Statul unitar

Formele de stat i uniunile de state
y Criteriul utilizat: divizarea vertical

a puterii, modalit ile de amenajare a rela iilor între diversele e aloane teritoriale ale puterii, repartizarea acesteia între Centru i Periferie y Dou forme de stat: y statul unitar, în care exist o singur putere normativ competent s stabileasc reguli aplicabile pe întregul teritoriu, o singur putere politic i o singur ordine juridic y statul federal, coexist mai multe centre de putere, statul fiind divizat la nivelul organiz rii politice i la nivelul ordinii juridice

Statul unitar
y Statul în care nu exist decât un singur centru de putere politic , ce î i impune voin a pe întreg teritoriul y Presupune: o singur organizare politic i juridic , fiindu-i este caracteristic un principiu de unitate cu privire la teritoriu i de unicitate cu privire la puterile statului y Suveranitatea intern statului

i interna ional

apar ine doar

y Exist o singur ierarhie normativ : o singur constitu ie, un singur sistem legislativ, o organizare unitar a aplic rii legii i un singur rând de organe, corespunzând celor trei func ii ale statului

. Statul unitar centralizat
y Statul în care nu exist

persoane publice teritoriale altele decât statul, ci doar unit i administrativ teritoriale, simple cadre de exerci iu al puterii centrale (nu au o personalitate juridic distinct ) y Dou tipuri de stat unitar centralizat: y - centralizat i concentrat (toate deciziile sunt luate direct de puterea central ) y - deconcentrat (tehnic autoritar , o modalitate de intruziune a puterii centrale la nivelul colectivit ilor locale, o tehnic a centraliz rii)

y Const în trimiterea în teritoriu a unor reprezentan i

ai puterii centrale, care s exercite atribute ale acesteia în teritoriul respectiv sub puterea ierarhic a Executivului central (organe numite) y Scopul institu iei este de a m ri eficacitatea aparatului guvernamental i nu recunoa terea unui particularism local y Actualmente, institu ia prefec ilor, care sunt reprezentan ii guvernului în teritoriu i efii serviciilor deconcentrate ale ministerelor art. 123 din Constitu ie

2. Statul unitar descentralizat
y Descentralizarea, spre deosebire de deconcentrare,

nu are ca scop doar o decongestionare a centrului de comand i prin acesta o mai bun coordonare a deciziei administrative, ci este o form de autoadministrare (presupune o veritabil democra ie local ) y Const în transmiterea c tre comunit ile teritoriale a unor atribu ii administrative, dar de aceast dat c tre organe alese de c tre aceste comunit i locale i care func ioneaz autonom, pân la un anumit punct, în materie administrativ , fa de autorit ile centrale

y Comunit ile locale au personalitate juridic

proprie, administrând afacerile locale prin organe alese pe baze politice y Autonomia acestor colectivit i locale este doar administrativ , neputând atinge gradul autonomiei legislative sau, mai mult, constitu ionale y Aceste colectivit i sunt organizate de stat, nu se autoorganizeaz i c actele lor autonome sunt întotdeauna subsecvente legii, bazându- i validitatea i deci obligativitatea pe aceasta y Descentralizarea func ional recunoa terea autonomiei unor servicii publice

y A. Instituirea autonomiei locale y Principiul autonomiei locale - principiu cu valoare

constitu ional , ceea ce însemn c legiuitorul nu îi poate aduce atingere y Legea poate determina con inutul autonomiei locale, dar nu poate afecta existen a principiului y Unit ile administrativ teritoriale, care se bucur de autonomie local , sunt determinate ca persoane juridice au personalitate distinct de cea a statului, organizare proprie, un patrimoniu propriu i un scop propriu, în acord cu interesul general, fiind, în consecin , subiecte distincte de drept, având drepturi i asumându- i obliga ii în nume propriu

y B. Garan iile institu ionale ale liberei

administr ri y Colectivit ile teritoriale, determinate ca persoane juridice, trebuie s fie administrate în condi ii care s le fac relativ autonome fa de puterea central cum? y R spuns: alegerea prin vot universal direct a organelor deliberante i executive care administreaz aceste comunit i y Alegerile locale trebuie s aib caracter politic i nu doar simplu caracter administrativ - toate principiile constitu ionale privind universalitatea, egalitatea, caracterul secret i liber exprimat al votului sunt aplicabile i alegerilor locale

y Alt

garan ie a liberei administr ri a colectivit ilor locale considerarea ca i libertate fundamental (se va bucura de protec ia jurisdic ional specific )
y C. Mijloacele liberei administr ri

y Mijloacele juridice ale liberei administr ri sunt : y - existen a unei puteri de reglementare local , y - libertatea contractual , y - autonomia financiar

y 1. Puterea de reglementare proprie autorit ilor

locale - aceast putere de reglementare vizeaz doar organizarea aplic rii legii în unitatea administrativ teritorial , neputând s semnifice o divizare a puterii legislative i nici o divizare a puterii de reglementare a Executivului y Competen a de reglementare, de care aceste autorit i dispun, le este conferit de legiuitor, de o manier explicit sau implicit y Puterea de reglementare a autorit ilor locale presupune doar c ele pot lua m suri cu un caracter general i impersonal subsecvente legii i actelor de organizare a execut rii acesteia emise de administra ia central

y Întinderea puterii de reglementare a autorit ilor locale

y y

y y

poate varia în func ie de gradul de precizie a legii de abilitare: - legea investe te expres autorit ile locale cu puterea de a reglementa anumite domenii - legea care prive te comunit ile locale abiliteaz de o manier general puterea administrativ-normativ central pentru a-i fixa modalit ile de aplicare - legea nu prevede nici o abilitare 2. Libertatea contractual a colectivit ilor locale se impune legiuitorului, care nu poate limita excesiv capacitatea administra iilor locale de a contracta liber

y 3. Autonomia financiar - respectivele colectivit ile

locale dispun de un nivel suficient de resurse care s le permit exercitarea plenar a competen elor lor i c ele se bucur de o marj larg de apreciere în ceea ce prive te utilizarea acestor resurse y Nu dispun de o autentic putere fiscal , pentru c ele nu pot crea impozite, aceast competen apar inând exclusiv legiuitorului y Statul determin resursele colectivit ilor locale, indiferent dac acestea sunt transferate din bugetul central sau resurse proprii ale colectivit ilor locale, c ci i acestea sunt stabilite de consiliile locale doar în limitele i în condi iile legii

y D. Domeniul liberei administr ri y Legiuitorul este cel care stabile te domeniul de

competen al colectivit ilor locale y - competen ele transmise autorit ilor alese de comunit ile locale trebuie s fie efective y - legiuitorul nu poate institui o tutel a unei comunit i teritoriale asupra alteia y - legiuitorul nu ar putea s transfere competen ele de la o colectivitate teritorial la alta decât în m sura în care prin acest transfer nu lipse te o comunitate teritorial de esen ialul atribu iilor sale

y E. Limitele autonomiei locale: ap rarea y

y y y

caracterului unitar al statului Caracterul unitar al statului este garantat, în statele unitare descentralizate, prin jocul a trei principii: - indivizibilitatea suveranit ii, - indivizibilitatea teritoriului i - indivizibilitatea poporului

y 1. Indivizibilitatea suveranit ii - nu exist în principiu decât o singur surs a suveranit ii, aplicabil pe întreg teritoriul y Suveranitatea este indivizibil pentru c rezid în colectivitatea statal privit global, f r a se ine cont de diversitatea aspira iilor locale y Puterea normativ a statului este unitar y Ordinea juridic nu se poate divide - decizia administrativ local , chiar normativ , se bazeaz pe lege, nu pe voin a comunit ilor locale y Colectivit ile teritoriale trebuie s respecte prerogativele statului - drept de tutel al organelor centrale sau al reprezentantului acestora în teritoriu asupra deciziilor luate de organele colectivit ilor descentralizate

y 2. Indivizibilitatea teritoriului - nu poate fi împ r it

decât la nivel administrativ, nu i la nivelul ordinii juridice y Nu pot coexista pe teritoriul statului unitar descentralizat mai multe ordini juridice, având surse diferite y ndivizibilitatea teritoriului implic i inalienabilitatea lui - nici o parte a teritoriului nu poate fi transferat , sub nici o form , sub suveranitatea unui alt stat

y 3. Indivizibilitatea poporului - unitatea poporului,

care interzice orice diferen iere între cet eni pe criterii cum ar fi rasa, na ionalitatea, originea etnic , limba, religia, sexul, opinia, apartenen a politic , averea sau originea social y Prima consecin a unit ii poporului este cea a nerecunoa terii oric rei diviz ri juridice a poporului în raport de criterii, de natura celor enumerate mai sus y Poporul este constituit, din punct de vedere juridic, din cet eni y Cet enii exercit suveranitatea, direct sau prin reprezentan i, i nu grupurile

y A doua consecin

a unit ii poporului este unitatea corpului politic i, în consecin , a reprezent rii poporului - inadmisibilitatea oric rei diferen ieri categoriale în materia drepturilor politice, a dreptului de a alege i de a fi ales

3. Statul unitar regionalizat
y - recunoa terea unei reale autonomii politice în

beneficiul regiunilor sale i mai ales a unei puteri normative autonome, dar p strând caracterul unitar al statului (Spania i Italia)
y A. Recunoa terea unei autonomii politice a

regiunilor y Statul regionalizat recunoa te comunit ilor teritoriale o putere legislativ

y Autonomia regiunilor într-un astfel de stat este

consacrat i garantat de constitu ie, în timp ce autonomia acestora într-un stat unitar descentralizat este definit i pus în practic de lege y Structura vertical a puterii este garantat de interven ia judec torului constitu ional - actele colectivit ilor locale în statul regionalizat au caracter de acte legislative i vor fi controlate în raport cu constitu ia i nu doar caracter de acte administrative controlabile în raport cu legea y Punerea în practic a autonomiei politice a regiunilor se transpune în existen a, la nivelul acestora, a unor institu ii cvasipolitice i a unei puteri legislative regionale

y 2. Existen a unei puteri legislative regionale -

existen a unei dualit i a ordinii legislative (legi statale i legi regionale) y În caz de contradic ie care tip de lege prevaleaz ? y Principiului competen ei: prevaleaz legea statal sau autonom care este competent s reglementeze o materie dat , legea necompetent fiind neconstitu ional y În statul unitar regionalizat, reparti ia competen elor normative între stat i regiuni este definit de constitu ie

y 3. y y y
y

r it ii st t l i - putere e ut r iz re c unit il r terit ri le este una încadrat - nu e ist dec t singur c nstitu ie i deci un singur stat - aplicarea principiului particip rii regiunil r este f arte slab - aut nomia regiunilor este nu doar relativ , ci i controlat

i

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful