Evolutia conceptului Drepturile Omului

Starea de criza care se prefigureaza tot mai mult in evolutia societatii contemporane impune revenirea la problema drepturilor omului in societate. Situarea problemei drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului pe prim-plan este o dovada a marilor transformari spirituale , culturale si morale, dar si a celor politico-juridice, pe care le traverseaza comunitatea internationala. Cu alte cuvinte, problematica drepturilor omului ramane alaturi de cea a pacii, ale carei contururi promitatoare ne ofera pana in prezent numai o imagine indepartata a unei lumi cu mai putine arme si mai multa securitatea, una din temele dominante ale vietii politice si ale dezbaterii publice. Problemelor multiple si complexe legate de existenta umana, de drepturile omului se incearca se da raspunsuri, atat pe plan intern cat si pe plan international, dar si in domeniul actiunii politice de stat directe, in organizatii si reuniuni internationale si in mijloace de informare. Aceste probleme multiple si complexe pe plan intern sunt, asa cum afirma Ion Diaconu « parte integranta a fenomenelor si evolutiilor vietii politice , economice, sociale si culturale ale fiecarei tari,iar problema realizarii lor nu se poate pune decat intr-un context istoric, national, social si politic.Situatia se prezinta diferit de la tara la tara si este in continua evolutie, depinzand de imprejurarile istorice nationale si de directia pe care o urmeaza procesul de dezvoltarea in fiecare tara.» De asemenea tot Ion Diaconu afirma ca « pe plan international problematica drepturilor omului este strans legata de evolutia problemelor globale ale omenirii ± securitatea, pacea, dezvoltarea. Multiplele probleme care exista si care apar in fiecare tara nu pot fi solutionate decat in contextul unei evolutii pozitive in domenii cum sunt rezolvarea conflictelor existente si prevenirea altora, asigurarea dezvoltarii tuturor tarilor lumii, mentinerea pacii si securitatii internationale ». In acelasi timp, trebuie sa incercam sa desprindem directiile de actiune privind colaborarea dintre state in acest domeniu, asa cum rezulta din angajamentele internationale adoptate si cum sunt practicate in organismele ONU si in alte organizatii.

drepturile omului isi au originea in doctrina dreptului natural. » In secolul al XVII-lea. » In Evul Mediu. s-a ivit in mintea omeneasca. Lui Aristotel ii apartine primul germene al ideii de drept natural. in sensul cel mai larg. pornind de la Decalog cu cele zece porunci. filosofii crestini au incercat sa dezvolte ideile despre conditia egala a oamenilor .de Montesquieu. in special Hugo Grotius . inspirandu-se uneori din dogmele religiei crestine. prin insasi natura sa. supranumit parintele stiintei dreptul natural. au aratat ca « omul este o fiinta sociabila prin natura sa. inca din timpuri stravechi si a fost redata in cuvinte stralucitoare. ajurisprudentei romane ca si in epocile urmatoare.e. « Biserica Crestina a stabilit chiar o ierarhie a diverselor surse de drept in materie. are in orice loc si in orice moment drepturi care sunt anterioare si primare celor acordate de catre societate si recunoscute de dreptul natural. acordand prioritate dreptului divin. valabile chiar daca acestora nu le corespund sau le corespund doar imperfect. In schimb ca fenomen juridic. drepturile omului isi au originea in antichitate. apt a determina singur ceea ce este util sau daunator societatii.anuntand in acest mod drepturile individuale fundamentale. gratie filosofiei antice. Chiar din prima fraza a lucrarii sale Despre spiritul legilor. Rouseau si Ch. Montesquieu formuleaza o definitie a legii in maniera scientista si anume : « Legile. care in opera sa Politica afirma ca: « numai prin lege devine cineva sclav ori liber. o contributie semnificativa avand J. pe pozitii secunde situandu-se dreptul natural si abia pe locul al treilea ±dreptul pozitiv ca drept derivat de la primarul (divin) si secundarul (natural). insa legea divina are preeminenta absoluta asupra dreptului laic. potrivit teoriei lui Toma d`Aquino . care afirma ca : « Ideea ca fiinta umana poseda prin natura sa anumite drepturi . » In Grecia antica o contributie importanta in dezvoltarea conceptiei necesitatii unui ansamblu universal si etern de reguli referitoare la fiinta umana a avut-o Platon (427-447 i. dispozitiie legilor pozitive. Originile si evolutia conceptului Drepturilor Omului Ca fenomen social. Lucrarile lui au un pronuntat caracter de afirmare. caracteristice pentru orice fiinta umana. asa cum este ea definite de rege.L. iar alteori doar din lumina ratiunii. toate lucrurile au legile lor.J.) care a facut o distinctie clara intre idei si cultura sau traditie. In acest sens consideram ca putem retine aprecierea facuta de Giorgio del Vecchio . sunt raporturi necesare care deriva din natura lucrurilor si in acest sens. » . Cu alte cuvinte acesta este un drept superior in raport cu expresia de vointa a statului in diferite forme de existenta ale acestuia si neconditionat de intetresele pe care statul le poate avea intr-un moment al evolutiei sale istorice. analizand dezvoltarea istorica a societatii umane. prin natura oamenii nu se deosebesc cu nimic.descoperire a drepturilor si libertatilor omului.care porneste de la ideea ca omul. in acest context. este in centrul unei ordini sociale si juridice juste. exponentii scolii dreptului natural.n. » In secolul al XVIII-lea aceste probleme au fost abordate de numerosi ganditori. care aspira sa traiasca in pace cu semenii sai. nefiind altceva decat norme uzuale ale relatiilor in societate. Individul.

fara o judecata loiala a egalilor sau in conformitate cu legea tarii ». ´ Bineinteles si incontestabil. sau declarat in afara legii. Continutul acestui document prevedea ca : « Nici un om liber nu va putea fi arestat sau intemnitat. fie si mult mai tarziu . Consideram . se supune lor. « prin care s-a format sistemul parlamentar al Marii Britanii. Acest act de epoca a avut o prioritate absoluta asupra tuturor celorlalte acte care s-au elaborat in lume in decursul timpului in acest domeniu atat de important pentru intreaga populatie a globului. caci egalitatea implica liberatea . referindu-se la componentele esentiale ale societatii afirma ca « dupa cum oamenii au renuntat la independenta lor naturala pentru a trai sub ascultarea legilor civile ». in concluzie . prin care baronii si episcopii englezi obtin o serie de privilegii si garantii procedurale de la rege. Aceasta filosofie are un caracter progresist. in documente internationale si a devenit ceea ce astazi noi recunoastem cu totii ± sistemul contemporan al Dreptului international al Drepturilor si Libertatilor fundamentale ale Omului. apar unele documente importante privind drepturile omului intitulate : Petitia drepturilor din 7 iunie 1628. In cultura europeana in secolele XVII-XIX au aparut si primele instrumente juridice de transpunere in prevederi legale a acestore drepturi si libertati fundamentale. In Anglia. sau lezat de orice maniera ar fi si noi nu vom purcede impotriva lui si nici nu vom trimite pe nimeni impotriva lui. totusi ca .  Aparitia si evolutia primelor instrumente juridice pentru protectia drepturilor omului Primul text cunoscut in istorie este Magna Carta Libertatum proclamata in Anglia de catre Ioan fara de Tara in anul 1215. problema drepturilor omului trece intr-o noua faza de dezvoltare ±consacrarea drepturilor. sau deposedat de bunurile sale. nu este a nimanui in particular. a domniei poporului care in acelasi timp este autorul si supusul ei : caci aceeasi vointa care face legile . mentinand . prin ea. caci ascultarea de o lege pe care singur ti-ai stabilit-o inseamna libertate. legea trebuie pusa deasupra oamenilor si nu un om asupra altora. ca primele legi reprezinta libertatea. Habeas Corpus Act din 26 mai 1679. incepand cu sfarsitul secolului XVIII-lea . De aceea.deoarece. legea fiind a tuturor .Meritul lui Montesquieu este de a fi inteles in context raportul dintre legi si libertate dar si contributia la pregatirea ideologica a Revolutiei Franceze din 1789. dreptul la alegeri . Egalitatea oamenilor consta in faptul ca ei sunt asemanatori in demnitate. pentru ca. Bill of Rights din 13 februarie 1689. problema drepturile si libertatilor fundamentale ale omului ramane o preocupare constanta a marilor filosofi si in urmatoarele decenii. iar cele din urma ±proprietatea. Esential filosofiei juridice a lui este idea instaurarii domniei legii si. sau exilat.

sex. care consacra ca idee de baza este aceea ca toate guvernarile au fost stabilile de catre oameni anume pentru a garanta drepturile consfintite. religie. URSS si cinci democratii populare). In America. Intrucat declaratia nu are forta juridica obligatorie. instigarii la razboi si aparheid-ului ‡ Lupta imotriva terorismului si Promovarea drepturilor omului . nici deposedati prin vreun contract. nefiind un tratat international. sex. ‡ Lupta impotriva crimelor de razboi si crimelor impotriva umanitatii ‡ Protectia persoanelor supuse unui regim de detentie sau de inchisoare ‡ Interzicerea torturii si altor tratamente analogice inumane ‡ Drepturile persoanelo cu deficiente mintale si handicapate ‡ Progresul si dezvoltarea in domeniul social ‡ Folosirea progreselor inregistrate de stiinta si tehnica in interesul pacii si beneficial omenirii ‡ Cooperarea si dezvoltarea culturala pe scara internationala ‡ Drepturile politice ale femeii ‡ Lupta impotriva rasismului. in statul Virginia . sa fie private . dreptul la liberarea pe cautiune. la 12 iunie 1776. limba. religie. Acest document a fost adoptat fara nici o impotrivire din partea statelor membre ONU . ei au drepturi inerente de care nu pot. care a inspirat in mod direct elaborarea si incheierea ulterior a unei game de instrumente complementare privind reglementarea drepturilor omului in unele domenii speciale si concrete : ‡ Autodeterminare si dreptul de independenta al popoarelor colonizate ‡ Lupta impotriva discriminarii bazate pe rasa. nastere sau situatie materiala. Ca urmare a faptului ca statele au considerat necesara adoptarea unui document care sa contina dispozitii de forta juridica. exceptand opt abtineri (Africa de Sud. La 10 decembrie 1948 s-a adoptat Declaratia Universala a Drepturilor Omului . se adopta Declaratia drepturilor din statul Virginia. asa cu se sustine in chiar termenii Declaratiei. cu posibilitatea achizitionarii si stapanirii de bunuri si de a cauta si a obtine fericirea si siguranta personala ». credinta. fapt pentru care aceasta a capatat o importanta deosebita. profesie. culminand cu Carta Internationala a Drepturilor Omului. Cu toate acestea . indiferent de rasa . atunci cand intra in raporturi sociale. liberi si independenti . care prevedea ca « toti oamenii se nasc egali. ea de jure nu creeaza obligatii pentru state. prevederile sale au fost incluse in constitutiile si legile interne ale statelor. origine nationala sau sociala. dreptul de a fi judecat de un tribunal independent ».libere.educatie. bunuri. opinie politica. zi care este sarbatorita in lume ca Ziua Internationala a Drepturilor Omului. Arabia Saudita.pentru toti oamenii. in perioada anilor 1948-1966 s-au purtat negocieri pentru adoptarea unui document in acest sens. La 14 iunie 1776 se adopta la Philadelphia.Declaratia de independenta a Statelor Unite ale Americii.. Acest text consfinteste o serie de drepturi fundamentale ± un ideal comun ce trebuie implinit. loc de munca. interzicerea pedepselor cu cruzime. si anume dreptul de a se bucura de viata si de libertate. libertatea cuvantului.

Tehnica nu este nou . deideologii. care va r mâne . Se mai poate discuta i despre semnifica ia liberal a anumitor declara ii. Oricum. la securitate.dreptul la via . în ciuda Principiului separa iei puterilor. i drepturilor cet ene ti. Este vorba de o preocupare realist . Se poate aprecia c în ansamblu. Acest document de referin în gândirea mondial privind Drepturile omului a valorificat toate contribu iile anterioare în domeniu. în lume. Declara ia abordeaz statutul fiin ei umane din perspectiva drepturilor sale naturale inalienabile . conferindu-le. Tendin e contemporane în materie de Declara ie a drepturilor Cre terea drepturilor i libert ilor proclamate este înso it de îndatoriri numeroase i. la s n tate.U.perenitatea statului). în 1791 în primele zece amendamente (Bill of Rights) dar ea tinde s se generalizeze. De altfel. exist un incontestabil progres juridic.prin prezen a câtorva dintre acestea în con inutul unor Constitu ii recente.r mâne. tehnica garant rii drepturilor pare c se suprapune progresiv peste cea a Declara iilor. aducând totodat . mai ales. în decursul a dou secole de la apari ia Declara iei. dar acest fapt provoac adesea controverse. Trebuie s se recunoasc c dac lista drepturilor omului este ast zi. în ce prive te aceast chestiune. libert ile colective fac cas bun cu libert ile individuale. de rivalit i de interese etc. îns .atunci se poate constata la ce evolu ie s-a ajuns.i în viitor -una din principalele surse de inspira ie pentruorice analiz serioas asupra Drepturilor omului i Libert ilor publice. Tendin a de a recunoa te o oarecare for juridic a Declara iei drepturilor. contribu ii noila elaborarea Conceptului privind Drepturile omului. aceast orientare instituie un progres incontestabil i contribuie la armonizarea conceptului de drepturi fundamentale ale individului i cet eanului. Aceast apresupune existen a unui control juridic i o redactare f r ambiguit i. constitu ionalizând lista drepturilor fundamentale. adic încorporându-le în articolele constitu iilor. imediat . mai mult sau mai pu in uniform i stereotip . . o for juridic . în sensul rela iei fiin ei umane cu Cetatea.Dac se are în vedere concep ia originar a drepturilor omului (drepturile individului au fost dirijate în primul rând ca barier de protec ie contra ac iunii tentaculare aputerii). Nici una din lucr rile de referin din acest domeniu n-au putut evita aceast Declara ie. doar problema aplic rii efective a acestor garan ii. care d judec torului o putere de apreciere important ce nupoate fi acceptat întotdeauna f r iritare de c tre puterea executiv .de limite în exercitarea acestor drepturi formulate în termenivagi i deci susceptibile de interpretare extensiv (interes general. în aceast privin constituanta î i ia adesea precau ii suplimentare pentru asigurarea eficacit ii. În fine. unde accentuarea îndatoririlor i aexcep iilor se situeaz deasupra drepturilor. moral public . Unii ar dori s treac drepturile poporului (cu con inut cel pu in incert) înaintea drepturilor individului. ea a fost folosit în S. astfel. punerea ei în aplicare. variaz mult. la existen .A. adic respectarea acestor drepturi i libert i fundamentale. depinzând de tipurile de civiliza ie.

François-Marie Arouet Voltaire ar ta c Äeste întrist tor c adeseori. de altfel. supus acelora i legi.idee progresist .dimpotriv .ca. deci a unei comunit i care se conduce dup anumite reguli convenite decomun acord. uitarea sau nesocotirea drepturilor omului sunt singurele pricini ale relelor publice i ale corup iei guvernelor". locuitorul unui ora .înseamn c Äfac parte din aceea i na iune´. Adunarea Na ional a Fran ei stipula în Declara ie c tocmai datorit gravelor consecin e ale Änesocotirii drepturilor omului" a hot rât Äs expn într-o Declara ies olemn drepturile naturale. deci. Reprezentan ii poporului francez . neînstr inabile i sfinte ale omului". În acest fel. cea mai vrednic de pizmuire´.au înscris în Preambulul ÄDeclara iei drepturilor omului i ale cet eanului" c Äne tiin a.Se tie c Äcet ean" provine de la latinescul Äcivitas". pentu a fi bun patriot.era i este considerat i ast zi a avea facultatea Äde a. le implic . iar .legilor i rânduielilor comune´. tot ceea ce va fi când nu vom mai fi noi". tot ceea ce vis m.în optica p rin ilor Revolu iei . unii î i închipuie c trebuie s fie inamicii restului omenirii". Jean-Jacques Rousseau ar ta c Äde îndat ce nu mai are patrie. Subliniind leg tura individului cu patria.Leg tura sa cu patria c reia îi apar ine nu exclude raporturile cu cet enii altor ri. amintindu-le permanent acestora Ädrepturile i datoriile lor". sediversific . se amplific continuu. ÄNesocotirea drepturilor omului sunt singurele pricini ale relelor publice". în sensul decomunitate na ional . Aceast facultate a fiec ruia dintre noi presupuneÄsupunerea con tient a individului ideii i conceptului de patrie´. Un ceta ean francez . A adar. având drepturi i obliga ii publice. în sensul c Äî i asum acel statut convenit de comunitate .i subordona faptele i actele proprii. fiind Äapar in tori ai unei patrii anume". atr gând aten ia asupra faptului c Äîn calitatea sa de cet ean al unei ri.aceste raporturi se dezvolt . fiecare om ac ioneaz ca cet ean. În anii Revolu iei Franceze s-a afirmat cu putere ideea c Äa muri pentru Patrie este soarta cea mai frumoas . e tot ceea ce iubim. precum i a acelor drepturi i . Un asemenea control. . actele puterii legiuitoare i a celei executive. îndatorirea Äde a o ap ra. Romain Rolland preciza c Äpatria sunt eu. ci. el stâruia asupra Äleg turii omului cu patria sa. Raportul individului cupatria sa implic . omul nu se opune celorlal i oameni".în epoca modern . în general.unei Cet i. Concep ia autorilor Declara iei drepturilor omului i ale ceta eanului includea Äposibilit ile de control popular asupra actelor Guvern mântului". s fie mairespectate. omul înceteaz de a mai fi´. cu o semnifica ie deosebit în procesul declan ârii Revolu iei i afirm rii na iunii moderne. locuind pe Äun anumit teritoriu". ceea ce . de a-i garanta dezvoltarea i afirmarea. Reprezentan ii poporului francez au hot rât ca Declara ia s fie Änecontenit prezentat tuturor membrilor Corpului social". ca expresie a exercitârii libert ilor publice.Äputând oricând s fie comparate cu inta oric rui a ez mânt politic" . care sunt corelate cu drepturile i obliga iile publice ale celorlal i. implic : cunoa terea de c tre fiecare cet ean a drepturilor i obliga iilor proprii. Într-o ar .constitui i în Adunarea Na ional . e ti tu. ca cet ean al ei" .Voltaire suprinde în aceast judecat Äraportul individului cu patria sa i cu restul lumii". fiecare cet ean. chiar din titlul Declara iei se precizeaz c fiecare dintre noi are icalitatea de cet ean.

Unii anali ti observau c autorii Declara ieiÄfuseser obliga i sâ recunoasc existen a deosebirilor sociale. cât i dup aceea. care -dup consolidarea Revolu iei în planul structurilor Puterii . pana la discrepan ele incredibile din zilele noastre. a noului n scut de a ra iona. Aceste drepturi sunt: libertatea. ³Oamenii se nasc i r mân liberi i egali în drepturi´ Chiar din primul s u articol. În acela i articol . În celelalte articole ale Declara iei sunt stipulate acele c i i modalit i practice pentru conservarea i realizarea Ädrepturilor naturale i imprescriptibile ale omului".obliga ii ce revin autorit ilor publice. deci. Atât în timpul procesului revolu ionar.Äfolosin a ob teasc " a primit conota ii diferite.Asupra supoitului ob tesc al deosebirilor aveau s se exprime numeroase puncte de vedere. acela de a se na te i a tr i Äîn libertate i egalitate".alaturi de Egalitate i Fraternitate pe frontiscipiciul marii Revolu ii a francezilor.îns . de a fi con tient de faptele si actele sale. Consacrând c Äoamenii se nasc i r mân liberi i egali în drepturi". întemeiate pe ni te principii simple i net g duite. Critica celor care sus ineau c ÄDeclara ia Revolu iei Franceze exagera când proclama câ omul este liber de la na tere" nu rezist unei analize atente. capacitatea f tului. s-au accentuat continuu.departe de a se diminua. În Declara ie se stipuleaz c Älibertatea const în putin a de a face tot ceea ce nu vat m altuia". Autorii Declara iei proclamau un Principiu. promovarea i aplicarea m surilor care s asigure înf ptuirea drepturilor fiec rui membru al Comunit ii. precizându-se în acest fel-c Äpractica drepturilor naturale ale omului nu are alte margini decât cele care asigur celorlal i membri ai societ ii realizarea acelora i drepturi". proprietatea. s tind pururea la men inerea Constitu iei i legilor ob te ti". Numai pe o asemenea baz se poate compara activitatea puterilor statului cu scopurile lor programatice.adoptat de Adunarea Na ional a Fran ei la 2 octombrie 1789.s ofere garan ia c Äreclama iile cet enilor. sub înrâurirea condi iilor exterioare. filozofi i litera iai vremii sale . potrivit firii sale. evaluarea activit ii autorit ilor în respectarea. au încercat Äs explice deosebirile sociale". deoarece parin ii Revolu iei nu vizau nemijlocit func iile organismului uman la na tere. siguran a i opunerea la asuprire. toate.Exist .care au existat i pân la Revolu ie i dupa Revolu ie".în cunoscutul s u Tratat de Biologie afirma c Älibertatea este facultatea ce o are individul de a se purta potrivit firii sale. a consacrat acea formula celebr care avea s fie preluat i comentat în toate documentele ulterioare referitoare la drepturile omului. To i au considerat c Äfolosin a ob teasc era o explica ie mult prea general a acestor deosebiri". Georg Willhelm Friedrich Hegel ar ta c atunci când sesus ine c Älibertatea în . Reprezentan ii poporului francez urm reau .înscris . o leg tur organic între libertatea interioar i libertatea exterioar a individului. sub înrâurirea împrejur rilor din care purced din structura creierului sâu si din a ezarea actual a reziduurilor formate mai înainte.se stipuleaz c Ädeosebirile sociale nu se pot întemeia decât pe folosin a ob teasc ". cel al libert ii. Declara ia drepturilor omului i ale cet eanului.pe aceast cale . Revolu ia Francez avea s recunoasc tuturor fiin elor umane unul din cele mai importante drepturi.cu care debuteaz Declara ia .unul din cei mai cunoscu i gânditori. Dante Aligheri (1265-1321) .

s-a observat c Äaprecierea caracterului v t m tor alac iunilor-fiind. în felul acesta se consacr Älimita în care poate ac iona legea". atât ca. la toate locurile i slujbele publice. sunt deopotriv admi i Äla toate demnit ile.respingându-se Äpractica abuzurilor i f r delegilor condamnate de poporul r sculat al Fran ei în 1789". s-a atras aten ia asupra capcanelorpe care îl implic . deci a unei componente majore a Guvern mântului-Äexist riscul ca guvernan ii s considere c ordinea public este aceea convenabil lor" i Änu ordinea convenabil inecesar întregii comunit i".în multe cazuri . de regul .elaborat de p rin ii Revolu iei Franceze const i în faptul c stipuleaz Ärolul ob tiîn actul de Guvernare". i dac un cet ean ar putea s fac ceea ce ele interzic. util etc. el nu ar mai avea libertate. uniifunc ionari ajun i în func ii i demnit i importante considerându-se Ämai presus delege". apreciindu-se c Ädefinirea sa poate fi arbitar ´. cu libertatea altei persoane.". îns . eliminându-se determin rile subiective.Ceea. dup capacit ile lor i f r alt deosebire în afar de virtu ile i de talentele lor´. a a cum se întâmpl în România în anii 1999-2000. Charles Louis de Secondat Montesquieu preciza c Älibertatea este dreptul de a face tot ceea ce îng duie legile. Experien a a demonstrat idemonstreaz . la confluen a libert ii unei persoane. La o analiz ulterioar . Astfel. Aceste principii generoase ale Revolu iei Franceze au fost preluate i consecrate în toate Älegile fundamentale ale rilor democratice". Valoarea programatic a Declara iei drepturilor omului i ale cet eanului. i nimeni nu poate fi silit s fac ceea ce legea nu porunce te". pe cât posibil. Înc din zilele Revolu iei Franceze s-a pus în discu ie conceptul de ordine public .ce pentru Äun grup de interese este considerat vât m tor".Revolu ia Francez a consacrat principiul potrivit c ruiaÄlegea trebuie s fie aceea i pentru to i". precizând c Ätot ceea ce nu este oprit de lege nu se poate împiedica. mai atent . restrângându-se i. s nu tulbure ordinea public stabilit de lege". Declara ia consacr libertatea deplin a opiniilor. în care Äf r delegea i arbitrariul luaser propor ii revolt toare".To i cet enii fiind egali în fa a legii. fie c ocrote te. precizând c Älegea este expresia voin ei ob te ti" i c Äto icet enii au dreptul s ia parte personal sau prin reprezentan ii lor la alc tuirea legii". o opera iune subiectiva.genere este s po i ac iona a a cum vrei. pentru un alt grup de interese Äpoate fi necesar. o atare reprezentare poate fi luat numai ca total lips a culturii gândirii. . deoarece-fiind l sat la latitudinea legiuitorului. dreptul i moralitatea. De aceea. manifest rile acestor p reri. în Declara ie se consacr obliga ia de a se determina numai prin lege Ämarginile libert ii". în care nu se g se te înc nici o urm a ceea ce este voin a liber în i pentru sine. în puterea unor indivizi care dispun vremelnic de pârghiiile de comand ale unei na iuni . Având în vedere importan a preciz rii acestor limite. fie c pedepse te. fie chiar religioase. pentru c i ceilal i arputea s fac la fel. Principiu progresist pentru acele vremuri revolu ionare. c . Declara ia stipuleaz c Älegea nu are dreptul decât de a opri ac iunile v t m toare societ ii".poate fi abuziv ". cei mai reputa i anali ti în domeniu auconsiderat c Älegile care poruncesc în acest domeniu trebuie emise pe criteria obiective. stipulând c Änimeni nu trebuie s fie tulburat pentru p rerile sale. când pânâ i cei mai înal idemnitari ai statului încalc grav chiar Constitu ia rii.s-au constatat înc lc ri i abuzuri.

Complex este i lupta pentru legiferarea drepturilor omului în Fran a. tip ri. în calitatea lor de oameni: libertatea. a proclamat prioritatea individului fa de stat. a lui Jean-Jacques Rousseau i a constituit subiect de dezbatere public în anii tumulto i ai Revolu iei Franceze.l). laureat al Premiului Goncourt în anul 1907 . luându-se în considerare experien a anilor de abuzuri i inegalit i s-a ajuns la concluzia Änevoii controlului social asupra treburilor publice". Concluzia la care s-a ajuns a fost c Äagen ii publici trebuie s fie controla i de societate pentru ca actele guvernâmântului s nu fie contrare comunit ii. declarat cet ean suveran cu drepturi sacre. Controlul societ ii asupra Guvern mântului a fost în aten ia lui Montesquieu.Individul. deoarece oamenii.i exercite drepturile chiar împotriva statului i a societ ii. moral i social a secolului al XVIII-lea. pe un plan mai general.i poate transmite p rerile" i c Äîngr dirile practicate în aceast privinta sunt contrare progresului". Reflectând gândirea politic . Aceste drepturi. un timp de mai multe decenii. Libertatea const în a putea face tot ceea ce nu este în detrimentul altuia (art 4). Jules Renard (1864-1910)-un mare scriitor i poetfrancez. iar nu spre folosin a particular a celorc rora le este încredin at ". înf i ându-se. scrie. în chip liber. "Oamenii se nasc i r mân liberi i egali în drepturi. este îndrept it s . exprim cerin e politice i juridice ale transform rii orânduirii feudale într-una capitalist . Ele sunt drepturi fundamentale cet ene ti.înc din acele momente tensionate aleRevolu iei. Cuvintele Änu trebuie s fie decât haina gândului. reprezint condi iile inerente ale înl tur rii privilegiilor feudale i ale instaur rii noii orânduiri. În acest document de referin al Revolu iei Franceze se stipuleaz c este necesar o Putere public pentru a Ächez ui drepturile omului i ale cet eanului" i c Äaceast Putere este întemeiat spre folosul tuturor.aprecia c Äomul nu este liber. posturile i serviciile publice. revendicând posibilit ile egale de a fi admi i în toate demnit ile. dânsul observ c Äoamenii au r spunderea opiniilor proprii".Declara ia Francez din 1789. Totodat . siguran a i rezisten a împotiva asupririi.În baza declara iei sunt considerate ca drepturi absolut personale de care indivizii trebuie s se bucure. ca promotor al timpurilor moderne. egalitatea. ci numai în folosul ei". fiecare cet ean poate Ävorbi. Este important de observat c . bazat pe proprietatea privat . f r a fi criticat c abuzeaz . se prezint în calitatea lor de membri ai statului public.în Declara ie s-a stipulat c Äsocietatea are dreptul de a cere socoteal oric rui agent public despre administra ia lui". În acest sens. r mânând a r spunde de abuzul acestei libert i în cazurile determinate de lege".Libera comunicare a cuget rilor i a p rerilor Äeste unul din drepturile celemai de seam ale omului".sunt deopotriv admi i în . 'To i cet enii fiind egali în fa a ei . sub aspectul con inutului lor social. se aratâ înDeclara ia Dreptunlor Omului i Cet eanului (art. adoptat la 26 august 1789 de c tre Adunarea Na ional . f cut foarte riguros pe m sur ". Declara ia francez poart titlul de "Declara ia Drepturilor Omului iCeta eanului i încearc s legalizeze în via a de stat aceste dou categorii de drepturi.Declara ia francez . pentruc el este creatorul ordinii legale a statului. capitaliste. proprietatea(care este proclamat drept inviolabil i sacru).dac nu. În temeiul Declara iei. pe economia de pia a.

abstract expresie a ra iunii eterne. Ea a ap rut ca preambul încadrul Constitu iei franceze din 1791 i reafirmat de constitu iile franceze din 1946 i 1958. a constituit un punct de plecare pentru constitu iile ce au fost elaborate ulterior.urm toarele drepturi ale omului i cet eanului: -Oamenii se nasc i râmân liberi i egali în drepturi.Actul de na tere al acestei declara ii semneaz actul de deces al vechii orânduiri i fundamenteaz principiile politico-juridice ale noii orânduiri burgheze. -Scopul oric rei asocia ii politice este conservarea deprinderilor naturale i imprescriptibile ale omului. Al turi de drepturile omului sunt enun ate i explicate îndatoririle fundamentale ale cet eanului. Marcând un moment important în gândirea politic i juridic a timpului. s tip reasc în mod liber. 13 ). s scrie. nesocotirea sau dispre uirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirii publice i ale corup iei guvernelor. ea a fost princeput ca o declara ie universal-valabil . nu pot exercita vreo autoritate care s nu emane de la ea. nici o grupare.5). din 4 iunie 1776. au hot rât s expun într-o declara ie solemn drepturile naturale. Legea nu trebuie s stabileasc decât pedepsele strict. Declara iile adoptate în perioada 1791-1793 se remarc prin explicarea i sistematizarea "drepturilor omului în societate". dup capacitatea lor i far alt deosebire decât aceea a virtu ilor i talentelor lor" (art. i nimeni nu poate fi pedepsit decât în virtutea unei legi stabilite i promulgate anterior delictului i aplicate în mod egal (art. Studiind egalitatea oamenilor în fa a legii i înscriind proprietatea printe drepturile naturale. Contribu ia comun necesar între inerii for ei publice trebuie s fie repartizat între cet eni în mod egal. i în mod evident necesare. considerând c ignorarea. i mai ales DECLARA IA DE INDEPENDEN A STATELOR UNITE ALE AMERICII. în raport cu posibilit ile lor(art. din Anglia. "Legea nare dreptul sa interzica decât ac iunile d un toare societ ii. aceste drepturi sunt libertatea. Reprezentan ii poporului francez. nici un individ. ea nu se atinge sub nici o form problema inegalit ii de avere.Se poate afirma cu certitudine c acest document a însemnat un moment deosebit de important în istoria gândirii politice. cu condi ia s r spund de folosirea abuziv a acestor libert i în cazurile determinate de lege (art. proprietatea i rezisten ala opresiune.Declara ia Drepturilor Omului i Cet eanului. 6).toate demmt ile. Având ca exemplu DECLARA IA DREPTURILOR de la 1689. posturile i serviciile publice.Orice Äcet ean´ poate s vorbeasc .11). -Na iunea este sursa esen ial a principiului oric rei suveranit i.adunarea na ional recunoa te i declar sub auspiciile Fiin ei Supreme. din 1789. Tot ceea ce nu este interzis prin lege nupoate fi oprit i nimeni nu poate fi constrâns s fac ceea ce nu-i ordon " (art. inalienabile i sacre ale omului. Orice om trebuie considerat nevinovat pâna la probarea culpabilita ii sale. ceea ce i-a asigurat o r spândire foarte larg i durabil . iar deosebirile sociale nu pot fi bazate decât pe utilitatea public .În consecin . 8). . constitui i în adunarea na ional .

decât în cazurile în care necesitatea public . în avantajul tuturor. stabilit prin lege. dac prin manifestarea lor nu contravine ordinea public .exercitarea drepturilor naturale ale fiec rui om nu are limite decât acelea care asigura celorlal i membri ai societ ii folosirea de acelea i drepturi. deci. dup capacitatea lor i far alte deosebiri. func ii publice. fie c pedepse te. priceperea i durata. -Proprietatea fiind un drept inviolabil i sacru nimeni nu poate fi privat de ea. orice act de constrângere în afaracelor necesare pentru re inerea lui. bazele. în mod egal. în care va trebui s r spund de folosirea abuziv a acestei libert i. nu poate fi constrâns a face ceea ce legea nu oblig . -Societatea are dreptul s cear socoteal oric rui func ionar public. ea trebuie s fie aceea i pentruto i. -Garan ia drepturilor omului i ale cet eanului necesit o for public . au acces. legal constituita.To i cet enii fiind egali în fa a legii.Cei care solicit . -Orice societate care nu asigur garan ia drepturilor i nu statornice te separarea puterilor. -Legea nu are dreptul s interzic decât ac iunile v t m toare societ ii. -Nici un om nu poate fi acuzat. orice cet ean poate.s -i determine cuantumul. -Comunicarea liber a gândurilor i opiniilor este unul din drepturile cele mai de pre ale oamenilor. pân în momentul în care a fost declaratvinovat. s vorbeasc . dar orice cet ean somat sau arestat învirtutea legii trebuie s se supun imediat. execut sau fac s se execute ordine arbitrare trebuie sa fie pedepsi i. el se face vinovat. nici de inut decât.personal sau prin reprezentan ii lor la alc tuirea ei. -Legea nu trebuie s stabileasc decât pedeapsa strict i evident necesar i nimeni nu poate fi pedepsit decât în virtutea unei legi stabilite i promulgate anterior delictului i aplicat legal. Tot ceea ce nu este interzis. posturi. în cazurile stabilite de lege i prin formele prescrise de ea. -Legea este expresia voin ei generale. s urm reasc destina ia care i se d . dac opune rezisten . arestat. prin lege. decât cele ale virtu iilor i talentelor lor. pentru opiniile sale. s scrie i s tip reasc .ea trebuie s fie repartizat . -Orice om este presupus inocent. pentru modul în care î i îndepline te func ia. la orice demnit i. este lipsit de constitu ie. în raport cu posibilit ile lor.aceast for este instituit . -Cet enii au dreptul s constate ei în i i sau prin reprezentan ii lor necesitatea contribu iei publice i s o accepte. egal.-Libertatea const în a putea face tot ceea ce nu d uneaz altuia. liber. fie ele chiar religioase. -Nimeni nu poate fi tras la r spundere. . to i cet enii au dreptul s contribuie. trebuie aspru pedepsite de lege. dac se consider indispensabil a-1 aresta. fie c ap r . în mod liber. în afara cazurilor prev zute prin lege. dau. între to i cet enii. i în folosul personal al acelora c rorale este încredin at . i cu condi ia unei juste desp gubiri prealabile. aceste limite nu pot fi determinate decât prin lege. -Pentru între inerea for ei publice i pentru cheltuielile de administra ie este indispensabil o contribu ie comun . pretinde în mod evidentacest lucru. Astfel.