09-04-2005 Utilizările terapeutice ale trifoiului roşu Deşi este folosit ca furaj pentru animale, fiind bogat în proteine

, trifoiul roşu (Trifolium pratense) este utilizat şi ca plantă medicinală. În scop terapeutic, se utilizează doar florile, care conţin saponozide triterpenice şi flavonozide (izoflavone cu acţiune de tip estrogenic), acizi fenolici, ulei volatil, cumarine. Florile de trifoi roşu au proprietăţi depurative, antitusive, expectorante, antiinflamatoare, antispastice, diuretice, emoliente, estrogenice, cicatrizante şi antitumorale. Sînt indicate în inflamaţii ale căilor urinare, gută, reumatism, artroze, spondilită, tuse spastică, tuse convulsivă, bronşite, astm bronşic, intoxicaţii cronice ale organismului, tulburări de menopauză. Florile de trifoi roşu se utilizează sub formă de pulbere – din care se ia cîte o linguriţă, sublingual, de 4 ori/zi şi ca macerat la rece – din 5 linguriţe plantă la 1 litru apă, timp de 6-8 ore. Nu se prepară sub formă de infuzie sau decoct. (E.P.)

Infuzie, decoct, macerat din Macese - Rosa canina Articol scris de Prof. Univ. Angela Elena Beju Continutul ridicat de vitamina C si a altor substante, asigura functionarea normala a organismului, intarirea sistemului imunitar si un flux sanguin mai bun. Pe langa vitamina C, Macesele mai contin vitaminele B1, B2, K,P, PP, provitamina A, tanin, acid citric si malic, pectide, flavonoizi, saruri minerale, lecitina, zaharuri etc. Proprietati ale Maceselor: - Intareste sistemul imunitar.
1

- Vitamizant, tonic, astringent, colagog, coleretic, vasodilatator arterial, antilitiazic, antiinflamator intestinal. - Mareste permeabilitatea si elasticitatea capilarelor, actionand pentru normalizarea circulatiei periferice. - Intervine favorabil in respiratia tisulara, in reactiile fermentative, in procesul de eliminare a toxinelor din corp. - Stimuleaza contractia vezicii biliare si a cailor biliare, provocand golirea continutului lor. - Impiedica formarea calculilor renali. - Vindeca inflamatiile. - Completeaza necesarul de saruri al organismului. Ele sunt recomandate mai ales pentru convalescenti si copii. Macesele sunt eficiente in avitaminoze, tulburari de circulatie periferica, leucemie, calculoza renala, colite, enterocolite, afectiuni hepatice, litiaza biliara. Pentru tratarea avitaminozelor, enterocolitelor, calculozelor renale, tulburarilor de circulatie periferica, se face decoct din 2 linguri Macese zdrobite la 500 ml apa calduta. Se fierb 10 minute. Intreaga cantitate se bea intr-o zi, in doua reprize. Pentru afectiunile vasculare, pentru vitaminizare, ca tonic general sau pentru litiaza biliara se face infuzie cu 2 linguri de Macese la 500 ml apa. Cantitatea se bea in cursul unei zile. Pentru vitaminizarea organismului se face o bautura racoritoare din 100 g Macese macerate in 1000 ml apa rece, timp de 12 ore. Se adauga 100 g zahar sau putina miere. Se strecoara si se pastreaza la rece. Este utila asocierea Maceselor cu fructe de Catina.

2

Aceste fructe au multiple utilizari si in cosmetica. Astfel pentru inlaturarea ridurilor se poate utiliza un ulei antirid cu macese: se macereaza 20 fructe de maces in 150 ml ulei de masline timp de cateva ore, apoi se filtreaza.Seara se unge fata cu acest ulei.

Socul (Sambucus nigra) Socul este originar din Europa şi America de Nord. Socul este un arbust de 4-5 m, cu tulpina şi ramurile acoperite de o scoarţă cenuşiu-verzuie, având în interior o măduvă albă. Aceste caracteristici îl deosebesc de socul roşu, care creşte la munte şi care are măduva de culoare brun-roşcată. Frunzele sunt aşezate opus, fiecare fiind formată din 5-7 foliole, dinţate pe margini. Florile sunt de culoare albă, plăcut mirositoare, aşezate mai multe la un loc, într-un corimb plat. Fiecare floare are un caliciu cu 5 dinţi, o corolă cu 5 petale, 5 stamine cu anterele galbene, un ovar şi 3 stigmate. Fructele sunt mici, de culoare neagră, lucioase, având la interior 3 seminţe lunguieţe. Înfloreşte în lunile mai-iunie. Creşte prin păduri, pe lângă garduri şi prin zăvoaie. Florile se recoltează în momentul în care 75% din ele sunt înflorite, iar restul se află sub formă de boboci. Recoltarea se face numai pe timp frumos, în zile însorite şi numai după ce roua s-a ridicat complet. Fructele se recoltează numai toamna, când au ajuns la completa maturitate, devenind negre. Inflorescenţele se expun fie la soare puternic, fie se aşază în încăperi bine aerisite. După 4-6 ore, florile sunt uscate. Florile se pot usca şi pe cale artificială, la o temperatură de 35 grade C. Fructele se expun la soare sau, dacă timpul nu permite, se usucă artificial la o temperatură de 50-60 grade C. La noi, întâlnim socul în zonele muntoase, pe văile râurilor şi
3

pâraielor, unde razele soarelui pătrund mai greu, iar ciclul de vegetaţie al acestei plante este întârziat. Întâlnim frecvent socul în marginile de pădure, în zonele limitrofe drumurilor forestiere, în tăieturile de pădure unde arborii de bază încă nu s-au regenerat şi unde arbuştii de talie mică se dezvoltă luxuriant. Părţile utilizate sunt : florile, fructele şi scoarţa. Florile se culeg la sfârşitul lunii mai, când sunt pe deplin înflorite, se usucă şi se folosesc la prepararea ceaiurilor. Nu se utilizează florile proaspete. Aplicate pe piele sau pe mucoase produc eriteme. Fructele se culeg la începutul toamnei, când sunt coapte şi au culoarea indigo. Rădăcina este insecticidă, bursucii se masează cu ea pe blăniţă pentru a scăpa de păduchi. Socul iubeşte solul umed, bogat şi locurile însorite sau uşor umbrite. Extractele de fructe de soc sunt un puternic concurent al medicamentelor antivirale de ultimă generaţie, ajutând la vindecarea bolilor degenerative, la prevenirea bolii canceroase, la combaterea tumorilor benigne şi, nu în ultimul rând, se spune că prelungeşte tinereţea biologică. Principii active: Diuretic, sudorific, antireumatismal, laxativ, emolient, antiinflamator, galactogen, behic. Acţiune farmaceutică: Edeme, ascită, nefrită cronică, litiază urinară, cistită, gută, reumatism, constipaţie, conjunctivită, blefarită, orgelet, eczeme, urticarie, furuncul, bronşită, astm, rujeolă, scarlatină, gripă. Remedii naturiste având la bază frunzele şi fructele de soc Infuzia din flori de soc Infuzia se prepară dintr-o lingură de flori la 250 ml apă clocotită, se ţine vasul acoperit aproximativ cinci minute, se strecoară, se îndulceşte cu miere de albine şi se consumă câte 3 căni cu infuzie pe zi, după mesele principale, în tratarea bronşitelor, scarlatinei,
4

neîntrerupt. iar întreaga cantitate se împarte în trei prize. se recomandă folosirea unei cure de două săptămâni. Pentru tratarea tumorilor maligne sau benigne se recomandă o 5 . care se vor administra înaintea meselor principale. Starea febrilă. timp de trei luni. Suc din fructe de soc 20 g fructe se storc la storcătorul electric. colici renale. Acest decoct este indicat în retenţiile de urină. Se acoperă vasul pentru 10 minute. ca laxativ. diluată în apă. Decoct din scoarţă de soc Doi pumni de scoarţă de soc se fierb într-un litru de apă. o perioadă de zece zile. nefrita cu edeme. durerile musculare şi starea generală proastă vor fi diminuate. Folosit pentru inhalaţii sau spălături oculare Într-un litru de apă se fierb pentru trei minute 50 g flori. Dacă gripa este deja instalată. se strecoară şi se foloseşte în cazuri de rinite. iar sucul obţinut se amestecă cu o lingură de miere de albine. În timpul epidemiilor de gripă de la începutul toamnei. A ceeaşi tinctură de soc este recomandată şi în cazul tratării obezităţii.reumatismului. gutei sau a scarlatinei. se filtrează. Se prepară sub forma de decoct. se recomandă administrarea a patru linguri de tinctură. reumatism şi gută. timp în care se iau câte 3 linguri de tinctură pe zi. Decoct din flori de soc. atunci când se recomandă administrarea a trei . se consumă dimineaţa.patru linguri de tinctură de soc pe zi. până ce cantitatea de apă a scăzut la jumătate. gripă sau spălături oculare. Tinctură din fructe de soc Aceasta se poate cumpăra de la magazinele specializate.

Folosirea excesivă a produselor pe bază de soc poate conduce la pierderea potasiului din organism prin urină.se obţine prin zdrobirea boabelor de soc cu ajutorul mixerului electric. păstrat la frigider. Pentru îmbunătăţirea vederii . Sucul proaspăt . Termenul de valabilitate al sucului este de 48 de ore. Tinctura .se obţine prin amestecarea sucului proaspăt de fructe de soc cu alcool dublu rafinat de 90 de grade. Se administrează 1-4 linguri pe zi. pasta rezultată se filtrează printr-un tifon pus în două. prin activarea sistemului imunitar. după care se agită bine amestecul pentru a se omogeniza. 7 Afisari 6 . element extrem de important în tratarea acestor afecţiuni.pulberea de fructe uscate Se iau zilnic 3-4 linguriţe de pulbere de fructe uscate de soc. la loc întunecos şi rece. în cure de 3-4 săptămâni.cură de treizeci de zile cu tinctură din fructe de soc. Tinctura se pune la păstrare într-o sticlă închisă bine. Este interzisă folosirea produselor din fructe sau frunze de soc în perioada de sarcină sau de alăptare. Într-o sticlă se pun un pahar de 125 ml suc de fructe de soc şi un pahar de alcool. ca detoxifiant în bolile cronice şi degenerative. Administrarea se face pe stomacul gol. ca remediu forte în curele de slăbire. Efectele sunt surprinzător de puternice. sau manual. Termenul său de valabilitate este de doi ani. iar sucul astfel obţinut se pune într-o sticlă ce se va depozita la rece. cu ajutorul unei linguri de lemn. După zdrobire. pentru creşterea rapidă a imunităţii. administrată astfel: câte 2 linguri pe zi. Precauţii Este interzis a se consuma fructele în stare crudă.

muguri. de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe. B1. Mai regasim celuloza. Pe continentul european. vita-de-vie. potasiu. suc de fructe. vinete. Este un abust fructifer cunoscut ca facand parte din flora spontana a Romaniei. cultivarea catinei Arbust fructifer. frunze si chiar scoarta. In prezent. care se utilizeaza deopotriva in industria alimentara. exista insemnari privind importanta catinei ramase de la Dioscorid si Teophast. B6. medicina traditionala o recomanda in tratamentul bolilor digestive. in farmacie dar si ca planta ornamentala. B9.3 m Catina alba .CATINA ALBA ingrijire vita de vie. uleiuri complexe. soiuri de vinete. Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori mai mult decat citricele. fructe. E. F. calciu. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g suc proaspat. pofta de mancare. betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov). Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antichitate. K. taieri arbori. Una dintre cele mai mari plantatii din tara se gaseste in apropierea Bacaului. magneziu. mancare cu vinete. Acesta din urma este si cel mai valoros din punct de vedere 7 . in silvicultura. microelemente ca fosfor.Hippophae rhamnoides a fost introdusa recent in cultura. P. Denumire stiintifica: Hyppophae rhammnoides Familia: Eleagnaceae Origine:Asia centrala Dimensiuni: 1 . In China de exemplu. ulei de peste. B2. ulei de fructe. tratamentul obezitatii. etc. fier si sodiu. Alte vitamine prezente in fruct sunt A. tufe. siropuri de fructe. cresterea plantelor. lemnul.

hipertensiunea arteriala si gingivitele. se mai intalneste pe vaile raurilor Teleajen si Dambovita. Cu catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice. Mugurii de catina au efect afrodisiac. Trotus. In subcarpatii Moldovei se intalneste pe vaile raurilor Bistrita. De asemenea se mai foloseste in alcoolism. circulatorii. Prezenta catinei albe este insa semnalata de profesorul Ion Simionescu inca din secolul 19 pe vaile Prahovei si Siretului. alergiile. De asemenea. Prin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente extraordinare pentru tratarea: depresiilor. reumatismul. astenie si stres. jeleu. nectar. lichioruri. dar si pentru consolidarea terenurilor predispuse la eroziune datorita capacitatii mari de drajonare. dulceturi. urticaria. sirop. diverse bauturi alcoolice. incepand din bazinul superior al Siretului pana la Olt. Uleiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum: ulcerul gastric si duodenal. Are o actiune reconfortanta. tumorilor. hepatice. gem. peltea. se foloseste in unele zone pentru imbogatirea in azot a solurilor. datorita nodozitatilor similare celor intalnite la leguminoase. diarea. La noi in tara. coronariene.medical. bolii Parkinson. anemii. diverse culturi). Prin prelucrarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate cum ar fi suc. podgorii. precum si in Delta Dunarii. catina alba se utilizeaza pentru consolidarea terenurilor in panta. avand in vedere numerosii spini puternici care impiedica patrunderea iepurilor si altor animale in spatiile care necesita protectie (livezi. in palcuri mixte de catina 8 . Catina este si un foarte bun antiinflamator si inhiba pofta de mancare in cazul unor tratamente ale obezitatii. adenoamelor si leucemiei. In zona subcarpatica a judetului Buzau catina alba are o frecventa mai mare decat in alte zone din Romania. Se utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. chiar cu efecte usor narcotice. In agricultura. afectiunile neuroendocrinologice. catina alba creste spontan in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia. dar si sub forma de gard viu. Putna si Milcov. Datorita capacitatii mari de drajonare.

Malurile. domnul Moraru Ionut. 2. cand galbene. pe crengile carora stau ciucur bobite portocalii". si indeosebi rezultatele acestora. C. un decor frumos se prezinta ochiului. Cresterea si fructificarea la catina alba Catina se prezinta ca un arbust inalt de 1. antioxidanta. la al 12-lea Salon international de inventii.5 m. colorate cand ca huma. readuc tara noastra in prim-planul lumii stiintifice internationale.si catina alba . 2002. F. prin viroagele din apropierea Campinei. stimulanta si tonica SNC. sefa de lucrari la Catedra de microbiologie a Universitatii Bioterra din Bucuresti si secretarul stiintific al Facultatii de Ingineria Produselor Alimentare au creat un procedeu de obtinere si conservare naturala a unui suc pe baza de catina alba. tehnici si produse noi. 2000 si Medalia de argint la Salonul international de inventii. galbenul nisipului. ea creste 9 . cu o actiune marcant antioxidanta. autoarea a primit Medalia de argint la Salonul international de inventii. preocuparile cercetatorilor in privinta acestei plante. cu numerosi tepi puternici.capsule continand radacini de ginseng rosu. Acest suc este un biostimulator. acizi organici. minerale. Pentru aceasta creatie. In functie de conditiile de clima si sol. Geneva. intre care salutara este prezenta seleniului din catina (unul dintre cei mai puternici antioxidanti). numai rapi. cresterea capacitatii de efort fizic si intelectual al organismului.rosie . bioflavonoide. imbogatit cu extracte de plante aromate si medicinale. produse si tehnologii noi EUREKA . de la Asociatia Stiinta si viata obtine medalia de bronz pentru mai multe preparate medicinale.5 . La acea vreme profesorul Simionescu observa doar caracterul de planta decorativa a catinei.3. licopine (coloranti naturali). In anul 1999. de Hippophae rhamnoides si de maces cu o actiune vitaminizanta. gresia dezgolita ori chiar caramiziu.Hippophae rhamnoides. printre care Vita-Gins .) Revenind in zilele noastre. E.Bruxelles.Tamarix gallica . vinete. cand mai albie. ("Cand trenul te duce spre Sinaia. sunt impestritate de dese tufe argintii. Geneva. Doamna Nicole-Livia Atudosiei. fiind bogat in vitaminele A.

cu perisori solzosi de culoare cenusie-argintie pe ambele fete. Catina alba este o specie unisexuat dioica. mai groase si de culoare inchisa. Acestea patrund in planta prin perisorii absorbanti printr-un mecanism de atractie chimica (recent s-a descoperit ca bacteriile sunt atrase de flavone secretate de radacina) si se instaleaza in interiorul radacinii plantei unde formeaza formatiuni globuloase cu aspect de noduri. Sistemul radicular este foarte bine dezvoltat. O particularitate a catinei este prezenta a numerosi spini puternici. molibden. precum si mugurii mai mari. Azotobacter. Aceste nodozitati sunt formatiuni simbiotice produse de bacterii din genurile Rhizobium. transformandu-l in azot asimilabil. Frunzele sunt ele insele bogate in vitamina C. De la aceasta caracteristica ii vine si denumirea populara de catina alba. In interiorul nodozitatilor bacteriile se dezvolta. scurt petiolate. la 20 cm adancime si are mare capacitate de drajonare. Toate cresterile anuale de pe tulpina si ramuri se termina cu astfel de ghimpi. Florile 10 . dispuse altern. raspandit mai mult la suprafata solului. bacterii fixatoare de azot care traiesc libere in sol. au ramuri anuale mai lungi. Frunzele sunt mici. foarte ascutiti. cu limbul ingust si lung de 5-6 cm. avand plante deopotriva femele si barbatesti. care cu timpul se inchide la culoare. Clostridium. Pe radacinile catinei se formeaza nodozitati fixatoare de azot. si anume ca tufa joasa taratoare in zonele aride si pe soluri sarace. de culoare bruna-verzuie. se inmultesc si fixeaza azotul atmosferic. Formarea acestor formatiuni este avantajata de prezenta unor microelemente ca bor. sau sub forma arborescenta de 8-10 m inaltime pe soluri fertile. lignificati. Tulpina catinei are o scoarta neteda.diferit. iar planta utilizeaza azotul organic fixat de bacterii. Catina alba intra pe rod in anul 3 de la plantare si are o durata de productie de 18-20 de ani. Plantele barbatesti sunt mai viguroase decat cele femele. ca la leguminoase. Bacteria isi insuseste de la planta zaharuri si alte substante pe care nu si le poate sintetiza. calciu si sulf.

cand temperatura medie diurna este de 12-15°C si se desfasoara pe o perioada de 15 zile. si se afla pe ramurile anuale. productie scade foarte mult. iar plantele incep sa se usuce total sau partial. In perioada optima de productie se obtin cantitati ce pot depasi 25 tone/ha. mici. foarte scurt pedunculate si asezate unul langa altul. ele pierd multa aciditate si au aroma particulara. calitatea fructelor se depreciaza. Fructele de catina au un miros placut si aromat. in timp ce plantele femele infloresc o data cu infrunzirea. La sfarsitul lui septembrie inceputul lui octombrie fructele ajung la maturitate optima. Daca recoltarea se face cu intarziere. mai puternica atunci cand recoltatul se face dupa inghet. fructele imbraca ramurile ca un manson. de forma variabila. foarte suculenta si lasa pete unsuroase. Fiind in numar foarte mare. iar semintele sunt complet formate si sunt capabile sa germineze. La maturitate completa. Florile femele sunt grupate cate 10-12 intr-un racem foarte scurt. ea crescand in zonele submontane si montane dar si 11 . Catina alba infloreste in aprilie mai. Maturarea fructelor incepe in luna august. Culoarea lor predominanta este portocalie. Fructele se ingalbenesc. cu treceri spre galben. chiar turtita. fructele crtesc in volum. cresterile vegetative sunt mici. acestea crapa si pierd din suc. La sfarsitul perioadei de inflorire. catina intra in declin. In plantatii. de la ovoida la globuloasa. florile femele polenizate evolueaza spre fructe. Plantele mascule infloresc mai devreme. Dupa 18-20 de ani. Polenizarea se face cu ajutorul vantului si al insectelor.barbatesti sunt grupate in conuri scurte de culoare bruna. Mai rar apar si fructe de culoare rosie. Cerintele fata de factorii de mediu Catina alba este deosebit de adaptabila diferitelor conditii climaterice. fiind acre si astringente. Culoarea pielitei si a pulpei se intensifica. 3. catina alba intra pe rod din anul al treilea. dar nu se consuma cu placere in stare proaspata. Pulpa fructelor este de culoare galbena sau portocalie. in primele saptamani. Fructele sunt drupe false.

la infiintarea plantatiilor in general se va evita un astfel de sol. pe toata perioada zilei. pe terenuri uscate. Catina are insa nevoie de foarte multa lumina. raportandu-se cazuri de supravietuire chiar dupa geruri de -40 °C. din grupul plantelor lemnoase din flora spontana care suporta o concentratie mai mare de saruri (0. Gips .in zona de podis. rezistand la cele mai cumplite secete din zona temperate. la temperaturi la nivelul solului de pana la + 45 °C. In privinta temperaturii. sau la liziere.rezulta ca deseu in procesul de fabricare a acidului fosforic sau a fosfatului trisodic. Are valoarea de acidifiere de 260% fata de gips. pe care alte specii nu se pot dezvolta. Este etalon in masurarea valorii de acidifiere (=100). Catina este un arbust adaptabil pana la extrem pe orice tip de sol. 2. 12 . dar si la inundatiile temporare. dar si pe cernoziumuri si soluri brunroscate. catina este putin pretentioasa. prundisuri. Chiar daca aceasta planta manifesta o rezistenta sporita. Uimitor.este amendamentul cel mai des folosit la imbunatatirea solurilor saraturoase.se obtine prin imbibarea cu acid sulfuric a unui amestec de sulfat de fier. productia optima se obtine in zonele in care planta este expusa direct la soare. Aceeasi rezistenta o manifesta si la temperaturi pozitive excesive. rape. 3. sulfat de aluminiu si sulfat de calciu. Profesorul Davidescu sugereaza urmatoarele substante: 1. se vor aplica amendamente chimice pentru corectarea reactiei alcaline a solului. iar daca totusi suntem nevoiti sa cultivam pe sol saraturat. Fosfogips . Fata de umiditate. Profesorul David Davidescu aminteste de catina alba ca facand parte. catina creste chiar si pe soluri saraturoase. alaturi de catina de rau (Tamarix pailassi). suportand temperaturi joase de pana la -35 °C. catina se adapteaza foarte usor. Este intalnita indeosebi pe prundisuri. Are o valoare de acidifiere de 80% fata de gips.15%). Acifer .

amendamente sau agenti chimici de combatere a bolilor si daunatorilor. In cazul in care solul este mentinut in plantatie ca ogor negru.produs incolor. reactia solului poate fi una contrara asteptarilor. de forma ovala sau cilindrica. repartizarea sarurilor pe profil. iar o data la 3 ani se administreaza 20-30 t/ha gunoi de grajd. uniforma pe toata suprafata. Principalele soiuri cultivate in Romania. unde plantele se dezvolta foarte incet si cresterile sunt mici. cu peduncul lung de 3-4 mm. orizontul de saraturare. solubil in apa. etc. Pe solurile fertile sau potrivit de fertile ingrasamintele incorporate la infiintarea plantatiei sunt suficiente pana cand planta se aprovizioneaza singura cu azotul atmosferic. In caz contrar. subtiri. Praf de lignit 9. continutul in saruri a panzei freatice. Pe astfel de terenuri se aplica lucrarea cu paraplaul. Fertilizarea solului se impune numai in plantatiile situate pe terenuri sarace.sare cristalina verde.5 g. Se recomanda asadar consultarea inginerului agronom inainte de aplicarea oricaror fertilizanti. Sulfat de aluminiu . Sulf . Carbonat de calciu Utilizarea acestor amendamente se face dupa norme bine stabilite. 200 kg/ha sare potasica.4. dupa analize riguroase. un plug in forma de sageata care ridica brazda dar nu o si intoarce. Sunt o sumedenie de conditii ce trebuie avute in seama. Clorura de calciu 8. 300-400 kg/ha superfosfat. 4. la plantarea puietilor se dubleaza cantitatea de ingrasaminte organice si chimice.valoarea de acidifiere 550% 7. ceea ce usureaza 13 . valoare de acidifiere 72% 6. Mranita ofera mediul perfect pentru dezvoltarea sistemului radicular insuficient al drajonului. cu val oare de acidifiere 72% 5. gunoiul de grajd se ingroapa imediat dupa imprastiere la o adancime potrivita. in functie de cantitatea de saruri din sol. In aceste cazuri. Serpeni 11 : are fructe foarte mari. de culoare portocalie deschis. Sulfat de fier . in medie de 0. Totodata este indicat adaosul de mranita in cazul infiintarii de plantatii prin drajoni.

Intra pe rod destul de tarziu.8 m in inaltime.5 m. care permite plantarea la distante de 3/1. Tufa este foarte viguroasa si mult ramificata. usor alungite. Butasul poate avea lungimea de 18-22 cm si un 14 . cu cresteri puternice. Delta 3 : un soi rar cu cresteri viguroase si tendinta de a forma trunchi. cu peduncul scurt de 2 mm. Cresterile de 1-2 ani au culoarea gri deschis. ceea ce ingreuneaza recoltarea. 5. Obtinerea materialului saditor Sunt mai multe metode de inmultire care se preteaza acestei specii. si are fructele aglomerate. Tufa este viguroasa. Delta 1 : de asemenea cu fructe mari. de culoare gri deschis. cresc plantele cu fructe portocalii. de culoare portocalie. de culoare portocalie. lungi. dispuse sub forma de manson. Dupa jumatatea lunii octombrie recoltarea se poate face prin scuturare. de 4-6 kg/planta. cu mari aglomerari de fructe. Maracineni 1 : fructul de marime mijlocie. aerisita si rodeste aproape de baza.recoltarea manuala. Un specific al soiului se datoreaza taliei mici. cu spini rari dar puternici. Tufa este potrivit de viguroasa. rotund. rotunde si mijlocii ca marime. Este un soi precoce si foarte productiv. cu productie de pana la 22 t/ha. Murgesti 1 : are un fruct frumos de marime mijlocie. Are fructe rotunde portocalii. si se pot recolta 6-7 kg/planta. dupa desprinderea de planta mama. in primul an de rod. cu nuante de maro pe partea umbrita. lucios. se obtin in medie 8-10 kg de fructe/planta. Nu prezinta spini. de marime mijlocie spre mica. Pe lemnul batran fructifica pe formatiuni scurte. nu depaseste 1. prevazute cu spini mari. Culoarea ramurilor este gri in primii 2 ani. drepte. Productia este medie. cu spinii lungi si rigizi. de culoare galben intens. Rodeste abundent si constant 8-10 kg/planta. aproape rotund. Cele mai importante sunt: Inmultirea prin butasi : Butasirea este o metoda de inmultire vegetativa prin care portiuni de ramuri sau lastari sunt puse la inradacinat in conditii optime controlate. Planta este viguroasa. In flora spontana.

cu cat fructele sunt mai coapte si puterea de germinare creste proportional. Musuroiul se desface de regula dupa 2 ani.ele se cresc in solarii cu ceata artificiala si se pot aplica adaosuri cu substante favorizante inradacinarii (auxine). Butasirea in sistem intensiv se face in sere cu temperatura controlata. In functie de varsta fragmentului detasat. Inmultirea prin marcote : Marcotajul este o metoda de inmultire similara butasirii. In cazul butasirii in sistem clasic se recomanda plantarea butasilor la 10-15 cm unul de altul. Pentru extragerea semintelor.diametru la baza de 6-10 mm. aceasta se practica in lunile de vara. Tehnica utilizata este cea clasica. Inmultirea prin drajoni : Drajonarea este capacitatea plantelor de a produce lastari direct din mugurii adventivi aflati la nivelul coletului. cand marcotele sunt foarte bine inradacinate. cu precadere in iunie-iulie. Dezavantajul acestei metode fata de butasire si marcotaj este impurificarea soiurilor. distingem butasirea in uscat. din care cauza randamentul de prindere la plantare nu este cel mai bun. cu diferenta ca lastarul nu este detasat de planta mama. se preseaza printr-o sita deasa pentru a se desprinde din invelisul protector. primele doua fiind tipuri de inmultire 15 . Este o metoda de inmultire cel mai des utilizata la vita de vie. Catina se preteaza la marcotajul prin musuroire. fructele bine coapte se zdrobesc. Capacitatea mare de drajonare a catinei permite recoltarea drajonilor si folosirea lor direct pentru plantare. Butasirea in verde se face dupa cum se poate subintelege din denumirea. De cele mai multe ori. pe biloane. Se recomanda fertilizarea terenului destinat plantarii drajonilor si adaos de mranita. tot sub ceata artificiala. Insa. si cu incalzirea solului la 22°C. cu ramuri verzi. la care se utilizeaza ramuri de peste 1 an. ramuri tinere care necesita o tehnologie superioara . Inmultirea prin seminte : Semintele de catina pot germina din momentul in care fructul a inceput sa-si schimbe culoarea in galben sau portocaliu. iar de la o planta se pot obtine 10-12 marcote. drajonii tineri au un sistem radicular slab dezvoltat.

din mai multe motive : . Terenul destinat insamantarii trebuie sa fie curat. In timpul vegetatiei se efectueaza lucrarile normale de ingrijire. precedata de fasonarea radacinilor (scurtarea lor) la 6-8 cm si mocirlirea radacinilor intr-un amestec de nisip. iar pamantul se trateaza saptamanal cu hipermanganat de potasiu de concentratie 1 la mie timp de 30-35 zile de la rasarire. la 70°C timp de 3-4 zile. Dezinfectarea chimica cu permanganat este eficienta impotriva fungilor si a bacteriilor. Plantarea puietilor se poate face toamna si primavara. semintele se stratifica timp de 30 de zile in nisip sau in pamant umed. Dintr-un kilogram de fructe se obtin 80-90 g de samanta. Adancimea de semanat este de 1 cm. Dupa ce se scot din apa. iar cantitatea de samanta este de 2-3 g/m2. Este mai recomandata toamna. Inainte de semanat. Semintele se spala bine. 2 sau 3 ani. este indicata atunci cand nu suntem siguri de materialul biologic pe care il avem la dispozitie. Termoterapia actioneaza si impotriva virusurilor.vegetativa prin care caracteristicile plantei mama se transmit fidel in descendenta. Desi metoda termica este mult mai costisitoare.perioada de plantare este mai lunga 16 . la temperatura camerei. la temperaturi de 3-5 °C. mai complicat. se usuca la umbra in curent de aer. ineficienta impotriva unor eventuale infectii virale. cu sol usor. Plantarea se face clasic. Pentru rezultate mai bune se practica inmuierea semintelor timp de 30 de ore inainte de semanat in apa curata. argila si gunoi de grajd timp de 15 minute. Semintele se pot trata impotriva ciupercii Pytium debaryanum. semintele se dezinfecteaza timp de 10 minute intr-o solutie de hipermanganat de potasiu (KMnO7) sau termic. dupa care se pastreaza in saculeti de panza pana la data semanatului. maruntit si fertilizat. Rezultate mai bune se obtin la semanarea de primavara. 20-25 cm sau 30-35 cm. Semintele se seamana in straturi la distanta de 12-15 cm. dupa care puietii vor ramane in acelasi loc 1. Inmultirea prin puieti : se presupune in acest caz ca dispunem deja de materialul saditor si nu ne ramane decat sa il plantam. in functie de soi.

dar si cu scop de fasonare a acesteia. legate mai ales de obtinerea de material saditor liber de virusuri. Inmultire prin metode moderne: se utilizeaza din ce in ce mai mult pe plan mondial. dar ea se aplica indeosebi in ameliorare sau pentru raspandirea soiurilor certificate in plantatii. vigurozitate. Compatibilitatea intre cei doi parteneri este o conditie esentiala reusitei altoirii. procentul de prindere se apropie de 100%. printre primele de acest gen din Romania. cu cresteri viguroase. Imediat dupa plecarea in vegetatie se mai efectueaza o lucrare de taiere in verde. Este o metoda de inmultire a soiurilor valoroase.precipitatiile se acumuleaza in sol ceea ce permite ca radacinile fasonate sa se cicatrizeze. pe care vrem sa o replicam. etc). aplicata in tara noastra de foarte mult timp. dupa preferinte. si sa realizeze un contact intre ele si particulele de sol. Dezavantajele legate de pretul ridicat. cu scopul de a stimula formarea coroanei. In acest caz. tehnologia necesara si cerinta de personal calificat sunt depasite de principalele avantaje ale acestor metode. in functie de tipul de conducere preconizat.. Aceasta metoda se foloseste mai rar in cazul catinei. primul avand sistem radicular bine dezvoltat. iar lemnul se matureaza inainte de venirea inghetului. Despre acestea. de arbori si arbusti. In urma unei astfel de operatii reusite rezulta un individ care prezinta insusirile urmarite. Metodele sunt deosebit de utile in cazul speciilor la care metodele traditionale de inmultire 17 . in randurile imediat urmatoare. insusirile plantei mama (productivitate. Profesorul Ioan Ionescu de la Brad aminteste peste 10 tipuri de altoire in tratatele sale de agricultura.temperaturile sunt mai blande . Puietii plantati din toamna pornesc primavara normal in vegetatie. detasat de la o planta cu caracteristici valoroase. obtinerea materialului intr-o cantitate foarte mare (de ordinul milioanelor) intrun timp scurt si intr-un spatiu redus. Altoirea presupune unirea a doi parteneri : portaltoiul si altoiul. si altoiul. Inmultirea prin altoi: altoirea se practica indeosebi la speciile lemnoase.

etc.vegetativa sau sexuata nu dau randament. In functie de tipul de plantatie. Institutele de la Maracineni. in functie de relief si tipul de sol se alege directia randurilor. catina fiind pretentioasa din acest punct de vedere. as recomanda celor care doresc sa infiinteze o astfel de plantatie sa isi procure materialul biologic din surse autorizate. etc. care nu prezinta probleme. fac parte culturile de meristeme. in sensul producerii unor noi soiuri. cu si fara trunchi. cu varful corespunzator celui mai inalt punct al terenului. catina se planteaza in copci la 20-30 cm adancime. Infiintarea si intretinerea plantatiilor In primul rand. histologice. Se obtine astfel o plantatie in mozaic. devirozarilor. Dintre aceste metode de care aminteam. Forma plantatiei va fi dreptunghiulara sau patrata. este in general caracteristica tipurilor de plantatii intensive. Fundulea sunt institutii prestigioase care s-au remarcat de-a lungul timpului prin brevetarea unor soiuri valoroase. Pe terenurile plane. directia randurilor se va alege astfel incat plantele sa beneficieze de cat mai mult soare. unde el este obtinut tocmai prin metodele amintite mai sus. La catina acest mod de inmultire (micropropagarea) face apanajul laboratoarelor de cercetare. catina se poate conduce sub forma aplatizata sau sub forma globuloasa. apexuri. fragmente foliare. si astfel incat pomii randurilor cu sot sa fie plantati la jumatatea distantei dintre pomii randurilor fara sot. dar nu este o regula. 6. stiu ca specialistii de acolo sunt oricand bucurosi sa ofere informatii despre modul de achizitie a puietilor. Distantele de 18 . respectiv de la institutele de cercetari din tara. Pe terenurile in panta predispuse la eroziune se alege plantarea in triunghi. Stefanesti. specifica combaterii eroziunii. pe medii de cultura speciale si in conditii aseptice. Aceste culturi se realizeaza in laboratoare. In incheiere. Din experienta. din diferite specii cultivate. intensiv sau clasic. diferitelor studii biochimice. cu tendinta de desertificare. Conducerea sub forma aplatizata. O ultima observatie : pe terenurile excesiv nisipoase.

5/2 . se mentine obligatoriu ca ogor negru. legate de mecanizarea de intretinere a solului. solul.5 m. unde distantele de plantare sunt 3. mai ales in zonele cu precipitatii frecvente. aceasta fiind de fapt forma naturala a catinei. Solul se poate inierba si pastra ca atare si pe terenurile plane si umede cu exces temporar de apa cu conditia ca in perioadele secetoase iarba sa fie cosita des iar in jurul plantelor sa se lucreze ca ogor negru. toate lucrarile solului se pot face mecanizat cu combinatorul. ce nu concureaza catina si permit executarea mecanizata a lucrarilor. in plantatiile de catina.8-3 m intre randuri si 2 m pe rand. de combatere a bolilor si daunatorilor. unde mocirlirea ar putea crea probleme. 8. efectuarii diferitelor lucrari. a taierilor. Daca spatiul dintre randuri permite. Inierbarea intervalelor este indicata si pentru usurarea culesului.2. taierea de formare consta in alegerea axului si a 35 ramuri laterale cat mai bine asezate pe ax. iar terenul pe directia randurilor se lucreaza ca ogor negru (similar plantatiilor viticole). cand pe mijlocul intervalului este posibila cultivarea plantelor de talie mica. Conducerea globuloasa a tufelor se practica in plantatiile clasice. In plantatiile unde catina are si rolul de a preveni sau combate eroziunea solului. Atat ramurile cat si 19 . Intretinerea solului Pentru a asigura conditii bune de crestere si dezvoltare a radacinilor si a inlatura orice concurenta. Taierile de formare si fructificare Taierea de formare incepe o data cu plantarea sau imediat dupa plantare si se executa diferentiat in functie de tipul de coroana ce urmeaza sa se proiecteze. 7. sau la plantele isolate. Conducerea aplatizata a coroanei satisface in mare masura cerinta de lumina a catinei. Prin dirijarea sub aceasta forma a coroanelor se realizeaza o serie de avantaje de ordin agrotehnic. usurand executarea unor lucrari de taiere si recoltare. intervalul dintre randuri se poate mentine inierbat.plantare sunt 2. Exceptii se pot face in primul an si eventual in anul 2 de la plantare. Pentru formele de coroana globuloasa sau usor turtite.

pana la inaltimea de 1. iar o alta parte se taie in cepi de 1-1. fie prin taieri fie prin palisare. prin taiere.7 m considerata ca potrivita pentru executarea manuala a lucrarilor de taiere si recoltare.8 m. in functie de vigurozitatea cresterilor. precum si intinerirea lor. Anual se raresc formatiunilor de rod la distanta de 10-12 cm in zonele mai putin luminate si de 6-7 cm catre periferia coroanei. care va inlocui formatiunea de rod care a fructificat anul precedent. urmarindu-se ca rodul sa se gaseasca cat mai la periferia coroanei. cu deosebirea ca distantele dintre ramurile de semischelet este de 12-15 cm si sunt preferate acelea care au o pozitie bilaterala alterna. Taierea de fructificare este orientata mai mult asupra ramurilor care rodesc.6-1. Se indeparteaza axul la 35-40 cm inaltime.5 cm. Concomitent cu imbracarea corecta a axului cu ramuri de schelet. din cresterile rezultate se aleg ramurile de schelet care sunt orientate pe directia randului. O parte din formatiunile de rod se elimina de la baza. 20 . Se aleg 2 ramuri de schelet ce au pozitii in directia randului. taierea urmareste repratizarea uniforma a ramurilor de rod. rodul se dirijeaza spre periferia coroanei. In continuare. La inceput rodul este concentrat pe ax si la baza ramurilor de schelet. cresterile anuale de prelungire se scurteaza cu 1/3. Pentru obtinerea de coroane aplatizate taierea de formare incepe tot de la plantare. Catina intra pe rod in anul 2.axul se scurteaza cu 1/2 sau 1/3. De asemenea. In anii 2 si 3 se urmareste garnisirea axului din 30 in 30 cm cu ramuri de schelet. la care se si proiecteaza primul etaj.6-1. In scopul obtinerii unei garnisiri bune cu ramuri de schelet si semischelet. 3 sau 4 de la plantare. se executa aceeasi operatie si pe ramurile de schelet. Ramurile de semischelet se raresc la 15 cm una de alta si se scurteaza la 30 cm. Pe masura ce plantele avanseaza in varsta. Din lastarii care se formeaza pe cepi. Ramurile de schelet se pot dirija pe sarmele spalierului. se elege cel mai viguros si cel mai bine plasat. in anii 2 si 3. pana la inaltimea de 1.

scad in greutate. dar partial se poate executa si in perioada maturarii fructelor cand recoltarea se face prin detasarea ramurilor de rod. Pentru obtinerea de suc de fructe de catina in scopuri industriale. greble. depozitarea lor trebuie 21 . Se folosesc si sisteme mai practice de recoltare. se zdrobesc. si 20-22 kg pe zi de pe ramuri detasate. Recoltarea si valorificarea Operatiunea cea mai dificila este recoltarea. Momentul optim de recoltare se stabileste in functie de modul de valorificare a fructelor. Se mai practica sistemul de detasare a ramurilor cu rod si recoltarea ulterioara a fructelor. iar o parte din ele crapa in momentul recoltarii. un muncitor ajungand sa recolteze 15-16 kg pe zi direct din tufa. fructele sunt supramaturate. culesul se efectueaza din a doua jumatate a lunii august pana la jumatatea lunii octombrie. si deci sunt acumulate majoritatea substantelor active. Taierea de fructificare se efectueaza toamna sau primavara. precum si instalatii fixe unde ramurile cu fructe detasate sunt fragmentate. Fructele culese manuale sunt curate. care se bazeaza pe folosirea unor instrumente ajutatoare ca piepteni de metal cu dinti lungi. Deoarece fructele de catina sunt perisabile. prinderea lor puternica de ramuri precum si pedunculul scurt sunt principalele cauze care ingreuneaza recoltarea. iar planta nu este deloc afectata prin taierea formatiunilor de rod. Culesul se va efectua in momentul in care fructele ajung la greutate maxima. Recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu bob direct de pe tufa. etc. fructele mici si aglomerate. s-a recurs la instalatii mobile de presare a fructelor direct de pe tufa. Cu ajutorul acestor instrumente randamentul creste simtitor. Dupa aceasta data. Calendaristic.Aceasta operatiune de inlocuire alternativa se repeta dupa aceleasi principii an de an. 9. zdrobite si presate. Tufele dese cu spini lungi si puternici. carlige. Un muncitor poate culege 5-10 kg pe zi. in schimb randamentul este scazut.

prelucrarea. Mg. Fructele de catina se pot valorifica sub forma de suc.5 ha) fac obiectul finantarii prin programul Sapard. marmelada. Legislatie Catina se regaseste in anexa 7 a ordinului MAPAM nr 564/2003. avand un mare numar de aminoacizi. Fe. cetone ( metilheptenona şi acetofenona ). Mirosul specific. transportul si depozitarea fructelor.8. amine. saruri de Ca. clorofila 0. 10. nectar. gustul amarui. de culoare verde – inchis caracteristica. cu sume intre 10000-500000 Euro Frunze Urzica –Folium Urticae Familia Urticaceae Materia prima: Herba Urticae constituita din tulpini tinere recoltate inainte sau in timpul infloririi.4. intitulat Reguli si norme tehnice interne privind producerea in vederea comercializarii. Si. acid folic. nectar. etc. late de 2-4 cm. sitosteroli. substante de natura glucidice. acid pantotenic. acid formic si acetic vitaminele C. gem. B2. si K ( cca 400 unitati pe gram ). b-caroten. acoperite cu peri aspri. Trebuie acordata mare atentie la manipularea. iar transportul in ladite ce nu depasesc cantitatea de 4 kg. sirop. etc. controlul si/sau certificarea calitatii semintelor si a materialului saditor din unele specii de plante produse si comercializate pe teritoriul Romaniei. petiolate. substante grase. sirop.sa se faca in ambalaje mici. steroli. fosfati s. marmelada. mai ales in faza de maturitate deplina.a. Substanta vezicanta pentru piele a plantei 22 . ulei volatil. cu varful ascutit. Infiintarea de plantatii de catina (peste 0. In stare proaspata ele se pot pastra timp de 3-4 saptamani in depozite frigorifice la temperatura de 0 °C. masura 3. lungi de 7-14 cm. gem. protoporfirina si coproporfirina.3 – 0. avand frunze ovale cu marginea dintata. Compozitia chimica: Substantele de natura proteica. Fructele de catina se pot valorifica sub forma de suc.

000. In urzicile tinere. 1/10. mult utilizata drept colorant verde sau deodorant. senzatia de arsura la nivelul pielii. dar mai ales dar mai ales ca dezodorizante in tot felul de preparate medicamentoase si cosmetice sub forma de pomade.000 din aceasta toxina produce inca efectul urzicant la nivelul pielii. productia toxinei inca nu are loc.utilizari terapeutice: In medicina traditionala. care chiar dupa fierbere. dermatoze ). Empiric. Actiune farmacodinamica . disparand astfel proprietatile vezicante. hemostatice. duce la aparitia unei iritatii gastrice. imposibilitate de a urina. cicatrizante ( in arsuri. paste de dinti. Se prescrie un decoct preparat astfel : o lingura produs vegetal se fierbe 5 minute cu 150 ml apa. atat lichidul cat si partea vegetala integrata. S-a demonstrat ca extractele de urzica provoaca o eliminare renala abundenta de acid uric. urzica mai contine histamina. sprayuri deodorante. antidiabetice. Prin uscare. Se beau zilnic 3 decocturi. timp de 4-6 saptamani. Aceasta din urma se foloseste mai rar ca atare. guma de mestecat. ca saruri de sodiu sunt solubile in apa si se folosesc ca antituberculoase. In ceea ce priveste actiunea diuretica. de culoare verde. iar pe de alta parte deplaseaza acidul uric din tesuturi. este de asemenea. Acestea. Mai importanta este insa pentru extractia b-carotenului ca sursa de provitamina A si pentru obtinerea clorofilei. aceste substante se pierd sau se transforma. De aceea. edeme. cat mai ales sub forma produsilor sai de degradare hidrolitica. nu se vor folosi urzici mature sau batrane. o enzima si o toxalbumina. urme de acid formic si o toxina urticanta a carei compozitie chimica este inca nedeterminata. Clorofilina de cupru.proaspete este formata din acid formic. aerosoli. operatie prin care clorofila este transformata in asa-zisele clorofiline. diuretice si colagoge. cazurile de lombago şi sciatica se trateaza prin flagelarea locurilor dureroase cu un 23 . In afara de substantele amintite. urzica a fost utilizata pentru proprietatile sale antianemice. antianemice. ca reumatismul si guta. trecandu-l in circulatia sanguina. trebuie specificat ca frunzele de urzica se folosesc in special pentru tratamentul bolilor metabolice.

Cu aspectul sau ne tine la distanta. iar senzatia initiala de arsura se transforma intr-o senzatie de caldura placuta care invaluie tot corpul. 24 . decoctul 3-10 % si extractul 1:2 in alcool de 70 °C. Urzica este curativa începand de la radacina. ca si in alte cazuri. dar trebuie sa trecem peste amintirile dureroase. astringente si antidiareice. Asupra aparatului cardiovascular determina o actiune hipertensiva. Operatia se efectueaza timp de 2-3 zile. Pacientul nu are voie. proprietati hemostatice. dupa care se face o pauza tot de 2-3 zile ca urmare a sensibilitatii pielii. deoarece senzatia placuta de caldura se transforma iarasi in arsura si usturime. S-a descris si un efect hipoglicemiant dar. alaturi de principiul hipoglicemiant exista si unul hiperglicemiant. Ca purgativ se administreaza cate un paharel de decoct. Se utilizeaza infuzia 5-10 %. Urzica – un ajutor bun la toate! Cu aspectul sau ne tine la distanta. dar trebuie sa trecem peste amintirile dureroase. Înca din antichitate se bucura de multa apreciere. dimineata. sau 5-10 picaturi de extract alcoolic. Procedeul este mai putin eroic decat pare. Tot asa de importanta este actiunea hematopoetica. Înca din antichitate se bucura de multa apreciere. Urzica este curativa începand de la radacina. sau 2-5 picaturi de extract alcoolic. continuand cu tulpina si frunzele si terminand cu florile. si de asemenea se obtin bune rezultate in tulburarile gastrice datorate abuzului de tutun. Pentru tratamentul enterocolitelor se administraza cate o lingura de infuzie la fiecare 1-3 ore. timp de 5-15 zile pe luna.buchet de urzici proaspete. Li se mai atribuie frunzelor de urzica si preparatelor obtinute din ele. Interesante sunt si proprietatile galactogoge si de stimulare a secretiei pancreatice. comparabila cu cea a spanacului si a preparatelor de fier. insa sa vina peste zi in contact cu apa rece. deoarece cei care aplica acest tratament capata obisnuinta. de 2-4 ori pe zi. continuand cu tulpina si frunzele si terminand cu florile.

Obiceiul antic de a te lovi cu urzici are o explicatie plauzibila. Stimuleaza metabolismul si secretia bilei. 25 . Aparent. Asociata cu alte plante medicinale. gastrica si intestinala. le este recomandat sa bea ceai de urzici o perioada mai îndelungata. poate usura procesul de urinare la barbati. mai ales daca prostata este inflamata. Stimuleaza totodata peristaltismul intestinal si digestia. poate scadea tensiunea si usura sindromul premenstrual. Celor ce sufera de orice fel de alergie. remineralizeaza si echilibreaza sistemul de aparare al organismului. Combate tusea. Elimina starea de anemie. Actioneaza bactericid limitand sau înlaturand multiplicarea bacteriilor. urzica este de mare ajutor în cloroze. Fluidifica secretiile bronhice si favorizeaza eliminarea lor prin expectoratie. Beneficii multiple Urzica este recunoscuta pentru actiunea ei benefica asupra organismului uman. Are efect benefic in bronsite si astm. urzica este folosita cu succes si contra leucemiei. Urzica este un diuretic. Se credea ca frunzele întepatoare ajuta patrunderea acestor substante în locurile afectate. si anume: • • • • • Vitaminizeaza. Ajuta corpul sa elimine acidul uric si bacteriile care cauzeaza infectii ale tractului urinar si pietrele de rinichi. cea pancreatica.Datorita substantelor sale active hematopoietice. anemii si alte boli grave ale sangelui. planta contine antihistaminice si antiinflamatorii naturale. Aceasta planta anihileaza predispozitia la raceli si combate afectiunile artritice si reumatice. De asemenea. De asemenea.

dizenteria si starile inflamatorii ale mucoasei tubului digestiv. cicatrizand ranile. Asigurati-va ca purtati manusi cand culegeti urzicile. Pentru a mentine substantele active. Ca mijloc profilactic însa. Puteti însa adauga musetel sau menta pentru îmbunatatirea gustului. În medicina populara. la ulcerele intestinale si bolile de piept. Influenteaza favorabil reumatismul si guta. 26 . leucocitelor si trombocitelor. la secretii abundente ale stomacului si aparatului respirator. la crampele si ulcerele stomacale. ceaiul de urzici scade nivelul glicemiei. Ceaiul se bea fara zahar. se bea o singura ceasca cu ceai de urzici zilnic. Scade glucoza în sange. biliare si splenice (chiar in cazul tumorii la splina). precum si retentia urinara patologica. El vindeca si bolile si inflamatiile cailor urinare.• • • • • • • Combate diareea. ceaiul se prepara doar prin oparire. este recomandabil mai cu seama pentru o cura de primavara! Folositi 2 lingurite de urzici uscate la o ceasca de apa fierbinte si beti infuzia de 4 ori pe zi. cura cu ceaiul de urzici este propusa pe o durata de mai multe saptamani in afectiunile hepatice. Actioneaza împotriva viermilor intestinali. Activeaza procesele fiziologice de formare a eritrocitelor. Este tonic capilar si combate matreata. fluidifica sangele. Activeaza regenerarea tesuturilor si epitelizarea. tepii plantei contin histamine care provoaca durere pentru cateva ore. Avand în acelasi timp un efect usor laxativ. tot timpul anului. Ceaiul de urzici Avand o influenta pozitiva asupra pancreasului.

radacinile bine spalate si periate (2 maini pline) si de urzici proaspete (tulpina si flori – aceeasi cantitate) se lasa peste noapte in 5 litri de apa si se încalzesc a doua zi pana dau în clocot.Puteti manca frunze proaspete sau fierte de urzici ca pe orice leguma. Se introduc picioarele în baia facuta cat se suporta de fierbinte si se tin 10 minute. Daca se folosesc radacini de urzici. Pentru spalatul pe cap ar trebui întrebuintat în acest caz sapun medicinal. scoase din pamant primavara sau toamna. consumul prelungit de urzici poate cauza un dezechilibru electrolitic. pe foc mic.radacinile. Nu se fierbe. se spala cu o perie si se taie marunt. apa în care au fiert poate fi consumata în loc de ceaiul obisnuit de urzici. se pun 2 maini pline de radacini sa stea peste noapte în apa rece. se încalzeste totul a doua zi pana da în clocot si se lasa sa stea 10 minute. ci doar se opareste. pana la fierbere. Planta este bogata în vitamina C. daca este reîncalzita. iar oamenii care mananca în mod repetat aceasta planta 27 . Tinctura de urzica . dupa care se lasa sa stea 5 minute. prin urmare. Bai de picioare . Se umple cu ele o sticla si se toarna deasupra rachiu de secara de 38-40% si se lasa sa stea 14 zile la loc calduros. Mod de folosire Infuzie . Aceasta baie de picioare poate fi folosita înca de 2-3 ori. Spalat pe cap . Urzicile raman în apa în timpul baii. Lauzele nu trebuie sa consume urzici.se foloseste o lingurita cu varf de urzica uscata la 1/4 litru de apa.urzicile proaspete sau uscate (cat luati cu ambele maini de 10 ori) se pun într-o oala de 5 litri cu apa rece si se încalzesc încet. Urzica este contraindicata… Datorita actiunii sale diuretice.

precum si retentia urinara patologica 28 . Urzica este curativa incepind de la radacina. Mina in mina cu bolile renale merg adesea durerile puternice de cap. Cercetarile de laborator au dovedit ca urzica determina contractiile uterului. n-ar mai cultiva decti urzici. am sfatuit-o sa bea acest ceai. In scurt timp au disparut atit eczema cit si migrenele. El vindeca si bolile si inflamatiile cailor urinare. Din pacate sint foarte putini cet care cunosc acest lucru.mare sau urzica-de-padure . Am putut sfatui odata pe o mama a sapte copii. deci si femeile gravide ar trebui sa se fereasca de consumul de urzici. Avind si o influenta pozitiva asupra pancreasului. trebuie tratate din interior cu plante care curata singele. avind de cele mai multe ori o cauza interna. continuind cu tulpina si frunzele si terminind cu florile. Intrucit urzica ajuta in cazuri de nisip la rinichi si in urina. Eczemele. Urzica este cea mai buna planta de leac depurativa si hematopoetica. la fel si durerile de cap care o chinuiau si ele tot de-atunci incoace. URZICA Descriere: Un medic a aratat odata intr-un discurs la radio ca urzica . Preotul elvetian Kunzle arata in scrierile sale ca urzica ar fi fost distrusa de mult daca nu s-ar fi autoaparat urzicind. In scurt t'imp acestea au disparut. Albrecht Durer (1471-1528) a pictat un inger care zboara catre tronul Atotputernicului tinind urzica in mtna. iar eu am presupus ca fermeia ar avea dupa ultima nastere probleme cu rinichii. urzica.numita si urzica-creata. insectele si alte animate ar fi facut-o de mult sa dispara. sa bea ceai de urzici.este una dintre cele mai bune plante de leac pe care le avem.trebuie sa aiba grija ca în dieta lor zilnica au introdus destul potasiu. Deci daca oamenii ar sti ce efect tamaduitor are. care de la ultima nastere tot facea eczeme. ceaiul de urzici scade nivelul glicemiei (al zaharului din singe). Inca din antichitate se bucura de multa apreciere.

Intreaga ei famllie 29 . Dupa un timp am intilnit-o din nou in mod intfmplator. primavara din plantele tinere si toamna dupa otava. Si ceaiul dinaintea micului dejun trebuie baut in inghitituri mici. mai bine din punct de vedere fizic. inghititura cu inghititura. la secretii abundente ale stomacului si aparatului respirator. O tfnara femeie din Urfahr a venit odata la mine. chiar epuizare. mi-a povestit ce repede o ajutase urzica. urzica proaspata care contine fier. bolnava de stomac si vezicula biliara". In acest caz. tot timpul anului. relativ repede. De altfel. omul se simte batrin si cu mai putina putere de munca. Beau dimineata pe stomacul gol 1 ceasca. Se bea fara zahar. De cind am aflat ce efect curativ au urzicile. De la o anumita virsta incolo se diminueaza cantitatea de fier din organism. cind rasar iarasi fire tinere pretutindeni. Ca fenomen secundar permanent manifesta dureri puternice de cap. iar eu ma simt plin de mobilitate si tinerete. Am sfatuit-o sa recurga la ceaiul de urzici. ceaiul se prepara doar prin oparire. biliare si splenice (chiar in cazui tumoril la splina). la ulcerele intestinale si bolile de piept Pentru a mentine valo-roasele substante active. pentru a-i mari efectul. in medicina populara. cura cu ceaiul de urzici este propusa pe o durata de mai multe saptamini in afectiunile hepatice. ceaiul nu-i deloc rau la gust. mi-am creat un obicei din a face o cura de patru saptamini cu ceai de urzici.Avind in aceiasi timp si efect usor laxativ. Dupa o cura de urzici ne simtim. se bea o singura ceasca cu ceai de urzici zilnic. Ca mijloc profilactic insa. Ea ne ajuta sa depasim acest punct critic. renastem si inflorim vizibil. Apar de aceea stari de oboseala. la crampele si ulcerele stomacale. este recomandabil mai cu seama pentru o cura de primavara. anemica. energia si puterea de munca ne revin. 1/2 ora inainte de micul dejun si 1-2 cesti pe parcursul zilei. Radiind de fericire. poate fi folosita cu mare succes. Familia mea si cu mine n-avem nevoie de ani de zile de medicamente. Cei sensibili pot insa adauga ceva musetel sau mentai pentru imbunatatirea gustului. Dupa o astfel de cura de ceai ma simt extraordinar de bine si am de fiecare data senzatia ca pot realiza de trei ori mai multe lucruri ca pina atunci. Este de mare ajutor si in viroze si infectii bacteriene.

Moduri de folosire"). I s-ar fi distrus astfel si ultimele radacini de par. Urzica ajuta excelent si in arterita. indiferent de unde provine.. Efectul este evident: pielea capului n-are matreata. pe care o iau cu mine chiar si in excursii sau cind calatoresc ca sa tin prelegeri.Moduri de folosire": . Celor ce sufera de orice fel de alergie (si guturaiul de fin intra aici).s-a indreptat de atunci spre aceasta planta medicinala. Cu citva timp in urma am facut cunostinta cu o femeie de circa 50 de ani care trebuia sa poarte peruca din cauza parului foarte rar.Spalatul pe cap" si . se spala regiunea inimii cu infuzie calduta 30 .Leucemie"). Foarte binefacatoare pentru orice par este tinctura de urzica. Acelasi lucru este valabil si in cazul special al stenozei mitrale.Jinctura de urzica"). pe care ne-o putem face singuri din radacini de urzici scoase din pamint primavara sau toamna (a se vedea la . induce tulburari ale irigatiei sangvine In aceasta situatie se recomanda spalaturile si baile cu infuzie de urzici. Orice spasm. urzica ajuta prin extragerea puternica a apei din tesuturi si cavitatile naturale ale corpului. urzica este folosita cu succes si contra leucermei (a se vedea articolul despre . cu un luciu frumos. Am sfcituit-o sa se spele pe cap cu infuzie de urzici proaspete si suplimentar cu infuzie din radacini de urzici.. incepind sa creasca si sa se indeseasca din nou. In hidropizii. dupa ce a facut 6 bai complete de urzici cu cite 200 grame de plante. Urzica anihileaza predispozitia la raceli si combate afectiunile artritice si reumatice. avind sciatica si dureri puternice. le recomand sa bea ceai de urzici o perioada mai indelungata.. In decursul a jumatate de an a scapat de dureri. anemii si alte boli grave ale singelui. este de folos si in cloroze. Se apleaca bustul deasupra cazii. O doamna din Eichstatt a stat timp de trei ani sub tratament medical.. Asociata cu alte plante medicinale. Mi-a urmat sfatul si s-a putut vedea pe saptamina ce trecea cum parul s-a regenerat. parul este des si matasos. Eu insumi imi masez zilnic pielea capului cu aceasta tinctura. Multi oameni suferind de aceasta boala ar putea sa scape de o amputare de picior daca ar face la timp bai de picioare cu radacini de urzici (a se vedea . Datorita substantelor sale active hematopoetice.

Dupa patru zile m-a 31 . de care n-avusese insa timp sa se ingrijeasca din cauza muncii excesiv de impovaratoare. l-am dat curaj. Dimpotriva. Si asa a ramas pina azi" (28.Dupa exact 14 zile. la a carei indepartare prin operatie nu se putea decide. O femeie din Bavaria in virsta de 51 de ani a suferit timp de 28 de ani de pe urma unei fistule. bind zilnic 3 cesti cu ceai amestecate de fiecare data cu 1 lingurita de bitter suedez. fara a fi insa vorba de o insanatosire. Astfel de scrisori sunt raze de lumina in viata mea. Da. urina sa era maro inichis si suferea de niste dureri de cap insuportabile. Nu numai ca a scapat de orice senzatie de oboseala. pe osul molar. Odata a venit la mine. O alta femeie mi-a scris ca urzica a vindecat-o de o eczema care o chinuise ani de zile. indrumindu-l spre urzicile proaspete. nici injectiile (in ultimul timp in regiunea capului). Aud tot mereu cu bucurie despre cit de multi oameni au cunoscut si simtit asupra propriului lor organism puterea lecuitoare a urzicii. fistula mea din obraz se vindecase si nu mai aveam nici o durere. de epuizare. care ii pricinuise niste dureri ce se intindeau pina in coapsa. Astfel. De atunci. care i-a aratat mai ales foarte multa intelegere. migrenele au devenit tot mai acute.. Urma sa bea 2 1/2 litri de ceai. a inceput sa adune primele urzici proaspete. masind usor in acelasi timp. la fel si o ciuperca la unghii. intrucit fistula era plasata pe obraz. asa poate ajuta buna urzica depurativa si hematopoetica pe care oricit as recomanda-o. un barbat mai virstnic. In mai 1999.11. repartizati pe parcursul intregii zile. Starea ei a devenit mai suportabila.1999). Cu trei ani in urma se imbolnavise de gripa. I-a prescris alimentafie vegetariana cu fructe si legume crude si gimnastica respiratorie. in anul 1978. tot n-ar fi suficient. A scris: . Nu i-au folosit nici numeroasele medicamente administrate. Ele-mi arata ca ne putem baza pe bunele noastre plante de leac. pIingind. dar i-a disparut si o batatura purulenta. incit omul era tn pragul sinuciderii. aceasta femeie nefericita s-a adresat unui tamaduitor. oriunde le-am folosi. mi-a scris de curind o femeie ca luni de-a rindul a baut zilnic ceai de urzici. in ciuda muncii grele de zi cu zi. Profesorul consultat a considerat o operatie ca fiind problematica.de urzici.

in bolile grave. pe partea exterioara pina la sold.. Inca o indicatie deosebita: In sciatici. O calugarita din ordinul Elisabetinelor din Klagenfurt mi-a urmat. In decursul bolii mele care a durat 19 ani am fost internata prin toata Austria in multe clinici de neurologie. care nu voiau sa se vindece. se freaca foarte u s o r locurile dureroase cu o urzica proaspata.anuntat telefonic ca durerile de cap ii trecusera total. trebuie sa se bea minimum 2 litri in timpul zilei. iar in incheiere se trece urzica de la sold in jos peste sezut. O saptamina intreaga am baut ceai de urzici si ca printr-o minune boala a trecut de parca nici n-as fi avut-o vreodata. se atinge foarte incet piciorul cu planta proaspata. in special primavara. Ceva mai ttrziu mi-a transmis printr-o femeie ca se simte mai bine acum decit inaintea gripei. Este adevarat ca aici nu este suficienta o ceasca pe zi. lumbago. sfaturile si s-a mirat de rezultatul obtinut. au disparut in timpul cel mai scurt. ci. tinere. Si la alt caz asemanator ajutase rapid ceaiul de urzici. Se procedeaza la fel si cu alte portiuni afectate. Nu numai ca-ti taie cel mai bine setea. Pete. nevrite la brate si picioare. dar te si invioreaza si-ti alunga orice oboseala. de exemplu.Va multumesc din toata inima si Dumnezeu sa va aiba in paza pentru ajutorul inestimabil de care am avut parte datorita sfaturilor dumneavoastra. Nici un medic nu mi-a putut spune ce am de fapt. si faceti cu ele o cura depurativa ! Va veti minuna de efectul lor binefacator. Acest lucru este repetat de 2 ori. aparute in regiunea abdominala si lombara si insotite de mincarimi puternice. Din faptele mentionate reiese cit de repede ne pot ajuta plantele noastre medicinale. La sciatica. Folositi si dumneavoastra urzicile proaspete. Un om de afaceri mi-a povestit ca-si ia in excursii si calatorii de afaceri ceai de urzici intr-un termos. de asemenea. Nu trebuie oare sa multumim Domnului pentru indurarea LUI de a ne fi daruit o atit de 32 . datorita ceaiului de urzici si a unei diete pentru ficat. incepind de la glezna. Dintr-o scrisoare din Dellach Tn Karnten aleg urmatoarele rinduri: . caci se increde orbeste in performantele sale si in ajutorul sau. darmite sa-mi fie de vreun folos. iar pornind de aici. de-a lungul partii interioare a piciorului pina la calcii. La urma se pudreaza pielea pe locurile respective. in Tnghitituri mici.

daca pe linga faptul ca o pretuim pe buna noastra urzica. Nu se putea decide sa se opereze din cauza virstei inaintate. Ginditi-va atunci si la o provizie pentru iarna. pe care le poate avea astfel fara daunatori. in natura lui Dumnezeu! Este o mare placere sa culegi urzicile singur. Atunci cineva a sfatuit-o sa bea ceai de urzici. oamenii trec pe linga ea nepasator. care are in jur de 300 litri (dar se poate muia si o cantitate mai mica) si lasa urzicile la macerat inauntru ceva mai mult timp. preferind sa recurga la calmante si sedative. Cind s-a dus la medic dupa un timp. sub cerul liber al Domnului! Cu cit sunt utilizate mai proaspete. Nici in morcovi nu mai irrtra atunci viermii!" Pe de alta parte. cazute din pacate in uitare.. cu atit mai mare este. sub forma ceaiului. Inca un sfat bun: Incepeti chiar astazi o cura de urzici. In final as vrea sa mai adaug o intimplare care m-a impresionat in mod deosebit. reusita curativa. In oraselul nostru am facut cunostinta cu o batrina care mi-a povestit ca medicul constatase ca are tumori canceroase la stomac..Vecinul meu utilizeaza urzica si pentru stirpirea insectelor si a daunatorilor din gradina sa. care sunt luate excesiv. Niciodata nu se poate forma ceva malign. in intervale regulate de timp. fara a intrebuinta substante chimice. 33 . Invitati plantele noastre medicinale iar in casa! Echipati-va primavara cu foarfece si manusi si iesiti la aer liber. Dar adesea nu pot ajuta in mod real decit bunele noastre plante de leac. conform experientei. Cu aceasta apa de urzici isi uda apoi tot mereu plantele. exista azi unii agricultori care stropesc cu diferite solutii pentru stirpirea buruienilor urzicile care cresc pe margini curate. Bucurati-va sa puteti face astfel singuri ceva in folosul sanatatii dumneavoastra! Un cititor din Westfalen scrie: . in vederea careia ar fi cel mai bine sa culegeti urzicile de luna mai. Planta uscata o gasiti in orice magazin specializat. Pune o cantitate mai mare de urzici intr-un recipient cu apa. acesta a intrebat-o mirat: . Nu trebuie sa ajungem atit de departe.V-ati operat? Dar nu se vede nici o cicatrice!" Excrescentele disparusera complet si ferneia a mai putut beneficia de un amurg sanatos al vietii.miraculoasa planta medicinala? In viata lor traita rapid. ii asimilam puterea minunata.

Tinctura de urzica: Radacinile. pina la fierbere. Otravurile nocive pentru om ajung deci pina in colturile neatinse ale padurilor. a se opari doar si a se lasa sa . boli ale sistemului digestiv. se incalzeste totul a doua zi pina da in clocot si se lasa sa stea 10 minute. pe foc mic. Se trage oala deoparte si se lasa sa stea 5 minute. Pentru spalatul pe cap ar trebui intrebuintat in acest caz sapun medicinal. boli si probleme specifice femeilor. simultan. Se toarna deasupra rachiu de secara de 38-40% si se lasa sa stea 14 zile la loc calduros. Multi tarani nu-si mai gasesc timp pentru a cosi urzicile cu secera. scoase din pamint primavara sau toamna.traga" putin. Urzicile ramin in apa in timpul baii. Cu ce altceva va mai puteti trata: . Nici nu se gindesc aceste persoane ca distrug astfel. Bai de picioare: Cite 2 miini pline de radacini bine spalate si periate si de urzici proaspete (tulpina si flori) se lasa peste noapte in 5 litri apa si se incalzesc a doua zi pina dau in clocot. Principiile active recomanda Kombucco Orientalis pentru cancer. daca este reincalzita. boli ale sistemului 34 .. pasari si insecte. Se introduc picioarele in baia facuta cit de fierbinte se suporta si se tin 10 minute. Aceasta baie de picioare poate fi folosita inca de 2-3 ori. Spalat pe cap: De 4-5 ori cite 2 miini pline cu urzici proaspete sau uscate se pun intr-o oala de 5 litri cu apa rece si se incalzesc incet. Se umple cu ele o sticla pina la git. oamenii! Mod de folosire: Infuzie: A se folosi 1 lingurita (cu virf) la 1/4 litru de apa. din timpul dinastiei Tsin. Cit de orbi am devenit noi. departe de sosele si alte medii poluante. se pun 2 miini pline de radacini sa stea peste noapte in apa rece. sunt spalate cu o perie si taiate marunt. si provine din China antica.Kombucco Orientalis este folosita de peste 2000 de ani.inverzite de paduri si cimpii. Daca se folosesc radacini de urzici.

artritei reumatoide. O sora medicala din Canada a recunoscut acest tratament in timp ce trata o pacienta in varsta. Kombucco a fost utila pentru vindecarea bolilor prostatei. 5 (mar/96).Ceai Indian Chippewa a fost si este un tratament indian pe baza de plante. 19 si 54. ajuta la reducerea dependentei de alcool. Cand femeia i-a spus lui Rene despre cum tumoarea a fost eliminata de aceasta formula.sabs". DETALII despre ceaiul Indian Chippewa fructus juniperii.e . fibromului uterin.IENUPAR 35 . Soraaya Sh. Pacienta a fost tratata cu Chippewa Tea pentru cancer de san de catre un vraci indian cu 30 ani in urma. boli ale sistemului respirator. fibrozei pulmonare si altele. din Anglia. Si eu il folosesc zilnic." DETALII despre Kombucco Orientalis . pe la inceputul anilor 1920. cancerului maduvei osoase. [. Rezultatele folosirii tratamentului Kombucco au fost suficient de bune pentru a-l accepta ca terapie perfecta.. imbunatatirea vederii. paginile 18. A publicat un articol intitulat "Kombucco inhiba cresterea celulelor maligne" in revista iraniana "Baarg . Nu am auzit nici o plangere despre Kombucco.] "Am distribuit Kombucco printre pacienti. apetit.. Rene a inceput sa trateze pacienti bolnavi de cancer in stadiu terminal la mijlocul anilor 1920. slabire etc. Dr.vascular si limfatic. caderea parului. Au avut rezultate bune si sunt foarte satisfacuti. ea a intrebat-o pe aceasta care este formula. din Iran este cadru medical. pintenilor calcaneeni. incepand cu matusa ei. matreata. Teheran/Iran vol.

edeme renale. feniar. ca pleura. peritoneu. Retete: pentru tratamentul intern. diabet. anorexie. rezista la ger si seceta. pericard. articulatii). zelet. gripa. cu umiditate atmosferica ridicata. hepatita epidemica. boaba de brad. jreapan . enterocolite. finior. bradul-ciumei. finier. infuzia o preparati in felul urmator: 2 lingurite de fructe la 200 ml apa clocotita din care se iau 3-4 linguri pe zi intre mese (in raport de dureri). jneap. stimularea circulatiei periferice. Uz extern: reumatism. bradisor. turtal. Ecologie si raspindire: Ienuparul prefera locurile luminoase. archis. guturai. Bolile in care se utilizeaza: Uz intern: bronsite cronice. edeme cardio-renale. eczeme. ineper. sinap. nepretentios fata de sol. butimoaca. Se usuca in strat subtire. Pentru tratamentul extern se recomanda uleiul de ienupar: 10 g de ulei de ienupar se 36 . Perioada de vegetatie: Planta multianuala. Perioada de recoltare: fructele de ienupar se culeg in al doilea an la maturitate deplina. guta. ceten. litiaza vezicala. turtel. hidropizie (acmulari de lichid in tesuturile si seroasele organismului. reumatism. rasfirindu-se din cind in cind. cetina.Denumirea plantei: Ienupar (Juniperus communis) Fam. prin lovirea sau scuturarea usoara a ramurilor pentru a nu cadea si pseudobacele vrzi. edeme virotice. sub ramuri intinzindu-se o prelata. zelevat. Cupressaceae Denumiri populare: anaperi. brazii pitici. zolovat. acnee. cind devin negricioase incepind din octombrie pina in iarna. tuse. ceatina.

Se usucă în strat subţire. Bolile în care se utilizează: Uz intern: 37 . finior. sub ramuri întinzându-se o prelată.amesteca cu 100 ml alcool. Denumirea plantei: Ienupăr (Juniperus communis) Familia: Cupressaceae Denumiri populare: anaperi. intr-o sticla in care se lasa timp de 4-5 ore. ATENTIE! Este strict necesar sa se respecte doza prescrisa. cu umiditate atmosferică ridicată. folosindu-se doar seara la culcare pentru frectii. jreapan. jneap. Ecologie şi răspindâre: Ienupărul preferă locurile luminoase. răsfirându-se din când în când. finier. Dupa o macerare de 7-8 zile se strecoara si se intrebuinteaza in stari febrile. iar dupa citeva zile se adauga un litru de otet de vin. boabă de brad. ineper. Perioada şi organul de recoltare: fructele de ienupăr se culeg în al doilea an la maturitate deplină. cetină. brădişor. zelet. zelevat. butimoacă. turtal. când devin negricioase începând din octombrie până în iarnă. sinap. rezista la ger şi secetă. prin lovirea sau scuturarea uşoară a ramurilor pentru a nu cădea şi pseudobacele verzi.Orice supradozare poate duce la iritarea cailor renale si produce hematurie. Perioada de vegetaţie: Plantă multianuală. ceatină. brazii pitici. Solutia pentru frectiise mai poate prepara si astfel: o mina de fructe zdrobite se amesteca cu circa 100 g alcool. ceten. feniar. zolovăt. bradul-ciumei. turtel. archis. nepretenţios faţă de sol.

iar după citeva zile se adaugă un litru de oţet de vin. după o macerare de 7-8 zile se strecoară şi se întrebuinţează în stări febrile. expectorant. diabet. tuse. perioadă cînd ajung la maturitate deplină. Pentru tratamentul extern se recomandă uleiul de ienupăr: 10 g de ulei de ienupăr se amestecă cu 100 ml alcool. sudorific. Pentru aceasta. fitoterapia recomandă un decoct diluat din 10-20 de boabe. peritoneu. enterocolite. ca pleură. folosindu-se doar seara la culcare pentru frecţii. edeme virotice. Activează puternic metabolismul. infuzia o preparaţi în felul urmator: 2 linguriţe de fructe la 200 ml apă clocotită din care se iau 3-4 linguri pe zi între mese (în raport de dureri). articulaţii). gută. gripă. pericard. stimularea circulaţiei periferice. acnee.bronşite cronice. Fiind un depurativ foarte puternic. anorexie. edeme cardio-renale. hidropizie (acmulări de lichid în ţesuturile şi seroasele organismului. hepatită epidemică. ienupărul favorizează eliminarea toxinelor din organism prin diureză şi transpiraţie. Reţete: pentru tratamentul intern. antispastic şi antireumatic. edeme renale. Principiile active din aceste fructe acţionează diuretic. Uz extern: reumatism. litiază vezicală. Soluţia pentru frecţii se mai poate prepara şi astfel: o mâna de fructe zdrobite se amestecă cu circa 100 g alcool. Plantele iernii – Ienupărul Boabele de ienupăr (Juniperus communis) se culeg iarna. guturai. într-o sticlă în care se lasă timp de 4-5 ore. antitusiv. eczeme. reumatism. care se 38 .

boabele uscate de ienupăr se mărunţesc fin. efectul antiinfecţios al ienupărului nu ţine loc de sistem imunitar. Cantitatea se bea în cursul unei zile. după care tinctura obţinută se filtrează prin tifon şi se trage în sticluţe închise la culoare. amestecîndu-se totul cît mai bine. Se consumă. Pe parcursul curei. Este important însă ca tratamentul să nu fie oprit. pielonefrită sau uretrite se ia o linguriţă de tinctură în jumătate de pahar de apă. ienupărul este un remediu foarte rapid. Se închide borcanul şi se lasă totul la macerat. întotdeauna. Înainte de a fi înghiţite. În prima zi. gută. afecţiuni gastro-intestinale. astm bronşic. Cura este indicată în următoarele afecţiuni: obezitate. litiază urinară. timp de 10 zile. care nu răspund nici la cele mai puternice antibiotice. pe stomacul gol. afecţiuni hepatice şi biliare. este bine să fie făcut un nou set de analize. pe stomacul gol. deoarece boala poate reapărea. boabele se mărunţesc bine cu dinţii. tratamentul cu ienupăr are efecte imediate: în 24-48 de ore dispar aproape complet simptomele supărătoare. pînă la 13 zile. Se recomandă în cure de primăvară. nefritele. Cînd au dispărut toate simptomele. afecţiuni circulatorii. a doua zi 5 boabe şi aşa mai departe. care este factorul esenţial pentru ca cistitele. reumatism. În uretrite şi epididimite. Tinctura de ienupăr Cu ajutorul rîşniţei. Mai trebuie ştiut că. Este nevoie de multă atenţie. mastoză chistică. se mestecă 4 boabe de ienupăr. care înlătura simptomele în cîteva zile. de 3 ori/zi. aveţi nevoie de 213 boabe de ienupăr. În infecţiile urinare dar şi renale. Acest remediu vindecă pînă şi cele mai rezistente forme de cistită şi uretrită. apoi se scade cîte un bob pe zi. Cura cu 213 boabe Pentru a face o cură completă. În aceste cazuri însă 39 .fierb 5 minute într-un litru de apă. cistită. uretritele să nu recidiveze. pînă se ajunge iarăşi la 4 boabe. adăugîndu-se un pahar de alcool alimentar şi un pahar de apă. apoi se pun 15 linguri de pulbere într-un borcan cu filet. nu se consumă deloc carne şi se reduce consumul de prăjeli. nefrită. dereglări hormonale. alimente conservate sau cu aditivi alimentari. viroză respiratorie. Boli care se vindecă prin tratamentul cu ienupăr În cazurile de cistită. pentru că înlăturarea acestor simptome poate ascunde şi o evoluţie discretă şi foarte periculoasă a bolii.

alături de remediile specifice acestor afecţiuni. într-un pahar cu apă. Cura cu ienupăr este contraindicată în nefrita acută şi cronică. Este bine ca măcar în aceste cazuri. în nefroză. tratamentele cu ienupăr să fie făcute cu acordul medicului de familie. pulbere. precum alergie. Cura cu boabe de ienupăr taie pofta de mîncare. cantitatea pînă la doza normală. Pentru a obţine o scădere rapidă în greutate. Pentru tratarea unor boli de piele. este bine să fie făcută şi o cură cu ceai laxativ (se găseşte în magazinele Plafar). Se fac 2 cure succesive cu boabe de ienupăr. infuzie sau decoct de ienupăr. ienupărul se foloseşte pentru rolul său drenant şi purificator. deoarece produce iritaţii resimţite sub forma unor usturimi. cîte o lingură de tinctură de ienupăr. repetată de 3-4 ori. deoarece cura şi tratamentele cu boabe de ienupăr sînt contraindicate bolnavilor cu afecţiuni renale inflamatorii. dar şi pentru a scăpa rapid de retenţia de apă în ţesuturi. Contra obezităţii şi bolilor de piele În cazurile de obezitate şi reţinere de apă în ţesuturi. pe stomacul gol. Dacă usturimea şi senzaţia de iritare s-au intensificat foarte mult. diluată într-un pahar de apă. administrarea îndelungată poate provoca iritaţii renale. psoriazis. De aceea. 3 zile la rînd. deoarece poate provoca hematurie şi chiar hemoragii intestinale. În hepatită şi ciroză. Tinctura de ienupăr se administrează în acelaşi mod şi în cazurile de pietre la rinichi şi la vezică (mai ales uraţi). pentru a verifica sensibilitatea la ienupăr în toate aceste cazuri. se face un tratament de 21 de zile cu tinctură de ienupăr: o linguriţă de tinctură. Nici un preparat de ienupăr nu se administrează mai mult de 6 săptămîni. De asemenea. Adjuvante în tratarea diabetului şi bolilor hepatice În diabet. Pentru a amplifica efectul detoxifiant al ienupărului. se începe tratamentul cu un sfert de doză şi se măreşte. tratamentul se întrerupe. progresiv. Specialiştii în fitoterapie confirmă efecte benefice în aceste cazuri. menţionînd că ele nu apar în cazul curei cu boabe. de 2-3 ori/zi. este indicată cura cu boabe de ienupăr. acnee. se ia de 4 ori/zi. persoanelor cu infecţii renale şi urinare acute. efectele 40 . se va lua. hepatită şi ciroză. sub supraveghere medicală.trebuie avută mare grijă. la distanţă de 3-5 zile una de cealaltă.

) Extract din muguri de tei argintiu . care sînt un antiinfecţios extrem de puternic. se poate lua.. alături de boabele de ienupăr.tilia tomentosa • • • • • • • • • • • Indicatii: distonie neurovegetativa cu manifestari de anxietate insomnia adultului si copilului dezobisnuire de somnifere emotivitate tranchilizant in alergii prurit nervos tulburari cardiace date de stres nervozitate dischinezie biliara hipertonica colite spastice tulburari depresive cu anxietate datorate contraceptivelor • ‘TILIA TOMENTOSA’ Teiul TILIA CORDATA Mill. Pentru o eficienţă mai mare. dizenterie). TILIA TOMENTOSA Mnch. TILIA PLATYPHYLLOS Scop. Cura cu boabe de ienupăr este un bun adjuvant în infecţiile intestinale (enterite. culese primavara şi conservate cu miere.. Familia Tiliaceae 41 .I. (C. plante cu proprietăţi absorbante şi astringente puternice.spectaculoase le au mlădiţele de ienupăr. o linguriţă de pulbere de creţişoară sau coada racului. colite.

inflorescentele au 3-16 flori. Descriere Arbore cu inaltimea de 20-40 m. Frunzele sunt mari. scoarta neteda. platyphyllos au 3-7 flori. tei paduret. asimetrice Ia baza. grupate in inflorescente (cime). dintate pe margini. in Iocalitati. Ca arborete pure se gasesc in nordul Dobrogei. Ia T. Inflorirea incepe in luna iunie (Tilia platyphyllos).Alte denumiri populare: tei pucios. in paduri de foioase (amestecati cu stejarul pufos si garnita). tei bun. de culoare verde-galbuie. maj frecvent Ia altitudini de 500 m. teita. izoIati pe marginea soselelor. tulpina dreapta. iar Ia T. Raspandire Arborii se gasesc in flora spontana din toate zonele naturale ale tarii. tomentosa au 7-9 flori. negricioase). La Tilia cordata. gradini si curti. cilindrica. lung-petiolate. cu varf ascutit. tei fluturesc. 42 . Florile sunt galbene-aurii. cu pedunculul concrescut de o bractee glabra in forma de Iimba. de culoare verde-inchis pe fata superioara si verde-deschis pe fata inferioara. tei varatec. de culoare cenusie (dupa varsta de 20-30 de ani apar crapaturi longitudinale -ritidom. cu coroana globuloasa. in masive compacte sau ca arbori ornamentali. parcuri. tei verde. cordiforme. tei balan. tei rosu. fiind urmata de Tilia cordata (dupa 10-15 zile) si mai tarziu de Tilia tomentosa. tei alb.

gust dulceag. Recoltarea FloriIe se culeg impreuna cu bractele insotitoare Ia inceputul infloririi (lunile iunie-iulie). datorita uleiului eteric emanat de glandele nectarifere. cutii de carton sau lazi captusite cu hartie. Coeficientul specific de uscare este 3. O parte din flori pot fi in faza de boboc. evitand caderea. florile au miros aromat. Uscarea naturala se face Ia umbra.Organe utilizate: Flores Tillae cum et sine bracteis inflorescente cu sau fara bractee. Florile de Tilia cordata se pot amesteca cu cele de Tilia platyphyllos. ruperea ramurilor si pastrand aspectul ornamental al coroanei. Pentru urcare in coroana arborilor se folosesc scari duble. dupa ce s-a ridicat roua. Dupa uscare. pe timp frumos.4 : 1. Artificial se usuca Ia temperaturi sub 35°C. Culegerea florilor se face manual. soproane sau incaperi bine ventilate. usor astringent si emolient.5 . datorita unor glande nectarifere. cand florile au miros aromat de miere. mucilaginos. placut si gust dulceag. in poduri acoperite cu tabla. in strat subtire. Ia 1-2 zile dupa ultima ploaie. Se pastreaza in saculeti de panza. dar flroile de tei argintlu (Tilia tomentosa) intra in amestec numai in proportie de 8%. ContinutuI chimic 43 .

saponozide. galactoza. faringite. taninuri galice si catehinice.  glicozizi flavonici (cvercetrina. acetilcoline. febrifuge.  mucilagii care hidrolizeaza in acid galacturonic.  hipotensive. ulei volatil (0.07%) cu farnesol .  vitamine (C). calmante in durerile cardiace. rutozid. raceli. tuse cronica si convulsiva. acid poliuronic.04 . tiliacina). izocvercetrina. astm bronsic. hesperidina.un alcool alifatic de tip sesquiterpenic care da mirosul caracteristic. diaforetice. gripa cu febra. metilpentoze. antitermice. coline. tirozid. antiinflamatoare. emoliente. 44 . ramnoza. coronaro-dilatatoare. diuretice. guturai. arabinoza. antispastice.0. Proprietati terapeutice  pectorale. reducerea inflamatiilor gatului (datorita mucilagiilor). calmante. Actiuni specifice  boli ale aparatului respirator: bronsite cu eliminarea secretiilor.  neurosedative. expectorante. gume. decongestive.

migrene. constipatia. marirea diurezei. laningite.  afectiuni ale sistemului nervos: insomnii cu producere de somn Iinistitor. artrite. cistalgii Ia femei nevrotice si anxioase. Forme de utilizare 45 .   reumatism. emotivitate. ameteli. isterie. dureri musculare si de sale. dischinezie biliara. stomatite) si ale nasului (rinite). stari de nervozitate. colecistite. tensiune psihica. dismenoree. afectiuni uro-genitale: cistite cronice. guta.  afectiuni ale gurii (amigdalite.   diabet zaharat. palpitatii si spasme cardiace. oboseala. combate formarea ridurilor.  afectiuni digestive.  combate hipertensiunea si tulburarile cardiace. indigestii. hemoroizii. insuficienta cardiaca cu edeme. ateroscleroza cu fluidizarea sangelui. provoaca transpiratie abundenta si scade temperatura corpului. surmenaj intelectual. tonificarea stomacului (cand se asociaza cu musetel si menta). a cearcanelor si a alopeciei. bufeuri de menopauza. agitatie nocturna. obezitate. intoxicatiile. anxietate. elimina durerile de cap. varice.

tensiune psihica si tulburari cardiace. Daca se bea o cana cu 30 de minute inainte de culcare. vezica biliara si stomac si efecte diuretice in cistite cronice. se indulceste cu miere sau zahar. se strecoara.  lnfuzie din amestec de tei si sunatoare. albuminurie si reumatism. se fierbe 15 minute. dureri de cap. are actiune in caz de insomnii. ajuta Ia digestie si Ia tonifierea stomacului. 46 .  Infuzie din amestec de flori de tei. din care se beau 2 ceaiuri (dimineata si seara) cu efecte antispasmodice in boli de ficat. se infuzeaza 10 minute. Aceeasi infuzie. se strecoara si se beau cate 500 ml pe zi. care se bea contra durerilor de inima (mai ales Ia hipertensivi). pentru combaterea greturilor in indigestii.UZ INTERN  lnfuzie din 2 lingurite de flori uscate Ia 200 ml de apa clocotita. cu efecte calmante in tuse convulsiva. bronsite. flori de musetel si frunze de lamaita sau de mataciune in apa clocotita. se infuzeaza acoperit 10-15 minute. asigurand un somn Iinistitor. luata dupa masa. si se beau 2-3 ceaiuri caIdute pe zi. dureri de piept. ameteli si afectiuni psihice.   Decoct din 50-60 g de flori de tei Ia 1 litru de apa rece. raceala. stari gripale (ca sudorific).

stomatita. 47 . Sirop de tei recomandat in indigestii si Ia eliminarea secretiilor bronsice. nervozitate. mai ales Ia copii nervosi si Ia bolnavi cu tuse convulsiva si insomnie precum si regenerator in catifelarea tenului. Baia dureaza 20 de minute si are rol calmant general si decongestiv. dezinfectarea cavitatii bucale (candidoza. UZ EXTERN  Gargara cu infuzie din 4 linguri de flori Ia 200 ml de apa clocotita. din care se consuma cate 10-15 ml de 3-4 ori pe zi in inflamatii bronsice acute si cronice. se strecoara si se foloseste ceaiul cald in inflamarea amigdalelor.  Apa de tei din 100 g de flori + 30 ml de alcool + 70 ml de apa. faringite).  Bai sedative cu decoct din 500 g de flori Ia 3 litri de apa rece. faringite si pentru combaterea ridurilor si a cearcanelor Ia ochi. se infuzeaza 15-20 de minute.  Inhalatii cu infuzie din 5-10 flori Ia 200 ml de apa clocotita. se fierbe 10-15 minute si se strecoara in apa din cada de baie Ia temperatura de 37°C. stari de nervozitate Ia copii si femei. stari de neliniste. faringite. care se incalzeste pana Ia clocot si se face inhalatia cu aburi pentru laringite.

 Comprese calde cu infuzie din 60-70 g de flori Ia 1 litru de apa clocotita. care se macereaza 10 zile. Se strecoara si se toarna in sticle de culoare inchisa si se foloseste ca lotiune pentru frectii Ia radacina parului. 48 . Compresele calde se mai pot folosi contra inflamatiilor dureroase produse de contuzii si reumatisme. Tinctura din 10 g de flori uscate Ia 100 ml de alcool de 70°.  Cataplasme cu frunze proaspete strivite. ochilor obositi. folosita pentru combaterea ridurilor. hemoroizi externi. plagi dureroase. a cearcanelor. tinand un tifon umed timp de 10-15 minute. care se pun pe furuncule. agitand zilnic pentru uniformizare. arsuri. pecingine. pentru tenurile cuperozice si cu eruptii cutanate. stimuland cresterea firelor de par.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful