciilor este buna.effectuate de personal calificat:asistent social.terapia ocupationala.beneficiaza d un program de recrutare in grup sau individual asistati de un geroterapeut.dupa o viata sociala active si multe ori apparent implinita.ele sunt insuficiente comparative cu numarul mare de bolnavi pe aria judetului.Adesea.De exemplu.asitam la marginalizarea acestei categorii.Muncitor de teren(outreach worker)13[13]-om care merge in comunitate pentru a identifica o nevoie si urmeaza referintele date in contextul serviciului.

6. 4.Persoana care determina schimbari de comportament(behavior changer)-schimba anumite parti specifice din comportamentul clientilor. 5.Invatator(teacher)-invata fapte si aptitudini. cat si pe persoane varstnice aflate intr-o institutie privata “Casa Adam Muller Guttenbrunn” din Timisoara. 3.Mobilizator(mobilizer)-ajuta la dezvoltarea de noi servicii.Intermediator(broker)-cunoaste serviciile disponibile si se asigura ca acei aflati in nevoie ajung la serviciul necesar lor.genereaza alternativele pentru indeplinirea nevoilor si ia decizii. 9. 12.Indrumator pentru comunitate(comunity planner)-ajuta grupuri din comunitate sa planifice eficient nevoile de asistent social ale comunitatii respective. 11. 7.Purtator de grija(care giver)-asigura servicii de intrajutorare pentru aceia care nu pot sa-si rezolve singuri problemele si nevoile proprii. 10. 8. Studiul a fost efectuat pe persoanele varstnice aflate intr-o institutie de stat “Caminul pentru persoane varstnice Jimbolia” din judetul Timis.Evaluare(evaluation)-evalueaza nevoile si resursele. .Avocat(advocate)-ajuta clienti specifici sa obtina anumite servicii care in mod obisnuit le-ar fi refuzate.Consultant(consultant)-lucreaza cu alti profesionisti pentru a-i ajuta sa fie mai eficienti in asigurarea de servicii. Studiu Ca metoda de studiu sa folosit cercetarea cantitativa.Administrator(administrator)-executa activitatile necesare pentru planificarea si implementarea unor programe de servicii.2.ajuta la extinderea serviciilor pentru oameni in nevoie. Scopul studiului este analizarea calitatii vietii persoanelor varstnice din institutiile de stat cat si institutii private.Manager informational(data manager)-colecteaza si analizeaza informatiile cu scopul de a putea lua decizii.

cu atat cresc sansele ca varstnicul sa ajunga in institutie 5.Cu cat activitatile pe care le desfasoara varstnicii din institutii sunt mai folositoare societatii.cu atat varstnicii se vor simtii cu adevarat respectati si apreciati 2.atunci ei vor fi mai fericiti si nu vor mai fi nevoiti sa apeleze la institutii 1.Cu cat familia varstnicului este mai dezorganizata.cu atat cresc sansele ca varstnicul sa ajunga in institutie 4.cu atat varstnicii se vor simtii cu adevarat respectati si apreciati Pentru verificarea ipotezei 1 am corelat 4 intrebari (3-5.Daca varstnicii se simt utili familiilor lor si societatii.Analizarea efectelor institutionalizarii persoanelor varstnice 5.3-6.4-6) .Identificarea cailor de dezinstitutionalizare a persoanelor varstnice Ipotezele studiului: 1.Obiectivele studiului sunt: 1. Cu cat serviciile oferite varstnicilor din institutii sunt de calitate.Identificarea cauzelor care conduc la institutionalizare 4.Cu cat serviciile oferite varstnicilor din institutii sunt de calitate.Cu cat conditiile materiale ale varstnicului sunt precare.Analizarea calitatii serviciilor oferite in cadrul institutiilor 2.Eficienta activitatilor pe care le desfasoara varstnici din institutii 3.4-5.cu atat varstnicii se vor simtii mai motivati si utili 3.

cum vi se par serviciile oferite de institutie? * prin serviciile oferite de institutie va simtiti respectati si apreciati? Crosstabulation Count .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful