Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

DETERMINARI ASUPRA BETONULUI PROASPAT
Robu Ion Betonul proaspat, amestec bine omogenizat de ciment, agregate, apa si eventual aditivi, reprezinta starea betonului din momentul amestecarii cimentului cu apa si agregatele pâna la punerea în opera care nu trebuie sa depaseasca începutul prizei. Pentru a fi siguri ca betonul preparat va avea în constructie caracteristicile cerute, se fac determinari în stare proaspata si întarita. Pe beton proaspat se efectueaza urmatoarele determinari conform SR EN 12350 -2002/2003 si NE 012-2007: consistenta si lucrabilitate, densitate aparenta, continut de aer, timp de priza, verificarea compozitiei reale inclusiv a granulozitatii agregatelor din beton. 1. Determinarea consistentei si lucrabilitatii betonului Consistenta betonului proaspat defineste mobilitatea acestuia sub actiunea greutatii proprii sau a unor forte exterioare care actioneaza un timp limitat asupra lui. Lucrabilitatea se caracterizeaza prin lucru mecanic minim de punere în opera, tendinta de segregare redusa si coeziune buna a componentilor. Pe beton proaspat determinarea lucrabilitatii se face la max. 30 minute de la descarcarea din betoniera. Pentru determinarea consistentei, respectiv lucrabilitatii betonului, din multitudinea metodelor si procedeelor utilizate în tehnologia betonului, SR EN 12350/2006 impune urmatoarele 4 metode: • metoda tasarii (slump test) SR EN 12350-2/2003 • metoda gradului de compactare SR EN 12350-4/2002 • metoda de remodelare Vebe SR EN 12350-3/2003 • metoda raspandirii (flow test) SR EN 12350-5/2002 1.1 Metoda tasarii Metoda tasarii este aplicabila betoanelor la care dimensiunea maxima a agregatelor este de max. 120 mm. Metoda consta în masurarea tasarii betonului proaspat, sub greutatea proprie. Aparatura: a) Trunchi de con cu înaltimea de 30 cm (pentru betoane cu dimensiunea maxima a agregatelor = 40 mm) sau de 45 cm (pentru betoane cu dimensiunea maxima a agregatelor între 40 si 120 mm) din tabla galvanizata de min. 2 mm grosime. Trunchiul de con este prevazut la partea superioara cu un prelungitor. b) Vergea de otel rotund cu diametrul de 16 mm si lungimea de 600 mm având capetele rotunjite în forma de emisfera. c) Rigla metalica cu lungimea de 600 mm. d) Scafa metalica, mistrie, rigla gradata de 500 mm lungime.

1

în 5-10 secunde. se înlatura prelungitorul. 2 . fiecare corespunzând aproximativ unei treimi din înaltime. În functie de consistenta betonului (de la foarte vârtos la fluid) sunt definite 5 clase de lucrabilitate de la S1 la S5 Tabel 1. Modul de lucru Trunchiul de con.verypdf.com/ to remove this watermark. rigida umezita si neabsorbanta. cu interiorul în prealabil umezit. Metoda nu este aplicabila pentru tasari sub 10 mm sau pentru prabusiri sau ruperi partiale ale betonului dupa 2 încercari consecutive. trunchiul de con printr-o miscare verticala constanta evitându-se deplasari laterale sau rasuciri ale acestuia. Intervalul de timp de la începerea umplerii pîna la ridicarea completa a trunchiului de con nu trebuie sa depaseasca15 secunde. se aseaza pe o suprafata orizontala plana. la urmatoarele 2 straturi vergeaua trebuie sa patrunda usor si în stratul situat dedesubt. Se umple trunchiul de con cu beton în trei straturi. Pentru a umple si îndesa stratul superior. împunsaturile se aplica. Dupa compactarea stratului superior. dupa 30 secunde se ridica. Clase de tasare Tasarea. Figura 1. în spirala de la perimetru spre centru. Pe fiecare strat se aplica de la 10 cm înaltime. exprima tasarea betonului. se niveleaza suprafata betonului cu ajutorul riglei metalice si se lasa în repaos. pe toata grosimea. la interval de o secunda 25 de împunsaturi cu vergeaua metalica repartizându-se uniform pe suprafata betonului.2 Metoda gradului de compactare Metoda de determinare a gradului de compactare este aplicabila betoanelor de consistenta vârtoasa la fluida cu dimensiunea maxima a agregatelor de 40 mm. in mm de la 10 pana la 40 de la 50 pana la 90 de la 100 pana la 150 de la 160 pana la 210 de la 220 pana la 280 Clasa de tasare S1 S2 S3 S4 S51) 1. 1) . Pentru stratul interior. Determinare tasare Aceasta diferenta masurata în milimetri. se monteaza prelungitorul si se introduce beton în exces. Imediat dupa ridicarea trunchiului de con se masoara diferenta (ht) dintre înaltimea acestuia si punctul cel mai ridicat al betonului tasat (fig.Please purchase PDFcamp Printer on http://www.

se înlatura excesul de beton cu ajutorul riglei metalice.verypdf. de la cele patru margini superioare ale vasului. 2) ca medie a distantelor dintre suprafata betonului compactat si marginea superioara a vasului. 3 . Dupa umplerea vasului. în mm În cazul utilizarii dispozitivului de masurare se obtin direct gradul de compactare sau clasa de lucrabilitate a betonului. evitând îndesarea.înaltimea betonului compactat. Determinare grad de compactare Walz Gradul de compactare se calculeaza cu relatia: Gc= h1/h2=400/400-s în care: • h1 .com/ to remove this watermark.este înaltimea interioara a recipientului. pâna când nu se mai constata reducerea volumului.valoarea medie a distantei între suprafata betonului compactat si marginea superioara a vasului prismatic. lasându-l sa cada liber de pe partile laterale ale mistriei. masurata în cele 4 colturi cu rigla gradata sau dispozitiv special de masurare. Modul de lucru Vasul prismatic. si amplitudine de 0. Aparatura • Recipient prismatic din tabla de otel de 2 mm grosime având dimensiunile interioare de 200x200x400 mm • Mistrie destinata umplerii recipientului • Rigla metalica • Utilaj de compactare (masa vibranta de laborator cu frecventa de cca 3000 oscilatii/min. cu suprafata interioara bine curatata si umezita se asaza pe masa vibranta. 40 mm) • Rigla gradata în mm sau dispozitiv de masurare. Figura 2.Please purchase PDFcamp Printer on http://www. Se compacteaza betonul prin vibrare. Dupa compactare se determina valoarea s în mm (fig. Se introduce betonul în vas.5 mm sau vibrator interior cu diametrul de max. în mm • s . Metoda consta în stabilirea raportului dintre înaltimea initiala a betonului introdus într-un recipient (vas) de forma data si înaltimea betonului compactat (corespunzatoare densitatii maxime) în recipientul respectiv. în mm • h2 .

3 Metoda de remodelare Vebe Aceasta metoda este aplicabila betoanelor cu dimensiune maxima a agregatului de 40 mm. cu diametrul de 16 mm si lungimea de 600 mm. prins de o masa vibranta (2).5 s. 4 . fiind utila în special pentru betoanele cu lucrabilitate redusa. Aparatura • Consistometru sau vâscozimetru Vebe (fig. Se pune masa vibranta în functiune în acelasi timp cu cronometrul. 3) compus dintr-un recipient cilindric (1) cu D=240 ± 2 mm si h=200 mm. 1. Metoda consta în stabilirea duratei (timp Vebe) în care proba de beton se remodeleaza (trece de la forma initiala tronconica în forma cilindrica) sub efectul vibrarii. Rezultate concludente se obtin pentru timpi de remodelare cuprinsi între 5 si 30 sec. de bratul tijei este prins un disc transparent (7) din material plastic cu d=230 ± 2 mm si g=h=10 ± 2 mm si o greutate aditionala astfel ca tija. Figura 3. gradului de compactare. Se ridica tiparul si se aduce discul usor la suprafata betonului citindu-se pe tija (6) tasarea betonului. în momentul în care fata interioara a discului transparent este complet acoperita cu beton se opreste cronometrul si vibrarea. timpului de remodelare Vebe si raspandirii în functie de consistenta respectiv lucrabilitate sunt date de tabele 2-4. discul si greutatea sa totalizeze 2. OBSERVATII Valorile tasarii. cu extremitatile rotunjite. Prin discul transparent se urmareste remodelarea betonului. vasul tronconic (3) de la metoda tasarii prevazut cu prelungitor (4) si un brat metalic rotativ (5) de care este prinsa o tija (6) gradata în mm.750 ± 50 g.com/ to remove this watermark. Determinare timp de remodelare Vebe Mod de lucru În recipientul cilindric fixat de masa vibranta se pune tiparul tronconic care se umple cu beton ca la metoda tasarii.verypdf. • Cronometru cu ceas care masoara timpul cu o precizie de 0. • Vergea metalica de compactare.Please purchase PDFcamp Printer on http://www.

raspândire.verypdf.04 a C4 < 1. dmax al agregatului. in s = 31 de la 30 pana la 21 de la 20 pana la 11 de la 10 pana la 6 de la 5 pana la 3 Tabel 4. tendinta de segregare etc. curgere.com/ to remove this watermark.1 16 31 (40) Vol.25 pana la 1. Determinarea densitatii aparente Determinarea densitatii aparente consta în determinarea masei unei probe de beton proaspat si raportarea acesteia la volumul probei respective în stare compactata.45 pana la 1. tendinta de separare a apei.04 a C4 se aplica numai betonului usor Tabel 3.11 C3 de la 1. interior. diam.în mm 3. Tabel 2. 5. 2. forfecare. remodelare Powers.46 C1 De la 1. Clase de raspândire Clase de raspandire Diametrul raspandirii. Tabel 5. conform tabelului nr.Please purchase PDFcamp Printer on http://www. in mm 1) F1 = 340 F2 de la 350 pana la 410 F3 de la 420 pana la 480 F4 de la 490 pana la 550 F5 de la 560 pana la 620 1) F6 = 630 Alte metode : în afara metodelor expuse pentru determinarea consistentei respectiv lucrabilitatii se folosesc si alte metode bazate pe tasarea sub sarcina.26 C2 De la 1. în mm în mm 108 109 136 137 185 186 234 235 5 .15 7. Pentru determinare se utilizeaza un recipient metalic etans de forma cilindrica sau paralelipipedica (inclusiv tiparele pentru turnarea epruvetelor pe care se încearca rezistentele mecanice) având cea mai mica dintre dimensiuni egala cu de cel putin patru ori dimensiunea maxima a granulelor de agregat din beton. minim al recipientului dm3 1 2 5 10 Dimensiunile recipientului înaltimea interioara. Clase de compactare Clase de compactare Indice de compactare 1) C0 = 1.10 pana la 1. penetratie. Clase VeBe Clase Vebe V01) V1 V2 V3 V41) Timp Vebe.

Compactarea se considera terminata când nu se mai constata eliminarea de bule de aer din beton. Aparatura • Recipient metalic de 10 dm3 (di = 234 mm. Dupa uscare. se obtine cantitatea de agregate cu dimensiuni mai mari de dmax admis (Agm). cu precizie de 0. iar fata betonului este orizontala si cu aspect lucios. Se îndeparteaza prelungitorul si se înlatura excesul de beton cu ajutorul riglei metalice. prin ciuruirea acestora pe ciurul cu diametrul ochiului egal cu dimensiunea maxima admisa pentru agregatul din betonul respectiv.15 mm si evaluarea continutului relativ de nisip fin si de agregate a caror dimensiune maxima depaseste dmax admis. Agregatele curate din fiecare fractiune se depun într-o tava si se usuca pâna la masa constanta (Agr). Ca rezultat se ia media aritmetica a 2 determinari rotunjita cu max. în kg/m3 6 . se monteaza prelungitor la partea superioara si se umezeste sau se unge suprafata interioara. Cantitatea de beton continuta în vas se supune (fractionat) cernerii sub jet de apa pe ciurul de 3.verypdf. 100 kg. Verificarea granulozitatii agregatelor continute în beton Prin aceasta determinare se urmareste verificarea respectarii granulozitatii agregatului total. Se determina masa (m2) a vasului umplut cu beton. în kg V – volumul vasului.15 mm pâna când agregatele ramân curate.15 mm • Etuva electrica sau alta sursa de caldura • Tava de otel nesmaltuita. se determina densitatea aparenta ? a.Please purchase PDFcamp Printer on http://www. Densitatea aparenta a betonului proaspat (? a) se calculeaza cu formula: ? a= (m2-m1)/Vx1000 [kg/m3] în care: m1 – masa vasului gol . în dm3 (verificat în prealabil prin umplere cu apa). 3. Mod de lucru Pe proba de beton proaspat.15 mm (nf) se calculeaza cu relatia: nf = ? a-(C+A+Agrx100) [kg/m3] în care: ? a – densitatea betonului proaspat.05 % • Set de ciururi cu diametrul ochiului = 3. mistrie.hi = 235 mm) • Cântar pentru max. Prelucrarea datelor a) Cantitatea de nisip fin 0-3. Metoda consta în separarea prin ciuruire a agregatelor cu granule mai mari de 3. ± 5 kg/m3.com/ to remove this watermark. Mod de lucru Se determina masa (m1) a vasului gol. cu vasul metalic de 10 dm3. în kg m2 – masa recipientului umplut cu beton. Se introduce betonul proaspat în vas cu ajutorul mistriei si se compacteaza prin vibrare sau vibrator de interior.

7 . în l/m3 Agr – cantitatea de agregate cu dimensiuni mai mari de 3. adica verificarea compozitiei (ciment. în kg/m3 A – cantitatea de apa de amestecare. în %. prevazuta în compozitie. corespunzatoare volumului vasului de 10 dm3 (0. rezulta din relatia: %g= (Agm/Ag)x100 în care: Agm este cantitatea de agregat ramas pe ciurul cu diametrul ochiului egal cu dmax admis. mm Volumul maxim 7±1 6±1 5±1 4.Please purchase PDFcamp Printer on http://www.15 mm. Determinarea volumului de aer din beton în cazul utilizarii acestor aditivi prezinta interes întrucât nu trebuie sa se depaseasca anumite limite (cresterea porozitatii ar antrena reducerea rezistentelor mecanice) prin Normativ NE 012-2007 în functie de dimensiunea maxima a agregatului (tabel 6).01m3) b) Cantitatea totala de agregat (Ag) în kg/m3 rezulta din relatia: Ag= Agr x100 +nf c) Cantitatea relativa de nisip fin (f). Dimensiunea maxima a 10 16 20 31 40 71 agregatului. apa. Observatie: Printr-o metodologie asemanatoare se poate realiza analiza betonului proaspat. agregat) cunoscând fractiunea fina din agregat. corespunzatoare la 1 m3 de beton.com/ to remove this watermark. C – cantitatea de ciment. Tabel 6. se calculeaza astfel: %f = (nf/Ag)x100 d) Cantitatea relativa de agregate cu dimensiuni mai mari decât dmax admis (g).verypdf. stabilita în compozitie. În cadrul acestei metode se utilizeaza „ aparatul de aer oclus”. 4. Determinarea volumului de aer antrenat În masa betonului proaspat intra si o cantitate de aer datorita antrenarii inerente la preparare (de obicei sub 2%) sau datorita utilizarii antrenorilor de aer cu scopul ameliorarii unor caracteristici. în kg/m3. în %. în kg.5 ± 1 4±1 3±1 admisibil de aer oclus % Determinarea volumului de aer oclus se face prin metoda volumetrica cu presiune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful