timpurilor verbale Imperfect/perfect compus: indic evocarea în plan îndep rtat a unor fapte/evenimente/tr s turi/caracteristici

=> totdeauna este raportat la un alt timp al observa iei poetice, deobicei prezentul => dou secven e poetice diferite: una a trecutului, redat prin evocare i una a prezentului observa iei poetice (dominat de verbe la prezent => se creeaz impresia c poetul noteaz ceea ce vede, simte i îl impresioneaz în chiar momentul observ rii acelui fapt/fenomen/tr s tur etc.) => uneori apar verbe la conjunctiv, ceea ce indic proiectarea în viitor a unor dorin e/a unor obsesii lirice; Codi ional-optativ: sugereaz dorin a/obsesia poetic proiectat în viitor ca o posibilitate/ipotez (uneori exprimînd regretul); Gerunziul: un mod al ac iunii continue, al impresiei de desf urare, f r întreruperi, a unui fapt/fenomen i, de cele mai multe ori, sugerînd efectul dramatic. Rolul puntctua ie Cratima: Cratima, semn de ortografie, fonetic leag dou cuvinte diferite, pronun ate împreun tatorit ritmului rapid al vorbirii, ceea ce are ca rezultat eliminarea/elidarea vocalei blabla i dispari ia unei silabe, iar stilistic marcheaz fenomenul de conserare a metricii versului (p strarea aceluia i ritm i a aceleia i m suri); Punctele de suspensie: Indic o pauz mai lung în comunicare + marcheaz interven ia afectiv a poetului în ipostaza X + stilistic indic i subîn elegerea continu rii ideii poetice cu alte nuan e sau prin alte imagini artistice; Virgula: Utilizat pentru izolarea unui vocativ/marcarea limitei între vorbirea direct i cea indirect /exprim raportul de coordonare prin juxtapunere (virgula = i copulativ)/marcheaz subîn elegerea unui verbpredicat. Ilustrarea uneia dintre caracteristicile limbajului poetci: Una dintre caracteristicile limbajului poetic identificat în text este expresivitatea, fapt evident la diferitele niveluri ale acestuia: fonetic, lexico-semantic, gramatical/morfosintactic, stilistico-textual. Sub aspect fonetic, este evident utilizarea eufoniei rezultate din asocierea cuvintelor în context, generatoare de efecte muzicale (exemple) i din ritmul interior. Sub aspect lexico-semantic, se remarc frecven a utiliz rii termenilor apar inând câmpului semantic al <motiv/tem > (exemple), prin care se sugereaz ... Sub aspect gramatical/morfosintactic, se remarc utilizarea m rcilor lexico-pramaticale ce indic subiectivitatea ideilor exprimate i confesiunea liric (dac e cazul verbe i pronume de persoana I singular: exemple), puse în corela ie cu m rci lexico-gramaticale ce indic adresarea direct c tre un personaj liric [incert] (exemple). Sub aspect stilistico-textual, dat fiind faptul c poezia apar ine direc iei <nume curent>, <tr s turi curent>. semnelor de

Rolul