Particularit i Enigma Otiliei Romanul este o specie a genului epic în proz , de mare întindere, preponderant narativ , cu oo ac iune complex

ce se desf oar pe mai multe planuri narrative, cu conflicte puternice i cu numeroase personaje, totul oferind o imagine ampl i profund asupra vie ii. În cadrul acestei specii, dou sunt tipurile cele mai semnificative: romanul obiecti i romanul subiectiv. Romanul obiectiv, realist, mizeaz pe obiectivitate, punând accent pe aspectele sociale pe care le înf i eaz într-o perspecctiv omniscient,naratorul fiind omnipresent i relatând faptele la persoana a III-a. În acest tip de roman generalul se manifest prin particular, ceea ce duce la apari ia unor personaje tipice care reprezint diferite categorii sociale i umane. În cadrul romanului realist-obiectiv un loc aparte îl ocup romanele de factur balzacian . Balzacianismul denume te un tip de proz realist care prezint caractere puternice, bine individualizate, învestite cu o tr s tur dominant: avarul, orfana nefericit , eroul uzurpat etc. la acestea se adaug observa ia atent , explicarea am nuntului semnificativ, a gesturilor, a vestimenta iei, descrierea mediului, contribuind astfel la realizarea atmosferei. Detaliile reprezint documente care ofer posibilitatea reconstituirii mediului, a întregii societ i. Toate aceste note definitorii ale romanului realist obiectiv de tip balzacian le întâlnim i în Enigma Otiliei a lui G. C linescu, ap rut în anul 1938. Tema romanului este una tipic realist via a burgheziei bucure tene de la începutul sec.XX, înf i at în aspectele ei tipice, legate de rela iile de familie i dezumanizarea sub imperiul banului, în goanna dup înavu ire, opera prezentând i istoria unei deveniri .

În ceea ce prive te geneza romanului, acesta poate avea o surs autobiografic , eroina fiind imaginea unei tinere cunoscute autorului, iar Felix, un alter ego al scriitorului. Dincolo de acest aspect particular, G.C linescu reu e te s realizeze o veritabil fresc social a Bucure tiului de la început de secol, iar inten ia autorului de a- i intitula romanul P rin ii Otiliei pune în eviden perocuparea acestuia pentru aspectele reale, concrete ale existen ei umane. Incipitul romanului prezint , în cea mai bun tradi ie a prozei noastre realist-obiective, locul i timpul ac iunii, precum i unele dintre personaje. Astfelm pentru început, ac iunea se petrece într-o sear a lunii iulie din 1909 când într o sear Felix Sima, un tân r de vreo 18 ani îmbr cat în uniform de licean intr în strada Antim , prilej pt autor de a descrie arhitectura i aspectul cl dirii. Tân rul este fiul doc.Iosif Sava care, r mas orfan, se afl sub tutela lui Costache Giurgiuveanu, cumnat tat lui s u, împuternicit s -I administreze averea. Înc de la sosire, tân rul Felix o cunoa te pe Otilia M rculescu, fata celei de-a doua so ii a lui Giurgiuveanu, o parte din fam.Tulea(Aglae, Aurica i Simion) i pe mo ierul Leonida Pascalopol, protectorul Otiliei. Ca în orice roman realist-obiectiv, autorul le face tuturor personajelor scurte descrieri prin care reliefeaz o parte dintre tr s turile lor fizice i anticipeaz

tr s turile lor morale dominante. În continuare, este urm rit idila dintre Felix i Otilia care se desf oar pe fundalul luptei pt mo tenirea averii lui mo Costache i al dramelor fam.Tulea. odat cu cap.V intr în scen Olimpia, fata Aglaei Tulea i St nic Ra iu, vitorul ei so , urmând apoi c l toria Otiliei i a lui Felix la mo ia lui Pascalopol. În secven ele urm toare St nic persevereaz în dorin a sa de a se îmbog i, de a parvenu sugerându-I lui Costache faptul c este bolnav, Felix nu îndr zne te s - i declare sentimentele i îi adreseaz Otiliei o scrisoare c reia îi urmeaz o serie de discu ii. În continuare autorul prezint dorin a lui Giurgiuveanu de a o înfia pe Otilia, reac ia familiei i plecarea nea teptat a tinerei cu Pascalopol la Paris. În acest timp, Felix încearc s se consoleze în bra ele altei femie, Simion Tulea este internat într-un spital unde este uitat de ai s i iar St nic Ra iu se agit i pânde te averea lui mo Costache, apelând la diferite tertipuri. Dup întoarcerea Otiliei i a lui pascalopol de la Paris, totul intr în normal i declara iile de dragoste ale lui Felix sunt tot mai patetice, dar la fel de pure. Costache face o prim congestive cerebral, î i revine, dar la scurt timp, apare i al doilea accident care îi este fatal, iar St nic sustrage suma r mas dup ce b trânul pusese la banc bani pe numele otiliei. Dup moartea lui costache Giurgiuveanu, otilia refuz c s toria cu Felix pe motiv c nu vrea s fie o piedic în calea realiz rii lui profesionale i p r se te pentru totdeauna casa. Finalul romanului urm re te evolu ia unora dintre personaje dup moarte lui Costache. Astfel, Felix ajunge un renumit profesor universitar, iar St nic intr în politic . Felix se întâlne te cu Pascalopol de la care afl c fusese c s torit cu Otilia, dar se desp r iser . Tot de la Pascalopol, Felix afl c Otilia se afl la Buenos Aires. Acest final este deschis deoarece conflictul se rezolv , fiind umrat de un epilog, iar, raportat la incipit, realizeaz cu acesta o simetrie, realizat prin descrierea str zii i a casei lui mo Costache în moment diferite, precum i replica acestuia din incipit nu st nimeni aici, nu cunosc de care Felix î i aminte te în final. De aici se observ i faptul c romanul are o structur circular, deoarece începe i se termin cu aceea i imagine a casei de pe strada Antim i cu acelea i cuvinte ale personajului principal. Ca în orice roman realist-obiectiv de tip balzacian, scriitorul zugr ve te în detaliu mediul social atât în cele dou planuri narative principale lupta dus de clanul Tulea pentru ob inerea mo tenirii lui Costache Giurgiuveanu i destinul tân rului Felix Sima aflat într-un moment de r scruce al devenirii sale -, cât i în planurile secundare, realizând astfel o imagine ampl , de ansamblu a mediului citadin. Succesiunea secven elor naratice este realizat prin înl n uire completat de inser ia unor evenimente importante. Nara iunii I se adaug dialogul, dar i descrierea prin care se noteaz gesturile, sentimentele sau spa iile i arhitectura construc iilor.

La realizarea aceste fresce sociale contribuie i personajele, care, ca în orice roman realist-obiectiv, reprezint tipuri umane care întruchipeaz avarul (C.Giurgiuveanu),parvenitul (S.Ra iu), r utatea i invidia (Aglae Tulea), ratatul (Pascalopol) orfanul(Felix i otilia) etc. toate aceste personaje sunt încadrate mediului c ruia îi apar in, autorul urm rind evolu ia acestora atât pe plan social cât i în plan moral, ascensiunea sau dec derea lor profesional , financiar , afectiv , etc. fa de toate aspectele i personajele înf i ate în roman, autorul adopt o atitudine obiectiv , nelipsite fiind spiritual critic i uneori chiar parodic. Prin aspectele înf i ate, prin tipologia personajelor, prin viziunea i tehnica narativ adoptate de autor, Enigma Otiliei ilustreaz în mod str lucit categoria romanului realist-obiectiv de tip balzacian.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful