Gresie

Gresia

Trimite unui prieten

Este acea roca sedimentara foarte dura, formata prin cimentarea nisipurilor cu diverse materiale. Aceasta are o rezistenta buna la uzura. Chiar si dupa slefuire ea ramane mata si antiderapanta. Este utilizata sub forma de dale sau blocuri pentru alei sau pavaje. Compozitia naturala ii confera putere abraziva: se foloseste la pietrele de moara si de polizor. Nu confundati gresia cu gresia ceramica; cea din urma este un material bazat pe argile.

Ardezia
Este o gresie argiloasa sau argila cu granule fine, care se poate desface usor in foi subtiri, utilizate la acoperirea caselor, ca dale pentru pardoseli, in trecut la fabricarea tablitelor pentru scolarii incepatori etc. Suprafata sa poate fi bruta sau slefuita. Ofera o rezistenta buna la uzura si nu crapa la ger, dar se zgarie usor.

Mobilier - Stiluri traditionale
Stilurile decorarilor interioare se refera atat la moda in sine, alegerea desenelor, tehnicile coloritului, cat si la implicatiile epocii. Cu exceptia motivelor vegetale, animale sau mitologice, ornamentele au reprezentat, de-a lungul timpului, simbolurile puterii. Stilurile clasice au fost impuse in primul rand de Franta, dar detin trasaturi comune in toate tarile europene. Stilul gotic, specific secolelor XIII - XV este inventat in Ile-de France. Este corespondentul unei perioade, in general instabile, care favoriza deplasarile. Piesa de mobilier caracteristica este cufarul, care joaca simultan rolul de dulap si de banca de stat. Stilul renascentist, se instaleaza in gustul general in prima jumatate a secolului XVI. Se dezvolta mai ales in timpul regelui Henric al-II-lea, de la care imprumuta si numele. Apar noi tipuri de mobila: bufetul cu doua corpuri, scaunul cu baldachin si scrinul cu mai multe sertare. Stilul Ludovic al XIII-lea apare la inceputul secolului al XVII-lea. Sculpturile stilului renascentist sunt inlocuite cu elemente din lemn strunjit. Apar scaunele capitonate. Mobila emblematica este cabinetul, ornat cu incrucisari de pietre semipretioase, fildes sau baga. Stilul Ludovic al XV-lea da, din plin, apa la moara dorintei de eleganta si confort: apar coltarele, berjerele, marchizele. Mobilierul este abundent decorat (stilul rococo). Obiectele sunt acoperite cu veritabile picturi in lemn. Stilul Ludovic al XVI-lea are ca specific formele mai sobre. Sunt redescoperite motivele antice: caneluri, medalioane sau ornamente cu linii finite sau meandre. Este epoca vitrinelor si bibelourilor. Stilul Ludovic-Filip este dat de gustul burgheziei, care doreste interioare ticsite de mobile elegante si confortabile. Linia mobilelor devine mai supla, apar piese cu utilizari multiple, de exemplu dulapul cu oglinda. Veti putea descoperi un site foarte bine informat si usor de accesat.

