P. 1
Teme

Teme

|Views: 22|Likes:
Published by Miniclub Cristina

More info:

Published by: Miniclub Cristina on Jun 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2011

pdf

text

original

Teme- Limba romana contemporana, seriile I , II. > >1. Natura si functiile limbii. Limbaj si limbajul standard. >2. Vocabularul.

( Vocabularul fundamental si masa vocabularului) >3. Semantica lexicala. >4. Principiile ortografiei limbii romane. Regulile fonetice si lexicale de despartire in silabe a cuvintelor. >5. Stil, calitati generale si particulare. Stiluri functionale. >6. Forme de manifestare a limbajului oral. Structuri sintactice. > >Din acestea se pot alege 2. Se scriu obligatoriu de mana, si sa nu contina mai mult de 3 pagini. > >Obligatoriu! > Exprimarea personala asupra studiului ,,Dubla intentie a limbajului" de Tudor Vianu. >La inceputul lunii aprilie vom preda 2 referate din care obligatoriu va fi cel din studiul de Vianu. > >Din cursul de pe CD avem de facut cel putin 2 teme de la sfarsitul unitatilor de invatare, ceea ce trebuie sa se posteze pe campus deoarece pe CD nu apare. >Daca am gresit ceva rog celelalte colege sa ma corecteze. >Succes. > >

Titlu

þÿ

seriile I . >> >>1.Limba romana contemporana. Stil. II. Se scriu obligatoriu de mana. >> >>Din acestea se pot alege 2. Limbaj si limbajul standard.( Vocabularul fundamental si masa vocabularului) >>3.Mesaj >>Teme. >>6. >>2. si sa nu contina mai mul >> >>Obligatoriu! >> Exprimarea personala asupra studiului . Stiluri functionale. >>4. Regulile fonetice si lexicale de despartire in s >>5. >>Succes. Vocabularul. >> >> Adauga .Dubla intentie a limbajului" de Tudor Vian >>La inceputul lunii aprilie vom preda 2 referate din care obligatoriu va fi cel din stud >> >>Din cursul de pe CD avem de facut cel putin 2 teme de la sfarsitul unitatilor de inv >>Daca am gresit ceva rog celelalte colege sa ma corecteze. Natura si functiile limbii. Principiile ortografiei limbii romane.. calitati generale si particulare. Structuri sintactice. Forme de manifestare a limbajului oral. Semantica lexicala.

Filolog. filosof. în functie de tendinte. "Estetica" (1934) si Probleme de stil si arta literara (1955). eseist. teoretician. "Studii de literatura universala si comparata" (1960). Tudor Vianu descinde din scoala maiorescianâ fiind însa un autentic inovator si un erudit care a încercat a crea un sistem esteic. "Arta si frumosul. stilistician. afinitati. "Problemele metaforei si alte studii de stilistica" (1957). idealul clasic al omului" (1934).Referat "Dubla intentie a limbajului si problema stilului" de Tudor Vianu Care este importanta si valoarea unui savant ca Tudor Vianu în istoria literaturii si culturii românesti o spune în primul rând opera lui si ecourile acesteia în timp. . "Arta prozatorilor români" e rezultatul unui travaliu de douazeci de ani. Studiul "Dubla intentie a limbajului si problema stilului". constituie o teoretizare expozitiva pentru volumul "Arta prozatorilor români" (1941). estetician. între lucrari ca: "Dualismul artei" (1925). Esentiala inovatie pe care o opereaza autorul în domeniul stilistic se afla la nivelul gruparilor de scriitori care aici se face pe verticala. "carte capitala" (Henri Zalis) întâmpinata cu unanima apreciere în epoca si ramasa un punct de referinta al stilisticii estetice. publicist. înrudire a evolutiilor individuale. "Fragmente moderne" (1925).

aceea a dublei intentii a limbajului. Aceasta înseamna ca pe masura ce valoarea "tranzitiva" creste. prin el. limbajul îndeplineste doua functii: cea "tranzitiva" si cea "reflexiva.". ca o formulare cu un grad de generalitate mare a sacrificat adevarul ei . cea "reflexiva" scade. Explicatia e însotita de exemple si pe cât de succint. dar si diferite în acelasi timp. solidare. cu alte cuvinte. In legatura cu cele enuntate. toti oamenii care îl cunosc. Vianu precizeaza: "Se reflecta în el. "cine vorbeste comunica si se comunica. Cele doua intentii ale limbajului. Prin urmare. studiul cu acest titlu ajunge în final la definirea stilului si la enuntarea a doua principii ce stau la baza analizei scriitorilor (60 la numar) pe care îi cuprinde volumul.Pornind de la o recunoscuta problema a stilisticii teoretice. (n. El este de inversa proportionalitate. sau. în limbaj. In manifestarile limbii radiaza un focar interior de viata si primeste caldura si lumina o comunitate omeneasca oare-care".n.". Esteticianul discuta mai departe raportul dintre cele doua intentii.) omul care îl produce si sunt atinsi. sunt acelea de a comunica si de a reflecta. pe atât de convingator este demersul teoretic. doua functii în relatie directa cu faptul de a organiza "un raport social" sau de a elibera "o stare sufleteasca".

ca legi generale în care reflexivitatea lipseste cu desavârsire. Ea exista.. Tranzitivitatea unui enunt poetic e deci mult mai scazuta în favoarea reflexivitatii lui.Dimpotriva. Excluzând faptele lingvistice din domeniile stiintifice. Aici autorul studiului exemplifica prin enunturi din domeniul matematicii si al fizicii care se pot "transmite oricarei inteligente omenesti". Dar esteticianul îsi propune sa discute si aspectul reflexivitatii absolute. al intimitatii celui care le emite. Nu la fel se întâmpla în cazul unui fapt poetic de limba. Exemplul delirului unui nebun si al "automatismului psihic" sau al "dictarii subconstientului" în poezia suprarealista au ca efect "desocializarea expresiei"..subiectiv.. Textul obscur e acela nascut din adâncimi mult prea intim subiective si de aceea comunicarea cu altii nu se mai reali zeaza. practica. a carui circulatie e mult mai restrânsa. Chiar daca reflexivitatea e atenuata . totusi. pentru ca "nu toti cititorii/.ceea ce se întâmpla în limba comuna. autorul precizeaza ca pretutindeni altundeva cele doua intentii colaboreaza. Un alt raport luat în discutie este acela al cooperarii celor doua intentii ale limbajului.dar si în scrisorile de afaceri sau de politete. interesul scriitorilor pentru . dar care nu comunica nici un "reflex"./ vor putea realiza intentia lui reflexiva". dincolo de conventionalismul lor.

deci. scrie esteticianul. Prin urmare. Aici esteticianul ajunge la definirea stilului. Pentru a demonstra ca "peste stirea nuda se adauga aureola unei ambiante subiective". De aici posibilitatea si necesitatea de a introduce în anumite curente intelectuale. Existenta stilurilor si a curentelor e la fel de autentica precum este existenta individualitatii. studiul aplicat operei scriitorilor în "Arta prozatorilor români" are în vedere nu .Mai întâi stilul este. individualitatea este produsul "de interferenta a mai multor feluri generale de a fi". împreuna cu interesul ei propriu-zis artistic". dar. Acestea sunt. morale si estetice scriitori comentati. desi afirmatia a mai fost facuta (în alti termeni) de catre diversi teoreticieni. "ansamblul notatiilor pe care el le adauga expresiilor sale tranzitive si prin care comunicarea sa dobândeste un fel de a fi subiectiv. întrucât. cele doua pericole care ameninta textul literar: obscuritatea si superficialitatea . El "este si expresia unei individualitati". asa cum o dovedesc stiintele sociale moderne.accesibilitate determina scaderea valorii reflexive si deci superficialitate si conventionalism. ea nu e suficienta. Tudor Vianu exemplifica printr-un pasaj sadovenian în care distinge expresiile cu valoare tranzitiva îmbogatite de intentia reflexiva ce se resimte la nivelul expresiei.

stiintei lui superior pedagogice si. instrumentele investigarii au dus la analize deosebit de valoroase pentru cunoscatorul de literatura si pentru specialisti. culturii estetice a lui Vianu. "Dubla intentie a limbajului". La nivel teoretic. Vianu îmbogateste cu aceste idei principiile enuntate si discutate în capitolul Stilistica din "Estetica" si. Si daca acest studiu si acest demers analitic pe care îl regasim la nivelul volumului nu s-au perimat. Dincolo de nivelul teoretic. dar si ca studiu teoretic detasabil de acesta. revine si nuanteaza. delimiteaza câteva idei ce se pot constitui în premise ori principii ale studiului analitic asupra textului literar. metodei. strategiile esteticianului si stilistului. adauga Henri Zalis.. . ci si "curentele stilistice care îi cuprind".numai "particularitatea lor stilistica individuala". dupa cum bine observa Serban Cioculescu.. aceasta se datoreaza. în cursul de stilistica predat în 1942-1943. Conceput ca preambul si avertisment al volumului amintit.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->