Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ± Lucian Blaga Modernismul este o mi care mai larg , curpinzând toate curentele postromantice

avangardiste (simbolismul, futurismul, expresionismul, constructivismul, suprarealismul etc), deoarece vechile valori i militeaz pentru o independen absolut în art . Poezia modernist apare ca o reac ie opus tradi iei, dar ea continu ideea de înnoire promovat de alte mi c ri literare anterioare, cum sunt cea simbolist i parnasian din jurul anului 1900 avându-i ca reprezentan i pe Alexandru Macedonski, Ion Minulescu, Dimitrie Anghel, George Bacovia .a. Modernismul românesc a fost ini iat i promovat de Eugen Lovinescu în gruparea sa din jurul cenaclului i revistei ÄSbur torul´ care mergeau în direc ia unei poezii Ädirecte´ ± Äsenzorialist Ä , cum o numea Eugen Lovinescu, ob inut prin explorarea universului l untric. Având în vedere complexitatea modernismului ca fenomen i durata lui, exist mai multe tipuri de poezie modernist . Este mai întâi poezia pur care cultiv hermetismul, izvorât din ideea c nu exist un raport determinat între valoarea estetic i accesibilitatea poeziei i care se întâlne te în operele lui Ion Barbu, Virgil Gheorghiu, Barbu Brezianu .a. Tot modernismului îi apar in poezia avangardist , care adopt formele extreme ale modernismului apusean, manifestat prin diferite curente ca dadaism, futurism, constructivism, suprarealism etc. i poezia ecletic , definit printr-un amestec de modernitate i tradi ie i ilustrat de Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat etc. Acestei poezii îi lipse te puritatea, hermetismul, promovând un ecletism atât formal, cât i de con inut. Ea nu se rupe cu totul de tradi ie, întrucât p streaz unele elemente de prozodie clasic , la care se adaug prezen a unui lirism al descrierii, al evoc rii i al intimit ii. Noutatea acestei poezii se manifest mai ales în planul formei, scriitorii apelând la mijloace insolite de eviden iere a con inutului centrat pe metafizic i pe introspec ie. A adar, ne afl m în fa a unei poezii a c ut rilor, a încerc rilor de a atinge absolutul, de a descoperi esen a uman , cea a artei sau pe cea divin . O astfel de poezie este i cea intitulat ÄEu nu strivesc corola de minuni a lumii´, apar inând lui Lucian Blaga în care poetul î i exprim concep ia despre poezie i rolul poetului, ca i ÄEpigonii´ de Mihai Eminescu, ÄTestament´ de Tudor Arghezi i ÄTimbru´ de Ion Barbu. Aceasta este, deci, o art poetic , fiind plasat în deschiderea volumului ÄPoemele luminii´ (1919). Este totodat i o medita ie asupra semnifica iei artei i a tipului de cunoa tere pe care îl propune poezia. Tema crea iei este poezia ca mijloc de cunoa tere, folosindu-se un limbaj specific, cunoa tere care nu este posibil decât prin intermediul iubirii. În planul ideii poetice, este exprimat atitudinea Äpoetului-filozof´ (sau a Äfilozofului-poet´) fa de cunoa tere i modalit ile de a reliefa, de a dezv lui tainele lumii. De fapt, Blaga face referire, cu mijloacele artei, la câteva no iuni întâlnite în sistemul s u filozofic: cunoa terea luciferic (teoria minuscunoa terii) i metafora revelatorie. În problema cunoa terii, Lucian Blaga sus ine c exist dou tipuri de cunoa tere: una paradisiac i alta luciferic .

Cunoa terea paradisiac este de tip logic, ra ional, specific oamenilor de tiin , care vor s cunoasc misterul lumii, s -l descopere i s -l lumineze. Cu tot acest efort, obiectul cunoa terii este doar aproximat. Prin caracterul ei excesiv ra ionalist, cunoa terea paradisiac i alta luciferic . Cunoa terea paradisiac este de tip logic, ra ional, specific oamenilor de tiin , care vor s cunoasc misterul lumii, s -l descopere i s -l lumineze. Cu tot acest efort, obiectul cunoa terii este doar aproximat. Prin caracterul ei excesiv ra ionalist, cunoa terea paradisiac reduce sau chiar împiedic accesul la esen a lucrurilor. Cunoa terea luciferic are ca scop adâncirea misterului, poten area lui. Ea este specific sensibilit ii i intui iei poe ilor i ajut la p strarea echilibrului l untric al obiectului. Cu ajutorul ei, spiritul uman în elege cauzalitatea misterioas a fenomenelor care pentru ra iune nu sunt inteligibile. În domeniul culturii, filozoful vorbe te de dou tipuri de metafor : plasticizant i revelatorie. Metafora plasticizant este capabil s numeasc obiectul, f r s -i îmbog easc sensul, chiar dac d frumuse e limbajului liric; cea revelatorie încearc s dest inuie un mister esen ial prin denumirea acestuia, care doar îl poten eaz . Titlul poeziei con ine de fapt o metafor revelatorie, care semnific teoria cunoa terii luciferice (Äcorola de minuni´). Pronumele Äeu´ simbolizeaz tocmai eul liric accentuat în manier expresionist , vitalist , verbul Änu strivesc´ semnific dorin a acestuia de a nu l muri, de a nu reduce misterele lumii adunate în sintagma Äcorola de minuni´. Dup cum se observ din tem i din titlu, viziunea despre lume a poetului se confund cu viziunea despre poezie, accentul c zând pe raportul dintre poet i lume i dintre poet i crea ie. A adar, aceast viziune implic nu numai o perspectiv poetic , ci i una filozofic . Rolul poetului nu este acela de a descifra tainele lumii ci de a le spori prin intermediul crea iei poetice. La rândul ei, crea ia poetic este un mijlocitor între poet i lume, f r a reduce misterul cuvântul divinit ii, al Marelui Anonim. Din punct de vedere structural, se observ c poezia are trei secven e. Una dintre ele începe cu versul titlu, cu valoare de incipit i pune de la început în eviden dorin a poetului de a nu distruge tainele lumii în care tr ie te, tainele întregului univers. (ÄEu nu strivesc corola de minuni a lumii´), care este alc tuit din Äflori´ (natura înconjur toare, regnul vegetal), Äochi´ (universul uman, spiritual), Äbuze´ (iubirea, comunicarea interuman ) i Ämorminte´ (moartea v zut ca o ultim treapt a existen ei, Äa marii treceriÄ, cum o denume te poetul. Este vorba, a adar, despre cunoa terea luciferic marcat prin verbele Änu strivesc´ , Änu ucid´. Pe drumul crea iei sale (Äcalea mea´), poetul refuz categoric cunoa terea paradisiac , ra ional (Ä cu mintea´), deoarece altfel misterul al disp rea. Cea de-a doua secven , cea mai întins , prezint opozi ia dintre cele dou forme de cunoa tere ± paradisiac i luciferic ± semnificate prin metaforele Älumina altora´ i Älumina mea´ , prezente în cele dou enun uri coordonate adversativ prin cpnjunc ia Ädar´. Opozi ia este sus inut i de verbele Äsugrum ´ i Äsporesc´, raportate la cele dou metafore. Prin cunoa terea luciferic , poetul Äspore te´, Äîmbog e te misterele lumii´, sugerate prin metaforele Ätain ´, Ätaina nop ii´, Äîntunecat zare´, Äne-n elesuri i mai mari´, ceea ce produce emo ia poetic , extazul în fa a misterelor lumii (Älargi fiori de sfânt mister´). Aceste metafore apar

incluse într-o structur comparativ , cu referire la lun : Äîntocmai cum cu razele ei albe luna nu mic oreaz , ci tremur toare/ m re te i mai tare taina nop ii´. Concluzia la care ajunge poetul în cea de-a treia parte a textului liric este c extazul în fa a tainelor lumii este posibil numai prin iubirea întregului univers, împins pân la identificarea cu acesta (Äc ci eu iubesc/ i flori i ochi i buze i morminte´). Iubirea, în acest context, nu are o func ie sentimental , ci este un instrument de cunoa tere, o cale de p trundere în misterele lumii prin perceperea nemijlocit , cu ajutorul sim urilor, a elementelor ce o compun. A adar, viziunea poetului despre crea ie include perceperea afectiv a întregului univers. În ceea ce prive te construc ia poemului i imaginarul poetic se observ mai întâi prezen a unor rela ii de opozi ie i de simetrie. Exist opozi ia lumin /întuneric sugerat prin structuri ca Älumina mea´, Älumina altora´, Ärazele ei albe´ , Äadâncuri de întuneric´, Ätaina nop ii´, Äîntunecata zare´. Opozi ia este prezent i între structurile care se refer la acela o aspect (lumina mea/lumina altora), dar reprezint dou tipuri de cunoa tere diferite. Opozi ia lumin / întuneric este de fapt caracteristic întregului volum de debut c ci lumina presupune ardere, care are ca efect cenu a ca simbol al întunericului. Rela ia de simetrie se realizeaz între prima i ultima secven , prin reluarea metaforelor ±simbol prin care este definit întregul univers supus cunoa terii (Äflori´,Äochi´,Äbuze´, Ämorminte´). În secven a final apare îns i verbul Äiubesc´ prin care este sugerat prezen a iubirii ca modalitate de realizare a cunoa terii poetice. Textul poeziei întrune te multe dintre particularit ile crea iei neomoderniste. Se observ , mai întâi apropierea de expresionism prin exacerbarea eului liric prin sugerarea vitalismului dovad fiind repetarea de cinci ori a pronumelui personal Äeu´, prezen a pronumelui adjectival de persoana I i el repetat (Älumina mea´, Äcalea mea´) i a verbelor de aceea i persoan Änu strivesc, nu ucid, întâlnesc, sporesc, îmbog esc´ etc., ceea ce accentueaz i subiectivismul textului. O alt tr s tur a modernismului este i cultivaea cu predilec ie a metaforei revelatorii, f când parte din câmpul semantic al misterului i dând concrete e fenomenului descris i sentimentelor exprimate: Äcorola de minuni´ (perfec iunea, absolutul), Älumina mea´, Älumina altora´ (cunoa terea), adâncuri de întuneric, a lumii tain , taina nop ii, ne-n eles, ne-n elesuri i mai mari (toate metafore ale misterului) etc. pe lâng aceste metafore i antitezele men ionate în eviden ierea opozi iilor prezente în text, se întâlnesc, de asemenea, enumera ia unor metafore (Äflori, ochi, buze, morminte´), compara ia (Äcum cu razele ei albe luna nu se mic oreaz ´), epitete(Äraze albe´, Äîntunecat zare´, Älargi firoi´ etc.), multe dintre acestea fiind folosite în inversiune sau încorporate în unele metafore. Lucian Blaga are capacitatea poetic de a transmite, în aceast poezie, ideile abstracte, îmbr cându-le în cuvinte, dându-le o form material , f r a distruge îns fiorul liric, la a c rui poten are contribuie aspectul liber al versifica iei, întrucât exist doar un ritm interior corelat cu sim irile i gândirea poetului, lipsind m sura, ritmul i rima, c ci poetul încalc conven iile i regulile clasice ale prozodiei, aceasta fiind o alt tr s tur a modernismului. Modern este în i viziunea despre poezie care pune în discu ie pproblema existen ei universului i a rela iei dintre poet i lume i dintre poet i crea ie: poetul trebuie s sporeasc misterul lumii descrise, iar crea ia sa nu este posibil f r iubire, f r implicarea afectiv a acestuia.

A adar, viziunea poetului asupra lumii este una modern deoarece se confund cu viziunea despre poezie, moderne fiind îns i tema abordat ( cea a crea iei), asocierea dintre elementele abstracte i concrete, precum i inova iile prozodice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful