P. 1
Pin negru

Pin negru

|Views: 155|Likes:
Published by aborigin06

More info:

Published by: aborigin06 on Jun 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/24/2015

pdf

text

original

MANAGEMENTUL I AMENAJAREA ARIILOR FORESTIERE

   

 

‡

‡

‡

Nume: român : Pinul negru; latin : Pinus nigra. Longevitate: 500 ± 600 de ani. Dimensiuni maxime: circumferin a (cm): 45 ± 100. în l imea (m): 40. Caracteristici morfologice: Înr d cinarea este mai pu in profund decât la pinul silvestru, pivotant-trasant ; Coroana larg , oval-piramidal ; Trunchiul drept, cu ritidom negru-cenu iu, adânc br zdat; Lujeri anuali brun-cenu ii, cei mai b trâni cenu iinegricio i; Muguri cilindrici, brusc acumina i, de 12-24 mm lungime, r ino i;

‡

‡

‡

‡ ‡ ‡

Ace câte 2, rigide, verzi întunecate, de 8-14 cm lungime, înghesiute la vârful lujerilor, îndreptate înainte i încovoiate spre lujer, cu 5-11 canale rezinifere în parenchim; Conuri câte 2-4, scurt pedunculate sau sesile, ovoide sau ovoid-conice, de 4-7 cm lungime, brune-cenu ii; Flori unisexuat monoice, cele mascule grupate în amen i galbeni, la rândul lor grupa i în buchete, iar cele femele sunt conule e ro ii-violacei; Apofiz aproape rombic , brun -g lbuie, lucitoare; Umbelic brun-întunecat; Semin e ovoid-alungite, de 4-7 mm lungime, cu o arip pân la 25 mm lungime.

Š

Š Š Š

Š

Š

Originar din Europa de Sud-Est, este r spândit din Peninsula Iberic pân in inuturile pontice: Spania, Fran a ± pin negru subspecia salzmannii; Italia ± pin negru subspecia laricio i arnold; Croa ia, Serbia, Austria ± pin negru subspecia arnold; Grecia, Bulgaria, Turcia - pin negru subspecia pallasiana; Romania - pin negru subspecia banatica.

Š

Pinus nigra ssp. banatica. Specia este raspandit in sud vestul rii, aproximativ 90% din suprafa a ocupat se reg se te in Parcul Na ional Domogled Valea Cernei, iar 10 % in Parcul Natural Por ile de Fier i in Geoparcul Platoul Mehedin i.

Š

Š

Š

Š

Pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) constitue azi, în arealul Parcului Na ional Domogled-Valea Cernei grup ri reprezentative pe versantul vestic al Mun ilor Mehedin i, începând din arealul localit ii Pecini ca (Prolaz) de la altitudini de circa 500 m pân la 1100-1200 m, în tot lungul rupturii termale i pe platoul calcaros al Domogledului pân la Valea esna. Spre nord înainteaz pe marginea dolinelor spre Valea Beletina. Exemplare izolate pot fi observate c tre Oga ul iganului, Oga ul Fetii, Valea Bobotului, pân la Ciucevele Cernei. Pe versantul estic al Mun ilor Mehedin i, exemplarele izolate, de altfel cu vârste foarte înaintate exprimate prin modelul arhitectural de cre tere, pot fi considerate vestigii ale unui areal odinioar mult mai extins. Singurele exemplare de pin negru de aici pot fi v zute pe stâncile de la Piatra Cerbului, Groapa lui Iorgovan i la Vârful Pinilor, pe marginea Zg ului lui Beniog. În Mun ii Cernei pinul negru este relativ mai rar i localizat numai pe versantul lor estic, de la altitudini de 150-300 m pân la 700-800 m, începând din platoul Coronini pân sub vârful Cerema neac i Piatra Galben . O anume valoare a peisajului o ofer grup rile de pin situate pe abrupturile de sub Piatra Vâlcului, Bani a, Grota cu Aburi, Crucea Ghizelei.

PIN NEGRU DE BANAT DEZVOLTAT PE POLI ELE DE PE CRESTELE GEAN URILOR.

ADULT AFECTAT DE VÂNT I SECET .

Š

Š

În general, pinul negru a fost tratat ca arbore de spa ii verzi (datorit frunzi ului persistent, portului piramidal i miresmelor pl cute pe care le exal ), precum i pentru împ durirea terenurilor degradate din apropierea ora elor i satelor, pe versan i repezi, accidenta i, pe islazuri degradate. Din cetina de Pinus nigra fermentat se prepar o bere in Canada.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->