RAFTUL de cULTURA geneRALA

RAFTUL de cULTURA geneRALA

4 5 6

eRALA
ALA

RALA
4 4 5 6 5 6
4
gen eRALA

n eRALA

n eRALA
A

A
A
6

neRAL
6

geneRAL
3

neRAL
5 5

URA gen eR
4 4

A
A
5 6 6

geneRAL
5

geneRAL
2

geneRAL
geneRALA

geneRALA
gia gia
4 4
3 3

LTURA neRALA

LTURA neRALA
LTURA neRALA
geneRALA

geneRALA
azi azi

geneRALA
până până
XiX XiX

geneRALA

geneRALA
2 2
2 2

geneRALA

geneRALA
XViii XViii

secolul

secolul
secolul

secolul
în în
A
până

A
până

Din

A
RenaşteRii RenaşteRii

Din

geneRALA

cULTURA

geneRALA

cULTURA
apogeul

mitolo
apogeul

mitolo
la la

cULTURAgeneRALA
De

cULTURAgeneRALA
De
1 1

geneRALA

de cULTURA

geneRALA

de cULTURA
cULTURA

cULTURA
geneRALA

geneRALA
de

de
RAFTUL

RAFTUL
cULTURA

cULTURA
XViii XViii

de

de
RAFTUL
în
secolul

de

RAFTUL
în
secolul

de
până până

RenaşteRii RenaşteRii

geneRALA

cULTURA

geneRALA
RAFTUL

cULTURA

RAFTUL
2. De
la
apogeul
2. De
la
apogeul

geneRALA

geneRALA
geneRALA
timpurie

XViii

de
timpurie

XViii

de
XViii
la
renaşterea

RAFTULde
la
renaşterea

RAFTULde
cULTURA
preistorie
1. din

cULTURA
preistorie
1. din

RAFTUL

RAFTUL
în secolul în secolul în secolul
1
757532

1
757532

9 789736

ge
9 789736

geneRALA

RA ge

geneRALA
geneRALA
de
până

de
până până

4
geneRAL

RAFTUL
4

geneRAL
1

RAFTUL
geneRAL

geneRALA
757525 757525

9 789736 9 789736

de cULTURA
1

de cULTURA
geneRALA
RenaşteRii

de cULTURA

geneRALA
RenaşteRii RenaşteRii
apogeul

gia
apogeul

gia

geneRALA

cULTURA
la apogeul la

geneRALA
3

cULTURA
la
De 3

de cULTURA

geneRALA
De

de cULTURA
de
RAFTUL
azi De

cULTURA
azi

de
până

RAFTUL
până
XiX
timpurie

XiX

de
la
renaşterea

preistorie

cULTURA
1. din

secolul

RAFTUL
secolul
3. Din 3. Din

LTURA gen e
geneRALA

geneRALA
geneRALA
LTURA neRALA

de

LTURA neRALA
LTURA neRALA
RAFTUL

RAFTUL
RAFTUL
757525

de cULTURA
XViii
9 789736

de cULTURA
XViii

geneRALA
XViii

geneRALA
azi

de cULTURA
în secolul
azi în secolul
în secolul

azi
până până până până
XiX până
XiX

geneRALA

geneRALA
2 2
2

de cULTURA
2
RenaşteRii

de cULTURA
RenaşteRii

geneRALA

de cULTURA

geneRALA
XViii

secolul
RenaşteRii XViii

secolul
secolul

secolul
în în
până
apogeul apogeul
până
apogeul
la
Din
la
RenaşteRii

2. De
la Din

până
RenaşteRii

2. De

geneRALA
2. De

cULTURA

geneRALA

cULTURA
apogeul

mitolo
apogeul

mitolo
la la

cULTURAgeneRALA
De

cULTURAgeneRALA
De
1 1

geneRALA

de cULTURA

geneRALA

de cULTURA
cULTURA

cULTURA
geneRALA

geneRALA
de

de
RAFTUL

RAFTUL
cULTURA

cULTURA
XViii

l XiX
XViii

de

de
RAFTUL
în
secolul

de

RAFTUL
în
secolul

de
până până

RenaşteRii RenaşteRii

geneRALA

cULTURA

RAFTUL
apogeul

geneRALA

cULTURA

RAFTUL
2. De
la

RAFTUL

RAFTUL
la
apogeul

RAFTUL
2. De

oceania oceania
geneRALA

geneRALA
timpurie

XViii timpurie

de
timpurie

XViii timpurie

de
ia şi
timpurie

ia şi
la
renaşterea

RAFTULde
la
renaşterea

RAFTULde
cULTURA
preistorie
1. din

cULTURA
preistorie
1. din

RAFTUL

LTURA

RAFTUL

LTURA
RAFTUL
renaşterea

RAFTUL
renaşterea renaşterea

în secolul
la
în secolul
la la

1
757532

1
757532

9 789736 9 789736

de cULTURA

de cULTURA
geneRALA

de cULTURA

geneRALA
preistorie preistorie preistorie

Din secolu

de
până 1. din

de
1. din până 1. din

RAFTUL

RAFTUL
757525 757525

9 789736 9 789736

de cULTURA

de cULTURA
geneRALA

RenaşteRii

geneRALA
757549 RenaşteRii 757549
9 789736 9 789736
apogeul

gia
austral
apogeul

gia
austral

RAFTUL

RAFTUL
la la

RAFTUL
3 De 3

de cULTURA
De

de cULTURA
azi azi
până până
XiX XiX

RAFTUL

RAFTUL
secolul secolul

RAFTUL
3. Din 3. Din
geneRALA

, africa,

geneRALA
, africa,
A

A
A
RAFTUL

RAFTUL
de cULTURA

XViii

de cULTURA
XViii
geneRALA

geneRALA
azi în secolul
757532 757532 azi în secolul
757532
până până 9 789736 până până 9 789736
XiX 9 789736

l XViii
XiX
geneRALA

geneRALA
2 2
2
de cULTURA
2
RenaşteRii

de cULTURA
RenaşteRii
geneRALA

Japonia

geneRALA
Japonia
XViii XViii

secolul

secolul
secolul

secolul
în în
până
apogeul până
apogeul
la
Din
la
RenaşteRii

2. De Din

le
RenaşteRii

2. De

le
geneRALA

cULTURA

geneRALA

cULTURA
apogeul

mitolo
apogeul

mitolo
la

RAFTUL
la

RAFTUL
cULTURAgeneRALA

De

cULTURAgeneRALA
De
1

RAFTUL
1
geneRALA

de cULTURA

geneRALA

de cULTURA
cULTURA

cULTURA
geneRALA

geneRALA
de

ge

de

ge
RAFTUL

ge

RAFTUL
cULTURA

LTU

cULTURA
XViii XViii
de

de
RAFTUL

în
secolul
de

secolul
până

china,

RAFTUL
în

de
până

china,
RenaşteRii

în secolu
RenaşteRii
geneRAL
geneRALA

cULTURA

RAFTUL

geneRAL
geneRALA

cULTURA

RAFTUL
2. De
la
apogeul
RAFTUL

la
apogeul

RAFTUL
geneRAL
2. De
geneRALA

geneRALA
americi americi
timpurie

XViii timpurie
de

timpurie

XViii timpurie

de
la
renaşterea
757525 757525
RAFTULde

757525
la
renaşterea

RAFTULde
cULTURA

preistorie
1. din

cULTURA
preistorie
1. din

RAFTUL

RAFTUL
9 789736 9 789736
RAFTUL

renaşterea 9 789736

RAFTUL
renaşterea

india, india,
în secolul
la
în secolul
la

1
757532

1
757532

9 789736 9 789736
de cULTURA

de cULTURA
geneRALA

geneRALA
preistorie preistorie

Rii până
de

până 1. din

de
până 1. din
RAFTUL

RAFTUL
celţii, celţii,
757525 757525

9 789736 9 789736
de cULTURA

de cULTURA
RenaşteRii 757549 RenaşteRii 757549
9 789736

aVii,
9 789736

aVii,
apogeul apogeul
RAFTUL

RAFTUL
la la
De
de cULTURA

De

de cULTURA
azi azi
până până
XiX XiX

ULTURA gen
RAFTUL

RAFTUL
secolul

l Renaşte
secolul
3. Din 3. Din
geneRALA

geneRALA
scandin scandin
RAFTUL

RAFTUL
de cULTURA

XViii

de cULTURA
XViii

în secolul
757532
în secolul
757532
până 9 789736 până 9 789736

roma, apogeu roma,

de cULTURA

RenaşteRii

de cULTURA
RenaşteRii
apogeul

De la
apogeul
la la
2. De 2. De
RAFTUL

RAFTU cULTURA

RAFTUL

RAFTU cULTURA
RAFTU cULTURA
ge

ge
ge
, grecia , grecia
RAFTUL

L de cU

RAFTUL

cU
L de cU
timpurie 757525 timpurie 757525
RAFTUL

RAFTUL
renaşterea 9 789736 renaşterea 9 789736
la la
de cULTURA

de cULTURA
preistorie preistorie
1. din 1. din

t, egiptul azi t, egiptul

757549 757549
9 789736 9 789736
RAFTUL

XiX până

RAFTUL
l apropia l apropia
RAFTUL

RAFTUL
secolul
9 789736
757532

XViii 3. Din 9 789736

757532

orientu în secolul orientu

RAFTUL

RAFTU cULTURA

RAFTUL

RAFTU cULTURA
RAFTU cULTURA
până

FTUL de
L de cU

L de cU
L de cU
757525 757525
9 789736 9 789736

RenaşteRii
la apogeul
şi oceania 2. De şi oceania

mitologia mitologia mitologia

australia australia
africa, timpurie africa,
Japonia, Japonia,
LTURA

LTURA
LTURA
china, la renaşterea china,
L de cU

L de cU
L de cU
6. india, 6. india,
preistorie
1. din

RAFTU

RAFTU
americile americile
celţii, celţii,
scandinaVii, scandinaVii,

L de

L de
L de
5. roma, 5. roma,

grecia grecia
egiptul, egiptul,
apropiat, apropiat,

RA
4. orientul 4. orientul
L de

L de
L de
L de cU

L de cU
L de cU
RAFTU

RAFTU
RAFTU
757532 757549 757532
RAFTU

RAFTU
RAFTU
9 789736 9 789736 9 789736

757532 757532 757532

RAFTU

RAFTU
RAFTU
9 789736 9 789736 9 789736

cULTURA ge

cULTURA ge
757532 757525 757532
9 789736 9 789736 9 789736

grecia ricile ania

egi ptu l, celţii, ame lia şi oce
apropiat, ndi naVii, , austra
ori entul roma, sca ia, afr ica
de cULTURA

na, Japon
india, chi

U LT

c
c

c
ia
ul, grec
piat, egipt
tul apro
4. orien amer icile
ii, celţi i, nia
scan dinaV alia şi ocea

RAFTUL de
5. roma,

e
a, austr
ia, afric
china, Japon
6. india,

d
RAFTUL de

RAFTUL de
L

L
U

U
RAFT

T
RAFTUL

RAF
7575 32 7575 32 7575 32
9 7897 36 9 7897 36 9 7897 36

În această colecţie:

mitologia
arta
1. din preistorie la renaşterea timpurie

2. de la apogeul renaşterii până în secolul XViii

3. din secolul XiX până azi

mitologia
roma, scandinaVii, celţii, americile

4. orientul apropiat, egiptul, grecia

5. roma, scandinaVii, celţii, americile

6. india, china, Japonia, africa, australia şi oceania

biblia
7. Vechiul testament: de la creaţie la Judecători

8. Vechiul testament: de la regi la profeţi

9. noul testament: Viaţa lui iisus

ISBN 978-973-675-759-4

9 789736 757594

Mitologia_Vol2.indd 1 05.02.2010 11:14:10

Mitologia2.indb 181 19.02.2010 16:50:13
 RAFTUL de culturA generalA

Mitologia2.indb 182 19.02.2010 16:50:13

 mitologia
Roma, scandinavii, celţii, americile

Mitologia2.indb 183 19.02.2010 16:50:13

 001-011_TofC_RZ_2:Layout 1 22.01.2010 9:17 Uhr Seite 8

Cuprins

186 Mitologia romană
188 Introducere
192 Eneas
194 Romulus şi Remus
196 Horaţii şi Curiaţii
198 Iupiter
200 Iuno (Iunona)
202 Minerva
204 Metamorfozele lui Ovidiu
206 Ianus
208 Ceres
210 Zeificarea împăraţilor
212 Zei şi culte orientale la Roma
Ovid’s Metamorphoses,
Metamorfozele
seeOvidiu
lui p. 212 214 Mitologia scandinavă
216 Introducere
220 Odin
184 222 Thor
224 Loki
226 Zeițe – Freya și Hel
228 Ragnarok – ultima bătălie
230 Yggdrasil – aborele lumii
232 Frigg
234 Asgard
236 Walhalla – raiul războinicilor
238 Eddele
240 Beowulf

242 Mitologia celtică

244 Introducere
248 Dagda
250 Belenus și Belisama
252 Brigid
254 Zeiţe celte
256 Elfii şi tărâmul de dincolo
258 Povestiri din Mabinogion

The Fenrir wolfFenrir

Lupul and the battle
şi bătălia
of Ragnarok, see p. 235
Ragnarok

Mitologia2.indb 184 19.02.2010 16:50:14

 Fukurokuju, one of the seven
gods of luck, see p. 365

260 Cúchulainn
262 Samhain – originea
sărbătorii Halloween
264 Regele Arthur
266 Căutarea Sfântului Graal
268 Zeităţi celto-romane

270 Mitologia americană

272 Introducere
276 Aztecii – mituri ale creaţiei
278 Aztecii – Huitzilopochtli
280 Aztecii – Coatlicue
282 Aztecii – Xipe Totec
284 Aztecii – Quetzalcóatl
286 Aztecii – Tlaloc
288 Mayaşii – mituri ale creaţiei
290 Mayaşii – Chaac
292 Piramidele în trepte ale civilizaţiilor 185
precolumbiene
294 Mayaşii – Huracán
296 Popol Vuh
298 Mayaşii – Itzamná
300 Mayaşii – Hunahpu şi Xbalanque
302 Xibalba – Lumea de dincolo mayaşă
304 Incaşii – Viracocha
Zeul aztec
The Aztec creator god creator
Quetzalcóatl,
306 Incaşii – mituri ale iubirii tragice Quetzalcóatl
see pp. 390–391
308 Incaşii – cultul soarelui
310 Incaşii – huaca
312 Incaşii – Machu Picchu
314 America de Nord – mituri ale creaţiei
316 America de Nord – manitu
318 America de Nord – stâlpi totemici
şi spirite animale
320 America de Nord – locuri sacre
322 America de Nord – mituri arctice

Mitologia2.indb 185 19.02.2010 16:50:15

 Mitologia
romană

Unul dintre cele mai cunoscute mituri fondatoare este

cel al lui Romulus şi Remus, alăptaţi de o lupoaică

Mitologia2.indb 186 19.02.2010 16:50:17

 Mitologia romană | introducere

Mitologia romană

Religia romanilor provine de la triburile nomade

stabilite pe malurile Tibrului, în centrul Peninsulei Italice.
Imigrarea lor a început încă din Epoca Pietrei. Latinii,
strămoşii direcţi ai romanilor, au migrat din centrul
Europei spre cursul sudic al Tibrului în mileniul II î.Hr.;
înainte ca limba şi tradiţiile lor să câştige importanţă,
ei s-au aflat sub influenţa etruscilor, populaţie
de origine probabil anatoliană, care trăia la nord
de Tibru încă de prin 1400 î.Hr.
Etruscii au stăpânit o mare parte din centrul şi nordul
peninsulei, încheind alianţe cu străinii, printre care 1

188 colonia feniciană Cartagina; contactului cu fenicienii şi cu

grecii i se datorează crearea primului alfabet din regiune. Cultura etruscă
a ajuns la apogeu în secolul VIII î.Hr., regii lor domnind în cetatea latină
Roma, fondată, după tradiție, în 753 î.Hr. Deşi latinii i-au înlăturat pe etrusci
(1, soldat etrusc) şi au fondat republica romană în 510 î.Hr., ei nu au renunţat
la preoţii etrusci şi la tradiţiile lor religioase, cum ar fi divinaţia (2, model
al unui ficat de oaie pentru divinaţie), punându-se astfel bazele practicilor
religioase romane ulterioare.
Alte influenţe asupra religiei şi mitologiei romane
au fost exercitate de coloniile greceşti de pe coasta
estică a Italiei de azi şi din Sicilia. Grecii, care migraseră
acolo în Epoca Întunecată (1200–800 î.Hr.), au adus
şi credinţele lor politeiste, romanii aflând astfel despre
istorisirile lor colorate cu privire la zei şi eroi. Romanii au
asimilat în panteonul lor mulţi zei greci, precum Iupiter
(Zeus) şi Iuno (Hera). Dar pasiunea pentru mitologie
a grecilor, aşa cum o găsim în poemele lui Homer şi Hesiod,
2 nu a prins de la început rădăcini pe solul roman.

19.02.2010 16:50:19
 Introducere

Un motiv al acestei lipse de interes este că romanii nu-i considerau pe zei

fiinţe cu chip şi purtări omeneşti. În plus, în religia lor zeii nu aveau nume.
De multe ori, romanii se rugau şi făceau ofrande numai către genius loci
(„spiritul locului“), căruia nu-i dădeau nume. Pentru ei era mai important
să invoce numen-ul („prezenţa“) zeului, ca să-şi asigure succesul.
Romanii credeau în divinităţi atotprezente, a căror voinţă era consultată
în cazuri importante, prin intermediul haruspiciilor („privirea organelor“),
examinarea organelor interne ale animalelor sacrificate. Preoţii, numiţi
auguri (3), interpretau şi evenimentele naturale (precum zborul păsărilor
sau fulgerele) ca pe mesaje de la zei – practici preluate de la etrusci. Pontifex
maximus („marele constructor de punţi“) era conducătorul tuturor cultelor
romane, administrate de un colegiu al flaminilor, un fel de preoţi ai statului.
Un alt oficial, aediles, avea în grijă organizarea festivităţilor atletice şi de teatru
ţinute în onoarea zeilor. Dar, în perioada imperiului, împăratul şi-a luat şi titlul
de pontifex, devenind în cele din urmă el însuşi un zeu şi având preoţi care
îndeplineau riturile cultului imperial. În mod oficial, aceasta era considerată 189
o extindere firească a puterii sale şi asupra problemelor religioase ale statului.
Rugăciunile către împărat şi zeii patroni ai familiei sale asigurau stabilitatea
riturilor sacre ale statului. Statutul de conducător civic şi spiritual al împă-
ratului a avut consecinţe enorme pentru apariţia creştinismului şi pentru
dezvoltarea ierarhiei bisericeşti.
Deşi tradiţiile 3

orale existau încă

de la începuturile
Romei, multe mituri
au fost consemnate
în scris abia în timpul
împăratului Augustus
(27 î.Hr.–14 d.Hr.)
(4, ca Iupiter, cu
sceptru, cunună
de lauri şi lituus,
toiagul de augur).

Mitologia2.indb 189
 Mitologia romană | introducere

Augustus i-a dat religiei romane lustrul

grecesc, creând falsa impresie (ce dăinuie
şi azi) că religia romană şi cea greacă
sunt identice. Augustus i-a comandat
lui Vergilius să scrie Eneida, o epopee
despre strămoşul legendar al Romei,
Eneas din Troia. Titus Livius a scris
o istorie a Romei de la fraţii fondatori,
Romulus şi Remus, până la Cezari; iar
4
Ovidiu a scris Metamorfoze, un catalog
poetic de povestiri miraculoase preluate
mai ales din mitologia greacă. Opere ca Eneida, care celebra măreaţa şi veşnica
domnie a Imperiului Roman, demonstrează felul pragmatic în care îşi priveau
romanii miturile. Acestea erau folosite pentru a susţine statul şi a-i legitima
expansiunea teritorială şi culturală.
190 Deşi poeţii şi istoricii Romei au inventat un trecut mitic, statul privea către
prezent şi viitor. Noi zei, noi teologii şi noi practici de cult apăreau continuu,
pe măsură ce sfera de influenţă a Romei se extindea. Cultele străine erau
adesea introduse la Roma prin tradiţia politică numită evocatio („convocare“).
Prin evocatio, zeii populațiilor cucerite erau chemaţi şi, dacă răspundeau
chemărilor, procesiunea triumfală care le introducea idolii sacri în cetate
(obţinuţi prin cucerire militară sau prin furt) era semn că Roma îi onora mai
mult şi îi apăra mai bine. Astfel, evocatio nu perturba riturile statului roman.
O altă metodă de schimb era sincretismul, prin care orice zeu din panteonul
roman era asimilat cu un zeu străin cu putere şi poziţie similare. Era un proces
dinamic, ce implica uneori adoptarea unui nou cult la Roma sau adăugarea
unui nou aspect zeilor romani. Multe dintre aceste culte au fost adoptate
iniţial de soldaţii romani şi abia apoi preluate de marea masă a populaţiei,
cum este cazul cultului lui Mithras.
Pentru patricienii romani, cultul zeilor era esenţial, de aceea era foarte
important ca zeii să fie veneraţi în multiplele lor forme, oricare ar fi fost
ele şi oriunde s-ar fi aflat. În plus, pietatea (în latină, pietas) contribuia
la asigurarea stabilităţii structurilor sociale, cerând respectarea părinţilor,

Mitologia2.indb 190 19.02.2010 16:50:20

 Introducere

a Senatului sau a împăraţilor. Miturile propagau o ordine patriarhală,

atribuind puterea patriarhului casei (pater familias) şi claselor superioare.
Romanii credeau că exprimarea cea mai clară a religiozităţii consta
în dovezi publice de generozitate şi în participarea la sărbători şi la sacrificii
publice. La începutul republicii, Roma avea doar câteva competiţii atletice
în onoarea zeilor. După adoptarea teatrului grecesc şi datorită competiţiei
constante dintre patricieni pentru favoruri publice, numărul acestor jocuri
a crescut foarte mult (5, Colosseum). În secolul IV d.Hr., aproape o jumătate
de an era dedicat festivalurilor sacre și cel puțin o sută de zile erau alocate
spectacolelor scenice. Acest lucru explică de ce primii creştini, care considerau
pietatea romană o ipocrizie, au fost condamnaţi ca „ateişti“, căci evitau teatrele
şi refuzau să ia parte la sacrificiile publice.

191

Mitologia2.indb 191
 Mitologia
celtică

Cazanul Gundestrup, vas ritual din argint pe care sunt înfăţişaţi

mai mulţi zei celţi, datează de prin secolul I î.Hr.

Mitologia2.indb 242 19.02.2010 16:51:26

Mitologia2.indb 243
 Mitologia celtică | introducere

Mitologia celtică

Celţii sunt un grup de triburi indo-

europene înrudite, care s-au stabilit
în Franţa (Gallia), Spania, sudul
Germaniei, Ungaria şi nordul Italiei, din
secolul VI î.Hr. până prin anul
50 î.Hr. Din anul 400 î.Hr. până în
timpul domniei lui Iulius Caesar, mulţi
celţi de pe continent au ajuns şi în
Britannia (Insulele Britanice). Celţii de
pe continent au creat cultura Hallstatt
din Europa Centrală, la începutul Epocii
Fierului. Civilizația celtică a ajuns la
244 1
apogeu în timpul perioadei La Tène,
în secolul V î.Hr., perioadă caracterizată de influenţa mediteraneeană, şi a
luat sfârşit odată cu cucerirea regiunii de către Caesar, în 50 î.Hr. În schimb,
cultura „celţilor insulari“, ce cuprindea zona irlandezo-gaelică şi britano-
galeză, a supravieţuit chiar şi în Evul Mediu, căci şi-a armonizat credinţele cu
creştinismul timpuriu.
Miturile celţilor insulari din Marea Britanie şi Irlanda au pătruns
în cultura medievală, supravieţuind până în prezent, deşi în formă
creştinizată. O parte dintre ele au reapărut în importante cicluri de
legende, printre care ciclul Ulster, despre eroul irlandez Cuchúlainn.
Ciclul mitologic conţine poveştile multor migraţii preistorice către
Irlanda. O altă sursă importantă este Mabinogion, o colecţie de proză
galeză. Urme ale mitologiei celtice pot fi găsite în toate poveştile străvechi
în care vechii zei au fost transformaţi în eroi. Animalele joacă un rol
important în aceste mituri, amintind astfel de statutul special pe care îl
aveau în cultura celtică. Romanele mitologice despre regele Arthur (1)
al Britanniei au avut probabil cea mai mare influenţă asupra literaturii.
Legendele despre acest conducător ideal, devenit un model pentru

Mitologia2.indb 244 19.02.2010 16:51:30