Dr. Aurelian ROTARU (rotaru@eed.usv.

ro)

1

Miscarea acestor corpuri se studiaza in mecanica clasica. creste si ea odata cu viteza acestora. s etransmite d ela un corp la altul prin legaturi in mod direct sau la distanta 2 prin intermediul campului fizic. Interactiunea. s-a ajuns la concluzia ca toate corpurile prezinta doua proprietati mecanice fundamentale: a) Inertia – este proprietatea unui corp de asi mentine starea de repaus sau de miscare rectilinie uniforma. b) Interactiunea – este proprietatea corpurilor de a actiona unul asupra altuia. pana la cele comparabile cu viteza luminii in vid. Marimea fizica ce masoara aceasta interactiune este forta. Dinamica este un capitol din mecanica care studiaza miscarea corpurilor tinand cont de fortele care actioneaza di de masa acestora. Se considera ca masa corpurilor in miscare ramane constanta daca viteza lor nu 30 km/s. Miscarea acestor corpuri este studiata de mecanica relativitatii restranse. 1) Proprietati mecanice ale corpurilor. La viteze din ce in ce mai mari. respectiv de a se opune la o actiune exterioara care cauta sa-I schimbe starea de repaus sau de miscare rectilinie uniforma in care se afla.Elemente de dinamica punctului material. masa corpurilor. in urma unor observatii. Pe cale experimentala. .. Masura inertiei este masa. respectiv forta.

moment cinetic). Ca o consecinta a principiilor fundamentale ale dinamicii. Aceste legi se mai numesc si teoremele generale in dinamica punctului material.2) Teroreme generale in dinamica punctului material. a) Teorema impulsului Impulsul mecanic sau cantitatea de miscare este o marime vectoriala ce caracterizeaza starea de miscare mecanica a punctului material. putem deduce teorema impulsului: dp F= dt (1) Forta care actioneaza asupra unui punct material este egala cu variatia impulsului mecanic al acestuia in unitatea de timp. energie. 3 . Aplicand legea fundamentala a dinamicii. se obtin legile ce guverneaza unele marimi fizice ale punctului material (impuls mecanic.

4 . impulsul mecanic va creste in timp: p2 ∫ dp = ∫ Fdt = F ∫ dt =F (t p1 t1 t1 t2 t2 2 − t1 ) (2) p2 − p1 = F (t2 − t1 ) (3) Daca forta este nula. sau daca rezultanta lor este nula.Daca forta este constanta. atunci impulsul mecanic ramane constant: dp F =0⇒ = 0 ⇒ p = ct dt (4) Relatia (4) constituie teorema conservarii impulsului mecanic: Impulsul mecanic al unui pucnt material este constant daca asupra acestuia nu actioneaza nicio forta.

b) Teorema momentului cinetic Momentul cinetic al unui punct material este rezultatul produsului vectorial dintre vectorul pozitie si impulsul punctului material: J =r×p (5) Conform definitiei produsului vectorial.Aceasta teorema de conservare se extinde si asupra sistemelor de puncte materiale: Intr-un sistem fizic izolat fata de mediu. Momentul cinetic este exprimat in SI in: [ J ]SI = 1 Kg m 2 s = 1J s 5 −1 . vectorul moment cinetic este orientat perpendicular pe planul format de vectorii r si p si are sensul dat de regula burghiului drept. impulsul mecanic al sistemului se conserva. sau daca rezultanta fortelor exterioare exercitate asupra sistemului este nula.

M = r × F = r × ma (6) Acesta exprima capacitatea fortei de a roti corpul in jurul unei axe care trece prin polul considerat. Unitatea de masura pentru momentul fortei este: [ M ]SI = 1 Nm Plecand de la definitia momentului fortei si utilizand formula fundamantala a dinamicii.Momentul unei forte care actioneaza asupra unui punct material in raport cu un pol este rezultatul produsului vectorial dintre vectorul de pozitie al punctului de aplicatie al fortei si forta. putem deduce teorema momentului cinetic: dv dp d dJ M = r × ma = r × m =r× = (r × p) = dt dt dt dt (7) 6 .

(9) 7 . atunci momentul cinetic se conserva. dJ M= dt dJ M =0⇒ = 0 ⇒ J = ct dt Relatia (9) contitue teorema conservarii momentului cinetic.Variatia momentului cinetic al unui punct material in unitatea de timp este egala cu momentul fortei care actioneaza asupra punctului material. (8) Daca momentul fortei este nul.

se face sub actiunea unei forte F. marimea scalara obtinuta din produsul scalar al fortei cu deplasarea infinit mica: dL = F ⋅ dr ⇒ L = ∫ Fdr A B (10) 8 . Se numeste lucru mecanic elementar efectuat de forta.A) Energia mecanica si teormele energiei. Consideram miscarea punctului material intr-un camp de forte: A F dr B r r + dr C Deplasarea punctului material pe drumul infint scurt dr .

1) Energia cinetica – este marimea scalara egala cu produsul dintre masa si patratul vitezei punctului material. Pentru o deplasare finita de la A la B a punctului material se obtine teorema variatiei energiei cinetice: 9 . impartite la doi: mv Ec = 2 2 (11) Pornind de la expresia lucrului mecanic elementar efectuat de forta asupra punctului material se poate deduce teorema variatiei energiei cinetice: dv dr dL = F ⋅ dr = m dr = mdv = mvdv dt dt 1 dL = d ( mv 2 ) = dEc 2 (12) (13) Aceste ultime calcule arata ca variatia infinitezimala a energiei cinetice a punctului material este egala cu lucrul mecanic elementar efectuat de forta asupra lui.

iar campul de forte respectiv este un camp conservativ. lucrul mecanic efectuat asupra punctului material nu depinde de forma drumului parcurs.Def. In acest caz se spune ca fortele sunt conservative. ci numai de pozitia initiala si de cea finala. de asemenea. 10 . El se mai numeste si camp potential. Lucrul mecanic efectuat de rezultanta fortelor care actioneaza asupra unui punct material este egala cu variatia energiei cinetice a acestuia: LAB = EcB − EcA (14) Se constata ca in anumite cazuri.

lucrul mecanic efectuat de fortele campului potential se poate scrie si sub forma: LAB = ∫ Fdr = U (rB ) − U (rA ) A B (16) Unde U (rA ) si U (rB ) sunt energiile potentiale ale punctului material in punctele A si B ale traiectoriei.Datorita faptului ca lucrul mecanic efectuat la deplasarea intre doua puncte depinde doar de pozitiile A si B ale traiectoriilor posibile. vom putea scrie: LAB = ∫ ( C1 ) Fdr = ∫ ( C2 ) Fdr (15) C2 A B In acest caz. C1 11 .

Putem spune ca lucrul mecanic efectuat de fortele conservative se realizeaza pe seama scaderii energiei potentiale a punctului material. se poate spune ca fortele conservative deriva din potentiale. LAB = −∆U = −[U (rB ) − U (rA )] (17) Lucrul mecanic efectuat de fortele conservative este egal cu variatia energiei potentiale a punctului material luata cu semn schimbat. Aceasta relatie este valabila si pentru deplasari infinit de mici ale punctului material: dL = Fdr = − dU (18) De aceea. adica din energii potentiale:  ∂U − dU ∂U ∂U  (19) Fdr = − dU ⇒ F = = −∇U = −  i+ j+ k dr ∂y ∂z   ∂x 12 .

Energia potentiala este: (21) 1 2 U = kx 2 iar forta elastica este de forma: (22) dU F =− = −kx dx (23) 13 . U = mgh De aceeasi forta de greutate este: (20) dU G=− = mg dx 2) Campul fortelor elastice.Exemple de campuri potentiale: 1) Campul gravitational. h. Energia potentiala in campul gravitational depinde de inaltimea. de masa m. la care se afla punctul material.

este: V= Q 4πε r (24) iar energia potentiala a unei sarcini electrice q aflate in campul electric al lui Q este: qQ U = qV = 4πε r dV qQ F = −q = 2 dr 4πε r (25) Derivand energia potentiala la r. de valoare Q.Exemple de campuri potentiale: 3) Campul electrostatic. Potentialul electric al unei sarcini electrice. obtinem expresia fortei electostatice: (26) 14 .

suma dintre energia cinetica si energia potentiala se numeste energie mecanica a punctului material. energia mecanica nu ramane constanta. Em = Ec + U (27) Daca asupra punctului material actioneaza forte neconservative. Exemple de forte neconservative: forta de tractiune (duce la cresterea energiei mecanice) si forta de frecare (duce la scaderea energiei mecanice). 15 . Teorema conservarii energiei mecanice este valabila si in cazul sistemelor de puncte materiale care sunt izolate fata de mediu.Energia mecanica: Prin definitie. energia mecanica a punctului material ramane constanta. Teorema conservarii energiei mecanice: in cazul miscarii in campuri de forte conservative.

The end 16 .