servind ca suport pentru parchet. Se aleg tipuri diferite de sape in functie de grosimea de turnare. • 9 galeti de nisip. Glazurile traditionale sunt obtinute din amestecul a trei masuri esenta de terebentina cu o masura ulei de in. Plafonul fals se obtine prin acoperirea intregii suprafete cu un material nou sau prin construirea unui alt plafon. Este partea cea mai vizibila din interiorul unei incaperi. Mortarul Material de constructie constituit dintr-un amestec de var. lemn tratat etc. Insa. Plafonul este partea inferioara a elementelor orizontale (placi) structurale. alte accesorii. exista mai multe variante de materiale: placi de ipsos. mocheta. pentru suprafete cu cerinte antistatice sau conductive (pardoseli incalzite) sau pentru orice tip de suprafata unde dorim o bariera de umiditate. gresie. imbinarilor si crapaturilor din pardoseli. Se foloseste la egalizarea suprafetelor interioare si exterioare. caramizile sau prefabricatele trebuie montate cu ajutorul mortarului sau betonului. pentru suprafete neabsorbante: mozaic. Pentru finisajele interioare. etc. se acopera si se urmareste continuu pentru evitarea uscarii bruste si aparitiei de fisuri. unde suprafetele sunt solicitate.Glazura este un strat transparent care ofera luciu nuantelor ce acopera deja un suport. plafonul poate fi decorat cu scafe sau cu cornise. Ea se alege in functie de suprafata suport. pluta sau material plastic ori folii din PVC. in soare puternic. Pentru realizarea unor constructii solide. Sapa este un material de umplere pentru denivelari dar si pentru astuparea gaurilor. sunt necesare produse ca ipsosul. sape de egalizare pe baza de ciment etc. cu rol atat estetic. avand in compozitie. Realizarea glazurii pe baza de apa: amestecati o masura de vopsea acrilica sau vinilica mata cu trei masuri de apa. Adaugati cateva picaturi de sicativ la1 litru de amestec si pigmenti colorati dupa dorinta. cat si foarte practic: ele pot camufla surse de iluminat. datorita compozitiei speciale. Astfel. nisip. utilizati un amestec de parti egale de ulei de in si spirt alb. reactie chimica etc) printr-o actiune exterioara. pivnite. in special cele de beton. Odata renovat. • 2 galeti de apa. Pentru o glazura transparenta. puteti inlocui pigmentii cu guase de pictura. are calitatea de-a obtine singura o suprafata perfect neteda si plana. ciment sau ipsos etc. Sapa autonivelanta. |n acest caz. in principal: ciment cu nisip (de granulatie pana la 7 mm) si apa in proportie de: • 1 sac de ciment. Dar. cabluri electrice. sapa se armeaza cu plasa de sarma. avem amorse pentru suprafete absorbante: beton. poate fi si stratul final pentru depozite. Pentru obtinerea tentei dorite. care se foloseste ca element de legatura intre materiale de constructie solide. dale din lemn. fie pe baza de ulei. faianta.. Glazurile sunt fie pe baza de apa. Amorsa Definitia generica a acesteia descrie ca fiind acea etapa de pregatire si provocare a unui fenomen (explozie. La turnarea in exterior. La grosimi de peste 5 cm. folosit in domeniul constructiilor este definit ca un material (de constructii) care are rolul fixarii particulelor de praf pe suport si ajuta la aderenta urmatorului strat de material inchizand porii suportului. . acest termen. gresie. Nu se toarna la temperaturi mai scazute de cinci grade Celsius. apa. imediat sub cel vechi.

. Pentru mortarele pe care le preparati singuri. ca tencuiala pentru pereti sau plafoane. Var hidraulic . care va fi maxima dupa trei-patru saptamani. Artificial (indicativ CPA 45 sau 55. mortare pentru rosturi. Unele mortare. montare cu priza rapida etc.Este cimentul obisnuit.Cu varul natural (indicativ XHC) sau artificial (XHA) se obtin mortare onctuoase. Ciment alb . insa calitatile mecanice sunt inferioare. precum si intarzietori sau acceleratori de priza. Amestecul cimentului-var hidraulic duce la obtinerea de "mortare mixte".Compozitia mortarului . Apa face ca amestecul sa fie onctuos si reactioneaza cu liantul. de exemplu. folosit ca liant. granuloasa. acizi si uzura. dar care se poate fisura.Poate inlocui cimentul cenusiu pentru asamblarea materialelor de culori deschise. dar mai flexibile si usor permeabile. subproduse ale industriei chimice).Mortarul obisnuit este constituit dintr-un liant (ciment si/sau var stins) si apa. mai putin rezistente decat cele pe baza de ciment. 45 sau 55). aglomerant. intrebuintata. la fabricarea placilor sau a altor elemente de constructie. ceea ce permite ca materialele in contact sa poata "respira". Are o duritate foarte mare si este aproape impermeabil. obtine un mortar dur si foarte rezistent. Liantii Material fluid sau adus in stare fluida. in constructii. din granule selectate si/sau din aditivi au caracteristici specifice: mortare adezive pentru lipirea placilor. Avand culori de la gri la roz sau aproape rosu. Aditivii utilizati sunt asa numitii agenti de fixare. Ciment rapid. de exemplu. in special. care se cristalizezeaza si formeaza o masa dura. impermeabil. Ipsosul pentru constructii este fabricat printr-un procedeu adecvat de preparare si calcinare. dar mai multa flexibilitate decat mortarul de ciment pur Granitul Este o roca eruptiva (in general din cuart). Ciment cu priza foarte rapida (10 -30 minute). in functie de rezistenta la compresie) sau compozit (indicativ CPJ 35. Anumite caracteristici pot fi obtinute prin adaos de aditivi in timpul fabricatiei. utilizati ciment si/sau var in locul liantului. se slefuieste foarte bine si prezinta unele asemanari cu marmura. foarte dura. Se utilizeaza. utilizat pentru fixari. marindu-si duritatea. care ofera mai putina rezistenta. Ipsosul Praf alb obtinut prin deshidratarea totala sau partiala a ghipsului macinat si incalzit in fierbatoare speciale. Ofera o rezistenta deloc neglijabila fata de grasimi. pornind de la ipsosul brut (roca de ghips sau alte materiale continatnd ghips ca. de exemplu consistenta sau puterea adeziva. Excesul de apa se evapora si mortarul se usuca. alcatuite din lianti sintetici. adica substantele care permit modificarea caracteristicilor ipsosului. care are proprietatea de a lega prin intarire bulgarii sau granulele unui material solid cu care a fost amestecat. Ciment cenusiu . sau pentru rostuirea placilor de pardoseala.

cu o izolatie termica deosebit de buna. Astereala Captuseala de scanduri asezata pe un schelet de lemn. mai ridicata. etc. apare primul laborator pentru experimente si incercari pentru noi materiale de constructii. prevazuta cu numeroase ferestre. care permit mascarea unor surse care vor lumina o suprafata determinata (tavan. BCA . guvernul Suediei hotaraste sa modifice si sa imbunatateasca standardele pentru izolatii. in care sunt montate geamurile. solutia gasita la inceputul secolului XX a fost sistemul YTONG. Rezultatul este un beton celular fluid (spumobeton fluid) care se toarna in forme pentru a se intari. perete. lanterna (3). pentru a permite patrunderea aerului si a luminii. ce acopera partial plafonul unei incaperi sau console ale peretilor. pentru a sustine invelitoarea unui acoperis. Astfel. Caramizile (blocurile de zidarie) astfel obtinute sunt folosite la diverse constructii. Cerceveaua Cadru in care este fixat geamul la o fereastra sau la o usa. Materiile prime. Lanternoul Portiune din acoperisul unei hale. ciment si apa) cu o cantitate de spuma ionizata. Sambrana Cadru (sculptat) care margineste o usa sau o fereastra in chip decorativ.Scafele Scafele sunt placi orizontale din gips-carton. care sustine invelitoarea unui acoperis (sau un alt element al unei constructii) si permite realizarea formei acestuia. .Beton Celular Autoclavizat La finele primului razboi mondial. de metal sau de beton armat. Pe piata interna nu se comercializa decat lemnul. iar productia comerciala a inceput in 1930. trebuiau importate si erau foarte scumpe.). Sarpanta Schelet format din piese de lemn. o bolta de beton in timpul turnarii etc. Suedia se confrunta cu o importanta criza energetica. lemnaria (in forma de cruce) din mijlocul ferestrei. In urma acestei decizii. luminator. BCU (beton celular usor) Betonul celular usor (BCU) este un material de constructii poros. foarte usor. Se obtine prin amestecarea in betoniera a unui mortar (format din nisip. Tot in aceasta perioada. similar BCA-ului. precum petrolul si carbunele. al unei sali etc.

iar mai departe este supus autoclavizarii (temperatura ridicata. sau poate fi produsa simultan cu malaxarea. Ambele denumiri se refera la un beton bazat pe nisip fin. care produce eliberarea de silice si de cuart. in functie de utilizarea lor. Casa pasiva Casa pasiva are anvelopa cladirii foarte bine termoizolata si nu necesita un sistem de incalzire. ciment. . Materialul este aerat cu ajutorul reactiei dintre pulberea de aluminiu si un acid. nisipul cuartos fiind alternativa originala). supuse unui anumit procedeu de producere a porilor. prin design. cat si impactul negativ asupra mediului (prin procesul de obtinere a materialelor. cat si de-a lungul exploatarii lor). Blocurile de BCA rezultate trec printr-un proces de intarire. presiune de vapori ridicata). BCA . iar apoi sunt taiate (fasonate) in blocuri de diferite forme si dimensiuni. dar care au dezavantajul ca necesita un consum ridicat de ciment (tensioactivii impiedica hidratarea corespunzatoare a Casa verde Casa verde este considerata verde daca. materiale de constructie si tehnologiile utilizate. el fiind format din praf de calcar (pentru aportul de silice) si din cenusa zburatoare de termocentrala (pentru aportul de cuart. Acest procedeu difera de la o varietate la alta.Beton Celular Autoclavizat BCfA (beton celular obtinut fara autoclavizare) BCfA – Beton celular obtinut fara autoclavizare ce contine ciment. care au avantajul ca evita necesitatea autoclavizarii.In componenta materialului nu se gaseste beton. Spuma poate fi „prefabricata“. Ambele procedee se bazeaza pe produse tensioactive (din familia detergentilor). se reduce atat consumul de energie.

PH-ul nu masoara eventuala toxicitate a apei. In mod ideal.PH-ul apei Aciditatea apei se exprima prin intermediul pH-ului. . iar in cele cu sol calcaros este alcalina. pH-ul apei trebuie sa se situeze intre 6. apa este in mod obisnuit mai acida. Scara de pH este cuprinsa intre 0 si 14.5 si 9. PH-ul difera in functie de zona geografica: in regiunile granitice si forestiere. aceasta din urma fiind valoarea pentru bazicitatea maxima.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful