P. 1
Dezvoltare Rurala - Proiect Individual - Pastravarie 2q

Dezvoltare Rurala - Proiect Individual - Pastravarie 2q

|Views: 3,826|Likes:
Published by Oana Oksana Florian

More info:

Published by: Oana Oksana Florian on Jun 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/12/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE MANAGEMENT, AGROTURISM si ALIMENTATIE PUBLICA

PROPUNERE DE PROIECT PENTRU VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE, ECONOMICE SI UMANE ALE COMUNITATII MARACINENI, JUDETUL BUZAU

Student : Iuga Gabriel Grupa: 8416

2010 ­ 2011

Tema Proiectului FERMA PISCICOLA SPECIALIZATA PE CRESTEREA PASTRAVULUI .

000 de metri patrati de pasune pot produce aproximativ 455 de kilograme de carne de vita. Conditiile climatice din multe zone ale tarii noastre favozireaza cresterea pastravului. O stare de fapt care m-a motivat in alegerea acestei teme. Dat fiind faptul ca perioada dintre realizarea investitiei si valorificarea primilor pesti maturi este scurta. la aceeasi suprafata de apa. o pastravarie poate produce mari cantitati de peste cu o valoare economica ridicata intr-un timp relativ scurt. catre pensiunile din zona (poate chiar cea proprie). Daca 5. cifra de afaceri din cresterea pastravului poate ajunge la 100. La restaurant sau in propria farfurie preparatele din pastrav sunt gustoase si sanatoase. In acest proiect voi demonstra ca nu se poate pune problema gasirii unei piete de desfacere. pentru promovare sustinuta si pentru cresterea capacitatii de productie. iar cererea (consumul) s-a dublat in ultimii cinci ani. De asemenea. pentru inceput. iar in al doilea an aproape sa se dubleze. Pastravul este in prezent cea mai apreciata specie de peste. la o scara mica si cu un minimum de investitii.DE CE FERMA PISCICOLA ? In primul rand. Practicata. macar un preparat pe baza de pastrav. In tara noastra. cresterea pastravului este foarte rentabila. Apoi.500 de tone/an. raportat la suprafata de teren folosita. Acest potential poate fi fructificat de fermele piscicole si colateral prin investitii in turism si agrement. in functie de dimensiunea fermei. din piscicultura se pot obtine profituri substantiale.000 de tone. Inca din primul an. recolta anuala de pastrav este de aproximativ 2. unde se comercializeaza pastrav. somn sau salau la preturi piperate. zona Buzaului fiind una dintre cele mai propice zone datorita climatului si a retelei hidrologice foarte bine dezvoltate. ajungand la 4.000 de euro. o pastravarie produce peste 4 tone de carne. . Aproape nu exista turist care sa nusi doreasca sa guste. Productia obtinuta este usor de plasat pe piata locala: in pietele agro-alimentare. in bacanii sau pescarii. se poate avea la dispozitie rapid banii necesari pentru amortizarea investitiei. se poate vinde efectiv la poarta fermei intr-un mic magazin de desfacere. Pastravul este un peste savurat de toata lumea si acest fapt se poate observa in restaurantele cu specific autohton.

50 5.50 8.ACVACULTURA IN ROMANIA În România activit ile de pescuit se desf oar în zonele unde exist luciu de ap (lacuri i râuri (inclusiv Dun rea).000 km2 Zona Exclusiv pe litoralul M rii Negre.075 km pe fluviul Dun rea.90 7.50 4. 66.20 2.50 9.90 2.000 km de râuri.80 3. Cursurile i suprafe ele de ap în care are loc pescuitul au urm toarele dimensiuni: 500. 25.60 PRETURI 6.10 2.90 4.20 .20 1. dar totodat i în cele naturale.50 8. Delta Dun rii i Marea Neagr . Delta Dun rii i litoralul M rii Negre). pescuitul de captur este practicat în apele interne.20 9. PRODUCTIA DE PESTE IN ACVACULTURA REALIZATA IN ANUL 2008 SPECIA TONE CRAP CARAS PLATICA BABUSCA SANGER NOVAC COSAS SALAU STIUCA SOMN BIBAN ALTE SPECII TOTAL PASTRAV: INDIGEN FANTANEL CURCUBEU TOTAL PASTRAV TOTAL GENERAL CANTITATE MEDII*) 3977 1426 60 5 2959 2228 426 49 14 149 1 165 11459 752 17 268 1037 12496 9. 1. Acvacultura este dezvoltat pe tot teritoriul României în iazurile f cute de mâna omului.000 ha de lacuri i iazuri naturale / artificiale.

dezvoltarea de unitati de procesare. Este important de men ionat faptul c jude ul Tulcea încorporeaz Delta Dun rii. Suceava. fonduri europene si de la bugetul de stat. Numai în trei jude e (Mehedin i. Sibiu. asociatiile si organizatiile de producatori sau institutiile publice. C l ra i. Axa acvacultura include masuri de sustinere pentru dezvoltarea de ferme de acvacultura. Mure . modernizarea pescuitului prin construirea sau modernizarea de adaposturi si ambarcatiuni. Evaluarea proiectului va tine cont de viabilitatea . Zone importante de piscicultur sunt localizate în mai multe jude e precum: Timi . au fost înregistrate 381 de pesc rii în 38 de jude e (din 42 de jude e) din România. Beneficiarii acestei masuri pot fi agentii economici. crearea conditiilor specifice pentru prima vanzare si dezvoltarea altor facilitati specifice ce nu exista sau nu corespund cu standardele UE.*) la prima vanzare Dup cum arat în Figura 1. în 2006. In judetul Buzau se poate observa ca potentialul piscicol nu este folosit la capacitate maxima ceea ce face din aceasta idee de investitie una sigura. imbunatatirea calitatii produselor din pescuit prin echiparea ambarcatiunilor cu masini de gheata. Constan a i Tulcea. Proiectele pentru dezvoltarea acvaculturii pot beneficia de o cofinantare de 60%. Gorj i Vâlcea) nu exist înregistr ri referitoare la facilit i de acvacultur .

.finaciara a solicitantului. Astfel. din care eligibila aproape 48 mil. dar si de impactul asupra mediului. lei. iar sesiunile de depunere a cererilor de finantare vor fi deschise pana in decembrie 2013.6 privind "Investitiile in procesare si comercializare" cu valoare totala de peste 73 mil. de impactul proiectului asupra numarului de salariati. pana in 2013. fondurile europene vor putea fi alocate. cu conditia ca perioada de implementare a proiectelor sa nu depaseasca sfarsitul anului 2015.3 milioane de euro. In perioada 2007-2013. lei. precum si cresterea profitului pana la 50%. pe cele cinci axe. au fost depuse noua proiecte pe masura 2.3 milioane de euro. si cinci proiecte pe masura 2.1 privind "Investitiile productive in acvacultura" cu o valoare de peste 151 mil. pentru dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti -100 milioane de euro. lei. pentru acvacultura -140 milioane de euro. din care 75% fonduri UE. lei. Potrivit programului. din care eligibila aproape 124 mil. iar pentru asistenta tehnica -14. Prin intermediul acestei masuri. se urmareste cresterea productiei din acvacultura cu pana la 80% pana in 2013.40 milioane de euro. astfel : pentru adaptarea flotei de pescuit vor putea fi acordate fonduri totale de 13. pentru masuri de interes comun . Romania primeste 230 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP).

titularul investitiei : Iuga Gabriel 4. cod 72520 . Partile scrise Date generale 1. Comuna Maracineni. descrierea investitiei: a) necesitatea si oportunitatea investitiei reiese din faptul ca in judetul Buzau si in judetele invecinate nu este valorificat potentialul pedoclimatic si hidrologic cerut de aceasta ferma cat si din faptul ca cererea de pastrav la nivel national nu este acoperita decat in proportie de 50% . prin care se asigur utilizarea ra ional i eficient a capitalului i acoperirea cheltuielilor materiale într-un mod ce satisface cerin ele economice i sociale. elaboratorul studiului : Iuga Gabriel Informatii generale privind proiectul 1. 2. 2. functionala si tehnologica. dupa caz.STUDIU DE FEZABILITATE Studiul de fezabilitate reprezint documenta ia în care sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-economice ale investi iei. Alimentarea cu apa a bazinelor de pastrav trebuie sa asigure o primenire totala a apei de cateva ori intr-o zi iar temperatura apei sa fie pentru puiet de 8 -10 grade iar pentru pastravii in crestere de 18 grade. amplasamentul : Judetul Buzau. luand in consideratie inclusiv factorii de risc si incertitudine. beneficiarul investitiei : Iuga Gabriel 5. denumirea obiectivului de investi iii : Ferma piscicola . nr 15. . b) descrierea constructiva. 3.situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului. Ferma este la stadiul de plan de afaceri. Apa trebuie sa contina minim 7 mg /l oxigen si sa aiba un pH = 7 ( neutra) sau putin alcalina fara mult fier. Conditia esentiala pentru instalarea unei pastravarii o constituie fara nici o indoiala prezenta unei ape corespunzatoare din punct de vedere cantitativ dar si calitativ. A.

Cu 2-3 zile inainte de resorbtia completa a sacului . 200-240 mc/bazin. Alimentarea cu apa a cazilor se asigura prin tevi de plastic perforate. Alimentare cu apa : total statie: 20 l/s.3 l/s Alimentarea totala a statiei include o rezerva de 3 l/s pentru incubatie.8 l/min/bazin x 10 = 0.2 m. in functie si de stadiul in care au fost preluate icrele. dupa nevoi). debitul fiind mai mare dupa inceperea eclozarii. Se vor achizitiona anual cca. Bazine de crestere exterioare y y y 16 bazine beton 40 x 4 x 1. total 160 mc. oxigen. larvele se vor muta in 2 cazi de 2 x 2 x 0.6 m.67 l/s' o Bazine beton: max 55. 16 mc/bazin.8 m. 2 mc/bazin. o Cazi puiet: max 20 l/min/cada x 20 => 6.Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii Hala de crestere a puietului in sistem intensive: suprafata 500 mp y y y y y 20 bazine fibra sticla 2 x 2 x 0.93 l/s x 10 = 9.5 l/sec/bazin => 80-136 l/sec apa de suprafata si/sau foraj. In aceasta perioada larvele se vor feri de lumina directa si vor fi supravegheate permanent pentru urmarirea resorbtiei sacului vitelin si a comportamentului acestora. vol. spalari bazine si alte operatiuni tehnologice. Incubatia va avea loc la temperaturi de 14 ± 15°C. Incubatoarele se alimenteaza cu apa la debite de 5-10 l/min. total 40 mc. Dupa eclozare. schimbari de apa.000 icre pe incubator => minim 5 incubatoare. Volum util total : 200 mc. Consum total maxim de apa: 156-160 l/s Incubatia si cresterea larvelor si puilor pana la 25 g/ex Incubatia : Icrele embrionate achizitionate de la producatori romani sau importate vor fi incubate in incubatoare speciale pentru pastrav (tip Mc Donald sau basculant ± model Romania). Procesul de resorbtie a sacului vitelin dureaza 8-10 zile. 10 bazine de beton 4 x 4 x 1. 50. Bazinele din hala vor fi aerate (aer comprimat. Se vor incuba 10-15. care vor fi ferite de lumina solara directa pana la resorbtia sacului vitelin. cu debite de 8-15 l/min.5 m. cu aerare suplimentara pe fiecare bazin (aeratoare tip paddlewheel). suprafata bazine 240 mp.000 icre embrionate. eclozarea se va produce in 4-5 zile. total 3840 mc Debite necesare: 5-8. perioada in care temperatura apei va fi crescuta gradat pana la 16 oC. in functie de starea fiziologica a icrelor. La 14 oC.

31. Se va verifica zilnic starea de sanatate. pentru a stimula inceperea hranirii. se va reduce gradat proprotia de Artemia salina . 64% proteina. moment in care se estimeaza o supravietuire de cca. care se va administra la intervalle de 1-2 ore. 500 kg. comportamentul si cresterea in lungime si greutate a larvelor/puilor. Cresterea puilor de pastrav in bazinele interioare de beton si in cele din fibra de sticla Puii se vor muta in bazinele interioare de beton pe masura ce depasesc 20 g/ex si accepta furajul de 2 mm. respectiv furaj Mini cca 150 kg. moment in care ei vor fi deja distribuiti in toate cele 20 cazi de crestere. se va incepe administrarea regulata de furaje. initial la o densitate de 2000 larve /mp (6 cazi). In momentul in care larvele au sacul vitelin resorbit si inoata activ dupa hrana. se vor folosi si bazinele de fibra de 2x2 m. se va proceda la o rarire a larvelor .5 mm. 2 mm).5 mm si apoi de 2 mm (Mini 1. Din momentul in care puii accepta granule de 2 mm. se trece propriu-zis la cresterea comerciala . Cazile vor fi curatate de resturile de furaje si excremente de cel putin 2 ori pe zi. si un consum de cca. la discretie. Se estimeaza un consum total de furaj starter (Starter 00-1-2-3.3-1. pentru a preveni manifestarea canibalismului. cu 30000 pui pastrav. Dupa ce se observa ca larvele au inceput sa consume hrana. moment in care puii pot fi mutati in bazine exterioare. Treptat se va trece la furajarea cu granule de 1. puii de pastrav ating greutatea de 4-5 g/ex. respectiv o biomasa totala de 3000 kg. se va trece exclusiv pe furajare artificiala. Greutatea de 100 g/ex poate fi atinsa in bazinele de beton din hala la varsta de 5-6 luni. 5 kg oua Artemia salina (75 EUR/kg). 750 kg pui la o densitate de 1820 kg/mc. in hala se va atinge o densitate de 15 kg/mc apa. .60 zile de la eclozare. In perioada de crestere a larvelor se va acorda atentie deosebita igienei. apoi dupa alte 3-5 zile la 1000 larve/mp. Daca se observa ca larvele consuma furaj starter si nu sunt mortalitati. se va administra de cateva ori pe zi nauplii de Artemia salina si starter de salmonide 00 dizolvat in apa.. constand in principal din nauplii de Artemia salina si furaj starter 00 .5 EUR/kg.) ± cca. In cazul refuzului de starter se va administra timp de cateva zile viermi Tubifex tocati si eventual Daphnia. Coloana de apa in bazine se va mentine la 40-50 cm si se va creste gradat pana la 1 m pe masura ce puii se apropie de 100 g/ex. La o greutate medie de 100 g/ex. Dupa 3-5 zile de la initierea hranirii. Puii se mai pot tine in aceste cazi pana la greutatea de 25 ± 30 g/ex (inca 45-60 zile). la un prêt mediu de 3.vitelin. Pentru eficienta. Dupa cca.2 EUR/kg). 12% lipide) de cca. 60% (30000 ex. si furaj 2 mm cca 100 kg (1. Se va face regulat sortarea puilor pe dimensiuni.

administrate in 2-3 portii la intervale de 6-8 ore. cu o rata de conversie estimata FCR=1. 2000 kg (1 EUR/kg). 20% grasime) de cca. se vor cantari minim 100 ex/bazin si se vor intocmi graficele de crestere. cu o valoare optima de 8 mg/l. ceea ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 1. La atingerea greutatii medii de 2 kg/ex. 50000 kg furaj comercial (1 EUR/kg).000 exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la 45 kg/ex (inca 10-12 luni). la un efectiv de 20000 ex (83% supravietuire dupa popularea in bazinele exterioare). in diferite faze ale procesului tehnologic poate fi vandut material viu pentru alte ferme de pastrav. Vanzarea a cca. pana la atingerea greutatii de 2 kg/ex. Cu ocazia pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a materialului si se vor lua masuri de tratament daca este cazul. activitate care aduce de regula mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum. Cantaririle se vor face de doua ori pe luna. 3000 ex/bazin => 10 bazine). In prima faza se poate vinde cca. Valorificarea materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kg/ex. Zilnic se va observa comportamentul puilor. se estimeaza un consum de cca. starea sanitara si se vor curata peretii bazinelor. Se va asigura aerare suplimentara dupa nevoi. Incepand din anul al 3-lea. moment in care se poate incasa si subventia. . urmarindu-se asigurarea unei concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mg/l. Cresterea pastravului in bazine exterioare de beton Popularea in bazinele de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20 ex/mp (cca. Ciclul prezentat are character orientativ dpdv tehnologic si nu include date privind marketingul produselor. Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal. se va trece la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator. Cele 10-15.5-2 % din biomasa totala /zi. De asemenea. respectiv noile ratii de furajare. moment in care se poate face si o sortare pe sexe. urmand ca bazinele eliberate sa fie folosite pentru popularea cu un nou lot din statia de incubatie. pentru a face loc urmatorului ciclu din hala. 10000 pesti de 2 kg/ex/an in decurs de 2-3 luni este obligatorie.5 l/s. Dupa greutatea de 20 g/ex. vanzarile vor ajunge la peste 90 tone/an. respectiv 1.Se estimeaza un consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm.8. Succesiunea ciclurilor de productie se poate rafina si definitiva pe parcurs. incepand din anul al doilea de productie. 45% proteina. Bazinele exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-8. 50% din productie pentru carne. unde vor fi crescuti pana la greutatea de 1 kg/ex (3-4 luni). dupa care se vor rari la o densitate de 12 ex/mp< densitate la care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni.3 ori /zi.

productia de pastrav poate fi de pana la 50 tone. . fie de la icre embrionate. In primul an. urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor . aparand necesitatea extinderii.Productia de pastrav se poate incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori. Sursele de finantare a investitiei: .surse proprii i de la bugetul de Estim ri privind for a de munc ocupat prin realizarea investi iei Num r de locuri de munc create în faza de execu ie : 34 Num r de locuri de munc create în faza de operare : 4 .sume nerambursabile provenite de la Comisia European stat. caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni inainte de faza de incubare a icrelor de sturioni.

farfurie 4.planuri si sectiuni generale de arhitectura. Piese desenate 1.perete longitudinal exterior 3. instalatii.trotuar 5. Legenda: 1-perete longitudinal interior 2. inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului.B. rezistenta.radier .apa 6.plan de amplasare în zon (1:25000-1:5000) 2.

Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm.o aerisire bun . de aceea trebuie instalate filtre. Pentru perioada de iarn . . fiindc o face rece i umed . . pentru o oxigenare mai bun a apei i eliminarea eventualelor gaze d un toare pe tilor. Pentru iluminatul electric. În situa ia aliment rii cu ap de izvor. Filtrele sunt de multe feluri.spa iu suficient care s permit o munc u oar . . pietri de 2-3 cm. pentru a permite sp larea acesteia i scurgerea apei care inevitabil este în jurul incubatoarelor. Filtrul dublu este format din trei compartimente. în pant lin (1cm/m). Apa circul de jos în sus prin straturile filtrante pân la partea de sus a compartimentului de unde este dirijat la incubatoare. Dac alimentarea cu ap se face din râu canalul de aduc iune trebuie s fie îngropat în p mânt la o adâncime de 50-60cm pentru a evita înghe ul în timpul iernii. cele mai des folosite fiind cele pe principiul sediment rii. este bine s se monteze gr tare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece i umed . peste care se a eaz materialul filtrant format din: pietri de 7-8 cm.o bun admisie i evacuare a apei Se recomand ca amplasarea casei de incuba ie s se fac lâng locuin a p str varului. Pere ii i acoperi ul trebuie s astfel construite încât s protejeze înc perea de varia iile mari de temperatur i de a o pune la ad post de c ldur i frig mare. În casa de incuba ie mai trebuie prev zute bazine pentru parcarea reproduc torilor în timpul mulsului. îns f r a permite p trunderea direct a razelor solare. care sunt în permanen umede. în casa de incuba ie trebuie s existe o surs de c ldur pentru a împiedica înghe ul apei în incubatoare. nisip grosier 0. dar nu sub aceasta. . pietri de 4-5 cm.acces u or.Casa de incuba ie trebuie s asigure urm toarele condi ii: . . Pardoseala casei de incuba ie trebuie s fie cimentat . curat i rapid . parcursul apei trebuie s fie cât mai mare.5-1 cm. . Iluminarea casei de incuba ie se asigur prin ferestre care de preferin trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele s nu ajung pe icre.iluminare corespunz toare pe timp de zi i de noapte.izola ie termic pentru a nu înghe a apa în incubatoare. un compartiment central cu rol de distribuire a apei în compartimentele de filtrare i dou compartimente de filtrare în care pe fund este a ezat câte un gr tar de lemn la o în l ime de 20cm. prev zut cu mici cascade. datorit umidit ii mari trebuie s se foloseasc o tensiune de 24 sau 12 vol i. Pe alea principal i pe culoarele dintre incubatoare. Alimentarea cu ap Priza de ap trebuie s permit asigurarea apei gravita ional. De obicei apa care provine din râu nu este suficient de limpede.

la care în mod obi nuit sunt unul sau dou cutii interioare perforate. Exist mai multe tipuri de incubatoare. Ca i la filtrul dublu. fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumit dimensiune. Ele se pot clasifica în dou mari tipuri: ‡ incubatoare în straturi: . fiecare compartiment este prev zut cu un orificiu pentru golirea de fund i exist un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare în timpul cur irii filtrului. . de la mare la mic. sunt utilizate i pentru cre terea alevinilor. . În prezent sunt i sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente în apa ce alimenteaz casa de incuba ie.incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan i coregon. Incubatoarele Dup fecundare pân la ecloziune icrele sunt introduse în incubatoare. trebuie prev zut un by-pass pe unde apa s treac direct la incubatoare. cu diverse forme.incubatoare scurte sau californiene. Pentru a nu opri alimentarea cu ap a incubatoarelor în timpul igieniz rii. doar c straturile filtrante nu sunt dispuse pe vertical ci pe orizontal . Filtrul cu patru compartimente func ioneaz pe acela i principiu ca i cel cu dou compartimente. ‡ incubatoare în vrac: . pentru igienizare.incubatorul vrac de tip italian .La baza fiec rui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodic a filtrului. apa trecând dintr-un compartiment în altul.incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare.incubatorul tip dulap .

Raspandire pe glob: In raurile din Europa si din vestul S. in toate raurile din Carpatii Meridionali. in Somesul Rece. ordinul Salmoniformes. In tara noastra exista in Siret. Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi) Face parte din familia Salmonide. . cafenii. Valea Azugii. foarte rapid. Caracteristici principale: Dimensiuni: asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau. inconjurate de un cerc mai deschis. Aspect: Corpul este ca un fus turtit lateral. Trotus. incercuite cu alb. cu pete negre si rosii.Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate 1. Somesul Rece). rar ajungand la 1500 g. Foarte vioi. crustacei dar si cu pesti mici. Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite. Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului. Teleajan. icre si chiar cu proprii pui. Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g.912 in total. Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede.albastruie. avantaj pentru pescari. de la Dorna pana la Tarcau. La adultii pastrav de munte . Laturile corpului pastravului sunt galbui. viermi. clasa Actinopterygii. se hraneste cu insecte. linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate. Mod de viata: Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei. Somesul Cald. rece si mult oxigenata. rotunjite.A. acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace. Cibin si Timis. din octombrie pana in decembrie. care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu. natura si temperatura apei. in bazinul Bistritei.Este prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura). spatelele este cafeniu-verzui. Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna. Pe corp are pete mici. 2. Coloratia variaza dupa varsta. Partea posterioar a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti . Icrele le depun cand apa se raceste. Spinarea este gri . familia Salmonidae. avand denumirea populara de curcubeu sau venetic.U. cu pete rotunjite negre sau rosii. Pastravul de munte (Salmo trutta labrax) Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi. cu solzii mai mari decat la pastravul indigen. In partea dorsala sunt pete negre si rosii. de la izvoare pana la Luncavat. sex. nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C. flancurile arginii si burta alba. Raspandire in Romania: In apele de munte (Valea Stanii. repede. infruntand cascade si bolovani.

exceptional 5kg ). crustacee. nici in perioadele cele mai calde.greutate 150g. Caracteristici principale: se intalneste in rauri (lungime 23 cm . fiind o specie iubitoare de ape limpezi. Mod de viata: Traieste in zona superioara a apelor curgatoare. Raspandire in Romania: In toate raurile de munte. Raspandire pe glob: In toate apele din zona de munte ale Europei. In mod natural. cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite. Daca in albiile pietroase. Pastravul indigen (Salmo trutta fario) Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide.Se hraneste cu: insecte. scaldate de lumina. paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu. La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate. pastrug.23 cm. care cere o mare la alegere si aruncare. Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala. de naturafundului apei. 3. exceptional 700 . . cand pastravii sunt purtati la vale de forta curentului. de flora submersa. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. intre care clipesc stelute cu alb-galbui. pesti mici. Balea. Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m. lacurile de baraj populate. si luminozitatea albiei. surprinzator de placut. locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri. Calcescu. in lacuri (lungime .variaza in functie de conditiile locului. Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie Varsta (ani) 1 2 3 4 Lungimea (cm) 10-12 15-25 30-40 40-50 Greutatea (g) 60-80 120-200 250-450 450-800 Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. patatul. in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise. Valoare gastronomica: Carne foarte gustoasa. coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec. Ana). bogate in oxigen dizolvat. pastrau. aproape negre. solzi mici. Se hraneste cu: insecte. crustacee. cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin. apa a caraor temperatuta nu depaseste 18°C. limpezimea apei. ori toamna. stropit de o puzderie de pete. pesti mici (chiar si propriile progenituri). in cateva lacuri naturale (Rosu. gura mare cu dinti ascutiti. batand spre brun negricios pe spate. 70 cm exceptional.800g). Coloritul indigenului. Are corp zvelt musculos. greutate 150g. Denumire populara este pastrav de munte.

valorificarea. Codul unic de înregistrare : 1591231 3. Forma juridic de constituire : Societate pe actiuni.PLAN DE AFACERI I. Activitatea principal a societ ii i codul CAEN al activit ii principale. 0236345543 E-mail : gaby. telefon/fax. Iuga G S. are ca obiect principal de activitate. 4.A. producerea de puiet pentru cultura de pastrav. cresterea pastravilor in sistem intensiv. e-mail : Societatea are sediul in judetul Buzau. Natura capitalului social : Natura capitalului social (%) Public Român Str in 110000 Privat 8492 UM Mii euro 6. Cod CAEN : 0132202 5.C. comuna Maracineni. Telefon : 0754859574. Valoarea capitalului: 118492 mii euro 7. Numele firmei : SC IugaG SA 2. Conturi bancare deschise la : Unicredit Tiriac Bank Cont Lei : RO 17 BACX 0000000126456001 Cont Euro : RO71BACX410SV51618884100 .iuga@yahoo. Adresa. S.com 8. ATE DE IDENTIFICARE 1.

nr. Com.000 130.000 150. 40 % 11. Analiza SWOT Puncte forte Puncte slabe Oportunitati y Capital y Inflatia y Extinderea societatii y Forta de munca y Aportul de redusa capital al y Pret accesibil beneficiarului la furaje si y Concurenta materile mica y Cerere mare pe piata de profil Amenintari y Concurenta acerba y Cresterea veniturilor populatiei y Conditiile naturale y Schimbarile climatice . Buzau Pondere in capital social % 1.000 50. Numele Iuga Gabriel Adresa (sediul) Str. Asocia i. Maracineni.000 Mii EURO 20.000 Nr persoane 3 4 4 5 4 12.000 Mii EURO 100. de salaria i UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Mii EURO 100.000 180. Jud.000 41.90.000 175.000 120. Crt.000 150.000 35.000 40. Obiective Obiective (Indicatori int ) Cifr de afaceri Din care Export Profit Nr.9. ac ionari principali : Nr. Centrala.000 E 120.

TURLIU .BIBLIOGRAFIE 1.primaria-maracineni.net www.ro ± Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura Nicole Gh.home. www. 12/2007) 3. www.anpa.insse.newschannel. 4.pastravar.ro ± Institutul National de Statistica . http://www. 5.ro ± Primaria Comunei Maracineni www.afacerilacheie.Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr http://www. 2.ro 7.ro 6.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->