P. 1
Normativ-Fundatii-2005

Normativ-Fundatii-2005

|Views: 9|Likes:
Published by Dogariu Andrei

More info:

Published by: Dogariu Andrei on Jun 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/01/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

Bd. Lacul Tei 124, Sector 2, RO-020396, Bucureşti 38

CENTRUL DE INGINERIE GEOTEHNICĂ Tel: 021-2429350, Fax: 021-2420866 E-mail: cig@utcb.ro

Normativ
pentru

proiectarea structurilor de fundare directă
Redactarea finală
Contract Nr. 147 / 2002 Beneficiar M.T.C.T. Rector, Prof.univ. dr. ing. Dan Stematiu Şef de proiect, Prof.univ. dr. ing. Nicoleta Rădulescu Colectiv de elaborare: Prof.univ. dr. ing. Nicoleta Rădulescu Prof. univ. dr. ing. Iacint Manoliu Prof. univ. dr. ing. Marius Gabor Prof. univ. dr. ing. Alexandrina Pretorian Conf. univ. dr. ing. Rodica Vierescu Şef lucrări univ. ing. Andrei Olteanu Şef lucrări univ. ing. Manole Şerbulea

- Bucureşti 2004 -

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
Bd. Lacul Tei 124, Sector 2, RO-020396, Bucureşti 38

Cuprins
Lista notaţiilor şi simbolurilor ..............................................................................................................4 1. Prevederi generale ............................................................................................................................7 2. Principii generale ale conformării de rezistenţă a infrastructurilor ..................................................7 2.1. Definirea sistemului structural şi a subsistemelor componente ale construcţiei .......................7 2.2. Cerinţe privind proiectarea fundaţiilor ......................................................................................7 2.3. Cerinţe privind proiectarea substructurilor................................................................................8 3. Alegerea tipului de fundaţie .............................................................................................................9 3.1. Factori de care depinde alegerea tipului de fundaţie .................................................................9 3.1.1. Sistemul structural al construcţiei ..........................................................................................9 3.1.2. Condiţiile de teren ..................................................................................................................9 3.1.3. Condiţiile de exploatare ale construcţiei ................................................................................9 3.1.4. Condiţiile de execuţie ale infrastructurii ................................................................................9 3.2. Criterii pentru alegerea adâncimii minime de fundare............................................................10 4. Materiale utilizate la fundaţii .........................................................................................................11 5. Solicitări transmise infrastructurilor...............................................................................................11 5.1. Prevederi generale ...................................................................................................................11 5.2. Solicitări transmise infrastructurilor în grupările fundamentale de încărcări..........................12 5.3. Solicitări transmise infrastructurilor în grupările speciale de încărcări ..................................12 6. Stabilirea dimensiunilor bazei fundaţiei.........................................................................................13 6.1. Condiţii generale .....................................................................................................................13 6.2. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale ...........................................14 6.3. Calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii ...................................................16 6.4. Calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă......................................17 7. Proiectarea fundaţiilor izolate ........................................................................................................18 7.1. Fundaţii pentru stâlpi de beton armat monolit.........................................................................19 7.1.1. Fundaţii tip talpă de beton armat ..........................................................................................19 7.1.2. Fundaţii tip bloc şi cuzinet .............................................................................................22 7.2. Fundaţii pentru stâlpi de beton armat prefabricaţi...................................................................24 7.2.1. Dimensiunile secţiunilor de beton ........................................................................................25 7.2.2. Monolitizarea paharului .......................................................................................................28 7.2.3. Armarea paharului................................................................................................................28 7.2.4. Verificarea tălpii fundaţiei pahar..........................................................................................28 7.3. Fundaţii pentru stâlpi metalici.................................................................................................29 8. Proiectarea fundaţiilor continue de beton armat sub stâlpi ............................................................31 8.1. Domeniul de aplicare...............................................................................................................31 8.2. Alcătuirea fundaţiilor ..............................................................................................................32 8.2.1. Secţiunea de beton................................................................................................................32 8.2.2. Armarea fundaţiilor ..............................................................................................................33 8.3. Calculul grinzilor continue......................................................................................................34 8.3.1. Calculul cu metode simplificate ...........................................................................................34 8.3.2. Calculul cu metode care iau în considerare conlucrarea între fundaţie şi teren ...................35 9. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu pereţi structurali de zidărie .............................................39 9.1. Prevederi generale de alcătuire................................................................................................39 9.2. Fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate redusă ............39 9.2.1. Fundaţii la clădiri fără subsol ...............................................................................................39 9.2.2. Fundaţii la clădiri cu subsol..................................................................................................44 9.2.3. Dimensionarea fundaţiilor ....................................................................................................44 9.3. Fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate ridicată ..........47 9.4. Soluţii de fundare la pereţi nestructurali .................................................................................47 9.5. Racordarea în trepte a fundaţiilor având cote de fundare diferite ...........................................49 1

........................................................... Reglementări tehnice de referinta....................5...........................4............2......................................................................67 11.....................................78 13............57 10...2.........................................................70 12.......................... Metode simplificate pentru calculul radierelor rigide ....................................3..........74 12...............................................................2..................................................................................1.....69 11.... Schematizarea pentru calcul a infrastructurii ...................1......2.........................4..................Boussinesq . dimensionare şi verificare .........................62 11...........................................................57 10.74 12.............60 11................................................... Infrastructuri......... Calculul radierelor pe mediu Boussinesq .....3................6.....71 12......... Fundaţii pe pământuri foarte compresibile şi pământuri sensibile la umezire ................ Dimensionarea elementelor infrastructurii .........................................2.............................7.................................................................................................... Verificarea pereţilor în zonele de discontinuitate........3.76 12.......................................... Calculul eforturilor în elementele infrastructurii.... Alcătuirea fundaţiilor pentru pereţii structurali de beton armat .68 11................................................................ Fundaţii la clădiri amplasate pe terenuri dificile ....................70 12.............................................................................1.......................................................................... Încărcări transmise infrastructurilor de pereţii structurali de beton armat .................... Calculul radierelor pe mediu Winkler .......................... Clasificarea infrastructurilor după modul de comportare la acţiuni seismice ..............1...4..................................................1...............................2........................ Fundaţii la rosturi de tasare ... Proiectarea radierelor de beton armat.......4.......3...........2............... Prevederi generale .......80 2 ......73 12................74 12...........2...................71 12......................................57 10......3.................72 12. Verificarea pereţilor .......4.............3....76 12.......57 10.........................4....................................3..................1.1...................3.................................................................................. Prevederi generale ..2...........3..62 11................3............. Elemente de calcul.71 12.... Clasificarea infrastructurilor după modul de solicitare a terenului de fundare ...... Transmiterea eforturilor la infrastructură prin intermediul planşeelor ..3.............1...........................................................51 9..........69 11.................................................. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat ......3.4.. Principii generale de proiectare ......7. Fundaţii pe pământuri cu umflări şi contracţii mari .............................7...................................................................70 12.. Elemente constructive şi de proiectare..........9...................... Schematizarea terenului de fundare pentru calcul infrastructurilor ........................51 9.......51 9...............................“efectul de menghină” .................................................63 11................1.............................1..................................................4... Schematizarea pentru calcul a pereţilor cu goluri ai infrastructurilor ....................1..... Dimensionarea tălpii fundaţiilor..................3...........76 12.................... Verificarea planşeelor..................................72 12............................................ Calculul radierelor ..5....................................70 12.. Alcătuire generală şi domenii de aplicare .............................................. Verificarea fundaţiilor ...........5.......70 12. Calculul radierelor pe mediu Winkler ...... Schematizarea încărcărilor pentru calculul infrastructurii ...........................55 10....................

METODA DE CALCUL BAZATĂ PE SOLUŢII EXACTE B2. METODE NUMERICE DE CALCUL ANEXA C CALCULUL GRINZILOR PE MEDIU BOUSSINESQ ANEXA D CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER ANEXA E CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER – BOUSSINESQ ANEXA F CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN ALE FUNDAŢIILOR IZOLATE DE FORMĂ DREPTUNGHIULARĂ 3 . PRESIUNI CONVENŢIONALE A2.ANEXA A A1. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE CAPACITATE PORTANTĂ ANEXA B CALCULUL GRINZILOR CONTINUE PE MEDIU WINKLER B1. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE DEFORMAŢII A4. DEPLASĂRI SAU DEFORMAŢII ADMISE. VALORI ORIENTATIVE A3.

cota z a punctului pentru care se calculează tasarea Coeficientul presiunii laterale a pământului în stare de repaos Indice de rigiditate pentru radiere generale de formă dreptunghiulară Rigiditatea relativă Dimensiunea cea mai mare a tălpii fundaţiei având forma dreptunghiulară în plan. H2 HC Hf Hî Hmin HP I IC If IP K K0 KG KR L L0 L1 [kPa] [kN] [kPa] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m4] [-] [-] [%] [-] [-] [-] [-] [m] [m] [m] Rigiditatea fundaţiei Forţa tăietoare transmisă între pereţii cu planuri mediane intersectate Modulul transversal (de forfecare) Înălţimea fundaţiei Înălţimea la marginea fundaţiei tip obelisc Înălţimile treptelor blocului din beton simplu Înălţimea secţiunii fundaţiei continue Grosimea fundului paharului Adâncimea de îngheţ Înălţimea minimă a fundaţiei Înălţimea paharului Momentul de inerţie al secţiunii transversale a sistemului de fundare în lungul axei longitudinale Indicele de consistenţă Momentul de inerţie al unei fâşii de radier definită între mijloacele a două deschideri succesive Indicele de plasticitate Coeficient care depinde de forma în plan a fundaţiei. Lăţimea sistemului de fundare pentru fundaţii de secţiune dreptunghiulară în plan Lăţimea activă a fundaţiei Lăţimea sau diametrul plăcii utilizate pentru determinarea caracteristicilor de compresibilitate prin incercarea pe teren Rigiditatea cilindrică a radierului Modulul de elasticitate Modulul de deformaţie liniară al terenului de fundare Modulul dinamic de deformaţie liniară al terenului de fundare Rigiditatea aproximativă a construcţiei E' I F F G H H’ H1.Lista notaţiilor şi simbolurilor Notaţia sau simbolul A Aas Aav AP AS Awf B Ba Bp D E Es Es * E' I C UM [m2] [mm2] [mm2] [mm2] [mm2] [m2] [m] [m] [m] [kNm] [kPa] [kPa] [kPa] [kPa] Semnificaţia Aria secţiunii transversale a sistemului de fundare Aria de armătură de suspendare Aria armăturii verticale Aria minimă a plăcii Aria laterală a stâlpului pe înălţimea paharului Suprafaţa secţiunii de forfecare (lunecare) dintre elementul vertical şi planşeu (placă) Dimensiunea cea mai mică a tălpii fundaţiei având forma dreptunghiulară în plan. rigiditatea fundaţiei. Lungimea sistemului de fundare pentru fundaţii de secţiune dreptunghiulară în plan Distanţa dintre doi stâlpi vecini Lungimea treptei blocului din beton simplu 4 .

Modulul de rezistenţă al secţiunii transversale a sistemului de fundare [m] [kPa] [m] [-] [mm] [m] [mm] [m] Lăţimea unei fâşii de radier definită între mijloacele a două deschideri succesive Rezistenţa la compresiune monoaxială a pământului (coeziunea nedrenată) Distanţa din centrul de greutate al tălpii fundaţiei la axul stâlpului i Indicele porilor Înălţimea secţiunii transversale a grinzii Grosimea radierului Înălţimea cuzinetului.montaj P Q Qas Qinf Ra Rc* Ri Rt U W bf cU di e h h hc hd Valoarea maximă a dimensiunilor plăcii de bază Valoarea de calcul a forţei de lunecare transmisă planşeului superior Momentul încovoietor rezultant în centrul de greutate al secţiunii [kNm] fundaţiei [kPa] Modulul edometric Coeficient de corelaţie între valoarea modului edometric în [-] intervalul de presiuni 200÷300 kPa şi modulul de deformaţie liniară Momentul încovoietor transmis paharului prin presiuni pe peretele [kNm] frontal Modulul edometric determinat pentru intervalul de presiuni [kPa] 200÷300 kPa [kNm] Momentul încovoietor în stâlpul i Momentele încovoietoare rezultate în plan orizontal aplicate părţii [kNm] superioare a peretelui frontal [kNm] Momentul capabil al stâlpului în secţiunea de la faţa paharului [kNm] Momentul încovoietor faţă de secţiunea x-x [kNm] Momentul încovoietor faţă de secţiunea y-y Forţa axială. Înălţimea secţiunii transversale a grinzii în câmp Înălţimea diafragmelor 5 [m] [kN] .cap Mx My N N N1cap Ni NP NST. Rezultanta încărcărilor axiale în centrul de greutate al [kN] secţiunii fundaţiei Numărul de lovituri necesare penetrării instalaţiei SPT pe o adân[-] cime de 30 cm pentru un diametru al tijei de penetrare de 50 mm [kN] Forţa axială transmisă la pahar prin betonul de monolitizare [kN] Forţa axială în stâlpul i [kN] Forţa de întindere în pereţii longitudinali Forţa axială maximă în stâlp în faza de montaj a structurii [kN] prefabricate [kN] Rezultanta presiunilor pe peretele frontal [kN] Forţa tăietoare Forţa tăietoare în elementul vertical al suprastructurii asociată [kN] mecanismului de plastificare la acţiuni seismice [kN] Forţa tăietoare care se dezvoltă în elementul vertical sub planşeu [kPa] Rezistenţa de calcul a armăturii de suspendare [N/mm2] Rezistenţa de calcul de bază la compresiune a betonului [kN] Reacţiunea în reazemul i 2 [N/mm ] Rezistenţa de calcul la întindere a betonului din stâlp [m] Perimetrul secţiunii de forfecare Modulul de rezistenţă al tălpii fundaţiei având forma 3 [m ] dreptunghiulară în plan. M c MST. Lb Ls M M M0 M1 M2-3 Mi M r.La.

hr k’s k1 ks lancorare lc le ls. bs m mbt p qc td vp vs z z0 [mm] [kN/m ] [kN/m3] [kN/m3] [mm] [mm] [mm] [mm] [-] [-] [kPa] [kPa] [m] [cm/sec] [cm/sec] [m] [m] ca 3 Înălţimea secţiunii transversale a grinzii în reazem Coeficientul de pat obţinut prin încercarea de probă cu placa de latură sau diametru Bp Coeficientul de pat obţinut din încercarea cu placa de 1m2 Coeficientul de pat al mediului deformabil Lungimea de ancorare Lungimea cuzinetului Lungimea elastică Dimensiunile secţiunii transversale a stâlpului Coeficient de corecţie care depinde de raportul între grosimea z0 a stratului deformabil şi lăţimea B a sistemului de fundare Coeficientul condiţiilor de lucru Presiunea de contact fundaţie-teren Rezistenţa pe vârf (CPT) Grosimea diafragmelor Viteza de propagarea a undelor longitudinale (principale) prin teren Viteza de propagarea a undelor trasversale (secundare) prin teren Deplasarea tălpii fundaţiei pe direcţie verticală Grosimea stratului deformabil Rigiditatea cadrelor din componenţa construcţiei Factorul de transformare de la valoarea k’s la valoarea ks Unghiul blocului din beton simplu Unghiul cuzinetului Deformaţia longitudinală specifică Diametrul barei de armătură Coeficient de flexibilitate pentru radiere sub stâlpi uniform distribuiţi pe suprafaţa acestora Coeficient de frecare Coeficient de deformaţie transversală (Poisson) al terenului de fundare Coeficient dinamic de deformaţie transversală (Poisson) al terenului de fundare Densitatea Efortul unitar normal Efortul unitar normal vertical Efortul unitar tangenţial mediu pe suprafaţa de lunecare ∑ E' I α α β ε φ λ μ νs νs * ρ σ σz τmed (kPa) [-] [º] [º] [%] [mm] [m-1] [-] [-] [-] [g/cm3] [kPa] [kPa] [kPa] 6 .

3. La construcţiile care nu au substructură. 7 .1. Prezentul normativ se aplică la proiectarea structurilor de fundare directă pentru clădirile de locuit şi social – culturale. Infrastructura este alcătuită din substructură şi fundaţii. Fundaţiile trebuie proiectate astfel încât să transmită la teren încărcările construcţiei. care conduc la capacităţi de rigiditate şi rezistenţă majorate. terenul de fundare (T) (fig. 2.4. La proiectarea structurilor de fundare directă în condiţii speciale de teren (pământuri sensibile la umezire.1. Definirea sistemului structural şi a subsistemelor componente ale construcţiei 2.1. 2.1.3.1). La proiectarea structurilor de fundare directă se va avea în vedere respectarea cerinţelor prevăzute la punctul 2.1.2. construcţiile industriale şi agrozootehnice.5. Normativul se referă la următoarele tipuri de fundaţii directe: a) fundaţii izolate b) fundaţii continue c) fundaţii radier 1.1. Suprastructura infrastructurii (I). 2. reprezintă ansamblul elementelor de rezistenţă situate deasupra 2. În raport cu suprastructura. Sistemul structural reprezintă ansamblul elementelor care asigură rezistenţa şi stabilitatea unei construcţii sub acţiunea încărcărilor statice şi dinamice. Substructura este zona poziţionată între suprastructură şi fundaţii. 2. Terenul de fundare constituie suportul construcţiei şi reprezintă volumul de rocă sau de pământ care resimte influenţa construcţiei respective sau în care pot avea loc fenomene care să influenţeze construcţia. pământuri contractile. Cerinţe privind proiectarea fundaţiilor 2.2 şi în reglementările tehnice conexe. inclusiv cele din acţiuni seismice.2. 1. 2.2. Elementele structurale pot fi grupate în patru subsisteme: suprastructura (S). inclusiv cele seismice. 2. Prevederi generale 1. 2.2. infrastructura este alcătuită din fundaţii. substructura (B).1. asigurând îndeplinirea condiţiilor privind verificarea terenului de fundare la stări limită. fundaţiile (F).1.1. Reglementările tehnice de referinţă sunt enumerate în capitolul 13.6. Fundaţiile reprezintă ansamblul elementelor structurale care transmit încărcările la terenul de fundare. pământuri lichefiabile) se au în vedere şi măsurile suplimentare din reglementările tehnice în vigoare specifice acestor cazuri. Principii generale ale conformării de rezistenţă a infrastructurilor 2. aceasta prezintă diferenţe de alcătuire şi conformare.1.1.

încărcările transmise de suprastructură şi de teren conform prevederilor de la cap. La proiectarea elementelor structurale ale substructurii vor fi îndeplinite condiţiile de verificare la stările limită ultime şi ale exploatării normale. La proiectarea substructurilor se vor lua în considerare încărcările proprii. de regulă.4. 2.3. Ιnfrastructura (Ι) 2.3. 2.3.3. grinzi etc. In aceste situaţii se vor lua măsuri care să asigure o comportare ductilă a substructurii şi accesul pentru intervenţii post seismice.2.1. Eforturile din acţiuni seismice transmise substructurii se vor asocia mecanismului de plastificare al suprastructurii (fig. Această condiţie nu este obligatorie în zonele seismice de calcul E şi F definite în reglementarea tehnică de referinţă NP100-92. Cerinţe privind proiectarea substructurilor 2.2.3. Infrastructura se va proiecta astfel încât să fie solicitată. Substructura (B). Fundaţiile (F). stâlpi) şi elemente orizontale sau înclinate (plăci. Substructura are rolul de a prelua încărcările provenite de la suprastructură şi de a le transmite fundaţiilor.6. Substructura este alcătuită. 2.S T T T T S F T T T T F a b S S 0. Se admite proiectarea mecanismului de plastificare a structurii la acţiuni seismice severe cu dezvoltarea de articulaţii plastice şi în substructură.3. Terenul de fundare (T).5. 5.1 Componentele sistemului structural Suprastructura (S). Fundaţiile ca elemente structurale se vor proiecta astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de verificare la stările limită ultime şi ale exploatării normale.3.00 B F T c d e Fig. 8 . 2.00 F B F T B T S 0. 2. 2. 2.2).3. de regulă. din elemente structurale verticale (pereţi. 2. Proiectarea substructurii trebuie să ţină cont de conlucrarea cu fundaţiile şi suprastructura.). în domeniul elastic de comportare.2.

travei.).1.).). înălţimi – suprateran şi subteran). circulaţia apei prin pământ etc.3. 3. furnale etc. .2 Sisteme structurale cu mecanisme de plastificare în suprastructură 3.1.). .încălzirea terenului în cazul construcţiilor cu degajări mari de căldură (cuptoare. 3. Sistemul structural al construcţiei . a fenomenului de afuiere etc. metal.posibilitatea pierderilor de apă sau substanţe chimice din instalaţiile sanitare sau industriale. . cu pereţi etc. . agresivitatea apelor subterane.). .2.influenţa deformaţiilor terenului de fundare asupra exploatării normale a construcţiei. 9 .1. .1.).Perete Stâlp Grindă Articulaţii plastice S S T B Ι F F T Fig. Condiţiile de exploatare ale construcţiei .natura şi stratificaţia terenului de fundare.materiale (beton.degajări de gaze agresive care poluează apele meteorice şi accentuează agresivitatea chimică a apelor subterane.limitarea tasărilor în funcţie de cerinţele tehnologice specifice. eforturile transmise fundaţiilor etc. . 2. . 3.dimensiuni (deschideri.).1.condiţiile hidrogeologice (nivelul şi variaţia sezonieră a apelor subterane.).condiţiile de stabilitate generală a terenului (terenuri în pantă cu structuri geologice susceptibile de alunecări de teren etc. .mecanismul de disipare a energiei induse de acţiunea seismică (poziţia zonelor potenţial plastice. .adâncimea săpăturii pentru realizarea fundaţiilor construcţiei şi modul de asigurare a stabilităţii săpăturii. . zidărie etc.condiţiile hidrologice (nivelul apelor de suprafaţă. caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de pământ sau de rocă şi evoluţia acestora în timp. . posibilităţi de producere a inundaţiilor.4.alcătuirea substructurii. Alegerea tipului de fundaţie 3. Condiţiile de teren .1.eforturile transmise fundaţiilor în grupările fundamentale şi speciale de încărcări.sensibilitatea la tasări a sistemului structural. Condiţiile de execuţie ale infrastructurii . . Factori de care depinde alegerea tipului de fundaţie 3. .eforturile transmise la fundaţii (din sarcini statice şi dinamice – vibraţii produse de utilaje etc.tipul de suprastructură (în cadre.

2.2. 3.4.50 Hî≤70 Nisip fin prăfos. 3.1.înălţimea minimă constructivă a fundaţiei. de gaze.1 în funcţie de natura terenului de fundare. . .00 90 50 argilos.00 Hî≤70 Pietriş sau nisip H<2.existenţa unor construcţii în vecinătate care pot fi afectate de lucrările de execuţie a infrastructurii (instabilitatea taluzului.50 prăfoasă şi nisipoasă Hî>70 H<2.2. adâncimea de fundare este indicată în reglementările tehnice de referinţă specifice acestor cazuri. praf H<2.. de energie electrică etc.condiţiile tehnologice. Pentru construcţiile fundate pe terenuri dificile (pământuri sensibile la umezire.).2.natura terenului de fundare. . Tabelul 3. argilă grasă 50 Hî+10 H≥2. adâncimea de îngheţ şi nivelul apei subterane. Adâncimea minimă de fundare se stabileşte conform tabelului 3. Adâncimea de îngheţ are valorile indicate în reglementarea tehnică de referinţă STAS 6054/77. . pământuri contractile. Talpa fundaţiei va pătrunde cel puţin 20 cm în stratul natural bun de fundare sau în stratul de fundare îmbunătăţit. pământuri lichefiabile etc.sistemul de epuismente.2.2. . argilă 50 Hî+10 H≥2. 40 Hî H≥2. 10 .prezenţa reţelelor de apă-canal. 3.00 Hî+20 50 80 50 H≥2. Adâncimea minimă de fundare se stabileşte în funcţie de: .nivelul apei subterane.5. Adâncimea de fundare este distanţa măsurată de la nivelul terenului (natural sau sistematizat) până la talpa fundaţiei. afuierea terenului la realizarea epuismentelor etc. . Criterii pentru alegerea adâncimii minime de fundare 3.50 90 50 argilos.).2.1 Hî H Adâncimea minimă de fundare adâncimea de adâncimea apei (cm) îngheţ subterane faţă de Terenul de fundare Terenuri cota terenului Terenuri ferite supuse acţiunii natural de îngheţ*) îngheţului (cm) (m) Roci stâncoase oricare oricare 30÷40 20 Pietrişuri curate. 3.3.adâncimea de îngheţ.50 Hî+20 50 *) Observaţie – Valorile indicate pentru cazul terenurilor ferite de îngheţ se măsoară de la cota inferioară a pardoselii.00 Hî>70 H<2. 3.2. 3.00 Hî+10 mijlocii curate 80 50 H≥2.6.00 oricare nisipuri mari şi 40 H<2.

Fundaţiile se alcătuiesc în mod obişnuit din: . Pentru armătura rezultată din criterii constructive se utilizează.beton armat. încărcările aplicate direct infrastructurii (încărcări din greutatea proprie. PC sau plase sudate din STNB. Materiale utilizate la fundaţii 4.6. 11 . 4.1. oţel OB37 iar pentru armătura de rezistenţă rezultată din calcul se utilizează oţel OB37. . radiere şi reţele de grinzi neexpuse la acţiuni agresive. Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 438/1-89 respectiv STAS 438/2-91. C12/15 pentru fundaţii prefabricate tip pahar. acestea sunt definite în reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99. 5. 4. condiţiile mediului de fundare şi influenţa acestora asupra durabilităţii betonului din fundaţii. În condiţii de agresivitate caracteristicile betoanelor se stabilesc ca în reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99 respectiv C215-88. cuzineţi. b) Beton armat C8/10 pentru fundaţii izolate sau continue.1. presiunea apei etc. Clasele minime de beton se stabilesc astfel: a) Beton simplu C4/5– pentru umpluturi. . egalizări şi bloc (la fundaţiile tip bloc şi cuzinet).3. de regulă. fundaţii monolite tip pahar. 4. Pentru fundaţiile din zidărie de piatră se aplică prevederile definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 2917-79.zidărie de piatră. Fundaţiile se pot realiza din zidărie de piatră sau beton ciclopian. 4.4. Orice acţiune semnificativă pentru proiectarea elementelor infrastructurii sau pentru verificarea terenului de fundare se va considera în categoria de solicitări transmise infrastructurii. fundaţii supuse la solicitări importante şi fundaţii supuse la acţiuni dinamice.beton simplu.5.7.2. 4. Tipul de ciment ce se utilizează la prepararea betonului pentru fundaţii se stabileşte în funcţie de influenţa condiţiilor mediului de fundare ca în reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99. 4. cu procente optime de armare.). Solicitări transmise infrastructurilor 5. solicitări. Prevederi generale 5. Mortarul întrebuinţat este din var şi ciment de marcă minim M10 indicat în reglementarea tehnică de referinţă STAS 1030-85.1. din încărcări de exploatare. Pentru fundaţiile continue ale construcţiilor cu cel mult un nivel amplasate în mediul rural se pot aplica şi soluţii constructive bazate pe folosirea materialelor locale.1. Caracteristicile betoanelor utilizate la executarea fundaţiilor se stabilesc de proiectant în funcţie de destinaţie. Solicitările transmise infrastructurilor se determină considerând eforturile transmise de suprastructură.4. presiuni sau împingeri ale pământului. forţe seismice etc.

5. Solicitările transmise infrastructurilor se determină cu valori corespunzătoare proiectării elementelor de beton ale infrastructuturii şi cu valori corespunzătoare verificării terenului de fundare. infrastructură şi teren de fundare. M.1.3. 5. Prevederile de la pct.1.2.3.2. În gruparea specială de încărcări la acţiuni seismice. 5. 5. De regulă. La verificarea rezistenţei infrastructurii şi a terenului de fundare vor considera valorile de calcul ale eforturilor transmise de suprastructură. se acceptă plastificarea suprastructurii şi dezvoltarea unui mecanism de disipare a energiei induse de cutremur.5.3.1. 5. Q etc. 5.2. de regulă. 5.3. Solicitările transmise infrastructurilor proiectate corespunzător unei comportări elastice de către suprastructura plastificată sunt asociate mecanismului de disipare a energiei induse de acţiunile seismice.1 Solicitările transmise infrastructurii de suprastructură. Solicitări transmise infrastructurilor în grupările fundamentale de încărcări 5. Solicitările transmise infrastructurilor se determină în grupările fundamentale de încărcări şi în grupările speciale de încărcări. condiţionată de dimensionarea completă a suprastructurii. 12 .2.5. când.2.2. 5. sunt aplicabile grupărilor speciale de încărcări în care se consideră acţiunile seismice aplicate construcţiei. Solicitări transmise infrastructurilor în grupările speciale de încărcări 5.4.1. de regulă.1. Stabilirea solicitările transmise infrastructurilor în grupările speciale de încărcări este.1). se vor considera 8 direcţii în plan orizontal. Calculul va considera orice direcţie de acţiune seismică semnificativă pentru proiectarea infrastructurii. corespunzătoare direcţiilor principale şi direcţiilor oblice (la 45º şi 135º) ale construcţiei. Fig. 5. Structurile considerate în calcul în stadiul de comportare liniară (elastic) se recomandă să fie schematizate ca ansamblul constituit din suprastructură.3. solicitările transmise infrastructurilor se determină corespunzător forţelor generalizate (N.1. Valorile solicitărilor transmise infrastructurii se definesc în concordanţă cu reglementarea tehnică de referinţă STAS 10101/0-75 şi coeficienţii încărcărilor se definesc în concordanţă cu reglementarea tehnică de referinţă STAS 10101/0A-77.) dezvoltate în secţiunea de la baza suprastructurii (fig 5.

a cărei depăşire conduce la întreruperea exploatării normale a construcţiei.00 5.3.35 Forţele generalizate capabile se determină considerând rezistenţele de calcul ale materialelor. dacă deformaţiile terenului conduc la deplasări şi deformaţii ale construcţiei incompatibile cu structura de rezistenţă sau de natura unei stări limită a exploatării normale (SLD.2) kF = 1.) valorile coefientului seismic de calcul pe direcţie verticală sunt ±2ks. În grupările speciale de încărcări care cuprind şi acţiunea seismică se consideră acţiunea de lungă durată a încărcărilor aplicate direct elementelor infrastructurii precum şi forţele seismice de calcul stabilite pe baza unui coeficient seismic cu valoarea minimă: (5.3) cs = 1.3. pentru a se împiedica apariţia unor stări limită care să perecliteze siguranţa construcţiei şi/sau exploatarea normală a construcţiei. dacă deformaţiile terenului împiedică exploatarea normală a construcţiei.1.3.3.Valorile forţelor generalizate transmise infrastructurii sunt determinate prin majorarea forţelor capabile dezvoltate de mecanismul de plastificare a suprastructurii cu coeficientul kF: (5. Dacă mecanismul de plastificare care asigură disiparea energiei induse de cutremur implică dezvoltarea de deformaţii inelastice şi în elementele substructurii. 5. 6. Efectul componentei verticale a acţiunii seismice se va lua în considerare la proiectarea sistemelor de fundare în concordanţă cu reglementarea tehnică de referinţă P100-92. Stările limită ale terenului de fundare pot fi de natura unei stări limită ultime (SLU).5.3. care poate fi de natura unei stări limită ultime (SLD.1. a capacităţii funcţionale a construcţiei sau de natura unei stări limită a exploatării normale (SLEN).2. Dacă forţele generalizate capabile se determină considerând rezistenţele medii ale materialelor valoarea coeficientului kF este: (5.1) kF = 1. pentru calcul se consideră următoarele valori ale solicitărilor transmise de suprastructură: .EN). 13 . Dimensiunile bazei fundaţiei se stabilesc pe baza calculului terenului de fundare definit în reglementarea tehnică de referinţă STAS 3300/1-85 respectiv STAS 3300/2-85. în parte sau în totalitate. Stabilirea dimensiunilor bazei fundaţiei 6.3.3. stările limită ale terenului de fundare sunt: . 5. Solicitările transmise infrastructurilor de către suprastructurile acţiunile seismice se consideră cu valorile date la pct.5αks 6.1. a cărei depăşire conduce la pierderea ireversibilă.starea limită de deformaţii (SLD). 6. care răspund elastic la 5. Dimensiunile bazei fundaţiei se aleg astfel încât presiunile la contactul între fundaţie şi teren să aibă valori acceptabile.1.1. 5.U).4.6. . Având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 3300/1-85.pentru calculul elementelor infrastructurii se consideră valorile solicitărilor capabile din grupările speciale de încărcări.pentru verificarea terenului de fundare se consideră valorile solicitărilor capabile din grupările speciale de încărcări majorate cu coeficientul kF dat de (5. în cazul fundaţiilor sensibile la forţă tăietoare/străpungere (radiere tip dală groasă etc.1).3. Condiţii generale 6.

ţinând seama de experienţa de construcţie din ţară.1.8.ca presiuni care să asigure îndeplinirea condiţiilor calcului la starea limită de deformaţii (SLD. c) Existenţa restricţiilor de deformaţii în exploatare .2. starea limită de capacitate portantă a terenului de fundare este întotdeauna de natura unei stări limite ultime. în parte sau în totalitate.ca presiuni convenţionale. 6. b) Sensibilitatea la tasări .7. folosirea presiunilor convenţionale ca presiuni acceptabile este admisă în toate cazurile. situaţiile in care terenul de fundare aparţine categoriei TB. sunt sintetizate în tabelul 6. calculul terenului de fundare se diferenţiază în funcţie de apartenenţa terenului la una din următoarele categorii: a) terenuri bune (TB) b) terenuri dificile În tabelul 6.4.1.EN) sau calculul la starea limită de capacitate portantă (SLCP).1.2. 6. . În anexa A sunt reproduse. În schimb.2. După cum rezultă din tabelul 6.1. având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 3300/2-85.starea limită de capacitate portantă (SLCP) corespunde unei extinderi a zonelor în care se îndeplineşte condiţia de rupere (efortul tangenţial efectiv este egal cu rezistenţa la forfecare a materialului) astfel încât are loc pierderea stabilităţii terenului şi a construcţiei.construcţii speciale. 6. 6. calculul terenului de fundare pe bază de presiuni convenţionale impune îndeplinirea simultană a patru condiţii.construcţii sensibile la tasări diferenţiale (CSEN). 6. CO (din clasele de importanţă III.ca presiuni care să asigure îndeplinirea condiţiilor calcului la starea limită de capacitate portantă (SLCP). Din punctul de vedere al terenului de fundare.6. . având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 3300/2-85. o singură condiţie este suficientă pentru a face obligatoriu calculul la starea limită de deformaţie (la SLD. . V). în vederea stabilirii unor dimensiuni ale bazei fundaţiei care să conducă la presiuni acceptabile pe teren. 6. p conv. În funcţie de particularităţile construcţiei şi ale terenului de fundare.. Din punctul de vedere al construcţiei. Presiunile convenţionale sunt presiuni acceptabile stabilite pe cale empirică.5.1 sunt date.construcţii nesensibile la tasări diferenţiale. În cazul fundării pe rocă.construcţii obişnuite. .1.construcţii cu restricţii (CRE). Condiţiile de efectuare a calculului terenului de fundare alcătuit din pământuri.EN). CS (din clasele de importanţă I şi II).1.U şi SLD. IV. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale 6. .U sau SLD. pconv.construcţii fără restricţii. tabelele cuprinzând aşa-numitele valori de bază ale presiunilor convenţionale. în cazul fundării directe.2. în trei moduri: . cu excepţia construcţiilor speciale când se impune calculul la starea limită de capacitate portantă (SLCP). corespunzătoare unor 14 . presiunile acceptabile pe terenul de fundare se pot stabili. calculul terenului de fundare se diferenţiază în funcţie de următorii factori: a) Clasa de importanţă .

. bolovănişuri sau pietrişuri conţinând mai puţin de 40% nisip şi mai puţin de 30% argilă. conţinând materii organice sub 5% Notă: Pământurile coezive saturate de consistenţă ridicată (Ic > 0.1 Nr.2.3. 1. Caracterul empiric al presiunilor convenţionale este evidenţiat de faptul că valorile de bază din tabele se obţin în funcţie de caracteristici ale naturii pământurilor (granulozitate. 7 şi Ic ≥ 0. având e ≤1. în situaţia în care încărcarea transmisă de fundaţia directă asupra acestor pământuri se realizează rapid. 1 Blocuri. 15 .EN x SLCP x SLCP x 6. plasticitate) şi ale stării pământurilor (starea de îndesare. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 3 Pământuri coezive cu plasticitate redusă: nisipuri argiloase. Terenuri bune (TB) crt. inclusiv nisipuri prăfoase.6 8 Umpluturi de provenienţă cunoscută realizate organizat. fără posibilitatea drenării apei din porii pământului. având e ≤1 şi Ic ≥ 0.U x SLD. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 5 Pământuri coezive cu plasticitate mare: argile nisipoase. fără a se face uz de cunoaşterea proprietăţilor mecanice (compresibilitatea şi rezistenţa Tabelul 6.0 m.fundaţii convenţionale având lăţimea tălpii B = 1.5 . având e ≤ 0.1..5 . gruparea specială GS) şi sunt sintetizate în tabelul 6. prafuri nisipoase şi prafuri. îndesate sau de îndesare medie. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale (având înclinarea mai mică de 10%) 2 Pământuri nisipoase. starea de consistenţă. Totuşi.5 .2. Condiţiile care trebuie respectate în cazul calculului terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale se diferenţiază în funcţie de tipul încărcării şi de gruparea de încărcare (gruparea fundamentală GF. devine necesară o verificare a terenului la starea limită de capacitate portantă (SLCP).1 şi Ic ≥ 0. indicele porilor).U x SLD. prafuri nisipoase-argiloase. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 6 Roci stâncoase şi semistâncoase în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 7 Orice combinaţie între stratificaţiile precizate la nr. crt. gradul de saturaţie. Tabelul 6.2 Modul de Terenul Construcţia calcul Pământ Restricţii de (stabilirea Bun Sensibilitatea la Dificil coeziv saturat Importanţa deformaţii în presiunii (TB) tasări diferenţiale încărcat rapid exploatare acceptabile) Cu Obişnuită Specială Sensibilă Fără Nesensibilă restricţii (CO) (CS) (CSEN) restricţii (CRE) pconv x x x x SLD. precum şi regulile de stabilire a corecţiilor de lăţime CB şi de adâncime CD .U x SLD.0 m şi adâncimea de fundare Df = 2. în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale 4 Pământuri coezive cu plasticitate medie: nisipuri argiloase. argile prăfoase şi argile.5) pot fi considerate terenuri bune în accepţia tabelului 6.

Dimensiunile în plan ale fundaţiilor se stabilesc astfel ca rezultanta încărcărilor provenite din acţiuni din grupări fundamentale să fie aplicată în cadrul sâmburelui central.2. nu se admite desprinderea fundaţiei de pe teren în grupările fundamentale de încărcări. Excentricităţile maxime admise pentru rezultantele încărcărilor din grupări speciale trebuie să fie limitate astfel încât secţiunea activă a suprafeţei tălpii fundaţiei să se extindă cel puţin până în dreptul centrului de greutate al acesteia. 6. Calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii 6.2 pconv p’ef max ≤ 1. nepermanente.4 au semnificaţia: .1. Prin calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii se cere îndeplinirea a două seturi de condiţii.Δ t : aceeaşi semnificaţie ca şi Δs calculate cu încărcări din gruparea fundamentală pentru SLEN. calculate cu încărcări din gruparea fundamentală pentru SLU. îndeplinirea tuturor condiţiilor specificate în tabelul 6.3 Cu excentricitate după două direcţii Gruparea de încărcare GF GS pef ≤ pconv p’ef ≤ 1.4.4 Tipul stării limită de deformaţie Condiţia de îndeplinit SLD.6.4 şi 6. ca stări limită ultime.2.5. turnuri etc.7. Prin aceasta se consideră implicit îndeplinite condiţiile calcului terenului de fundare la starea limită de deformaţie şi la starea limită de capacitate portantă. Tabelul 6.6 pconv 6.2 pconv pef max ≤ 1.Δs : deplasări sau deformaţii posibile ale construcţiei datorate tasărilor terenului de fundare.6. 6. sintetizate în tabelele 6.4 pconv pef max ≤ 1. 6. . 6. Pentru situaţiile în care în gruparea fundamentală intervin solicitări orizontale importante. Modul de calcul al lui pef pentru excentricitate pe două direcţii este prezentat în anexa F. Pentru stabilirea dimensiunilor în plan ale fundaţiei este necesară. după caz.3.EN Δs ≤ Δs Δt ≤ Δt Condiţiile specificate în tabelul 6.2.3.3. Centrică Tipul încărcării Cu excentricitate după o singură direcţie Tabelul 6. În cazul construcţiilor de tipul castele de apă. se admite ca rezultanta încărcărilor să se aplice în afara sâmburelui central cu condiţia ca secţiunea activă a tălpii fundaţiei să nu fie mai mică de 80% din aria totală a acesteia.2.3.4 pconv p’ef max ≤ 1.2. 16 .5.U SLD.

6. a zonei plastice în terenul de fundare. B fiind lăţimea fundaţiei.2 ppl pef max ≤ 1. Condiţiile din tabelul 6. 6. reprezintă condiţii de valabilitate a calculului de deformaţii.5.1. specificate de proiectantul tehnolog. ppl (presiunea plastică) reprezintă presiunea corespunzătoare unei extinderi limitate pe o adâncime egală cu B/4. Prin zonă plastică se înţelege zona pe conturul şi în interiorul căreia se îndeplineşte condiţia de rupere în pământ.4. valorile specificate în anexa A pentru construcţii neadaptate în mod special în vederea preluării tasărilor neuniforme . 6. 6. orientativ.4.Δs :deplasări sau deformaţii de referinţă admise pentru structură.3. 17 . În anexa A sunt sintetizate prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 3300/285 referitoare la calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii.4 ppl pef ≤ ppl îndeplinit În condiţiile definite în tabelul 6. Tabelul 6. a căror îndeplinire precede efectuarea calculului deformaţiilor probabile ale terenului de fundare.5.5 Cu excentricitate după Cu excentricitate după o Centrică două direcţii singură direcţie Tipul încărcării Condiţia de pef max ≤ 1. Presiunea plastică ppl este o presiune acceptabilă. în care terenul este asimilat cu un mediu liniar-deformabil iar utilizarea relaţiilor din Teoria Elasticităţii este admisă. se cere respectarea condiţiei generale Q ≤ mR .3. cu cele trei forme particulare date în tabelul 6.. Prin calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă. Calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă 6.Δ t : deplasări sau deformaţii admise din punct de vedere tehnologic. stabilite de proiectantul structurii.3.2. In lipsa unor valori stabilite de proiectant pot fi luate în considerare. în cazul fundării directe.

execuţie şi suprafaţa fundaţiei. . stabilit funcţie de condiţiile de teren. c) fundaţiile se poziţionează. de regulă. b) sub fundaţiile de beton armat prefabricat se prevede un pat de nisip de 70÷150 mm grosime. . Tipurile de fundaţii izolate care fac obiectul prezentului normativ sunt: a) Fundaţiile pentru stâlpi de beton armat monolit: . Dimensiunile în plan ale fundaţiilor izolate se stabilesc conform prevederilor de la capitolul 6.1 SLCP.2 SLCP. Proiectarea fundaţiilor izolate Prevederile prezentului capitol se aplică la proiectarea fundaţiilor izolate ale stâlpilor de beton armat şi de metal. În anexa A sunt sintetizate prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 3300/285 referitoare la calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă. 6.fundaţii tip bloc şi cuzinet.fundaţii tip bloc şi cuzinet (fundaţii rigide). 7.Fundaţie de suprafaţă Fundaţie solicitată transversal Tabelul 6. dacă structura este proiectată considerând rezemările concentrate. c) Fundaţiile pentru stâlpi metalici: . Proiectarea fundaţiilor izolate de beton armat se face având ca referinţă prevederile definite în reglementarea tehnică STAS 10107/0-90. La alcătuirea fundaţiilor izolate se va ţine seama de următoarele reguli cu caracter general: a) sub fundaţiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50÷100 mm grosime.6 Fundaţie pe taluz sau în apropiere de taluz Tipul lucrării T N Cazul de SLCP. Fundaţiile izolate pot fi utilizate şi în cazul unor elemente structurale continue.2. .3 calcul Condiţia T ≤ 0.fundaţii tip pahar. centrat în axul stâlpului.9L’B’pcr Q ≤ mR unde: Q reprezintă încărcarea de calcul asupra terenului de fundare.8μN Mr ≤ 0. provenită din acţiunile din grupările speciale.fundaţii tip talpă de beton armat (fundaţii elastice). R reprezintă valoarea de calcul a rezistenţei terenului de fundare. b) Fundaţiile pentru stâlpi de beton armat prefabricat: . 18 .alte tipuri de fundaţii adaptate sistemului de îmbinare dintre stâlpul prefabricat şi fundaţie.fundaţii tip talpă de beton armat.8Ms N ≤ 0. m reprezintă coeficientul condiţiilor de lucru.4.

1.2.1.1. 7. 7.1.1. 7. 7. dacă se respectă valorile minime ale raportului dintre înălţimea fundaţiei şi dimensiunea cea mai mare în plan (H/L) date în tabelul 7. Înălţimea la marginea fundaţiei tip obelisc (H’) rezultă în funcţie de următoarele condiţii: a) înălţimea minimă necesară pentru ancorarea armăturilor de pe talpa fundaţiei (15φmax). Se vor considera situaţiile de încărcare (presiuni pe teren) care conduc la solicitările maxime în fundaţie. c) valoarea minimă este H’min = 250 mm. 7. secţiunea de beton poate prelua forţa tăietoare nefiind necesare armături transversale.1 (ultima coloană) este admisă ipoteza distribuţiei liniare a presiunilor pe teren. realizată ca o reţea din bare dispuse paralel cu laturile fundaţiei Armătura rezultă din verificarea la moment încovoietor în secţiunile de la faţa stâlpului. Fundaţii tip talpă de beton armat Fundaţiile tip talpă de beton armat pot fi de formă prismatică (fig.1. În calculul momentelor încovoietoare din fundaţie se consideră presiunile pe teren determinate de solicitările transmise de stâlp.b).1.1 Fundaţii tip talpă de beton armat c) verificarea fundaţiei la încovoiere. Betonul utilizat la realizarea fundaţiilor tip talpă armată va fi de clasă minimă C8/10.2) este compusă din: a) armătura de pe talpă. Fig. 7. 19 .a) sau formă de obelisc (fig.1. în acest caz momentul transmis tălpii fundaţiei se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare.1. de rost sau situaţii în care există în vecinătate alte elemente de construcţii sau instalaţii se pot utiliza fundaţii excentrice în raport cu axul stâlpului. 7. Fundaţii pentru stâlpi de beton armat monolit 7. b) panta feţelor înclinate ale fundaţiei nu va fi mai mare de 1/3. d) valoarea minimă a înălţimii fundaţiei este Hmin = 300 mm. dacă se respectă valorile minime ale raportului dintre înălţimea fundaţiei şi dimensiunea cea mai mare în plan (H/L) date în tabelul 7.1.1.d) pentru stâlpii de calcan. Armătura fundaţiei (fig. de regulă verificarea secţiunii de beton armat la starea limită de rezistenţă la încovoiere nu implică modificarea înălţimii secţiunii de beton stabilită conform punctelor a şi b. Înălţimea fundaţiei (H) se stabileşte funcţie de următoarele condiţii: a) asigurarea rigidităţii fundaţiei de beton armat. b) verificarea fundaţiei la forţă tăietoare.

aflată deasupra fundaţiei. Armătura se distribuie uniform pe lăţimea fundaţiei şi se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minimă de 15φ. Armătura se distribuie uniform pe lăţimea fundaţiei şi se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minimă de 15φ. realizată din 3÷4 bare dispuse în dreptul stâlpului sau ca o reţea dezvoltată pe toată suprafaţa fundaţiei Fundaţiile tip obelisc care nu au desprindere de pe terenul de fundare au armătură constructivă la partea superioară. Diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. Dacă fundaţia lucrează cu arie activă.10 % pentru armături OB37 şi 0. la calculul forţei tăietoare se vor considera presiunile efective pe teren. Distanţa maximă între armături este de 250 mm. pentru conectarea cu stâlpul de beton armat. Distanţa maximă între armături este de 250 mm.075 % pentru armături PC52. barele de armătură să fie continue (fără înnădiri). distanţa minimă este de 100 mm. La fundaţiile care lucrează cu arie activă. distanţa minimă este de 100 mm. Diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. se dispun la distanţe de maximum 250 mm şi cel puţin în 3 secţiuni. d) armături pentru stâlp (mustăţi) Armăturile verticale din fundaţie. Armăturile din fundaţie (mustăţile) se alcătuiesc astfel încât în prima secţiune potenţial plastică a stâlpului. c) armătura transversală pentru preluarea forţelor tăietoare se realizează ca armătură înclinată dispusă în dreptul stâlpului Forţa tăietoare în secţiunea de calcul se determină considerând o fisură înclinată cu 45º şi presiunile dezvoltate pe teren de forţele transmise de stâlp. unde lancorare se determină având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90. Etrierii din fundaţie au rol de poziţionare a armăturilor verticale pentru stâlp. În această situaţie de solicitare armătura se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile fundaţiei.Procentul minim de armare pe fiecare direcţie este 0.2 Armarea fundaţiilor tip talpă de beton armat 20 . a umpluturii peste fundaţie şi a sarcinilor aplicate pe teren sau prin repartizarea momentului încovoietor transmis de stâlp. Dimensionarea armăturii se face în secţiunile de consolă cele mai solicitate. b) armătura de la partea superioară. cu diametrul de minim 12 mm. Armătura trebuie prelungită în fundaţie pe o lungime cel puţin egală cu lancorare + 250 mm. considerând momentele încovoietoare negative rezultate din acţiunea încărcărilor din greutatea fundaţiei. 7. rezultă în urma dimensionării/verificării stâlpului. unde se dispun pe fiecare direcţie principală minimum 3 bare de armătură OB37. armătura de la partea superioară rezultă din calculul la încovoiere. Fig.

30 0.1 stabilit în funcţie de condiţia de rigiditate a tălpii şi pentru care aria activă este de minimum 80%. în relaţia 7. p med = ( p1 + p2 ) / 2 (7. Dacă aria activă este mai mică de 80%. 21 .1 H/L minim pentru care nu Presiunea H/L minim pentru este necesară verificarea la efectivă care nu se verifică forţă tăietoare a fundaţiei maximă rigiditatea fundaţiei pe teren (kPa) Beton C12/15* Beton C8/10 100 0. p1.32 0.1) 3⎦ ⎣ 2 M y = L ⋅ p med l2 y 2 . Calculul momentelor încovoietoare în fundaţie Pentru calculul momentelor încovoietoare în fundaţie se consideră secţiunile de încastrare de la faţa stâlpului şi presiunile pe teren pe suprafaţa delimitată de laturile tălpii şi planul de încastrare considerat (fig.25 150 0.29 0.35 0.22 0.1 şi 7.7.33 600 0.1.29 0. 7.39 0.27 250 0.27 0.26 200 0.2 se înlocuieşte pmed cu valoarea p1.1.25 0. având semnificaţia de presiune maximă pe teren.29 400 0.3 În cazul fundaţiilor la care se respectă condiţiile privind raportul minim H/L din tabelul 7. Dacă fundaţia este solicitată cu momente încovoietoare pe două direcţii (solicitare oblică). armătura calculată funcţie de momentele încovoietoare (Mx şi My) se distribuie uniform pe talpa fundaţiei. pentru clasa C12/15. se determină cu relaţiile indicate în Anexa F.28 300 0.2) Fig.3.2: ⎡ l2 l2 ⎤ M x = B ⋅ ⎢p o x + (p1 − p 0 ) x ⎥ (7. Calculul simplificat al momentelor încovoietoare în talpa fundaţiei se face cu relaţiile 7.35 *) pentru betoane de clasă superioară se utilizează valorile date în tabelul 7.1. 7.23 0.30 0.20 0.3).Tabelul 7.27 0.26 0.

2.2.7. d) înălţimea blocului de beton se stabileşte astfel încât tgα să respecte valorile minime din tabelul 7. 7.4 Fundaţii cu bloc de beton simplu şi cuzinet de beton armat .1. 7.00 1.40 1. .1.4).15 1.2 Valori minime tgα funcţie de clasa betonului C8/10 sau C4/5 mai mare 1. 7.60 1.se recomandă următoarele intervale pentru raportul lc/L respectiv bc/B: • bloc de beton cu o treaptă: lc/L = 0. Fig.65 22 .50 2. 7.40 1. b) dimensiunile în plan (lc şi bc) vor respecta următoarele condiţii: . această condiţie va fi realizată şi în cazul blocului realizat în trepte (fig.1.85 7.2.2.15 1. înălţimea treptei inferioare este de minimum 400 mm. b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror înălţime minimă este de 300 mm.1. dacă în bloc sunt prevăzute armături pentru ancorarea cuzinetului clasa betonului este cel puţin C8/10. Cuzinetul de beton armat se proiectează respectând următoarele: a) cuzinetul se realizează cu formă prismatică.50 ÷ 0. Blocul de beton simplu se realizează respectând următoarele condiţii: a) înălţimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treaptă.50 1.2.30 1.05 1. c) clasa betonului este minim C4/5. e) rosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata astfel încât să se asigure condiţii pentru realizarea unui coeficient de frecare supraunitar între cele două suprafeţe.să fie mai mari decât dimensiunile care asigură limitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decât rezistenţa de calcul la compresiune a betonului. Presiunea efectivă pe teren (kPa) 200 250 300 350 400 600 Tabelul 7.4). Fundaţii tip bloc şi cuzinet Fundaţiile tip bloc de beton şi cuzinet sunt alcătuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reazemă un cuzinet de beton armat în care se încastrează stâlpul (fig.30 1.

7.3.40 ÷ 0.6): ⎡ lc21 lc21 ⎤ + ( pc1 − pc 0 ) ⎥ M x = bc ⋅ ⎢ pc 0 (7.1. funcţie de care se determină eforturile secţionale în cuzinet. se determină cu relaţiile (7. atunci se admite pc2=0 iar pc1 se determină cu relaţiile (7.hc ≥ 300mm. sunt determinate de solicitările din stâlp (nu se ţine cont de greutatea cuzinetului). condiţiile care asigură un coeficient de frecare μ ≥ 1.2.50 c) înălţimea cuzinetului (hc) va respecta următoalele valori minime: .c 2 = C ± pc1. . unde lancorare este definită în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. d) clasa betonului este minim C8/10. clasa betonului rezultă şi din condiţia de rezistenţă la compresiune locală a betonului din cuzinet în secţiunea de încastrare a stâlpului (de regulă. . cu lungimea lancorare + 250 mm.3) lc ⋅ bc lc ⋅ bc lc ⋅ bc lc ⋅ bc2 dacă: pc2<0. Rc_cuzinet ≥ 0. MC(x) şi MC(y). e) rostul de turnare dintre bloc şi cuzinet se tratează astfel încât să se realizeze continuitatea betonului sau. sunt forţa axială şi momentele încovoietore la nivelul tălpii cuzinetului.5 Presiunile pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi bloc. cel puţin. Calculul momentelor încovoietoare pozitive în cuzinet se face considerând încastrarea consolelor în secţiunile de la faţa stâlpului (fig.valori minime impuse de condiţia de ancorare a armăturilor pentru stâlp. dacă tgβ ≥ 1.5) şi (7.4).hc/lc ≥ 0.3): 6M C ( x ) 6M C ( y ) N N ≥ 0 sau pc1.7Rc stâlp). 7. Fig.25.00 nu este necesară verificarea cuzinetului la forţă tăietoare.0 (definit în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90). 7.c 2 = C ± 2 (7.5) 2 3⎦ ⎣ p + p c2 bc21 (7. Momentele încovoietoare în cuzinet se calculează cu (7. Presiunile pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi blocul de beton.65 (fig. dacă nu apar desprinderi sau aria activă este cel puţin 70%. p cmed = c1 2 2 Dacă aria activă de pe suprafaţa de contact cuzinet – bloc este mai mică decât 70% din talpa cuzinetului (lcxbc): M Y = lc ⋅ pcmed 23 .4) ⎟ ⎟ 3 ⋅ bc ⎜ c − 3 ⋅ lc ⎜ c − ⎜2 ⎟ ⎜2 NC ⎠ NC ⎟ ⎝ ⎝ ⎠ unde: NC.5).• bloc de beton cu mai multe treapte: lc/L = 0. .tgβ ≥ 0. 7.4): 2NC 2NC sau pc1 = pc1 = M C ( x) ⎞ ⎛l ⎛ b M C( y) ⎞ (7.6) .

4.075% pentru armături PC52. aria de armătură rezultă din verificarea la moment încovoietor în secţiunile de la faţa stâlpului (fig. aflată deasupra fundaţiei. respectiv.cuzinet * Rc = (7. distanţa minimă este 100 mm. My= MC(y) 7. 7. 7. 7. . .5). 24 . .distanţa maximă între armături va fi de 250 mm. Fundaţii pentru stâlpi de beton armat prefabricaţi Fundaţiile izolate pentru stâlpi de beton armat prefabricat pot fi realizate ca fundaţii tip pahar (fig. . în verificare se va considera rezistenţa de calcul a betonului (Rc*) cu valoarea: + 2M cap.4. pentru conectarea cu stâlpul de beton armat.b. 7.diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. obţinută dintr-o distribuţie liniară a presiunilor. 7. Armarea cuzinetului va respecta următoarele condiţii: (7.6). rezultă în urma dimensionării/verificării stâlpului. b) Armătura de la partea superioară : .8) 2 bclc unde: bc este lăţimea tălpii cuzinetului (fig.armăturile verticale din cuzinet. .distanţa între armături va fi de minim 100 mm şi maxim 250 mm.10% pentru armături OB37 şi 0. 7. •dacă zona comprimată pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria tălpii.7) a) Armătura de la partea inferioară: -se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului.procentul minim de armare pe fiecare direcţie este 0.2. c) Armăturile pentru stâlp (mustăţi): .armăturile înclinate se dispun pentru preluarea forţei tăietoare în consolele cuzinetului dacă tgβ < 1 (fig. pentru dimensionarea armăturilor de ancorare în bloc se poate considera şi o schemă de calcul bazată de preluarea de armătură a rezultantei volumului de eforturi unitare de întindere de pe suprafaţa de contact.5). .se dispune dacă cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundaţiei .diametrul minim al armăturilor este de 10 mm.1. • verificarea la moment încovoietor negativ a cuzinetului încărcat cu forţele dezvoltate în armăturile de ancorare.aria de armătură pe fiecare direcţie rezultă din: • verificarea la compresiune excentrică a secţiunii de beton armat pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi bloc.4) şi se dimensionează având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90. . după modelul din fig. .2. -armătura se distribuie uniform pe lăţimea cuzinetului şi se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minimă de 15φ. .etrierii din cuzinet au rol de poziţionare a armăturiilor verticale pentru stâlp şi se dispun în cel puţin în 2 secţiuni.Mx= MC(x) şi.se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului şi ancorate în blocul de beton simplu.armăturile trebuie prelungite în fundaţie pe o lungime cel puţin egală cu lungimea de ancorare majorată cu 250 mm.armăturile din cuzinet se alcătuiesc astfel încât în prima secţiune potenţial plastică a stâlpului. barele de armătură să fie fără înnădiri. . .

lS.2ls în cazul stâlpilor cu secţiune dreptunghiulară cu dimensiunile ls şi bs. HP se poate reduce dacă armătura este întoarsă la baza stâlpului.condiţiile de aderenţă sunt stabilite funcţie de modul de realizare a stâlpului prefabricat. verificarea la străpungere este dată de condiţia (7. considerând condiţii normale de solicitare. În faza de montaj. . Dimensiunile secţiunilor de beton 7.10): N ST .9) 3 ⋅ lS bS R t unde: MST.montaj este forţa axială maximă în stâlp în faza de montaj a structurii prefabricate. montaj L ⋅ B − (l S + H f )(b S + H f ) ≤ 0.dimensiunile secţiunii transversale a stâlpului. • HP ≥ 500 mm în cazul stâlpilor la construcţii etajate.rezistenţa de calcul la întindere a betonului din stâlp. Condiţii constructive generale: • HP ≥ 1.limitarea efectului forţei tăietoare pe lungimea de stâlp introdusă în pahar: M ST .1. ls ≥ bs. Rt . HS este înălţimea liberă a stâlpului de la faţa superioară a fundaţiei până la rigla acoperişului. în calcul se va considera situaţia cea mai defavorabilă de solicitare la străpungere.cap . . 7.asigurarea lungimii de ancoraj (lancoraj) a armăturilor longitudinale din stâlp: HP ≥ lancoraj + 250mm.momentul capabil al stâlpului în secţiunea de la faţa paharului. cu paharul nemonolitizat.6 Fundaţie tip pahar pentru stâlp prefabricat 7. • HP≥ HS/11 la fundaţiile stâlpilor de hale cu poduri rulante şi ai estacadelor. . Nav = σavAav. din faza de montaj sau exploatare a construcţiei. σav = 100 N/mm2 şi Aav = aria de armătură verticală dispusă pe faţa interioară a paharului.2.2.2. Înălţimea paharului HP Înălţimea paharului HP se stabileşte respectând următoarele cerinţe: . 7.1. 25 .cap HP ≥ (7.75 ⋅ U ⋅ H f ⋅ R t + N av L⋅B (7. Rt rezistenţa de calcul la întindere a betonului din fundaţia pahar.10) unde: N ST.lS b1 bp bS lb B bp b1 l1 bp la L bp l1 mm Beton de monolitizare la lS bp l1 Hp Hf 20÷30 mm ≥100 mm H β Ht bp’ Beton de egalizare 50÷100 la’ L Fig.2.1. Grosimea Hf Grosimea fundului paharului (Hf) rezultă în urma verificării la străpungere.1. bS . U = 2lS+2bS+4Hf este perimetrul secţiunii de forfecare. ancorată corespunzător pe fiecare parte a planulului de cedare la străpungere.lancoraj se determină având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90.

11 şi7.aria laterală a stâlpului pe înălţimea paharului: AS = (2lS+2bS)Hp.13) 3⎠ ⎝ Rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este: (7. cu valoarea mbt = 0. Verificarea paharului (bP) Verificarea pereţilor paharului în plan orizontal Eforturile transmise pereţilor paharului de solicitările din stâlp (M şi Q) sunt reprezentate în figura 7.8⎜ M ST − N ST ⎟ ≥ 0.11) L⋅B N1cap = AS mbt Rt (7.În faza finală. mbt = 0 în cazul halelor cu poduri rulante cu regim mediu sau greu de lucru sau al construcţiilor solicitate dinamic din încărcările curente de exploatare.7 Transmiterea forţei axiale din stâlpul prefabricat la fundaţia pahar 7.rezistenţa de calcul la întindere a betonului de monolitizare.8.8 Solicitări în pereţii paharului 26 . 7.14) P = 1.este forţa axială transmisă la pahar prin betonul de monolitizare (Fig. Rt . Fig. 7.13): a⎞ ⎛ M 1 = 0. 7.3.2. mbt .25M1/HP+QST Fig. Momentul încovoietor (M1) transmis paharului prin presiuni pe peretele frontal se determină cu relatia (7.coeficientul condiţiilor de lucru. max ≤ 0.4M ST (7. forţă axială maximă NST.75 ⋅ U ⋅ H f ⋅ R t + N av + N1cap (7.1.max (valoare de calcul) trebuie să respecte relaţiile (7. AS .7).12): L ⋅ B − (lS + H f )(bS + H f ) NST .12) unde: N1cap .30 în cazul construcţiilor fără poduri rulante sau cu poduri rulante cu regim uşor de lucru.

5bp’a0Rt (NP ≤ 0. d) Verificarea pereţilor longitudinali la forţă tăietoare consideră secţiunea activă cu dimensiunile bp’a0 sau bp’b0 (fig.6 P P (7. armătura se distribuie în pereţii longitudinali pe direcţia corespunzătoare dimensiunii mai mici a pereţilor longitudinali (fig. 7.18) HP ⋅ R t c) Pereţii longitudinali se verifică la întindere centrică cu forţa NP. Armătura rezultată se dispune în treimea superioară a peretelui şi se prelungeşte cu lungimea de ancorare măsurată de la jumătătea grosimii peretelui lungitudinal al paharului (fig.9). armătura se dimensionează ca etrieri. distribuită în treimea superioară a paharului (fig. determinate astfel: 27 . în funcţie de direcţia acţiunii în stâlp şi forţa tăietoare de calcul cu valoarea NP. e) Verificarea în secţiunea orizontală de la baza paharului consideră secţiunea chesonată cu dimensiunile exterioare a0b0 şi grosimea pereţilor bp’. STAS 10107/0-90.10). aria totală necesară (Aav) într-un perete rezultă: N H A av = 0.16) Forţa de întindere în pereţii longitudinali (NP) rezultă: (7. 7. conf. Armătura rezultată se dispune simetric pe feţele peretelui.19) NP ≤ 0.15) Mc = 0. condiţie care impune: 1.19) sau se dimensionează ca etrieri.5bp’b0Rt) armătura pentru preluarea forţei tăietoare nu este necesară şi se dispune pe considerente de armare minimă.10).17) NP = P/2 Secţiunea de beton şi de armătură în pereţii paharului trebuie să repecte următoarele: a) Peretele frontal se verifică la acţiunea momentelor încovoietoare Mr şi Mc stabilite cu relaţia (7.045Plb (7. Dacă: (7. Secţiunea se verifică la compresiune excentrică cu valori ale eforturile de calcul N şi M.Momentele încovoietoare rezultate în plan orizontal aplicate părţii superioare a peretelui frontal: Mr = 0. b)Verificarea peretelui frontal la forţă tăietoare implică limitarea eforturilor principale în peretele paharului.18 nu este respectată se dimensionează armătura pentru preluarea forţei tăietoare cu relaţia (7.16).9 Direcţia armăturii pentru preluarea forţei tăietoare în pereţii longitudinali ai paharului Dacă armătura se dispune pe direcţie verticală în peretele paharului (a0 ≥ HP−Δ). 7.5P (7.20) aoR a Dacă: bo < HP−Δ.9). 7. bp ≥ b) Cazul: b0 < HP−Δ a) Cazul: a0 ≥ HP−Δ Fig. respectiv (7. În situaţiile în care condiţia 7.020Plb (7. 7.15).

după caz.2. Se vor respecta şi condiţiile (fig. se înnădesc. cu înălţimea Hf. Varianta de armare din figura 7.3.10a. 7. Se recomandă ca înălţimea Ht să fie stabilită astfel încât armătura calculată în secţiunea din axul stâlpului. 7. Distanţa maximă între armături este 250 mm.2. ca bare întinse (fig.6): • Ht ≥ Hf +100mm • Ht ≥ 0. Suprafeţele stâlpului şi paharului se curăţă şi se umezesc înainte de montare în pahar şi monolitizare. .10b corespunde situaţiilor în care nu rezultă armătură pentru preluarea forţei tăietoare în pereţii longitudinali şi din verificarea secţiunii de la baza paharului (la compresiune excentrică) nu rezultă necesară o armătură verticală.075% pentru armături PC52.10% pentru armături OB37 şi 0. h) Armătura dispusă în pereţii paharului trebuie să respecte şi următoarele cerinţe minimale: .diametrul minim φ10 mm în treimea superioară a paharului şi φ8 mm în restul paharului.075% pentru armături tip PC52. Armăturile verticale se ancorează în talpa fundaţiei (fig.distanţa maximă între armături este 250 mm. Diametrul minim al armăturilor este 10 mm. Betonul de clasă minimă C16/20 va avea dimensiunea maximă a agregatelor de 16 mm.procentul minim de armătură orizontală este 0. Barele verticale din pahar au diametrul minim φ8 mm şi se dispun la cel mult 250 mm distanţă. Dacă într-un pahar se montează mai mulţi stâlpi (în dreptul unui rost). .4.6 l1 Procentul minim de armătură în talpa fundaţiei este 0. . Verificarea tălpii fundaţiei pahar Talpa fundaţiei pahar se verifică la moment încovoietor şi la forţă tăietoare. Calculul momentelor încovoietoare se face cu relaţii de tipul (7. Armăturile orizontale se ancorează sau. 7. uniform distribuită pe laturile secţiunii.Forţa axială N = N1.2.cel puţin 2x3 bare orizontale în treimea superioară a paharului. Armătura orizontală din pahar trebuie să respecte următoarele condiţii: .10a şi b). distanţa între aceştia va fi cel puţin 50 mm pentru a se asigura betonarea completă a spaţiului dintre stâlpi şi a paharului.10% pentru armături OB37 şi 0.12)). . 28 . 7. Monolitizarea paharului Dimensiunile golului paharului se aleg mai mari decât ale secţiunii stâlpului pe fiecare direcţie şi sens cu 50÷75 mm la baza paharului şi cu 85÷120 mm la partea superioară a paharului.075% pentru armături PC52. Momentul încovoietor : (7. Armarea paharului Schema de armare recomandată a paharului este dată în figura 7.1) şi (7.10% pentru armături tip OB37 şi 0.10c). 7.200 mm în cazul paharelor din beton armat monolit.21) M = MST+QSTHP f) Armătura rezultată din calculul paharului la compresiune excentrică se dispune pe direcţie verticală. Verificarea la moment încovoietor şi forţă tăietoare se face în secţiunile de la faţa paharului şi din axul stâlpului prefabricat.2. Îmbinarea dintre stâlp şi fundaţie se realizează prin betonarea spaţiului din pahar.cap (valoare calculată cu relaţia (7. să fie suficientă pentru preluarea momentului încovoietor din secţiunea de la faţa paharului.procentul minim de armătură verticală este 0.2). pe fiecare direcţie principală a fundaţiei. 7.150 mm la paharele din beton armat prefabricat. g) Grosimea minimă a pereţilor paharului (bP) este de .

7. 7.11 29 .11).3. Fundaţiile izolate ale stâlpilor metalici se realizează ca fundaţie cu bloc şi cuzinet (fig.22) l1≤Ht şi b1≤Ht forţă tăietoare este preluată de beton. de formă prismatică. dacă înălţimea acestora asigură lungimea de înglobare necesară pentru şuruburile de ancorare ale stâlpului şi este adecvată adâncimii de fundare. 7. Dacă condiţiile (7.10 Armarea paharului 7. 7. b1 − fig. Dacă înălţimea secţiunii (Ht) şi lungimile consolelor (l1.6) respectă: (7. Se pot utiliza şi modele de fundaţii tip talpă armată. Verificarea la forţă tăietoare este semnificativă în secţiunile de la faţa paharului.1. Fig.Armătura se distribuie uniform pe lăţimea tălpii şi se prevede la capete cu ciocuri având lungimea minimă de 15φ. Fundaţii pentru stâlpi metalici 7.3. Fig.22) nu sunt realizate se dimensionează armătura transversală din bare înclinate.

7.23: NS AP = (7.3.turnarea blocului de beton se va realiza astfel încât să fie asigurată continuitatea betonului.înălţimea cuzinetului hc va respecta următoalele limite minime: • hc ≥ 300mm.valoarea maximă La sau Lb.rezistenţa la compresiune a betonului din cuzinet. Betonul din cuzinet este de clasă minimă C8/10. . Secţiunea în plan a plăcii de bază rezultă din condiţiile privind limitarea presiunii maxime pe suprafaţa de contact cu betonul la următoarele valori: .se recomandă ca raportul bc/B (lc/L) să se situeze în intervalul 0. clasa minimă este C4/5.3.dimensiunile în plan ale cuzinetului se stabilesc şi în funcţie de condiţia de limitare a presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decât rezistenţa de calcul la compresiune a betonului.4.7.4 R c unde: NS este forţa de întindere din şurub 7. . se stabilesc în funcţie de momentul încovoietor capabil al stâlpului. .4. aria minimă a plăcii (AP) rezultă din verificarea presiunilor transmise betonului pentru ancorarea şurubului (7. Dimensiunile şi poziţia şuruburilor de ancoraj definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10108/90 . 7. 7.2 pentru betonul de clasă C8/10. . 7. Lb (fig.11)) majorată cu lungimea de ancoraj a şurubului (30φ) dacă suprafaţa laterală a acestuia este nervurată.11) majorată cu lungimea de ancoraj a şurubului (15φ) dacă suprafaţa laterală a acestuia nu este nervurată dar la capătul şurubului este prevăzută o placă metalică rigidă şi rezistentă pentru ancorare. Betonul din bloc este de clasă minimă C8/10 dacă armăturile cuzinetului sunt ancorate în blocul fundaţiei. Cuzinetul de beton armat se proiectează respectând următoarele condiţii: .1. cel puţin. Blocul de beton se realizează respectând următoarele condiţii: .3.0 (având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90).2.23) 0 .valoarea maximă a dimensiunilor plăcii de bază (La sau Lb(fig. Stâlpul metalic se realizează cu o placă de bază prevăzută cu rigidizări care asigură transmiterea presiunilor la fundaţie şi a forţelor la şuruburile de ancorare.22)conform relaţiei 7.3.rostul de turnare dintre bloc şi cuzinet se tratează astfel încât să se realizeze continuitatea betonului sau. această condiţie se impune şi în cazul blocului realizat în trepte. 7.blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror înălţime minimă este de 300 mm. Secţiunea de beton 7. Presiunea pe placa de bază se determină considerând solicitările capabile ale stâlpului (Ncap şi Mcap) şi forţa de pretensionare a şuruburilor.4.65.3. • hc se stabileşte astfel încât tgα să respecte valorile minime din tabelul 7.50÷0. Lungimea minimă a şuruburilor de ancoraj prelungită în fundaţie este determinată astfel: . .11)).3. . dacă în bloc nu sunt dispuse armături de rezistenţă. (fig. 30 .rezistenţa la compresiune a mortarului de poză. .4. .dimensiunile în plan ale cuzinetul (lc şi bc) vor fi mai mari cel puţin cu 300 mm decât dimensiunile plăcii de bază a stâlpului (La.2.cuzinetul se realizează cu formă prismatică.înălţimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treaptă. 7.3. .înălţimea blocului de beton se stabileşte astfel ca valoarea tgα să respecte limitele minime din tabelul 7.3. condiţiile care asigură un coeficient de frecare μ ≥ 1. .2.

3. stâlpi lângă un rost de tasare sau la limita proprietăţii etc. Se vor respecta următoarele condiţii: a) armătura verticală din cuzinet rezultă din verificarea la compresiune excentrică a secţiunii de rost dintre bloc şi cuzinet. din figura 7. (fig. eforturile de calcul din secţiune au valori asociate momentului de dimensionare a şuruburilor de ancoraj ale stâlpului. 8. în general. 31 .5. 8. d) armăturile orizontale minime. b) fundaţii izolate care nu pot fi centrate sub stâlpi (fig.11. dispusă la cel mult 100 mm sub placa de bază a stâlpului. Domeniul de aplicare Prevederile prezentului capitol se aplică la proiectarea fundaţiilor continue ale stâlpilor de beton armat monolit. prelungite pe verticală în cuzinet şi bloc. c) armătura verticală de pe fiecare latură a cuzinetului se prelungeşte în bloc cu o lungime care asigură ca distanţele l1.φ8/200 mm. l2. Armarea fundaţiei se realizează după modelul din fig.1/4 din armătura verticală din cuzinet.12 să fie cel puţin egale cu lungimea de ancorare (definită în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90). se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului. fundaţiile continue pot fi utilizate şi pentru stâlpii de beton armat prefabricat sau la structurile cu stâlpi metalici. . în cazul următoarelor condiţii: a) fundaţii independente care nu pot fi extinse suficient în plan (construcţii cu travei sau deschideri mici care determină ”suprapunerea” fundaţiilor independente.7. . Soluţia de fundaţii continue sub stâlpi poate fi impusă. 7. 7.1)).distanţa dintre armături va fi cuprinsă între minim 70 mm şi maxim 200 mm. dispuse pe perimetrul cuzinetului sunt: .2) etc. Prin adaptarea sistemelor de fixare ale stâlpilor (pahar. şi l3.12 Armarea fundaţiei cu bloc şi cuzinet pentru stâlpi metalici 8. b) armătura de la partea superioară a cuzinetului.1. . Proiectarea fundaţiilor continue de beton armat sub stâlpi 8. şuruburi de ancorare).diametrul minim al armăturilor este de 10 mm. Fig.

Alcătuirea fundaţiilor 8.25L0. 20%. ⎝6 4⎠ Hv. 8.Fig. d) terenuri de fundare susceptibile de deformaţii diferenţiale importante şi unde nu se poate realiza o creştere a rigidităţii în plan a ansamblului structural. de obicei sub stâlpi. cu concentrări de eforturi în zonele de rigiditate mai mare.lăţimea grinzii. diagrama presiunilor de contact are o distribuţie neliniară.deschiderile marginale ale fundaţiilor continue pe o direcţie se prelungesc în consolă pe lungimi cuprinse între 0. 8.4b). se determină pe baza condiţiilor descrise în capitolul 6.3). rezultă din condiţiile: 32 . această majorare este necesară pentru că. Ht.3 8.1 pentru raportul Ht/B. Secţiunea de beton La proiectarea fundaţiilor continue sub stâlpi (cazurile a şi b. . iar înălţimea vutei. se determină în funcţie de valorile indicate în tabelul 7. Fig.20÷0. L v = ⎜ ÷ ⎟ ⋅ L 0 . 8.fundaţiile continue se dispun pe o direcţie sau pe două direcţii.înălţimea secţiunii grinzii de fundaţie. 8.1 Fig. 8.4a) se alege cu valori cuprinse între 1/3÷1/6 din distanţa maximă (L0) dintre doi stâlpi succesivi. înălţimea tălpii. Se recomandă majorarea valorii lăţimii obţinute prin calcul cu cca. 8.2.2.în cazul grinzilor cu vute (fig.2 c) alcătuirea generală a construcţiei în care stâlpii structurii în cadre au legături (la nivelul subsolului) cu pereţii de beton armat rezemaţi pe teren prin fundaţii continue (fig. Hc (fig. . B. 8. pct.1. lungimea vutei. .1) având alcătuirea de grindă se recomandă respectarea următoarelor condiţii: . datorită interacţiunii dintre grinda static nedeterminată şi terenul de fundare. ⎛1 1⎞ .

Diametrul minim al armăturilor longitudinale este 14 mm.1) . Diametrul minim al etrierilor este 8 mm. Armătura longitudinală dispusă la partea inferioară a grinzii se poate distribui pe toată lăţimea tălpii. moment de torsiune. Procentul minim de armarea transversală este de 0. Fig. Prin calibrarea eforturilor capabile se urmăreşte evitarea dezvoltării deformaţiilor plastice în grinzile de fundare continue în cazul acţiunilor seismice. Clasa minimă de beton este C12/15.3.2 ÷ 1 .2.5 H (8. 8. Armarea fundaţiilor Armătura de rezistenţă din grinda de fundare rezultă din verificarea secţiunilor caracteristice la moment încovoietor. Eforturile secţionale în lungul grinzii de fundare (M. forţă tăietoare şi. Dacă lăţimea grinzii (b) este 400 mm sau mai mult se dispun etrieri dubli (cu 4 ramuri).) se pot utiliza metode aproximative de calcul. Dacă structura rezemată pe grinda de fundare este rigidă (de exemplu cadre cu zidărie de umplutură etc. Mt) se determină conform pct. Etrierii rezultă din verificarea la forţă tăietoare şi moment de torsiune. 8. Armătura de rezistenţă a tălpii fundaţiei în secţiune transversală rezultă din verificarea consolelor la moment încovoietor. Dacă se respectă condiţiile privind secţiunea de beton date la pct.2.2. în cazul structurilor flexibile (cadre) se recomandă aplicarea metodelor exacte. Pe feţele laterale ale grinzii se dispun armături minim φ10/300 mm OB37.2%.1.4 8. dacă este cazul. 8. . 33 . Procentul minim de armare în toate secţiunile (sus şi jos) este de 0. nu este necesară verificarea consolelor la forţă tăietoare.condiţii constructive: • Ht ≥ 300 mm • H’ ≥ 200 mm (pentru grinzile cu vute) • b = bs+50÷100 mm.clasa betonului şi tipul de ciment se stabilesc funcţie de nivelul de solicitare a fundaţiei şi condiţiile de expunere a elementelor de beton armat. T. Se recomandă dispunerea de armături drepte şi înclinate.tgα = Hv 1 ≥ Lv 3 H + Hv = 1 .1%.

2 = ± 2 (8. di – distanţa de la centrul de greutate al tălpii la axul stâlpului i.4) unde: Ni . Nu se admite înnădirea armăturilor londitudinale ale stâlpilor în secţiunile potenţial plastice de la baza construcţiei.moment încovoietor în stâlpul i.forţa axială în stâlpul i. Dacă grinda de fundare este solicitată la momente de torsiune consolele se armează pe direcţie transversală cu etrieri iar longitudinal se dispune armătură dimensionată corespunzător stării de solicitare.1% dar nu mai puţin decât bare de 8 mm diametru la distanţe de 250 mm.1. Calculul cu metode simplificate Metodele simplificate sunt cele în care conlucrarea între fundaţie şi teren nu este luată în considerare iar diagrama de presiuni pe talpă se admite a fi cunoscută. 34 .Armătura minimă trebuie să corespundă unui procent de 0. Mi .1% şi 1/5 din armătura transversală a consolei).min = ± (8. în console se dispune armătura de repartiţie (procent minim 0. rezultată din aplicarea relaţiei: N M p max. 8. Calculul grinzilor continue 8. Longitudinal grinzii. încărcarea pe unitatea de lungime este: N 6M p1.5 Metoda grinzii continue cu reazeme fixe Pentru o lăţime B constantă a grinzii. Se acceptă ipoteza distribuţiei liniare a presiunilor pe talpă. Mustăţile pentru stâlpi se prevăd cu etrieri care asigură poziţia acestora în timpul turnării betronului.3) n M = ∑ Nidi + ∑ Mi 1 1 n (8. 8. acţionată de jos în sus cu încărcarea variabilă liniar între p1 şi p2 şi rezemată pe stâlpi.5) L L Fundaţia se tratează ca o grindă continuă cu reazeme fixe. 8.2) A W unde: N = ∑ Ni 1 n (8.1. Prin calcul static se determină reacţiunile Ri în reazeme adică în stâlpi. 8.3. Metoda grinzii continue cu reazeme fixe Fundaţia se asimilează cu o grindă continuă având reazeme fixe în dreptul stâlpilor (fig.3. Armăturile pentru stâlpi (mustăţi) rezultă din dimensionarea cadrelor de beton armat.5).3. Fig.1.

Fig. 8. ceea ce contravine observaţiilor din realitate care arată că deformaţiile se extind şi în afara zonei încărcate (fig.1. M) fiecărui stâlp pe aria aferentă de grindă (fig. Se trece la determinarea în secţiunile semnificative a eforturilor secţionale (M.8b) 35 . Se consideră că încărcările în stâlpi şi reacţiunile în reazeme coincid.2.3. Deformaţia terenului modelat prin resoarte independente se produce numai sub grinda încărcată.2.7 8. 8.2. 8.1.7) se calculează considerând momentul tuturor forţelor de la stânga secţiunii. 8.Dacă: R i − Ni < 0. ks este un factor de proporţionalitate între presiune şi deformaţie. În grinda static determinată astfel rezultată. Fig. Metode care asimilează terenul cu un mediu elastic discret reprezentat prin resoarte independente (modelul Winkler) Relaţia caracteristică pentru modelul Winkler este: p = ksz (8. 8.8a se consideră o fundaţie foarte rigidă solicitată centric de o forţă concentrată sau de o încărcare uniform distribuită.3. În figura 8. pentru a reduce diferenţa între încărcările în stâlpi şi reacţiunile în reazeme se poate adopta o diagramă de presiuni pe talpă obţinută prin repartizarea încărcărilor (N. Metoda grinzii continue static determinate Grinda este încărcată de jos în sus cu reacţiunile terenului şi de sus în jos cu încărcările din stâlpi. care caracterizează rigiditatea resortului. aşezată pe un mediu Winkler.3. T). 8. Calculul cu metode care iau în considerare conlucrarea între fundaţie şi teren Metodele care iau în considerare conlucrarea între fundaţie şi teren se diferenţiază în funcţie de modelul adoptat pentru teren.6).7) unde: p este presiunea într-un punct al suprafeţei de contact între fundaţie şi mediul Winkler iar z este deformaţia în acel punct.6 8.6) nu este îndeplinită. În cazul în care condiţia (8.6) Ni utilizarea metodei este acceptabilă.2 (8. denumit coeficient de pat. momentul încovoietor într-o secţiune x (fig.

8. de utilizat în calcul. Coeficientul de pat ks reprezintă un parametru al metodelor de calcul bazate pe modelul Winkler.1.10 Pentru un punct de coordonate (p.8 În figura 8. impune introducerea unui coeficient de corelare α: ks= α ⋅ ks ' (8. Trecerea de la coeficientul de pat ks’ obţinut printr-o încercare cu placa de latură Bp la coeficientul de pat ks de utilizat în cazul unei fundaţii de latură B. ks. Acest fapt este pus în evidenţă printr-o încercare cu placa pe teren (fig. 8.1.8) z Pentru un acelaşi teren.10). fapt care nu este evidenţiat de modelul Winkler (fig.3.2. diagrama de încărcare – tasare depinde de dimensiunile şi rigiditatea plăcii. a b Fig. 8. coeficientul de pat se obţine: p ks = (8.Fig.9) 36 . O problemă esenţială este alegerea coeficientului de pat. Şi în acest caz. 8. deformaţia terenului se extinde şi în afara fundaţiei.9a se consideră o fundaţie foarte flexibilă supusă la o încărcare uniform distribuită şi aşezată pe un mediu Winkler. avantajele care decurg din simplitatea modelului şi a soluţiilor matematice prevalează astfel încât metodele bazate pe modelul Winkler sunt utilizate pe larg în proiectare. Stabilirea valorii coeficientului de pat ks Coeficientul de pat ks nu este o caracteristică intrinsecă a terenului de fundare ca de pildă modulul de deformaţie liniara Es.z) aparţinând diagramei de încărcare – tasare.9 În ciuda acestor limitări. în realitate. 8. 8. în zona de comportare cvasi-liniară. Fig.9b).

00 0.67÷1.1378 100.50 0.50÷0. a α = unde a este semilăţimea iar b semilungimea suprafeţei de contact a fundaţiei.11) B se exprimă în metri.00 0.4357 8.25÷0.00 0.00 0.3845 10.3. νs este coeficientul de deformaţie transversală a terenului.75÷1.25 0.1537 3.3385 40.).50 0.75 0.00 0.1 Pământ Pământ Pământ Pământuri necoezive afânat de îndesare medie îndesat ID 0÷0.2465 1.00 0.1705 2.50 0.00 0.00 0.00 0.34÷0.00 0.3663 20. Es este modulul de deformaţie liniară a terenului.50 0.00 0.3093 60.25 0.00 0.12) 2 α ⋅ (1 − ν s ) unde: km este un coeficient funcţie de raportul dintre lungimea şi lăţimea suprafeţei de contact a fundaţiei (conform tabelului 8. pentru valorile ks’ corespunzătoare unei plăci cu latura de 0.pentru pământuri coezive : α = p B (8.11) sunt valabile numai în cazul încercării cu placa de formă pătrată având latura de 0.Terzaghi a recomandat următoarele expresii pentru α: B .2584 1.25 0.pentru pământuri necoezive : α = ⎜ p ⎜ ⎟ 2B ⎝ ⎠ 2 (8.00 0.00 ks (kN/m3) 14000÷25000 25000÷72000 72000÷130000 Tabelul 8.3275 50.30 m.75 0.50 0.10) ⎛ ( B + 0. a a α= α= km km b b 1.2 Pământ Pământ Pământ Pământ Pământuri coezive plastic curgător plastic moale plastic consistent plastic vârtos IC 0÷0.00 0.2953 70.2739 90.1606 3.3.3512 30.2226 2.1353 37 .00 3 ks (kN/m ) 7000÷34000 34000÷63000 63000÷100000 Estimarea valorii coeficientului de pat ks în funcţie de: • modulul de deformaţie liniara Es şi de coeficientul lui Poisson νs ale pământului: Es ks = km ⋅ (8.5283 6.00 0. Tabelul 8.00 0.4740 7. Relaţiile (8.1868 2. În lipsa unor date obţinute prin încercări pe teren cu placa.66 0.75 0.1442 4.2292 2.30 m se pot utiliza valorile date în tabelele 8.33 0.1407 5.2836 80.1481 4.11) În relaţia (8.2370 1.10) şi (8.1 şi 8.00 0.2.3) ⎞ ⎟ .00 0. b Tabelul 8.4070 9.00 0.

3. 8. .3 0. B.în funcţie de modulul edometric M. sunt prezentate în variaţie Tabelul 8.3÷0. Metode de calcul bazate pe modelul Winkler În anexa B sunt prezentate metode pentru calculul grinzii de fundaţie în cazul utilizării modelului Winkler.prin încercări pe teren cu placa. K1.4 38 .3÷0.1. .3 0.presiunea netă pe talpa fundaţiei. -în funcţie de datele din încercarea de penetrare dinamică standard. unde z se măsoară de la nivelul tălpii fundaţiei. K0. definite în reglementarea tehnică de referinţă C 159/89. stabiliţi pentru adâncimile z=z0 şi z=0. Metode care asimilează terenul cu un semispaţiu elastic (modelul Boussinesq) Mediul Boussinesq este un semispaţiu elastic caracterizat prin modulul de deformaţie liniară Es şi coeficientul lui Poisson νs.în funcţie de datele din încercarea de penetrare statică cu con. în metri. (Anexa A) .coeficienţi adimensionali indicaţi în Anexa A. în metri.35 0.2.5 0. b) Determinarea modulului de deformaţie liniară. νs . hi – grosimea stratului i ale coeficientului lui Poisson.• modulul de deformaţie edometric M: ks ⋅ B = 2 ⋅ M (8.3. în kilopascali. definit în reglementarea tehnică de referinţă STAS 8942/1-89. definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 8942/3-80.coeficient de corecţie prin care se ţine seama de adâncimea zonei active z0 (Anexa A).1÷0.1. 8.4÷0. Stabilirea caracteristicilor Es şi νs pentru solicitări statice a) Metode de obţinere a modulului de deformaţie liniară Es . în cazul terenului stratificat K − K0 [kPa] (8.tasarea absolută probabilă a fundaţiei.4.2.3.13) 8. definite în reglementarea tehnică de referinţă STAS 1242/5-88.4 Pământul Argilă saturată Argilă nesaturată Argilă nisipoasă Praf Nisip νs 0. Es med.2. pnet.2.2÷0.14) Es _ med = m ⋅ pnet ⋅ B ⋅ 1 ⋅ 1 − ν s2_ med s ( ) unde: m.coeficientul mediu de deformaţie transversală (Poisson) determinat ca medie ponderată în funcţie de valorile ν si ale diferitelor straturi de pământ din cuprinsul zonei active : ν s _ med = c) Limitele tabelul 8. ν s _ med . de ∑ν ⋅ h ∑h si i i .2. s.lăţimea tălpii fundaţiei dreptunghiulare sau diametrul fundaţiei circulare.2.

se calculează cu relaţia: ⎛ vp ⎞ ⎜ ⎟ −2 ⎜v ⎟ s * νs = ⎝ ⎠ 2 ⎛ vp ⎞ 2⎜ ⎟ − 2 ⎜v ⎟ ⎝ s⎠ Modulul de deformaţie liniară în condiţii dinamice. 9.2 se recomandă în situaţiile în care lăţimea fundaţiei B depăşeşte lăţimea b a peretelui cu mai mult de 150 mm de fiecare parte.8.1. Coeficientul lui Poisson pentru condiţii dinamice.3.clădiri cu puţine niveluri (P+2E÷P+4E) d) clădire cu sau fără subsol. de regulă.zonele E÷F c) regimul de înaltime al construcţiei: • foarte redus . Es*. 9.1.2. simplificat: E s* = ρv 2 E s = ρv p p * 1 −ν s unde: ρ reprezintă densitatea pământului.2. Fundaţii la clădiri fără subsol Tipurile de fundaţii cele mai frecvent utilizate sunt cele prezentate în figurile 9. Fundaţiile cu soclu şi bloc având una sau două trepte sunt prezentate în figurile 9.4.16) 8.3. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu pereţi structurali de zidărie 9. se calculează cu relaţia: * ν* * 2 1 +ν s 1 − 2 s sau . excentric faţă de pereţii pe care îi suportă. Fundaţiile se pozitionează. numai în anumite situaţii particulare.zonele A÷D • seismicitate redusă . Fundatiile pereţilor sunt de tip continuu. 2 (8. Prevederi generale de alcătuire Alcătuirea fundaţiilor se diferenţiază funcţie de următoarele condiţii: a) condiţiile geotehnice de pe amplasament. Metode de calcul bazate pe modelul Boussinesq În anexa C sunt prezentate metode pentru calculul grinzii de fundare bazate pe modelul Boussinesq.2.3.3 şi 9. Soluţia indicata în fig. 9. b) zona seismică de calcul a amplasamentului: • seismicitate ridicată . în anumite situatii pot fi avantajoase şi fundaţiile cu descarcări pe reazeme izolate.2.2. 9. Fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate redusă 9.clădiri parter (P) sau clădiri parter şi etaj (P+1E) • redus .15) ( )( ) (8.2. centric şi. 39 .1) se recomandă atunci când lăţimea fundaţiei B depăşeşte lăţimea b a peretelui cu cel mult 50÷150 mm de fiecare parte. Fundaţiile bloc cu o treaptă (fig.2.1÷9. νs*.8. Stabilirea caracteristicilor Es* şi νs* pentru solicitări dinamice Stabilirea caracteristicilor Es* şi νs* în condiţii dinamice impune determinarea pe teren a vitezelor de propagare ale undelor primare (vp) şi ale undelor secundare (vs) utilizând metode indicate în reglementarea tehnică de referinţă C241-92.

9.Fig. 9.1 Fundaţie bloc cu o treaptă Fig.2 Fundaţie bloc cu două trepte 40 .

9.4 Fundaţie cu soclu şi bloc cu două trepte 41 .3 Fundaţie cu soclu şi bloc Fig.Fig. 9.

9. Sub pereţi exteriori realizaţi din zidărie de blocuri BCA (fig.La fundaţiile pereţilor exteriori se vor avea în vedere particularităţile de alcătuire şi protecţie exemplificate în figurile 9. 9.5÷9. 9. faţa exterioară a soclului se retrage în raport cu faţa exterioară a peretelui de deasupra cu cca 50 mm.8.7) sau pereţi având alcătuire mixtă. cu componenta termoizolatoare la exterior sensibilă la umezeală (fig.8). 9. Fig.6 Fundaţie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului deasupra cotei trotuarului) 42 .5 Fundaţie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului la aceeaşi cotă cu trotuarul) b tencuiala hidrofuga hidroizolatie perete structural exterior placa suport a pardoselii placa trotuar dop de bitum bloc de fundatie CF B strat de separare pietris umplutura compactata Fig.

8 Fundaţie cu soclu şi bloc sub perete exterior cu alcătuire mixtă 43 . 9. 9.7 Fundaţie cu soclu şi bloc sub perete exterior cu alcătuire simplă (monostrat) b componenta termoizolanta a peretelui hidroizolatie termoizolatie componenta structurala a peretelui placa suport a pardoselii termoizolatie soclu pietris placa trotuar dop de bitum bloc de fundatie B umplutura compactata Bs CF Fig.Fig.

40<h≤0.2. (B ≥ Bs+100 mm). Tabelul 9. În cazul pereţilor de subsol din zidărie (cărămidă plină.3. 9. Dacă relaţia (9. Dimensionarea fundaţiilor Lăţimea blocului de fundaţie B se stabileşte funcţie de: a) calculul terenului de fundare la eforturile transmise de fundaţie conform prevederilor de la capitolul 6.10 0.rezistenţa de calcul la întindere a betonului din blocul fundaţiei.70<h≤1. pe cât posibil axaţi faţă de aceştia şi realizaţi din beton armat sau din zidărie de cărămidă. Fundaţii la clădiri cu subsol Pereţii subsolului se prevăd sub pereţii structurali. Fundaţiile supuse la solicitări excentrice (de exemplu fundaţiile zidurilor de calcan) se dimensionează astfel încât rezultanta tuturor forţelor N să se menţină în treimea mijlocie a bazei pentru ca întreaga lăţime să fie activă la transmiterea presiunilor pe teren.25b (Fig.peretele ce sprijină pe fundaţie trebuie să fie legat de construcţie la partea superioară prin placa planşeului sau centura planşeului. În cazul fundaţiilor sub pereţi cu goluri pentru uşi (fig.2. În acest caz fundaţia se poate realiza din beton simplu sau.10%).2. fundaţia poate prelua presiunile de pe deschiderea golului. cu următoarele condiţii: .2. Când acest lucru nu poate fi realizat iar lăţimea activă Ba = 1. Rt.1) 44 . aceasta poate corespunde procentului minim de armare (pmin = 0.30 h≤0. piatră) fundaţiile se alcătuiesc conform detaliilor din figurile 9. dacă se dispune armătură.9 şi 9. La determinarea înălţimii blocului şi a treptelor se va respecta valoarea minimă tgα dată în tabelul 7.1) este îndeplinită. . 9. Se recomandă realizarea pereţilor de la subsol din beton armat.11b).50 h>1. În acest caz se vor respecta indicaţiile de conformare de la capitolul 10.10 Inălţimea soclului şi a treptelor blocului de fundaţie va fi de cel puţin 400 mm.40 0.2.12) se verifică condiţia: ⎛ Rt 2 ⎞ ⎟ L o ≤ H⎜ + ⎜p ⎟ ⎝ efectiv tgα ⎠ unde: tgα.45 0. (9.1. 9.10. c) dimensiunile minime necesare pentru executarea săpăturilor conform tabelului 9.40 0. se ţine seama de efectul favorabil al deformării terenului şi a blocului de fundaţie si se admite o lăţime activă Ba = 2.valoare dată în tabelul 7. 9.presiunea ce se dezvoltă între perete şi fundaţie să nu depăşească rezistenţele de calcul ale materialelor din care sunt alcătuite peretele şi fundaţia.9. precum şi prin ziduri transversale suficient de dese (recomandabil la maximum 6 m distanţă). b) grosimea peretelui (sau soclului) care reazemă pe fundaţie: B ≥ b+100 mm.5b (Fig.11a) nu satisface din punct de vedere al presiunilor efective acceptabile la teren.1 Adâncimea săpăturii h (m) Lăţimea minimă (m) 0.70 0.

În cazul în care relaţia (9. planseu peste subsol zidarie de protectie a hidroizolatiei hidroizolatie dop de bitum placa trotuar pietris perete exterior de subsol din zidarie umplutura de pamant hidroizolatie placa suport a pardoselii B bloc de fundatie Fig.1) nu este respectată fundaţia se calculează la încovoiere şi forţă tăietoare ca o grindă pe mediu elastic. Armătura se calculează şi se dispune avand ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90.9 Fundaţie sub perete exterior de subsol 45 . 9.

b perete interior de subsol din zidarie hidroizolatie placa suport a pardoselii pietris bloc de fundatie H B Fig.12 46 . 9.10 Fundaţie sub perete interior de subsol a b Fig. 9.11 Determinarea lăţimii active Ba la fundaţia peretelui de calcan Fig. 9.

4.15 pentru constructiile cu subsol. comportare elastică. 9. Solicitarile la nivelul terenului de fundare se determină funcţie de eforturile transmise de suprastructură considerând comportarea de ansamblu a infrastructurii (fig. Alcătuirea fundaţiilor este prezentată în fig. În grupările speciale de încărcări solicitările transmise infrastructurii de către suprastructură sunt stabilite în funcţie de comportarea specifică a pereţilor din zidărie sub aceste încărcări (cedare ductilă la compresiune excentrică. grosimea maximă admisă a acestora se va limita la 0. Fundaţiile se realizează. pe placa suport a pardoselii. Armăturile suplimentare longitudinale dispuse în placă sub pereţi vor avea diametrul minim φ10 mm.3. 9. 9.).16).2. placa se va realiza cu o îngroşare locală de minim 200 mm grosime (fig.40 m. 9.3. 9. Placa trebuie aşezată pe teren bun sau umpluturi bine compactate de cel mult 0. de regulă. Fig.9. placa se realizează de minim 80 mm grosime cu o armatură suplimentară dispusă în lungul peretelui (fig.3. 9.13 9.13). Fundaţii la clădiri amplasate pe teren bun de fundare în zone cu seismicitate ridicată 9.).80 m grosime. 47 . etc.3. b) dacă pereţii nestructurali transmit o încărcare între 4÷10 kN/m şi au cel mult 3 m lungime.1. Dacă umpluturile se pot umezi (prin pierderea apei din instalaţii etc. de regulă. Situaţiile care nu se încadrează la punctul a) sau b) se rezolvă ca fundaţii ale pereţilor structurali (fundaţii continue sau cu rezemări izolate). sub forma unor grinzi continue de beton armat şi se calculează după modul de calcul al grinzilor continue prezentat la capitolul 8.14 a. Soluţiile de rezemare pot fi realizate astfel: a) dacă pereţii nestructurali transmit o încărcare de maxim 4 kN/m şi au cel mult 3 m lungime.17). 9.3. b pentru construcţiile fără subsol şi în fig. Încărcarile transmise fundaţiilor se stabilesc conform principiilor prezentate la capitolul 5. 9. Dimensionarea secţiunii de beton şi a armăturilor se defineşte în concordanţă cu prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. Soluţii de fundare la pereţi nestructurali Pereţii nestructurali reazemă.

a. 9. exterior a interior mustati 4 12 PC52 b.14 Fundaţii armate pentru construcţii fără subsol 48 . 6 12 PC52 grinda de fundatie 10/30 PC52 10/30 PC52 < Ht 10 PC52 12 PC52 etrier 8(10)/20 PC52 a. agrafe 6/60/60 OB37 < Ht B beton de egalizare 10/20 PC52 12(14)/20 PC52 stâlpisor din b.a.b hidroizolatie centura min. a-a 2 6/3 asize PC52 a 12 PC52 stâlpisor din b. etrier 6/25 OB37 <Ht <Ht B beton de egalizare grinda de fundatie Fig.

9.5.racordarea între cotele de fundare diferite să se realizeze în trepte.Fig.18): . .cota superioară a blocului de fundaţie se păstrează la acelaşi nivel pe cel puţin întreaga lungime a zonei de racordare. Se recomandă respectarea următoarelor condiţii (fig. Racordarea în trepte a fundaţiilor având cote de fundare diferite Racordarea în trepte a fundaţiilor este necesară în următoarele situaţii: .15 Fundaţii armate pentru construcţii cu subsol 9.). . . .intersecţii de fundaţii având cote de fundare diferite (fundaţie perete exterior – fundaţie perete interior etc. 49 .amplasament pe terenuri în pantă sau stratificaţie înclinată.50 m în terenuri puţin coezive.70 m în terenuri coezive sau compactate.înălţimea treptelor se limitează la 0. respectiv 0.clădiri cu subsol parţial.linia de pantă a treptelor să respecte condiţia tgδ ≤ 0. . 9.65.

00 placa suport a pardoselii parterului strat de separare pietris ~ 1.00 umplutura de pamant compactata Fig.16 Armare locală a plăcii suport a pardoselii sub perete interior nestructural Fig.b perete despartitor (nestructural) pardoseala 0. 9. 9.17 Îngroşarea şi armarea locală a plăcii suport a pardoselii sub perete interior nestructural 50 .

în urma unei analize tehnico – economice. definite în reglementarea tehnică de referinţă NE 0001-1996. .1. Fundaţii la rosturi de tasare Rosturile de tasare separă atât suprastructura cât şi infrastructura a două tronsoane de clădire alăturate.pământuri sensibile la umezire (loessuri şi pământuri loessoide) definite în reglementarea tehnică de referinţă P7/2000. Fundaţii pe pământuri foarte compresibile şi pământuri sensibile la umezire În cazul în care sunt de aşteptat tasări neuniforme.pentru tasări inegale mari se poate opta fie pentru realizarea unei rigidităţi sporite a 51 . .7. Se recomandă ca. . Lăţimea rostului între fundaţii nu va fi mai mică de 40 mm.pământuri contractile (argile sau pământuri argiloase cu umflări şi contracţii mari). Fundaţii la clădiri amplasate pe terenuri dificile Prezentul normativ se referă la fundaţiile construcţiilor amplasate pe următoarele tipuri de terenuri dificile: . . structura trebuie astfel alcătuită încât construcţia să poată prelua eforturile suplimentare ce rezultă ca urmare a acestor tasări.6.utilizarea de fundaţii adaptate terenurilor dificile de fundare.pământuri foarte compresibile (argile. 9.7.pentru tasări inegale mici se pot utiliza fundaţii cu rigiditate sporită. 9. să se decidă asupra soluţiei optime: . 9.hidroizolatie a -a perete structural din zidarie b-b c-c fundatie a b B B fundatie B c Fig. după cum urmează: .18 Racordarea în trepte a fundaţiilor având cote de fundare diferite 9.îmbunătăţirea terenului dificil de fundare şi utilizarea de soluţii de fundare pentru terenuri bune. pământuri argiloase de consistenţă redusă sau nisipuri afânate).

20).19).fundaţiile pereţilor să formeze contururi închise (fig. Fig.realizarea de elemente de legătură între fundaţiile pereţilor structurali (fig. 9. La alcătuirea planului de fundaţii se cere respectarea următoarelor condiţii: .19 . 9. 9. fie pentru o structură flexibilă adaptabilă la deformaţii mari.20 52 . 9.ansamblului suprastructură – infrastructură. Nerecomandat Recomandat Fig.

pe unul sau două rânduri şi etrieri φ6 mm la 20÷30 cm..22 Se urmăreşte dispunerea într-un singur plan a armăturilor inferioare respectiv superioare. 9.21 a).1 Fundaţii pentru construcţii fără subsol La construcţiile fără subsol amplasate în zone cu seismicitate redusă. Fig. 53 . 9. armătură longitudinală de 6÷8 bare φ12 mm÷φ16 mm. fundaţiile se prevăd cu două zone armate dispuse la partea superioară şi inferioară. procent minim de armare 0.2%.7. În cazul în care este necesară o lăţime B a tălpii mai mare decât lăţimea elementului din beton armat se prevede un bloc din beton simplu de clasă minim C8/10 (fig.1. Fig. În cazul construcţiilor fără subsol dar cu adâncime mare de fundare se pot introduce centuri suplimentare pe înălţimea zidului (de exemplu în dreptul pardoselii parterului). 9.21 Astfel de fundaţii se recomandă a se utiliza în cazul în care fundaţiile au o înălţime suficientă pentru a prelua eforturile datorate diferenţei de tasare (tasărilor diferenţiale). 9. Centurile se realizează în mod curent cu o înălţime de 15÷20 cm. Barele longitudinale se înădesc prin petrecere pe o lungime de 45φ respectând regula armării unghiurilor intrânde (fig. 9.21 b). devierea pe verticală fiind admisă cu respectarea unei pante de 1:4. iar betonul trebuie să fie de clasă minim C12/15 (fig.22 a şi b).lungimea fundaţiilor fără legături pe direcţie transversală nu trebuie să depăşească 6 m. 9.

3.1. betonul de clasă minim C12/15. c) se asigură conlucrarea centurilor din fundaţii cu zidul de deasupra prin executarea unor centuri de beton armat şi la nivelul planşeului de peste subsol. respectându-se următoarele măsuri (fig. d) izolaţia hidrofugă orizontală a zidurilor se aşează astfel încât să nu creeze în zid rosturi de lunecare între centuri.2. 9.3. pentru ziduri până la 37.Se va sigura realizarea unei aderenţe cît mai bune a suprafeţelor de separaţie între centuri şi betonul simplu. centurile se armeză mai puternic la planşeul peste primul nivel de deasupra fundaţiilor (cu o armătură corespunzătoare celei din centura fundaţiilor). f) zidurile construcţiei se execută din cărămizi marca C100 şi cu mortar minim M50. la maximum 6.3. În cazul amplasamentelor în zone cu seismicitate ridicată se aplică prevederile de la punctul 9. în caz că poziţia acestei izolaţii nu poate fi schimbată se recomandă executarea centurii superioare sub nivelul izolaţiei orizontale. 9. în caz că zidul de deasupra fundaţiei este de beton acesta va fi de cel puţin clasa C12/15.5 cm grosime. Pentru stări de eforturi care depăşesc capacităţile de rezistenţă la forţă tăietoare. În cazul amplasamentelor în zone cu seismicitate ridicată se aplică prevederile de la punctul 9. pe toată lăţimea zidurilor. pentru cazurile curente centurile pot avea lăţimea zidului şi înălţimea de 15÷20 cm cu armătura longitudinală de 6÷8 bare φ12÷16 mm. atât la planşeele monolite cât şi la cele prefabricate. ale peretelui din beton simplu se aplică prevederile de la punctul 9. e) se execută centuri de beton armat.00 m.23 54 . b) fundaţiile zidurilor se prevăd cu centuri de beton armat.compresiune excentrică etc. pe unul sau doua rânduri şi etrieri φ6 mm la 20÷30 cm. 9. Fig.7. pentru preluarea eventualelor eforturi de întindere. de regulă. prevăzându-se totodată ziduri transversale suficient de dese. Fundaţii pentru construcţii cu subsol Fundaţiile construcţiilor cu subsol amplasate în zone cu seismicitate redusă se realizează.23): a) dispoziţia zidurilor longitudinale şi transversale trebuie să alcătuiască un sistem spaţial cît mai simplu şi clar (de exemplu se vor evita zidurile în şicană).

cu o înălţime de 15÷20 cm. . Fig. g) trotuarul din jurul construcţiei va avea o lăţime minimă de 1.2. h) proiectul va cuprinde măsurile speciale ce trebuiesc luate în timpul execuţiei. în afară de măsurile de la punctul 9.locul ales pentru construcţie să fie bine curăţat şi nivelat înainte de începerea săpăturilor astfel ca să nu se permită stagnarea apelor meteorice. ca presiunea efectivă transmisă la teren să fie mai mare decât presiunea de umflare.0 m şi se prevede cu o pantă de 5% spre exterior. prin rigole speciale prevăzute în acest scop. să se prevadă şi următoarele: a) adâncimea de fundare de cel puţin 1. prin nivelarea terenului. 9. sporul de lăţime dându-se către exterior. . de regulă.. măsurată de la cota trotuarului.1. Fundaţii continue Pentru prevenirea degradării fundaţiilor se recomandă ca.7. Fundaţii pe pământuri cu umflări şi contracţii mari În cazul anumitor pământuri argiloase.24 55 .executarea construcţiei să se facă pe cât posibil într-un anotimp în care nu sunt de aşteptat variaţii mari ale umidităţii pământului şi anume primăvara sau toamna.2.2. c) sub talpa fundaţiei se prevede un strat de cca. din beton C12/15 şi armate simetric cu minim 4φ12 mm din OB37. centurile se realizează. d) pentru preluarea eventualelor eforturi de întindere ce pot să apară în fundaţii se prevăd centuri de beton armat continue pe întreaga lungime a pereţilor. 40÷50 cm mai mare decât lăţimea fundaţiei respective. 9. f) apele meteorice trebuie evacuate cât mai departe de construcţie. imediat după turnarea betonului în fundaţie spaţiul rămas liber între fundaţie şi peretele săpăturii se umple cu pământ stabilizat definit în reglementarea tehnică de referinţă NE 0001-1996 (fig.7. se recomandă utilizarea burlanelor care conduc apa în condiţii mai bune. executarea de rigole etc. de regulă. e) se iau toate măsurile necesare pentru scurgerea şi îndepărtarea apei din vecinătatea clădirii. b) lăţimea excavaţiei pentru realizarea fundaţiilor sub zidurile exterioare se alege cu cca. La proiectarea fundaţiilor pe pământuri cu umflări şi contracţii mari se va urmări.9. apare pericolul degradării sau ruperii fundaţiilor. 9. 9. în scopul evitării fundării în zona cu variaţii mari de umiditate pentru pământ.24).7. ca efect al umflării datorită umezirii şi contracţiei prin uscare. astfel se recomandă ca: .turnarea fundaţiilor să se facă imediat după terminarea săpăturilor pentru a nu se modifica umiditatea terenului de fundare.24). fenomen însoţit de apariţia de fisuri profunde în pereţii structurali din zidărie. 5 cm grosime de nisip grăunţos curat.50 m. acesta se aşează pe un strat de 20 cm de pământ stabilizat şi se prevede la margine cu un pinten de 20x40 cm (fig.

În cazul pereţilor nestructurali cu încărcări foarte mici pentru o adâncime de fundare mai mare de 1. 9. În general. la partea superioară a blocului se prevede un cuzinet de beton armat pentru repartizarea încărcărilor transmise de elementele de descărcare ale suprastructurii.7. În cazul reazemelor executate din zidărie din piatră sau cărămidă. 2.grinzi de beton armat. se pot folosi diferite forme în plan (fig. De asemenea ele se vor evita în regiunile cu seismicitate ridicată. mai late decât zidul de deasupra cu cca. Fig. Reazemele izolate se dispun obligatoriu în punctele de intersecţie ale zidurilor sau în cele în care sunt concentrate încărcări importante. Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate sunt alcătuite din: . aceste reazeme se dispun în conformitate cu traveile construcţiei şi în dreptul plinurilor (spaleţilor) de zidărie. în cazul grinzilor din beton armat monolit se va turna şi un strat de beton de egalizare peste stratul de pietriş. 9. la partea superioară a grinzilor. Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate sunt folosite în cazul pământurilor cu umflări şi contracţii mari pentru ca presiunea efectivă pe teren să depăşească presiunea de umflare a pământului. Faţa inferioară a elementelor de descărcare se aşează la cel puţin 10 cm sub nivelul trotuarului.20m soluţia reazemelor izolate se impune faţă de cea a fundaţiilor continue. Presiunea acceptabilă a terenului de fundare trebuie să fie suficient de mare pentru a face o posibilă distanţarea raţională de-a lungul zidurilor a blocurilor de fundaţie. Reazemele izolate dispuse în lungul zidurilor au în plan o secţiune de formă dreptunghiulară. depăşind cu cel puţin 25 cm cota trotuarului construcţiei. Grinzile se fac. de regulă.25). 8 cm. Izolaţia hidrofugă orizontală a zidurilor se pozează. Fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate transmit terenului încărcările exterioare prin blocuri de fundaţie dispuse discontinuu în lungul pereţilor. Soluţia se poate dovedi mai avantajoasă decât soluţia fundaţiilor continue în cazul unor adâncimi de fundare mai mari decât cca.2. Elementele de descărcare sunt alcătuite din grinzi de beton armat care constituie suportul zidurilor şi care transmit încărcările la reazemele izolate.9.2. În zonele de intersecţie în „L” sau „T” a zidurilor. .blocuri de beton simplu.5 cm de fiecare parte.0 m. Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate nu sunt indicate în cazul când sunt de aşteptat tasări inegale ale acestora. 2.25 Poziţia în plan a blocurilor de beton simplu se va alege astfel încât centrele de greutate ale bazelor lor să coincidă pe cât posibil cu axul peretelui. În cazul obişnuit al construcţiilor fără subsol elementele de descărcare alcătuiesc şi soclul zidului. 56 . Sub elementele de descărcare se prevede un strat de pietriş de cca. în mod obişnuit.

10. de regulă . alcătuite din pereţi de beton armat.10. deformaţiile plastice sunt dirijate în suprastructură iar infrastructura este proiectată să răspundă în domeniul elastic de comportare (fig. planşee şi fundaţii de tip radier considerate ca o structură spaţială (fig. De regulă. ca grinzile să aibă aceeaşi înălţime. 9.3).în elementele suprastructurii trebuie limitate degradările produse de cutremure (spitale etc.1) sau de infrastructuri cu rezistenţă şi rigiditate foarte mare.2. 9.2).10.1. ca de exemplu: . Dimensionarea tălpii fundaţiilor Dimensionarea tălpii fundaţiilor se face conform prevederilor de la capitolul 6.26 10. pe una sau două direcţii (fig. Pentru uşurinţa execuţiei se va urmări. Dirijarea articulaţiilor plastice în elementele infrastructurii (fig. Schema de aplicare a încărcărilor transmise de pereţii structurali infrastructurii se conformează prevederilor de la pct. mult peste cerinţele proiectării antiseismice.3.intevenţiile postseism la elementele infrastructurii se pot realiza cu uşurinţă. . din beton armat turnat monolit. Proiectarea fundaţiilor construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat 10. 10. 5. 10. insuficient lestaţi (forţă axială mică).2.). în general. ⎛ 1 ⎞ Pentru asigurarea unei rigidităţi corespunzătoare se recomandă h ≥ ⎜ ⎟⋅L. de fundaţii dezvoltate în plan ca o reţea de fundaţii continue. 10. .Grinzile se realizează. ⎝ 6 ÷8⎠ a Sectiune a-a Izolatie hidrofuga Trotuar h Beton de egalizare Pietris a L Fig. Principii generale de proiectare Pereţii structurali de beton armat având rigiditate şi rezistenţă mare transmit infrastructurii în grupările speciale de încărcări eforturi semnificative (momente încovoietoare şi forţe tăietoare) şi sunt. Solicitările mari (M. Încărcări transmise infrastructurilor de pereţii structurali de beton armat Valorile eforturilor transmise de pereţii structurali de beton armat la infrastructuri se determină conform prevederilor de la cap. Prin calibrarea rezistenţei elementelor sistemului structural (suprastructură şi infrastructură) se realizează dirijarea mecanismului de plastificare în cazul acţiunilor seismice intense. în general. 12. 57 . astfel încât soluţia de fundaţie independentă nu poate fi utilizată decât în unele cazuri particulare. înălţimea constantă (fig.4) poate fi acceptată în unele situaţii. Grinzile prefabricate se recomandă în cazul construcţiilor cu ziduri având o dispoziţie regulată în plan şi cu încărcări mici.suprastructura dezvoltă rezistenţe foarte mari datorită alcătuirii acesteia. în general.26). Q) transmise de pereţii infrastructurii pot fi preluate. Grinzile sunt continue având. pe cât posibil.

Perete structural Perete structural a 1 b c 1 1 1 1 1 Perete de subsol Perete suprastructură Perete structural 1-1 Infrastructură hs Fundaţie d Fig.1 Fundaţii pentru pereţi de beton armat. 10.5).Dacă infrastructura este suficient de rigidă şi rezistentă pot fi acceptate distribuţii liniare de presiuni pe teren (fig. 58 . Calculul presiunilor pe teren (şi implicit dimensionarea tălpii fundaţiilor) se poate face acceptând ipoteza secţiunilor plane. 10. În cazul infrastructurilor cu deformaţii semnificative calculul presiunilor pe teren se face pe baza unui model care permite luarea în considerare a interacţiunii dintre infrastructură şi terenul de fundare.

Nucleu din pereţi de beton armat Perete de beton armat Infrastructură rigidă Fig.4 Infrastructură cu articulaţii plastic Articulaţii plastice 59 . 10. 10. 10.infrastructură Directie actiune seismica stâlp perete structural Ta C QP I stâlp perete structura Nod rigid zona de articulaţie plastică în infrastructură Zona de nod rigid.2 Infrastructură rigidă supraterană pentru construcţii cu pereţi de beton armat Direcţia acţiunii seismice Stâlp Perete structural MP QP Np Zona comprimată a peretelui H Ns1 Qs1 Ms1 NP Qp MP Nf Ns2 Qs2 Ms2 I L a fundaţie b Mf Fig. perete . b .3 Fundaţii cu comportare elastică: a .fundaţie independentă.fundaţie zona de articulaţie plastică in infrastructuri Fig.

Q) transmise terenului.4.1 Fundaţii independente sub pereţi de beton armat se pot realiza în situaţii rare datorită eforturilor mari (M. Armarea fundaţiilor pereţilor de beton armat se realizează. de principiu. 60 .2.4. În unele cazuri. 10.5 Considerarea presiunilor pe teren pentru ansamblul fundaţiilor 10. ca în figura 10. • H are valoarea minimă 300 mm. armăturile (1) pot rezulta şi din verificarea fundaţiei la momente de torsiune.4. Clasa minimă de beton în fundaţie este C8/10. Fundaţii continue sub pereţii substructurilor Fundaţiile sub pereţii care compun substructura pot fi realizate ca fundaţii continue sau radier general.6) sau cu bloc de beton simplu şi cuzinet de beton armat (fig. Secţiunea transversală a fundaţiei sub pereţii de beton armat se poate alcătui ca în fig. 10. în care peretele este excentric pe talpa fundaţiei. y B Mx G My B x B 1 2 3 4 5 pef pef Fig. Fundaţiile sunt conformate şi dimensionate ca şi fundaţiile sub reţeaua de pereţi ai substructurii. Condiţiile minimale privind secţiunea de beton a fundaţiei sunt următoarele: • raportul H / B are valorile minime date în tabelul 7. Alcătuirea fundaţiilor pentru pereţii structurali de beton armat 10. Fundaţiile tip radier se conformează şi se dimensionează conform prevederilor de la cap. • înălţimea la marginea fundaţiei (H sau H’) se stabileşte astfel încât să fie asigurată lungimea de ancoraj a armăturilor transversale de pe talpa fundaţiei (la ≥ 15 φ) .7.4. 10.7). Fundaţiile continue sub pereţi pot fi realizate ca tălpi de beton armat (fig.10.1. ●Armătura transversală (1) rezultă din verificarea consolei tălpii la moment încovoietor în secţiunea de la marginea peretelui. 10. 11 al prezentului normativ.1 Fundaţii continue tip talpă de beton armat.6. • H’ are valoarea mai mare de 250 mm.2. 10.

10. • verificarea la forţă tăietoare a peretelui substructurii. pmin= 0.7 Schema de armare a fundaţiei peretelui de beton armat ●Armătura de conectare cu peretele substructurii (2) poate rezulta funcţie de următoarele condiţii: • verificarea la lunecare în rosturile de turnare ale betonului (fig.075% pentru armături PC52.2.2.2.7. distanţa minimă este de 100 mm. 7. 10. Diametrul minim al armăturilor este de 10 mm.10% Distanţa maximă între armături este de 250 mm iar distanţa minimă de 100 mm. Fig.6 Fundaţii continue sub pereţii de beton armat ai substructurilor 3 H B 2 1 Fig.1. • verificarea secţiunii de la baza peretelui la moment încovoietor determinat de presiunea pământului pe planul peretelui. Diametrul minim al armăturilor este de 10 mm.10% pentru armături OB37 şi 0. conform schemei de solicitare din figura 10. în calcul se poate consideră şi efectul favorabil al forţei axiale din perete.8.1. 61 .10.4. a.1 şi în tabelul 7.7). Distanţa maximă între armături este de 250 mm. 10. ●Armăturile longitudinale (3) rezultă din verificarea secţiunii verticale a peretelui la încovoiere. în tabelul 7. Condiţiile minimale privind secţiunea de beton a fundaţiei sunt cele date la cap. • verificarea la moment încovoietor şi forţă axială a peretelui substructurii. armătura rezultată din această condiţie nu poate depăşi aria corespunzătoare greutăţii fundaţiei. b.2 Fundaţii continue cu bloc de beton simplu şi cuzinet Secţiunea transversală a fundaţiei sub pereţii de beton armat se poate alcătui ca în figura 10. Armătura minimă (3) trebuie să corespundă armăturii de repartiţie corespunzătoare mărcii (1).Procentul minim de armare pe fiecare direcţie este 0.

3). 10. în următoarele situaţii: . realizată ca un planşeu întors şi care asigură o suprafaţă maximă de rezemare pe teren a construcţiei. 11.1).elementele verticale (stâlpi. 11.prezenţa apei subterane impune realizarea unei cuve etanşe. soluţia poate fi adoptată în cazul unei construcţii cu pereţi structurali din beton armat care transferă eforturi secţionale importante într-o zonă centrală a acestuia b) radier general tip planşeu ciupercă (fig. Fundaţiile tip radier se utilizează.5).construcţii cu înălţime mare care transmit încărcări importante la teren. 10. cu risc de tasări diferenţiale.1. c) radier tip placă şi grinzi (drepte sau întoarse) dispuse pe una sau două direcţii (fig. grinzile au secţiune constantă. . . . Alcătuire generală şi domenii de aplicare Fundaţia tip radier general reprezintă tipul de fundaţie directă. Condiţiile privind armarea minimă a cuzinetului sunt cele date la pct. Radierul general se poate realiza în următoarele soluţii constructive: a) radier general tip dală groasă. d) radier tip placă cu vute (fig.4. 62 .11. hr ≥ 1/8 lmax • radier cu grosime variabilă (fig.2).2.terenuri dificile sau neomogene. Proiectarea radierelor de beton armat 11. Fig. În cazul unor încărcări mari se pot realiza grinzi cu vute. . se recomandă alegerea înălţimii grinzii (hg) şi a plăcii radierului (hr) conform relaţiilor: (11.4).terenuri cu rezistenţă scăzută care impun suprafeţe mari ale tălpii fundaţiilor.radierul împreună cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuie să realizeze o cutie rigidă şi rezistentă.Fundaţiile tip bloc şi cuzinet ale pereţilor nu sunt admise în cazurile în care peretele este rezemat excentric faţă de talpa blocului de beton. în care elementele verticale (stâlpi sau pereţi structurali) sunt rezemate direct pe acesta: • radier cu grosime constantă (fig.8 Fundaţie tip bloc şi cuzinet sub pereţi de beton armat 11. 11.1) hg/lmax=1/3÷1/6. pereţi) sunt dispuse la distanţe mici care fac dificilă realizarea (execuţia) fundaţiilor izolate sau continue.1. hr/lmax=(1/15÷1/20) De obicei. . 11. de regulă.

Etanşarea cuvei se obţine prin dispunerea hidroizolaţiei la exteriorul radierului şi a pereţilor perimetrali conform figurii 11.e) radier casetat alcătuit din două planşee solidarizate între ele prin intermediul unor grinzi dispuse pe două direcţii (fig. la dimensionarea secţiunilor de beton şi armătură la moment încovoietor şi forţă tăietoare se va considera şi efectul acestora. lmax 1 1 1-1 Radier tip dală groasă hr Fig. Q) în secţiunile caracteristice ale radierului se obţin de regulă cu programe de calcul care permit modelarea fenomenului de interacţiune fundaţie-teren.6).1 Radier general tip dală groasă Beton de egalizare Perete structural hr1 hr2 -radier -beton de egalizare Fig. 11. 11.1. Radierul poate fi folosit şi la construcţii situate sub nivelul apei subterane (fig. Calculul eforturilor secţionale (M. 11. În acest caz subsolul împreună cu radierul realizează o cuvă etanşă.2. Dacă în radier apar eforturi axiale de compresiune sau întindere ca efect al conlucrării acestuia cu substructura. Elemente constructive şi de proiectare 11. 11. De asemenea.2.2. 11. Proiectarea radierelor trebuie să ţină seama de compatibilitatea deformaţiilor terenului cu cele ale elementelor structurale.7).7. 11.2. suprafaţa interioară a pereţilor structurali perimetrali se tratează pentru a asigura impermeabilitatea necesară.2 Radier cu grosime variabilă 63 .

1 Capitel 1 Perete perimetral stâlp 1-1 a hr 45o stâlp 1-1 Capitel cu o pantă Capitel drept Capitel cu două pante c b Fig.radier tip placă şi grinzi întoarse. 11.3 Radier de tip planşeu ciupercă hr 64 .radier tip placă şi grinzi drepte hr Fig.4 Radier tip placă şi grinzi pe două direcţii a . b . 11.

11. 11.Fig. 11.6 Radier casetat Fig.5 Radier tip placă cu vute Fig.7 65 .

transportul auto. a) se face cu relaţia (11. φ40).3) Z1 Z2 Dimensionarea armăturii de conectare în rost se face în concordanţă cu prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. 11. a b Fig.2.4. În varianta în care nu se prevăd armături înclinate.7bhrRt Este posibil ca în zona lifturilor. în straturi orizontale de aproximativ 40cm grosime.15% pentru fiecare faţă. înălţimea radierului să se reducă.11.. De asemenea.3): M M L1− 2 = 1 − 2 (11.8 b) Rezistenţa la lunecare în planurile rosturilor de turnare se realizează prin armătura orizontală care traversează rostul şi de rugozitatea feţelor rosturilor.11.8.2) Q≤0. micşorându-se capacitatea betonului simplu la forţă tăietoare . iar intervalul de timp între turnarea a două straturi suprapuse (pe întreaga suprafaţă a acestora) să fie mai scurt decât durata prizei celor două straturi suprapuse. se face verificarea la forţă tăietoare a secţiunii de beton simplu cu relaţia: (11. Rosturile de turnare şi măsurile care trebuie prevăzute în proiectare din punctul de vedere al rezistenţei şi tehnologiei de execuţie ( reglementarea tehnică de referinţă NE 012-99). Turnarea betonului în volume prestabilite asigură consumarea practic totală într-un anumit interval de timp a deformaţiilor din fenomenul de exotermie (degajarea de căldură din procesul chimic de hidratare a cimentului). Turnarea betonului se va face continuu. 11. • calculul efortului de lunecare L în rost (fig. 66 . 11.3.2. Procentele minime de armare pentru placa radierului sunt 0. a continuităţii. Armarea radierelor se realizează cu reţele orizontale de armătură. dispuse pe feţele plăcii pentru preluarea momentelor pozitive şi negative. precum şi etanşeitatea contra infiltrării apelor freatice. Pentru realizarea acestor rosturi se foloseşte o plasă de ciur amplasată vertical la faţa întreruptă a elementului şi rigidizată pentru a rezista la împingerea betonului proaspăt. Înnădirea barelor se face prin petrecere sau prin sudare pentru barele cu diametre mari (φ25.8 c • rosturi verticale de turnare (fig. În acest caz se pot prevedea local etrieri şi armătură de bordaj a golurilor. Dimensionarea radierului se realizează în concordanţă cu prevederile din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. Prin poziţiile rosturilor de turnare se va asigura împărţirea radierului în volume de beton pentru care pot fi asigurate condiţiile optime şi sigure pentru lucrările de preparare a betonului. este necesară şi o armare pe zona centrală a plăcii pentru fenomenele de contracţie. turnarea şi vibrarea acestuia în vederea realizării monolitismului total.

3.5) L B • În cazul radierelor încărcate de forţe concentrate din stâlpi dispuşi echidistant pe ambele direcţii iar încărcările din stâlpi nu diferă cu mai mult de 20% între ele. Principalele criterii de apreciere a rigidităţii relative a radierelor prin raport cu terenul de fundare sunt prezentate în continuare. respectiv momentul de inerţie ale unei fâşii de radier considerată între mijloacele a două deschideri consecutive între stâlpi (fig.9). radierul poate fi considerat ca rigid sau flexibil. Calculul radierelor În calculul radierelor trebuie luaţi în considerare numeroşi factori între care cei mai importanţi sunt rigiditatea şi geometria radierului. Calculul urmăreşte determinarea presiunilor de contact şi a deformaţiilor precum şi a momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare.• rosturi orizontale de turnare (fig. • Pentru radierele generale având forma dreptunghiulară în plan (LxB) şi grosimea uniformă (h) indicele de rigiditate se determină cu expresia: 2 12 ⋅ π(1 − ν 2 ) E s ⎛ L ⎞ B ⋅ ⋅⎜ ⎟ ⋅ KG = (11. etapele de execuţie.9 Împărţirea radierului în fâşii 67 . se defineşte un coeficient de flexibilitate. 11. 11. În calcule.11. mărimea şi distribuţia încărcărilor. Fig.8 c).6) 4EI f unde: bf şi If se definesc ca lăţimea. după cum urmează: k b λ=4 s f (11. caracteristicile de deformabilitate şi de rezistenţă ale terenului.4) 2 E ⎝ 2h ⎠ 2h 1 − νs Radierul poate fi considerat rigid dacă este îndeplinită condiţia: 8 KG ≤ (11. Se remarcă faptul că bf este egal cu distanţa dintre două axe consecutive ale stâlpilor. λ. 11. Rezistenţa la lunecare în planurile rosturilor de betonare va fi realizată de armătura verticală care traversează rostul şi de rugozitatea feţelor rosturilor.

KR. 11.se determină presiunile pe talpa radierului cu relaţia: ∑ N ± N ey y ± N ex x p (1÷4) = (11.10 Forţa tăietoare totală acţionând în orice secţiune dusă prin radier este egală cu suma aritmetică a tuturor încărcărilor şi presiunilor de contact la stânga secţiunii considerate.1. radier şi terenul de fundare: E' I C KR = (11.7) E s B3 unde: E ' I C reprezintă rigiditatea construcţiei şi a radierului.Dacă bf este mai mare decât 1. 11.75/λ. 68 . atunci radierul poate fi considerat flexibil.10) Etapele de calcul sunt următoarele: .1.se examinează radierul ca un întreg pe fiecare dintre cele două direcţii paralele cu axele x şi y. (11.3.se determină centrul de greutate al suprafeţei radierului . • În cazul în care structura de rezistenţă a construcţiei este realizată din cadre (stâlpi şi grinzi) şi din pereţi portanţi (diafragme) iar fundaţia este un radier general.8) Figura 11.1. se defineşte rigiditatea relativă. Metode simplificate pentru calculul radierelor rigide 11. Această valoare se calculează cu ajutorul relaţiei: t h3 E' I C = E' I F + ∑ E' I ca + E' d d 12 unde: E ' I F este rigiditatea radierului ∑ E' I ca este rigiditatea cadrelor td şi hd sunt grosimea şi respectiv înălţimea diafragmelor Dacă valoarea KR este mai mare de 0.3. care permite evidenţierea conlucrării dintre structură.5 atunci radierul poate fi considerat rigid. Metoda reducerii încărcărilor în centrul de greutate al radierului (fig.9) ∑ I ∑ I A x y .

3. în consecinţă. Se impune.2. introducerea unor simplificări. Fiecare fâşie de calcul este încărcată de forţele corespunzătoare stâlpilor ce reazemă pe fâşia respectivă. Deşi poziţia rezultantei încărcărilor din stâlpi nu coincide cu poziţia centrului de greutate al rezultantei presiunilor de contact. radierul poate fi împărţit în fâşii de calcul independente. 11. admiţându-se o lege de variaţie liniară de tip Navier.10) 69 .11 Ecuaţia suprafeţei mediane deformate a plăcii radier este: ∂4z ∂4z ∂ 4 z q ( x .3. y) + 2⋅ 2 + 4 = D ∂x 4 ∂x ⋅ ∂y 2 ∂y unde: D este rigiditatea cilindrică a plăcii de grosime h: (11. y) − p( x .3. 11. Metoda nu permite determinarea distribuţiei forţei tăietoare totale şi momentului încovoietor total în lungul secţiunii.2.11). Calculul radierelor pe mediu Winkler În anexa D sunt prezentate unele metode de calcul pentru radierele rezemate pe un mediu discret alcătuit din resoarte independente de tip Winkler. 11. 11.1.9) Atunci când încărcările din stâlpi şi distanţele dintre stâlpi nu diferă între ele cu mai mult de 20%. 11.3. Calculul radierelor pe mediu Boussinesq Se porneşte de la ecuaţia diferenţială de ordinul 4 a plăcii supuse la încovoiere (fig. valorile obţinute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare în secţiunile semnificative pot fi folosite pentru armarea radierului.Momentul încovoietor total acţionând în aceeaşi secţiune este egal cu suma momentelor aceloraşi încărcări şi presiuni faţă de secţiunea considerată. Fig. 11. Se determină diagrama presiunilor de contact. Metoda împărţirii radierului în fâşii de calcul (fig.

Rezistenţa infrastructurii este calibrată cu solicitările transmise de suprastructura plastifiată.4. rotirea fundaţiei pe teren se determină considerând caracteristicile terenului de fundare corespunzătoare acţiunilor statice. castele de apă. Distribuţia de presiuni pe terenul de fundare în cazul grupărilor speciale de încărcări care cuprind şi acţiuni seismice pot fi: . Zonele potenţial plastice ale infrastructurii se proiectează astfel încât să prezinte o comportare favorabilă în domeniul postelastic (deformaţii limită mai mari. 12. • Infrastructuri ductile la construcţiile în care. la construcţiile proiectate să dezvolte deformaţii plastice în cazul acţiunilor seismice exclusiv în suprastructură. adică rezistenţa la acţiuni verticale să fie micşorată ca urmare a deformaţiei plastice dezvoltate în infrastructura ductilă. mecanismele de disipare a energiei induse de cutremur bazate pe dezvoltarea de articulaţii plastice în elementele infrastructurii nu elimină în totalitate plastificarea suprastructurii.).80 din suprafaţa fundaţiei.compresiuni pe o porţiune limitată a tălpii fundaţiei. presiunile pe teren să fie cât mai uniforme.005 radiani. aria activă (Aa) minimă este 0. Clasificarea infrastructurilor după modul de solicitare a terenului de fundare În grupările fundamentale de încărcări toată suprafaţa fundaţiilor trebuie să fie în contact cu terenul de fundare (arie activă 100%).Boussinesq În anexa E este prezentată metoda hibridă de calcul pentru radierele rigide rezemate pe un teren de fundare modelat printr-un mediu compus Winkler – Boussinesq. silozuri etc. infrastructura nu se conformează cerinţelor specifice menite să îi asigure o comportare ductilă.construcţiile rezemate pe fundaţii izolate (structuri în cadre etc. Prevederile privind fundaţiile.3. Prevederi generale Infrastructura cuprinde elementele substructurii şi fundaţiile.1. În acest caz. prin calibrarea capacităţilor de rezistenţă. D= (11. 12.2. fundaţiile şi elementele substructurii să fie degradate. 70 . considerate ca elemente care transmit eforturile la terenul de fundare.presiuni pe toată suprafaţa tălpii fundaţiei (fundaţie fără desprinderi de pe teren). deformaţiile plastice se dezvoltă şi în substructură. deci vor fi adoptate doar dacă conduc la comportări structurale avantajoase verificabile.50. În cazul încărcărilor gravitaţionale nu se admite ca terenul de fundare. .1. turnuri cu o singură fundaţie. Clasificarea infrastructurilor după modul de comportare la acţiuni seismice • Infrastructuri cu comportare elastică. Aria activă a tălpii fundaţiei trebuie să respecte următoarele limite în cazul grupărilor speciale de încărcări: . . fără degradare de rezistenţă etc. se va limita la 0. Fundaţiile. De regulă.1.1. Calculul radierelor pe mediu Winkler . consideră efectele determinate de conlucrarea acestora în ansamblul infrastructurii. când fundaţia se desprinde parţial de pe teren.11) 11. în grupările speciale de încărcări.11) se bazează pe Metoda elementelor finite.).) vor avea pentru fiecare fundaţie aria activă minimă 0.la construcţii la care distribuţia de presiune pe teren pentru ansamblul fundaţiilor este cvasiliniară (construcţii cu subsol rigid. rotirea ansamblului construcţiei pe teren. 12. Infrastructuri 12. prezentate în continuare.E ⋅ h3 12 ⋅ (1 − ν 2 ) Rezolvarea ecuaţiei (11. sunt tratate în capitolele 4÷11.

dacă înălţimea secţiunii transversale a elementului vertical (h) respectă condiţia (12. precizate în proiect.a): h ≤ 0. în grupările speciale de încărcări. în grupările fundamentale de încărcări se admit simplificări ale schemei de încărcare a infrastructurii. infrastructură şi terenul de fundare. Fig. 12. 5. Schematizarea încărcărilor pentru calculul infrastructurii Încărcările transmise infrastructurilor se stabilesc conform prevederilor de la pct. se consideră ca în figura 12. Eforturile din fazele intermediare de execuţie ale construcţiei vor fi considerate la proiectarea infrastructurilor (fig. eforturile transmise infrastructurii se pot considera aplicate punctual.1.5 ⋅ h p (12. Calculul eforturilor implică utilizarea de programe de calcul 71 .12. solicitările infrastructurii în fazele intermediare să fie inferioare solicitărilor rezultate din calculul ansamblului construcţiei. înălţimea secţiunii transversale în zona de rezemare a elementului vertical. acţiunile transmise de elementul vertical. în centrul de greutate al secţiunii elementului vertical (fig. Calculul eforturilor în elementele infrastructurii Eforturile în elementele infrastructurii construcţiilor se determină pentru încărcările precizate la punctul 12. tasări diferenţiale etc. 12.2. Acţiunile transmise de suprastructură la elementele infrastructurii pot fi considerate pentru calculul static astfel: .1) unde: hp este înălţimea secţiunii transversale a peretelui substructurii.3.1. Se recomandă ca prin măsuri adecvate de etapizare a execuţiei etc. determină şi alte situaţii de încărcare semnificative.12.2).2. de teren de fundare. 12. . Fisuri în radier Fisuri Tasări diferenţiale Tasări diferenţiale Fig.2 Solicitări ale elementeleor infrastructurii în faze intermediare de execuţie ale construcţiei Dacă condiţiile de exploatare ale construcţiei.3. Schematizarea pentru calcul a infrastructurii Modelarea infrastructurilor pentru calculul eforturilor se va adapta caracteristicilor sistemului structural al construcţiei precum şi influenţelor determinate de proprietăţile mecanice ale terenului de fundare.1 Încărcări transmise infrastructurii 12.12.3). Schematizarea pentru un calcul riguros implică considerarea ansamblului suprastructură.1) nu este realizată.dacă condiţia (12. 12.b.1. acestea vor fi luate în considerare la proiectarea elementelor structurale (fig.1).

planşeu/planşee şi fundaţii tip radier general se modelează în ansamblu prin metoda elementelor finite. 72 . 12. Schematizarea terenului de fundare pentru calcul infrastructurilor Dacă în calculul eforturilor infrastructura poate fi considerată ca un sistem de grinzi de fundare sunt admise modelările date la capitolul 8.a).infrastructurile alcătuite din pereţi de beton armat. Schematizarea pentru calcul a pereţilor cu goluri ai infrastructurilor La pereţii infrastructurilor care se pot modela ca un sistem de grinzi pe mediu elastic.5). zonele cu goluri se pot considera în calculul static astfel: • goluri mari care reduc secţiunea transversală de forfecare cu mai mult de 1/4 din aria de forfecare totală. 12. infrastructura se caracterizează prin rigiditate şi rezistenţă apreciabile la momente de torsiune în secţiuni verticale.2.3 Solicitări ale elementelor infrastructurii datorită încărcării excentrice a fundaţiilor Sunt recomandate următoarele modelări simplificate ale infrastructurii pentru calcul: . calculul fiind abordabil cu programe specializate. planşeu peste subsol şi fundaţii continue sub pereţi se pot modela ca un sistem de grinzi de fundare rezemate pe mediu elastic tip Winkler. b).4.4. • goluri mari la care diagrama de momente încovoietoare se anulează pe lăţimea golului (fig. 12.3.3. 12.specializate în care structura este ”fidel” modelată iar terenul de fundare este considerat ca un mediu continuu. sprijinirea săpăturii 1 CG – centrul de greutate CR – centrul de rezistenţă Subsol CG 1 CR CG CR F1 F2 Tasări diferenţiale determinate de solicitarea excentrică Fig. 12. la care diagrama de momente încovoietoare nu se anulează pe lăţimea golului (fig. Piloţi/pereţi mulaţi pt.infrastructurile alcătuite din pereţi de beton armat.3. terenul de fundare se poate modela ca un mediu elastic tip Winkler. 12. . eforturile în elementele infrastructurii se determină prin integrarea eforturilor în elementele finite. • goluri mici care reduc secţiunea de forfecare cu mai puţin de 25% din aria totală de forfecare (fig.infrastructurile alcătuite din grinzi de fundare şi fundaţii izolate pot fi modelate în calcul ca un sistem de bare cu reazeme elastice (incastrări parţiale). .

A2 1 2 1 I1.25hp hp ≥2.Aw2.A1 1 2-2 I3.4.7hrc a) Goluri mari cazul în care diagrama de momente încovoietoare nu se anulează pe deschiderea golului 1 2 1 1-1 I1.A1 1 I1.25hp hg ≤ 0.Aw2.Aw1.Aw2.A2+I3. Dimensionarea elementelor infrastructurii Elementele de beton armat ale infrastructurilor se dimensionează în concordanţă cu prevederile generale din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90.A3 hp Lo≥0.Aw1.Aw3.25hp 1 b) Goluri mari cazul în care diagrama de momente încovoietoare se anulează pe deschiderea golului Fig.5 hg 1-1 I1.Aw1.Aw1.A1 I2.12.Aw2.4 1 Lo ≤ 0.Aw1.Aw3.A1 Lo+0.Aw1.A1 Lo+0.A2 2 I2.5 Goluri mici în pereţii infrastructurilor 73 .A2 I1.Aw1.A3 I1.A1 Fig.A1 I2.A1 Aw1 2-2 Aw2 I2. 12.35hp I1.Aw1. 1 Zona comprimată 2 1 hrc Lo 1-1 hrc I1. 12.

Secţiunea de beton a pereţilor se verifică ca în secţiunile curente.12. Perete structural Planşeu Aa=Q/Ra Q Perete subsol Fisură de cedare la forţă tăietoare Fig. Verificarea pereţilor Verificarea pereţilor va considera solicitările determinate de participarea la preluarea eforturilor infrastructurii şi a incărcărilor aplicate direct acestora (împingerea pământului.4.12. Reacţiunea maximă transmisă prin intersecţia de pereţi determină armătura de suspendare necesară (fig. Armăturile de centură se dimensionează considerând valoarea maximă a forţei tăietoare din pereţii structuali (fig. Armătura de suspendare se ancorează în zona de dezvoltare a diagonalelor comprimate din beton.2) Ra unde: F . Verificarea pereţilor în zonele de discontinuitate 12.6 12. Verificarea secţiunilor de beton şi de armătură este definită în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90.7). Intersecţii de pereţi structurali ai infrastructurii cu rezemări indirecte Intersecţiile de pereţi cu formă în plan L. 74 .4.. T etc.rezistenţa de calcul a armăturii de suspendare.4.12. de regulă fără elemente verticale încărcate axial. pot realiza rezemări indirecte care impun şi verificări ale armăturilor de suspendare.4. 12.1. presiunea apelor subterane etc. În calcul se va considera efectul combinat al solicitărilor specifice planşeelor şi diafragmelor orizontale. Dimensionarea secţiunilor de beton şi de armătură este definită în reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90. 12. Verificarea planşeelor Planşeele care conlucrează în ansamblul infrastructurilor sunt solicitate cu sarcini semnificative în planul lor (comportare specifică de diafragmă orizontală) şi cu încărcări normale pe plan (comportare de planşeu). Verificările specifice grinzilor pereţi se vor aplica în situaţiile în care comportarea pereţilor infrastructurilor este asimilabilă acestora: . .3. Ra .2. Aria de armătură de suspendare Aas este: F A as = (12.forţa tăietoare transmisă între pereţi cu planuri mediane intersectate.1. 12.eforturile unitare verticale (σz) sunt semnificative pentru solicitarea peretelui.6).3.5). Diafragmele orizontale se verifică şi la eforturile locale în zonele de intersecţie cu elementele structurale verticale (pct.). În calcul se va considera efectul combinat al solicitărilor specifice.diagrama de momente încovoietoare se anulează la distanţe mai mici decât înălţimea secţiunii.

secţiunea de beton trebuie să asigure respectarea condiţiei: Q A w ≥ max (12. planşee.8 Distribuţii de efoturi unitare considerate în verificarea la lunecare a secţiunilor prefisurate (rosturi orizontale de turnare) 12.4.8 ⋅ R a În secţiunea curentă armătura verticală se dimensionează ca etrieri.Armături de suspendare Diagonale comprimate în pereţii de beton Diagonale comprimate Armături de suspendare Pereţi de beton armat Pereţi de beton armat Fig.2. 12.4. Intersecţii de pereţi şi planşee la infrastructuri (secţiuni prefisurate) Verificarea intersecţiilor dintre pereţi şi planşee la forţă tăietoare consideră forţa de lunecare maximă transmisă prin rostul de turnare . 12.12.3. 75 . planşee şi fundaţii şi schema de armare.3. plăci şi fundaţii impune calculul la încovoiere cu metoda generalizată.3.7 Rezemări indirecte .8).3) 2⋅Rt Armătura verticală de bordaj a golurilor mari (fig. Forţa de lunecare unitară se poate aproxima ca fiind constantă între secţiunea de moment încovoietor maxim şi secţiunea de moment nul sau secţiunile de aplicare a forţelor concentrate semnificative. Forţa de lunecare rezultă din verificarea ansamblului infrastructurii (pereţi. Pentru verificarea secţiunilor cu goluri la forţă tăietoare. aplicabilă prin utilizarea de programe specializate. cu armături cuprinse în centuri.4) 0.secţiune prefisurată. fundaţii) la încovoiere cu forţă tăietoare (fig. Armăturile se vor ancora conform regulilor specifice nodurilor. distribuite în pereţi.) se vor verifica secţiunile de beton şi armături ale pereţilor şi planşeelor. Pereţi cu goluri Golurile în pereţi se recomandă să aibe colţurile rotunjite sau teşite. Dacă planşeele transmit momente încovoietoare semnificative la pereţi (reazeme marginale etc. Planşeu Perete M x Rosturi de turnare (secţiuni de lunecare) Rc M AaiRa M AaiRa M x Rc Fundaţie Fig.dispunerea armăturilor de suspendare 12. Armarea peretelui în zona cu goluri la moment încovoietor se face având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90.9) se dimensionează cu relaţia: Q A av = (12. avand ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90. 12. Golurile de mici dimensiuni se recomandă să fie de formă circulară şi cofrate cu ţeavă de oţel. Alcătuirea secţiunilor compuse din pereţi.

Fixarea elementelor verticale prin efectul de menghină (fig.armătura transversală verticală 0.1. e) existenţa unor elemente verticale rigide (pereţi ai infrastructurii) care să poată prelua reacţiunile planşeelor şi să le transmită terenului de fundare (fundaţii suficient lestate etc. b) planşeul superior poate prelua forţa transmisă prin efectul de încastrare – condiţia de rezistenţă la forţă tăietoare şi moment încovoietor a diafragmei orizontale superioare.9 Armătura verticală de bordaj a golurilor mari 12. (12. Stâlpii de beton armat la care se realizează efectul de menghină sunt. forţă tăietoare. În aceste situaţii verificarea la lunecare a secţiunilor de 76 .armătura longitudinală concentrată la marginea secţiunii (sus/jos) 0.4. de regulă. care transmit forţele orizontale. distribuită pe înălţimea secţiunii peretelui. 12. Verificarea fundaţiilor Verificarea fundaţiilor va considera eforturile secţionale (moment încovoietor. 12.5. intersectează cel puţin două planşee ale infrastructurii. Verificarea secţiunilor de beton şi armătură se face conform prevederilor din reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90.Armătura longitudinală va respecta minimum: A ao ≥ 0.armătura longitudinală distribuită pe înălţimea secţiunii 0.10a şi b). conectaţi cu planşeul superior prin riglele de cadru. cu deplasări neglijabile în plan orizontal (fig.6 ⋅ A av (orizontală Aao).20% .5.11) se realizează dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) conectarea dintre elementul vertical şi planşeul superior poate asigura transmiterea forţei de legătură (lunecare). c) rezistenţa la forţă tăietoare a elementului vertical pe porţiunea dintre elementele care realizează efectul de menghină. Q) la infrastructură se realizează prin efect de menghină dacă elementele verticale ale suprastructurii. 1 1 1 Fig. 12.“efectul de menghină” 12. rigide şi rezistente.4.15% . Prevederi generale Transmiterea eforturilor (M. 12. Transmiterea eforturilor la infrastructură prin intermediul planşeelor . moment de torsiune şi forţă axială) determinate de participarea acestora la infrastructură şi de transmitere a încărcărilor la terenul de fundare.5) Procentele minime de armătură sunt: .20%.). d) preluarea forţei orizontale de către planşeul inferior sau de către fundaţia elementului vertical.

11 77 .conectare precum şi a eforturilor în diafragma superioară realizată de planşeul superior nu este semnificativă. PERETE STRUCTURAL PLANŞEE S1 PERETE STRUCTURAL a). Fig.10 Fig. PLANŞEU Subsol RADIER S2 RADIER b). 12. 12.

6).1.forţa tăietoare care se dezvoltă în elementul vertical sub planşeu.rezistenţa de calcul la întindere a betonului.5. 12.5.12.12) Valoarea de calcul a forţei de lunecare (forţa transmisă planşeului superior Ls) este: L s = Q as + Q inf .7) Hs Valoarea forţei tăietoare care se dezvoltă în elementul vertical.forţa tăietoare în elementul vertical al suprastructurii. 12. a) PLANSEU Qas Qinf RADIER Minf Ls Mcap Hs PLANSEE PERETE STRUCTURAL M Q b) S1 S2 RADIER M PLANSEE PERETE STRUCTURAL Q c) S1 S2 RADIER Fig.2.11 şi fig.5.12 12. secţiunea de beton şi armătură longitudinală a centurii se verifică la efortul axial determinat de forţa transmisă planşeului. Rt .5M cap Q inf = (12. (12.planşeu este insuficientă se poate realiza o centură (fig.13b). Elemente de calcul. 78 . Awf . dimensionare şi verificare 12.2. Qinf .8) A wf unde: Ls .forţa de lunecare calculată cu (12.2. valoarea de calcul se determină acoperitor: 1. 12. dacă suprafaţa de contact perete .2.12 b şi c). sub planşeul superior este dependentă de gradul de încastrare asigurat de fundaţie (fig. Transmiterea forţei de lunecare la planşeul superior (fig. 12. asociată mecanismului de plastificare la acţiuni seismice. 12.suprafaţa secţiunii de forfecare (lunecare) dintre elementul vertical şi planşeu (placă). în interacţiune cu restul pereţilor substructurii.12 a) şi de schema de rezemare asigurată de planşeele subsolurilor (fig. Verificarea secţiunilor de conectare la lunecare Efortul tangenţial mediu τmed pe suprafaţa de lunecare se limitează la: L τ med = s ≤ 2 ⋅ R t (12. 12.6) unde: Qas.

5.10). stâlp) se consideră cu valoarea dată de relaţia 12. În cazul fundaţiilor independente. prin reducerea corespunzătoare a secţiunilor de forfecare în zona de conectare şi în verificarea planşeelor ca diafragme orizontale.11) A bp 79 .4.8 ⋅ R a Armătura se dispune pe lungimea de transmitere corespunzătoare secţiunilor de lunecare (fig. Verificarea elementului vertical (stâlp. Rezemarea elementului vertical la partea inferioară. Efortul tangenţial mediu este limitat la valoarea: Q inf ≤ 4⋅Rt (12. 12.3 ⋅ N fundatie (12. min Q inf ≥ 0. dacă forţa orizontală (Qinf) verifică condiţia (12. tot = (12. Forţa tăietoare din elementul vertical (perete.10) 12. Armătura în zona de conectare Armătura de conectare din planşeu dispusă perpendicular pe planul de lunecare.13).5.2.2.13 12.2.3. lt2 Fig. este cel puţin: Ls A a . atunci fundaţia se fixează în plan orizontal prin legături cu diafragme orizontale sau grinzi (“centuri”) de fundare. Blocarea deplasărilor şi preluarea reacţiunilor de la partea inferioară se poate asigura de către fundaţii (independente. Subsol ≥lt/2 Perete structural Awf1/2 Subsol Awf2/2 lt1 lt b). perete) pe înălţimea infrastructurii se face având ca referinţă reglementarea tehnică STAS 10107/0-90. 12.11 şi se consideră la determinarea reacţiunii aplicate fundaţiei sau diafragmei orizontale de la partea inferioară. 12. reţele de grinzi sau radier) sau de o diafragmă orizontală (planşeu intermediar de subsol).5. Perete structural a).Verificarea la lunecare va lua în considerare efectele determinate de prezenţa golurilor din planşee. calculată în concordanţă cu reglementarea tehnică de referinţă STAS 10107/0-90.5.9) 0.

Determinarea modului de deformaţie liniară prin încercarea pe teren cu placa Acţiuni in construcţii.13. agrozootehnice şi industriale Oţelul beton laminat la cald. vibropenetrare Instrucţiuni tehnice pentru elemente de fundaţii din beton cu adaos de cenuşă de centrale termoelectrice situate în terenuri cu agresivităţi naturale şi industriale Metodologia de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitări seismice Cod de proiectare şi execuţie pentru construcţiile fundate pe pământuri cu umflări şi contracţii mari Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. Cercetarea terenului prin penetrare dinamică în foraj Lucrări de zidărie din piatră naturală. Clasificare şi condiţii tehnice Teren de fundare. Condiţii tehnice generale de calitate Sârma rotundă profilată Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton. Prescripţii de alcătuire Teren de fundare.Clasificarea şi gruparea acţiunilor Acţiuni in construcţii. penetrare statică. Zonarea teritoriului RSR Teren de fundare. beton armat şi beton precomprimat Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire (proiectare.Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe Teren de fundare. penetrare dinamică.Principii generale de calcul Teren de fundare. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale Construcţii civile şi industriale. Determinarea compresibilităţii şi consolidării pământurilor prin încercarea în edometru Teren de fundare. Reglementări tehnice de referinţă C159/89 C215-88 C241-92 NE 001-96 NE 012-99 P7-2000 P100-92 STAS 438/1-89 STAS 438/2-91 STAS 1030-85 STAS 1242/5-88 STAS 2917-79 STAS 3300/1-85 STAS 3300/2-85 STAS 6054-77 STAS 8942/1-89 STAS 8942/3-90 STAS 10101/0-75 STAS 10101/0A-77 STAS 10107/0-90 Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării cu con. Adâncimi maxime de îngheţ. beton armat şi beton precomprimat 80 . executare şi exploatare) Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social-culturale.

..4.600b) 600 550 350 350.1 ÷ A. în kilopascali.corecţia de lăţime.. 6 000 350 ... Valorile de bază din tabelele A. 850 Observaţie .corecţia de adâncime. CB . 2. care se corectează conform prevederilor de la pct.4 corespund presiunilor convenţionale pentru fundaţii având lăţimea tălpii B = 1.1 pconv . Presiunile convenţionale pconv se determină luând în considerare valorile de bază pconv din tabelele A. Ele nu variază cu adâncimea de fundare şi dimensiunile în plan ale fundaţiilor. în kilopascali. Pentru alte lăţimi ale tălpii sau alte adâncimi de fundare presiunea convenţională se calculează cu relaţia: pconv = pconv + CB + CD [kPa] (A. CD . 2. kPa 750 350. PRESIUNI CONVENŢIONALE 1.În intervalul indicat.. stabilirea gradului de îndesare se poate face pe baza penetrării dinamice în foraj sau a penetrării statice..4.1) unde: pconv -valoarea de bază a presiunii convenţionale pe teren.. kPa Denumirea terenului de fundare Roci stâncoase Roci semiMarne. Tabelul A. Pentru pământurile sensibile la umezire stabilirea valorilor presiunii convenţionale se face pe baza prescripţiilor speciale..0 m. în kilopascali.ANEXA A A. b) În intervalul indicat. Denumirea terenului de fundare Blocuri şi bolovănişuri cu interspaţiile umplute cu nisip şi pietriş Blocuri cu interspaţiile umplute cu pământuri argiloase Pietrişuri curate (din fragmente de roci cristaline) Pietrişuri cu nisip Pietrişuri din fragmente de roci sedimentare Pietrişuri cu nisip argilos Nisip mare Nisip mijlociu uscat sau umed Nisip fin foarte umed sau saturat uscat Nisip fin prăfos umed foarte umed sau saturat Tabelul A..500b) 600 500 350 250 300 200 150 Pământuri necoezive 700 600 500 350 350 250 200 a) În cazul în care nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. interpolând între valorile minime pentru Ic = 0.1.1 ÷ A. valorile pconv se aleg ţinând seama de compactitatea şi starea de degradare a rocii stâncoase sau semistâncoase.0 m şi adâncimea de fundare faţă de nivelul terenului sistematizat Df = 2.. valorile se aleg ţinând seama de consistenţa pământului argilos aflat în interspaţii. conform tabelelor A.1 ÷ A....5 şi maxime corespunzătoare lui Ic = 1.2 Îndesatea) Îndesare mediea) pconv . 1 100 600 . argile şistoase şi nisipuri cimentate 1 000 .. marne argiloase şi argile marnoase compacte stâncoase Şisturi argiloase. A-1 .

8 1.5 ≥ 0. argilă prăfoasă-nisipoasă. praf argilos. stabilirea consistenţei se poate face pe baza penetrării dinamice în foraj sau a penetrării statice. argilă nisipoasă. şi zguri (cu excepţia pământuri coezive.7 1. praf nisipos.pentru pământuri necoezive (cu excepţia nisipurilor prăfoase). (A. b) La pământuri coezive având valori intermediare ale indicelui porilor e şi indicelui de consistenţă Ic.6 0. kPa 0. în metri.2 pconv pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive. K1 = 0.2) A-2 .05 B lăţimea fundaţiei. argilă prăfoasă. argilă prăfoasă Cu plasticitate mare şi foarte mare (Ip > 20%): argilă nisipoasă.7 300 275 300 275 200 550 450 300 225 350 300 350 300 250 650 525 350 300 Cu plasticitatea mijlocie 10% < Ip ≤ 20% : Pământuri coezive nisip argilos. kPa Umpluturi din pământuri omogene realizate şi compactate în mod organizat (perne.5 ≥ 0. nisipurilor prăfoase) cenuşi etc. b) Pentru valori 0.8 valorile presiunii convenţionale se determină prin interpolare liniară.pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive. se admite interpolarea liniară a valorii presiunii convenţionale de calcul după Ic şi e succesiv.5 0. K1 = 0.4 pconv pentru pământuri necoezive.1 Corecţia de lăţime •Pentru B ≤ 5m corecţia de lăţime se determină cu relaţia: CB = pconv K1 (B − 1) [kPa] unde: K1 coeficient .5 0. b) Sr ≤ 0. argilă.1 a) În cazul în care nu este posibilă prelevarea de probe netulburate. praf ( ) Tabelul A. •Pentru B > 5m corecţia de lăţime este: CB = 0.5 0. dar activităţi sistematice având o vechime de de depunere de depunere de minimum pământuri şi reziduri doi ani mineraliere 250 250 180 200 200 150 180 180 120 150 150 100 a) Umpluturi cu conţinut de materii organice mai mic de 5%.5 Ic = 1 pconv . ramblee) compactate controlat Depozite omogene a) rezultate în urma unor Umpluturi necompactate. Denumirea terenului de fundare Tabelul A.3 Indicele porilorb) Consistenţaa) b) e Ic = 0.Denumirea terenului de fundare Cu plasticitate redusă Ip ≤10% : nisip argilos.8 ≤ 0.10 .8 pconv .0 0. CB = 0. 2. praf nisipos argilos.4 Pământuri nisipoase Nisipuri prăfoase. argilă grasă ( ) 0.5 < Sr < 0. cu excepţia nisipurilor prăfoase.

unde Df este adâncimea de fundare măsurată de la cota terenului sistematizat la exteriorul zidului de subsol: q D'f = γ unde: q supraîncărcarea permanentă aplicată la nivelul tălpii fundaţiei în partea interioară a zidului de subsol. admisă mm tasare relativă tasare relativă tasare relativă tasare relativă tasare relativă 0.4) Denumirea pământurilor Pământuri necoezive.2. la interiorul zidului de subsol.5 2. smax tasare absolută maximă. sm A-3 .002 0.5 2.3) (A.004 0. (A.5 K2 2. f 0. smax tasare absolută maximă.002 0. VALORI ORIENTATIVE Deplasări sau deformaţii orientative admise Deformaţii Deplasări (tasări) Valoare Valoare Tipul deformaţiei Tipul deplasării admisă. smax tasare absolută maximă. în metri K2 coeficient conform tabelului B.3 La construcţiile cu subsol se adoptă corecţia de adâncime corespunzătoare celei mai mici dintre valorile Df şi D'f .001 tasare medie. f încovoiere relativă.0012 tasare medie.0 1.2 Corecţia de adâncime se determină cu relaţiile: D −2 [kPa] • pentru Df < 2m: CD = pconv ⋅ f 4 • pentru Df > 2m: CD = K 2 γ (Df − 2) [kPa] unde: Df adâncimea de fundare. sm 100 100 150 0.2. sm 0. A. în kilopascali.001 0. smax tasare absolută maximă. f încovoiere relativă. în kilonewtoni pe metru cub.5 γ greutatea volumică de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tălpii fundaţiei (calculată ca medie ponderată cu grosimea straturilor). smax 80 120 80 120 150 Tipul construcţiei Construcţii civile şi industriale cu structura de rezistenţă în cadre: a) Cadre din beton armat fără umplutură de zidărie sau panouri b) Cadre metalice fără umplutură de zidărie 1 sau panouri c) Cadre din beton armat cu umplutură de zidărie d) Cadre metalice cu umplutură de zidărie sau panouri Construcţii în structura cărora nu apar 2 eforturi suplimentare datorită tasărilor neuniforme Construcţii multietajate cu ziduri portante din: a) panouri mari b) zidărie din blocuri sau cărămidă.006 tasare absolută maximă. cu excepţia nisipurilor prăfoase Nisipuri prăfoase şi pământuri coezive cu plasticitate redusă şi mijlocie Pământuri coezive cu plasticitate mare şi foarte mare Tabelul A. în kilonewtoni pe metru cub.0007 tasare medie. DEPLASĂRI SAU DEFORMAŢII ADMISE. fără 3 armare c) zidărie din blocuri sau cărămidă armată sau cu centuri armate încovoiere relativă. γ greutatea volumică de calcul a straturilor situate deasupra tălpii fundaţiei (calculată ca medie ponderată cu grosimea straturilor).

-continuareTipul construcţiei Deplasări sau deformaţii orientative admise Deformaţii Deplasări (tasări) Valoare Valoare Tipul deformaţiei Tipul deplasării admisă, admisă mm înclinare transversală 0,005 tgθ tr înclinare longitudinală sau transversală tgθ 0,003 tasare medie, sm

d) independent de materialul zidurilor Construcţii înalte, rigide a) Silozuri din beton armat: - turnul elevatoarelor şi grupurile de celule sunt turnate monolit şi reazemă pe acelaşi radier continuu - turnul elevatoarelor şi grupurile de celule 4 sunt din beton armat prefabricat şi reazemă pe acelaşi radier continuu

400

înclinare longitudinală sau transversală tgθ

0,003 0,003

tasare medie, sm tasare medie, sm

300

înclinare transversală - turnul elevatoarelor rezemat pe un radier tgθtr independent înclinare longitudinală tgθl - grupuri de celule turnate monolit înclinare longitudinală rezemate pe un radier independent sau transversală tgθ - grupuri de celule din beton armat înclinare longitudinală prefabricat rezemate pe un radier sau transversală tgθ independent b) Coşuri de fum cu înălţimea H: înclinare, tgθ H < 100 m

250
250 400 300 400 300

0,004 tasare medie, sm
0,004 0,004 0,005 1 2H∗ 1 tasare medie, sm tasare medie, sm tasare medie, sm tasare medie, sm tasare medie, sm

4

100 ≤ H ≤ 200 m 200 < H ≤ 300 m

înclinare, tgθ înclinare, tgθ

H > 300 m c) Alte construcţii înalte, rigide, cu înălţime până la 100 m *) H in metri

înclinare, tgθ înclinare, tgθ

2H∗ 1 2H∗ 0,004

200 100 200

tasare medie, sm tasare medie, sm

A.3. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE DEFORMAŢII
1. Condiţii generale 1.1 Se consideră că deformaţia suprafeţei terenului de fundare coincide, în fiecare punct, cu deformaţia tălpii de fundare, prin păstrarea permanentă a contactului între aceste două elemente. 1.2 Sub acţiunea încărcărilor verticale transmise de construcţii şi a altor supraîncărcări (rambleuri, depozite de materiale etc.) se ia în considerare numai deplasarea pe verticală a terenului de fundare (tasarea). 1.3 Tasarea unui strat se consideră compusă din: - tasarea instantanee datorată preponderent schimbării instantanee de formă sub volum constant, precum şi deformaţiei bruşte de volum (reducerii volumului de goluri) în cazul pământurilor nesaturate;
A-4

- tasarea din consolidarea primară datorată reducerii progresive în timp a volumului de goluri şi disipării excesului presiunii apei din pori; - tasarea din consolidarea secundară care se poate produce în anumite situaţii prin deformarea lentă a pământului sub efort constant, după disiparea completă a presiunii în exces a apei din pori. Deformaţiile terenului calculate pe baza prezentelor prescripţii reprezintă deformaţii finale rezultate din suma tasării instantanee şi a tasării din consolidarea primară. În cazul în care este necesară evaluarea independentă a acestor componente, ca şi în situaţiile în care apare posibilă producerea unor tasări importante din consolidarea secundară, se folosesc metode de calcul corespunzătoare. Oportunitatea calculului evoluţiei în timp a tasării din consolidare primară se apreciază în funcţie de grosimea straturilor coezive saturate (având Sr > 0,9) cuprinse în zona activă z0 a fundaţiei, de posibilitatea de drenare a acestor straturi, de valorile coeficientului de consolidare cv precum şi de viteza de creştere a presiunii pe teren în faza de execuţie şi de exploatare a construcţiei. Tasările din consolidare secundară pot apare numai la unele pământuri coezive. Capacitatea pământurilor de a suferi tasări din consolidare secundară sub efortul transmis stratului de încărcările exterioare se apreciază în funcţie de valoarea coeficientului de consolidare secundară cα , având în vedere prevederile din tabelul A.6. Tabelul A.6 Compresibilitatea secundară a pământului cα < 0,004 0,004....0,008 0,008....0,016 0,016....0,032 > 0,032 foarte mică mică medie mare foarte mare

1.4 Calculul tasărilor probabile ale terenului de fundare se efectuează în ipoteza comportării terenului de fundare ca un mediu liniar deformabil. 1.5 În calculul tasărilor probabile ale terenului de fundare trebuie luate în considerare: - influenţa construcţiilor învecinate; - supraîncărcarea terenului din imediata vecinătate a fundaţiilor (umpluturi, platforme, depozite de materiale etc.). 1.6 Acţiunile se iau în gruparea fundamentală. 1.7 Caracteristicile geotehnice ale terenului se iau cu valorile de calcul, stabilite conform STAS 3300/1-85. Valorile de calcul Φ , c şi γ se determină corespunzător unui nivel de asigurare α = 0,85 . 2. Calculul presiunii plastice, ppl Presiunea ppl pentru fundaţii cu formă dreptunghiulară în plan se calculează cu relaţiile: - pentru construcţii fără subsol: p pl = ml γ ⋅ B ⋅ N1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N3 [kPa]

(

)

(A.5)

- pentru construcţii cu subsol: 2q + q ⎛ ⎞ p pl = ml ⎜ γ ⋅ B ⋅ N1 + e i N 2 + c ⋅ N3 ⎟ [kPa] (A.6) 3 ⎝ ⎠ unde: ml coeficient adimensional al condiţiilor de lucru, conform tabelului A.7; γ media ponderată a greutăţilor volumice de calcul ale straturilor de sub fundaţie cuprinse pe o adâncime B/4 măsurată de la talpa fundaţiei, în kilonewtoni pe metru cub; B latura mică a fundaţiei, în metri; q suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei, lateral faţă de fundaţie, în kilopascali; qe,qi suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei la exteriorul şi respectiv interiorul fundaţiei de subsol, în kilopascali; A-5

c valoarea de calcul a coeziunii stratului de pământ de sub talpa fundaţiei, în kilopascali; N1,N2,N3 coeficienţi adimensionali în funcţie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară a terenului de sub talpa fundaţiei, conform tabelului A.8.
Observaţii: a) Se admite determinarea presiunii ppl cu relaţiile de mai sus şi pentru fundaţii a căror formă în plan diferă de un dreptunghi. Pentru tălpi de fundaţii în formă de cerc sau de poligon regulat se ia valoarea B = F , în care F este suprafaţa tălpii fundaţiei de formă dată. b) La stabilirea suprasarcinilor de calcul (q, qe, qi) se iau în considerare greutatea pământului situat deasupra nivelului tălpii fundaţiei precum şi alte sarcini cu caracter permanent.

1 2

Denumirea terenului de fundare Bolovănişuri cu interspaţiile umplute cu nisip, pietrişuri cu excepţia nisipurilor fine şi prăfoase Nisipuri fine: - uscate sau umede ( Sr ≤ 0,8 ) - foarte umede sau saturate (Sr > 0,8) Nisipuri prăfoase: - uscate sau umede ( Sr ≤ 0,8 ) - foarte umede sau saturate (Sr > 0,8) Bolovănişuri şi pietrişuri cu interspaţiile umplute cu pământuri coezive cu Ic ≤ 0,5 Pământuri coezive cu Ic ≥ 0,5 Bolovănişuri şi pietrişuri cu interspaţiile umplute cu pământuri coezive cu Ic < 0,5 Pământuri coezive cu Ic < 0,5

Tabelul A.7 ml 2,0 1,7 1,6 1,5 1,3 1,3

3 4 5

1,4 1,1 1,1

6 7

Tabelul A.8
φ

N1 0,00 0,03 0,06 0,10 0,14 0,18 0,23 0,29 0,36 0,43 0,51 0,61 0,72 0,84 0,98 1,15 1,34 1,55

N2 1,00 1,12 1,25 1,39 1,55 1,73 1,94 2,17 2,43 2,72 3,06 3,44 3,87 4,37 4,93 5,59 6,35 7,21

N3 3,14 3,32 3,51 3,71 3,93 4,17 4,42 4,69 5,00 5,31 5,66 6,04 6,45 6,90 7,40 7,95 8,55 9,21
A-6

0o 2 4 6
o o o

8o 10 12 14 16 20 22 24 26 28 30 32 34
o o o o

18o
o o o o o o o o

φ

N1 1,81 2,11 2,46 2,87 3,37 3,66
o o o o o

N2 8,25 9,44 10,84 12,50 14,48 15,64

N3 9,98 10,80 11,73 12,77 13,96 14,64

36o 38 40 42 44 45

3. Caracteristici de compresibilitate ale pământurilor de utilizat în calcul Caracteristicile de compresibilitate ale straturilor de pământ care intervin în calculul deformaţiilor probabile ale terenului de fundare sunt următoarele: - modulul de deformaţie liniară, E (în kilopascali); - modulul de deformaţie edometric, M (în kilopascali); - coeficientul de contracţie transversală (coeficientul lui Poisson), ν . 3.1 Pentru calcule definitive la construcţiile încadrate în clasele de importanţă I şi II se recomandă ca modulul de deformaţie liniară E să se determine pe teren prin încărcare cu placa, în sondaje deschise sau în foraje. 3.2 În lipsa încercărilor corespunzătoare de teren, pentru calculul deformaţiilor în faze preliminare de proiectare la construcţiile din clasele I şi II, cât şi pentru calcule definite la construcţiile din clasele III, IV, V, se admite utilizarea valorilor modulului de deformaţie edometric determinat conform STAS 8942/1-89, corectate conform prevederilor de la pct. 3.5. 3.3 În aceleaşi condiţii ca la pct. 3.2, se admite determinarea indirectă a valorilor modulului de deformaţie liniară E, pe baza unor corelaţii stabilite cu datele altor tipuri de încercări pe teren (încercări presiometrice, penetrare statică şi, în terenuri necoezive, penetrarea dinamică). La predimensionarea şi verificarea preliminară la starea limită de deformaţii a fundaţiilor de suprafaţă, indiferent de clasa de importanţă a construcţiei, precum şi la verificarea definitivă la starea limită de deformaţii pentru fundaţiile de suprafaţă în cazul construcţiilor sensibile la tasări din clasele de importanţă III, IV şi V, se admite, potrivit standardului 3300/1-85, utilizarea valorilor modulului de deformaţie liniară Es date în tabelul A.9. 3.4 În cazul amplasamentelor cu stratificaţie uniformă, dacă se dispune de valori ale tasărilor efective măsurate la construcţii existente, modulul de deformaţie liniară se poate stabili prin calcul invers, pe baza deformaţiilor măsurate ale straturilor de pământ. Aceste valori ale modulului de deformaţie E pot fi utilizate în calculul tasărilor probabile ale unor construcţii proiectate, cu condiţia verificării uniformităţii caracteristicilor fiecărui strat prin sondaje executate pe amplasamentul fiecărei noi construcţii. 3.5 În condiţiile specificate la pct. 3.2, modulul de deformaţie liniară E se poate determina pe baza valorilor modulului de deformaţie edometric M, cu relaţia: E = Mo . M [kPa] (A.7) unde: M valoarea de calcul a modulului de deformaţie edometric pentru stratul respectiv, determinată în intervalul de presiuni cuprinse între presiunea geologică existentă la nivelul probei σgz şi presiunea medie ce apare în stratul comprimat în urma încărcării fundaţiei σgz + σmed , în z kilopascali; Mo coeficient de corecţie pentru trecerea de la modulul de deformaţie edometric la modulul de deformaţie liniară (determinat pe teren cu placa); valoarea coeficientului Mo se determină A-7

(

( )

)

10 Denumirea pământurilor Nisipuri (cu excepţia nisipului argilos) Nisip argilos.42 A-8 . Tabelul A.75 0. dacă nu se dispune de date experimentale.76.05 Valori de calcul ale modulului Es. parf Fluvio .1.5 sau e > 1.55 Indicele porilor e 0..1.0..8 1. în cazul în care nu se dispune de asemenea date.61..30 0.10 Mo 1.00 0.35 0..0 3.10.75 0. ν .1 1. argilă Aluviale. deluviale.experimental.6 Coeficientul lui Poisson.1.0 1.2 1.0 1. kPa 50000 40000 30000 48000 38000 28000 18000 39000 28000 18000 11000 Nisipuri cu pietriş Nisipuri fine Nisipuri prăfoase Praf nisipos Praf.0. argilă grasă Praf nisipos Praf.0. Pentru pământuri prăfoase şi argiloase având Ic < 0...2 1. argilă prăfoasă Argilă.. Tabelul A.5÷0.3 1.75÷1 40000 33000 27000 21000 0.5 1. praf argilos.27 0.75 Indicele porilor e 0. argilă prăfoasă Argilă.3 1.11 Denumirea pământurilor Bolovănişuri şi pietrişuri Nisipuri (inclusiv nisipuri prăfoase şi nisipuri argiloase) Praf. conform tabelului A.85 0.65 0. orientativ.11.5 1.25÷1 0. praf nisipos.81..75÷1 32000 24000 16000 10000 7000 Pământuri coezive având Sr≥0.8 şi maximum 5% materii organice 34000 27000 22000 17000 14000 11000 8000 0..00 0..75÷1 28000 24000 21000 18000 15000 12000 0. argilă nisipoasă Praf.76.25÷1 33000 24000 17000 11000 7000 0.9 Caracterizarea pământurilor Originea Pământuri necoezive Compoziţie granulometrică IC 0.95 1. argilă lacustre nisipoasă Argilă.9 1. valorile Mo se pot adopta.5 1. praf argilos. se poate accepta Mo = 1.75 35000 28000 22000 17000 14000 Tabelul A.argilos..75 21000 18000 15000 12000 9000 0.7 1...5÷0.50. argilă glaciare prăfoasă.00.1.75 32000 25000 19000 14000 11000 0.45 0.01.0 1..3 1.0.50.1 1. praf argilos.. prăfoasă.1.00 0. poate fi adoptat cu valorile precizate în tabelul A. argilă grasă υ 0.5÷0. argilă grasă Ic 0.3 1..0 1..60 0.3 1.80 0.6 2.. argilă nisipoasă 0.10.00 1. argilă nisipoasă.41.

cu relaţia: σz = α0 ⋅ p net [kPa] unde: α0 coeficientul de distribuţie al eforturilor verticale.4. pentru calculul tasărilor în domeniul de presiuni pef < γDf.12. determinate conform STAS 8942/3-80. γ greutatea volumică medie a pământului situat deasupra nivelului tălpii fundaţiei. în metri.9) A-9 . A suprafaţa în plan a tălpii fundaţiei.1 • Efortul unitar net mediu pnet pe talpa fundaţiei se calculează cu relaţia: p net = pef − γ ⋅ Df [kPa] Q unde: p ef = A Q suma încărcărilor de calcul provenite din construcţie inclusiv greutatea fundaţiei şi a umpluturii de pământ care stă pe fundaţie.1 Calculul tasării absolute prin metoda însumării pe straturi elementare (fig. dat în tabelul B. în gruparea fundamentală. fiecare strat elementar se constituie din pământ omogen şi trebuie să aibă grosimea mai mică decât 0. în kilonewtoni. când există posibilitatea ca fundul săpăturii să se umfle după excavare. în kilonewtoni pe metru cub. se pot utiliza valorile modulului de deformaţie liniară la descărcare E . în metri. (A. Df adâncimea de fundare. în metri. În acest caz. în metri pătraţi.1).4 B.8) Observaţie – În cazul gropilor de fundare cu lăţimi mari (B > 10 m) executate în terenuri coezive. (A. la limitele de separaţie ale straturilor elementare. A. pentru presiuni uniform distribuite pe talpă. L lungimea fundaţiei dreptunghiulare. • Pământul situat sub nivelul tălpii de fundare se împarte în straturi elementare. în funcţie de rapoartele L/B şi z/B. Figura A. B lăţimea fundaţiei dreptunghiulare sau diametrul fundaţiei circulare. până la adâncimea corespunzătoare limitei inferioare a zonei active. efortul unitar net mediu pe talpa fundaţiei se acceptă pnet = pef fără a considera efectul de descărcare al greutăţii pământului excavat. în centrul fundaţiei. Pe verticala centrului fundaţiei. se calculează eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise de talpa fundaţiei. Calculul tasării probabile 4.

75 0.13 0.63 0.98 0.16 0. sau având E ≤ 5000 kPa .05 0.11 0.10. 2 σgz (A.04 Tabelul A.48 0.12) E si 1 unde: β coeficient de corecţie egal cu 0.8.38 0.42 0.64 0.08 0. hi grosimea stratului elementar i. Ei modulul de deformaţie liniară al stratului elementar i.02 0.10 0.76 0. σmed efortul vertical mediu în stratul elementar i.17 0.44 0. calculat cu relaţia (A.00 0.20 0.00 0. la care valoarea efortului unitar vertical σz datorat încărcării fundaţiei devine mai mic decât 20% din presiunea geologică σgz la adâncimea respectivă: σz < 0.53 0.16 0.0 4.03 0. Fundaţii în formă de: dreptunghi. în metri.12 z/B 0.0 cerc 1.88 0.61 0.6 2.13 0.24 0. cu raportul laturilor L/B 2 3 α0 1.4 0.9).26 0. σinf efortul unitar la limita superioară. în metri.02 0.06 0.37 0.1 σgz (A.09 0.6 0.48 0.34 0.98 0.00 0.00 0.000 kPa) şi există siguranţa că în cuprinsul acestuia.32 0. sau până la îndeplinirea condiţiei: σz < 0. adâncimea z0 se majorează prin includerea acestui strat.87 0.0 5.53 0.0 1.0 3.02 0.0 6.19 0.96 0.96 0.22 0.04 0.2 1.55 0.0 0.8 în kilopascali. adâncimea zonei active se limitează la suprafaţa acestui strat.10 • Zona activă în cuprinsul căreia se calculează tasarea straturilor se limitează la adâncimea z0 sub talpa fundaţiei.45 0. nu apar orizonturi mai compresibile. în kilopascali.73 0.11) În cazul în care în cuprinsul zonei active stabilită apare un strat practic incompresibil (E > 100.27 0.80 0.39 0.32 0.29 0.00 0.13 0. n numărul de straturi elementare cuprinse în limita zonei active.z adâncimea planului de separaţie al stratului elementar faţă de nivelul tălpii fundaţiei. [mm] (A.2 0.55 0. Tasarea absolută probabilă a fundaţiei se calculează cu relaţia: n σ med ⋅ h i s = 10 3 ⋅ β ⋅ ∑ zi .10) În situaţia în care limita inferioară a zonei active rezultă în cuprinsul unui strat având modulul de deformaţie liniară mult mai redus decât al straturilor superioare.01 1 1. respectiv limita inferioară a stratului zi elementar i.03 1. până la adâncimea corespunzătoare atingerii condiţiei A.95 0. A-10 . pnet efortul unitar net mediu pe talpa fundaţiei. calculat cu relaţia: zi sup inf med = σzi + σzi kPa σ zi 2 sup unde: σzi . în kilopascali.05 0.31 0.75 0.39 0.8 1.21 0.88 0.4 1. conform relaţiei A.04 0.02 ≥10 1.

2442 0.1482 0.1888 0.1999 0.2 0.0603 0.2500 0.1818 0. faţă de nivelul de aplicare a încărcării.1314 0.0506 Observaţie: Pentru valori intermediare ale rapoartelor z/B şi L/B se admite interpolarea liniară a valorilor αc . calculul eforturilor σz se efectuează cu metode corespunzătoare.13 în funcţie de rapoartele L/B şi z/B. se calculează cu relaţia: (A. care se ia conform tabelului A. B lăţimea suprafeţei încărcate.0 1.6 2. la care distribuţia presiunilor pe talpă se admite să se considere uniformă.13) σz = αc ⋅ p net [kPa] unde: αc coeficientul de distribuţie al eforturilor verticale la colţul suprafeţei încărcate.1870 0.13 Fundaţii în formă de dreptunghi cu raportul laturilor L/B ≥10 1 2 3 z/B αc 0.1567 0. z adâncimea punctului considerat. pentru dreptunghiul BEPH.0 6.2342 0. L lungimea suprafeţei încărcate.1752 0. pentru dreptunghiul GPFD.0732 0.6 0. diferite de cea uniformă.0 5. A-11 .0840 0.2196 0.0987 0.2486 0. pentru dreptunghiul HPFC.1604 0. Tabelul A. prin aproximarea formei reale a fundaţiei cu un număr de suprafeţe dreptunghiulare şi suprapunerea efectelor. αc4 idem.2500 0. αc3 idem.0758 0.0328 0. • Pentru calculul tasării suplimentare într-un punct al unei fundaţii. pnet presiunea uniform distribuită pe suprafaţa încărcată.1712 0.0 3.1999 0.1202 0.2491 0.14) unde: αc1 coeficientul de distribuţie al eforturilor pentru dreptunghiul AEPG.2202 0.1516 0.2500 0.0610 0.0447 0.4 1.Observaţii: 1.2): σz = p n (αc1 + αc2 − α c3 − αc4 ) [kPa] (A.2439 0.1308 0.1740 0. Pentru distribuţii de presiuni pe talpă.0 0. încărcată cu o presiune uniform distribuită pnet (fig.2500 0.2329 0.3.0435 0. Efortul σz la adâncimea z a unui punct aflat pe verticala colţului unei suprafeţe dreptunghiulare încărcată cu presiunea uniform distribuită pnet.1374 0.0325 0. în metri.0270 0.4 0.8 1.1123 0. Prin suprapunerea efectelor se poate determina efortul σz pe verticala unui punct P sub o fundaţie aflată la o distanţă oarecare de o suprafaţă dreptunghiulară ABCD.2046 0. 2.0 4. A. eforturile σz corespunzătoare se determină prin metoda punctelor de colţ.0127 0.0474 0. eforturile σz la limitele straturilor elementare se pot determina conform prevederilor din cap. eforturile σz pe verticala diferitelor puncte ale fundaţiei se pot determina cu ajutorul metodei punctelor de colţ.0179 0.1644 0. sub influenţa încărcărilor transmise de fundaţiile învecinate şi a supraîncărcării terenului în vecinătatea fundaţiei respective. în kilopascali. în metri. Pentru fundaţiile de formă specială în plan.2176 0.2492 0. în metri. Observaţie – Pentru fundaţiile de formă specială în plan.2034 0.0 0.2339 0.2492 0.2401 0.0238 0. αc2 idem.0870 0. la care distribuţia presiunilor pe talpă se admite să se considere uniformă.2229 0.2 1.2443 0.

. pentru un singur strat). dat în tabelul A....0.3 Calculul tasării medii Tasarea medie probabilă a construcţiei se calculează efectuând media aritmetică a tasărilor absolute probabile a cel puţin 3 fundaţii izolate ale construcţiei.. A-12 . coeficienţii Ki şi Ki-1 se stabilesc numai pentru adâncimea z = z0 şi. conform rel.. în kilopascali.0 4.50 1..50 > 2. Ki-1 coeficienţi adimensionali daţi în tabelul A.25 0.01.00.51. respectiv superior al stratului i.3 1. Ei modulul de deformaţie liniară a stratului i.. B lăţimea tălpii fundaţiei dreptunghiulare sau diametrul fundaţiei circulare.51. În acest caz tasarea absolută probabilă a fundaţiei se calculează cu relaţia: n K − Ki −1 2 (A. A..5 1. deci. tasarea absolută probabilă a fundaţiei se calculează prin metoda stratului liniar deformabil de grosime finită. la nivelul tălpii fundaţiei: z = 0 (calculul efectuându-se. 4. luând în considerare cea mai defavorabilă situaţie de încărcare.50 0. υi coeficientul lui Poisson al stratului i. Ki.Calculul tasării se extinde asupra zonei active. care se împarte în straturi cu caracteristici geotehnice de deformabilitate distincte..0.. Cu cât suprafaţa construcţiei este mai mare. z /B 0... iar stratul care constituie zona activă se caracterizează prin valori E > 10000 kPa.Figura A.1.1.26.4 1.15.14.4 Calculul tasării relative Tasarea relativă probabilă se calculează ca diferenţa între tasările absolute probabile a două fundaţii învecinate raportată la distanţa între ele.2 4.8. pnet efortul unitar net mediu pe talpa fundaţiei.2 Calculul tasării absolute prin metoda stratului liniar deformabil de grosime finită În cazul în care în limita zonei active apare un strat practic incompresibil (având E > 105 kPa) sau atunci când fundaţia are lăţimea (sau diametrul) B > 10 m. ( ) Observaţie .1 1..00 1..2 1. în kilopascali.14 m 1. respectiv. stabiliţi pentru nivelul inferior.50 0 Tabelul A. cu atât numărul valorilor tasărilor absolute probabile pe baza cărora se calculează tasarea medie trebuie să fie mai mare. în metri. În cazul în care zona activă este constituită dintr-un strat omogen.2.15) s =100 m ⋅ p net ⋅ B ∑ i 1 − υi [cm ] Ei 1 unde: m coeficient de corecţie prin care se ţine seama de grosimea stratului deformabil z0.

250 0.560 0.737 0.2 1.8 1.308 0.4 0.674 0.655 0.934 0.850 0.050 0.4 2.830 0.511 0.2 0.751 0.100 0.1 2.682 0.3 0.808 0.751 0.200 0.998 1.050 0.687 0.9 2.100 0.596 0.415 0.123 1.724 0.690 0.595 0.6 2.543 0.6 0.027 1.349 0.446 0.260 0.708 0.640 0.462 0.862 0.499 0.2 3.618 0.707 0.732 0.342 0.971 0.561 0.668 0.722 0.897 0.018 1.100 0.579 0.841 0.641 0.045 0.382 0.050 0.038 1.0 0.215 1.843 0.311 0.000 0.546 0.893 0.921 0.5 2 3 5 (fundaţii continue) K 0.714 0.522 0.482 0.776 0.943 0.566 0.730 0.300 0.700 1 0.397 0.618 0.200 0.484 0.951 0.977 0.9 1.809 0.697 0.861 0.025 1. A-13 .6 1.787 0.703 0.777 Tabelul A.679 0.3 1.808 0.395 0.635 0.197 1.5 4.913 0.095 1.022 1.855 0.611 0.836 0.517 0.474 0.150 0.040 1.827 0.014 1.442 0.674 0.183 0.664 0.763 0.062 1.706 0.0 3.476 0.412 0.918 0.390 1.728 0.624 0.885 0.205 1.726 0.560 0.0 0.766 0.138 1.892 0.1 0.525 0.601 0.000 0.683 0.091 1.577 0.111 1.939 0.461 0.630 0.0 1.0 4.661 0.626 0.250 0.772 0.456 Observaţie: Pentru valori intermediare ale rapoartelor z/B şi L/B se admite interpolarea liniară a valorilor coeficientului K.573 0.630 0.074 1.051 1.266 0.959 0.501 0.000 0.592 0.824 0.657 0.000 0.908 0.381 0.5 2.791 0.932 0.853 0.955 0.397 0.104 0.7 2.200 0.200 0.233 1.138 1.798 0.648 0.524 0.437 0.000 0.178 1.651 0.660 0.863 0.397 0.411 0.566 0.117 1.798 0.309 0.542 0.904 0.000 0.902 0.233 0.752 0.250 0.935 0.857 0.764 0.150 0.773 0.000 1.764 0.050 0.604 0.262 1.647 0.791 0.z/B Fundaţii în formă de cerc 0.484 0.151 1.888 0.736 0.0 2.995 1.653 0.741 0.818 0.000 0.831 0.442 0.9 3.708 0.442 0.645 0.869 0.7 1.676 0.100 0.7 0.348 0.8 2.107 1.001 1.709 0.073 1.158 1.200 0.921 0.208 0.605 0.3 2.640 0.525 0.15 Fundaţii în formă de dreptunghi cu raportul laturilor L/B ≥10 1.511 0.057 1.881 0.558 0.045 0.868 0.100 0.250 0.052 0.649 0.050 1.349 0.569 0.150 0.484 0.4 1.349 0.150 0.090 0.5 5.668 0.150 0.362 0.349 0.924 0.179 0.606 0.316 1.955 0.300 0.250 0.300 0.4 3.588 0.3 3.300 0.437 0.8 0.5 1.949 0.691 0.050 0.135 0.2 2.986 1.688 0.604 0.5 0.1 1.976 1.839 0.625 0.532 0.816 0.1 3.156 0.604 0.640 0.719 0.299 0.

în kilonewtoni. în kilopascali şi respectiv a coeficientului de deformare laterală.4. e2 excentricitatea punctului de aplicare a forţei N. se determină cu relaţiile: •înclinarea longitudinală: 1 − υ2 m K N ⋅ e1 tg θ1 = (A.5 Calculul înclinării fundaţiei • Înclinarea probabilă a unei fundaţii rigide.3 • Înclinarea probabilă a unei fundaţii rigide. e excentricitatea punctului de aplicare a forţei N măsurată din centru. dreptunghiulare.18) 4E m ⋅ r3 unde: N încărcarea verticală de calcul ce solicită excentric fundaţia. în kilopascali şi respectiv a coeficientului de deformare laterală.K2 coeficienţi adimensionali determinaţi în funcţie de raportul laturilor L/B.B lungimea. υm valorile medii ale modulului de deformaţie liniară. Em.17) tg θtr = 2 Em ( B / 2 )3 unde: N încărcarea verticală de calcul ce solicită excentric fundaţia.16) 1 Em ( L / 2 )3 •înclinarea transversală: 1 − υ2 m K N ⋅ e2 (A. încărcată excentric. în metri. respectiv lăţimea tălpii fundaţiei. pentru întreaga zonă activă. ( ) Observaţie – Înclinarea unei fundaţii având în plan formă poligonală se calculează cu aceeaşi relaţie. circulară. măsurată din centrul tălpii dreptunghiulare paralel cu latura mică. paralel cu latura mare. L. considerând raza egală cu: A . în metri pătraţi r= π A-14 . K1. în metri. în metri. r raza fundaţiei. în metri. Em. Figura A.3. după graficele din figura A. e1 excentricitatea punctului de aplicare a forţei N măsurată din centrul tălpii dreptunghiulare. în metri. în kilonewtoni. A – suprafaţa poligonală. υm valorile medii ale modulului de deformaţie liniară. pentru întreaga zonă activă. încărcată excentric se determină cu relaţia: 3 1 − υ2 N ⋅ e m tg θ = (A.

6 Calculul încovoierii relative a fundaţiei Încovoierea relativă probabilă a fundaţiei se determină cu relaţia: 2s − s − s f= 3 1 2 (A. se calculează: s −s s −s tg θ = 1 2 sau tg θ = 1 2 (A.20) B L unde: s1. A.B lungimea.L dimensiunea fundaţiei după direcţia înclinării.21) 2l unde: s1. în metri. mc se considera egal cu 1.1 Condiţia de îndeplinit În cazul fundaţiilor directe cu talpa orizontală. L' .9. mc coeficient al condiţiilor de lucru.• Înclinarea probabilă a unei fundaţii continue de lăţime B. în metri. încărcată excentric se determină : 0. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE CAPACITATE PORTANTĂ 1.12. calculate conform rel. de regulă. B. în metri. pcr presiunea critică. A. în kilopascali şi respectiv a coeficientului de deformare laterală. în kilopascali.s2 tasările absolute probabile pentru verticalele fiecărei margini a fundaţiei. B lăţimea tălpii fundaţiei. e excentricitatea punctului de aplicaţie a forţei N. υm valorile medii ale modulului de deformaţie liniară. Cazul fundaţiei de suprafaţă (SLCP 1) 1. • Înclinarea probabilă a fundaţiilor.19) unde: N încărcarea verticală de calcul ce solicită excentric fundaţia. B' dimensiunile reduse ale tălpii fundaţiei.e2 excentricităţile rezultantei încărcării de calcul faţă de axa transversală respectiv axa longitudinală a fundaţiei.4. 4.23) ' =B−2 e B 2 unde: L.s2 tasările absolute probabile ale capetelor porţiunii încovoiate care se analizează. în metri. măsurată faţă de axa longitudinală a tălpii continue. pentru întreaga zonă activă. determinate cu relaţiile: L' = L − 2 e1 (A. Em. mc coeficient al condiţiilor de lucru egal cu 0.22) p'ef < mc ⋅ pcr [ kPa ] V unde: p'ef = L' B' unde: V componenta verticală a rezultantei încărcării de calcul provenită din gruparea specială. verificarea capacităţii portante se poate face cu relaţia: (A. s3 tasarea absolută probabilă maximă sau minimă pentru porţiunea respectivă a fundaţiei. în kilonewtoni. l distanţa între punctele având tasările probabile s1 şi s2. respectiv lăţimea tălpii fundaţiei. A-15 . e1. 04 1 − υ2 m N ⋅e tg θ = ⋅ Em ( B / 2 )3 ( ) (A. produsă în urma influenţei fundaţiilor vecine. în kilonewtoni. stabilit de către proiectant în funcţie de importanţa construcţiei şi gradul de cunoaştere a terenului de fundare.

presiunea critică se poate calcula cu relaţia: (A.5 3.8 17. conform STAS 3300/1-85.Dreptunghiulară B / L ≥ 0.7 75.1 37. Φ∗ 0o 5o 10o 15o 20o 22o30’ 25o 27o30’ 30o 32o30’ 35o 37o30’ 40o 42o30’ 45o Nγ Nq 1.4 B’/L’ 0. Nq .16 Nc 5. λ γ .1 9.0 1 – 0. q suprasarcina de calcul care acţionează la nivelul tălpii fundaţiei.Continuă . λ q . 2 .7 4.0 14. cerc 1.8 2. N γ . λ c coeficienţi de formă ai tălpii fundaţiei.3 133.0 0.5 Forma fundaţiei . B' lăţimea redusă a tălpii fundaţiei.3 Caracteristicile geotehnice γ∗ .6 20.4 31. Φ∗ al straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei conform tabelului A.0 13.9 18. pcr Când rezultanta încărcării de calcul prezintă o înclinare faţă de verticală mai mică de 5o şi în condiţiile unei stratificaţii aproximativ orizontale.6 33.0 1 + 0.7 13. La determinarea valorilor Φ∗ şi c∗ trebuie să se ţină seama de starea terenului de fundare şi de viteza de aplicare a încărcărilor pe teren.1 0.95 .2 0.3 11.9 134.17.17 λγ 1.9 6.Pătrat.24) pcr = γ∗ ⋅ B' ⋅ N γ ⋅λ γ + q ⋅ Nq ⋅λ q + c∗ ⋅ Nc ⋅λ c [kPa] unde: γ∗ greutatea volumică de calcul a straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei. A-16 .7 1.5 20.9 Tabelul A.3 45.3 99. c∗ valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei.4 24.1 58.6 0.6 2.0 1. conform tabelului A.4 8.1 6. în metri.1 6.0 46.5 8.3 Caracteristici geotehnice λc λq i 1. în kilopascali.0 47.2 Calculul presiunii critice.9 30. lateral faţă de fundaţie.7 24. Φ∗ şi c∗ se introduc cu valorile de calcul corespunzătoare unui nivel de asigurare α ≥ 0.1.3 B’/L’ 1.2 10. conform STAS 3300/1-85. în kilonewtoni pe metru cub. în kilopascali.16.0 120.2 91.4 75.8 64.9 Tabelul A. Nc coeficienţi adimensionali de capacitate portantă care depind de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară.

ale cărei caracteristici geotehnice Φ∗ . B lăţimea fundaţiei.B lungimea. În condiţiile în care nivelul apei subterane se găseşte deasupra cotei de fundare sau în cuprinsul zonei de pământ dintre talpa fundaţiei şi adâncimea t. în metri.25) t = B ⋅ f Φ∗ [ m] ( ) unde: t grosimea zonei de pământ. în metri. în metri.30 1. e excentricitatea rezultantei încărcărilor de calcul. f Φ∗ coeficient adimensional în funcţie de unghiul de frecare interioară al stratului de ( ) pământ în contact cu talpa fundaţiei. c∗ şi γ∗ ca medii ponderate cu contribuţia fiecărui strat. 1. L. respectiv lăţimea tălpii fundaţiei. conform tabelului A. • La fundaţiile circulare trebuie să se urmărească respectarea condiţiei: e / r ≤ 0.În cazul prezenţei sub fundaţie a unei stratificaţii în care caracteristicile de rezistenţă la forfecare Φ∗ şi c∗ nu variază cu mai mult de 50% faţă de valorile medii se pot adopta.92 1.59 (A.26) + ≤ L2 B2 9 unde: e1.80 0.85 0.27) unde: r raza fundaţiei. A-17 . valori Φ∗ . având rezistenţa la forfecare sub 50% din valoarea rezistenţei la forfecare a straturilor superioare.18. Φ∗ 0 5o 10o 15o 20o 25o 30o 35o 40o 45o o Tabelul A. se va verifica capacitatea portantă a acestui strat ca şi când fundaţia dată s-ar rezema direct pe stratul slab transmiţându-i o presiune efectivă egală cu efortul vertical la cota z calculat în funcţie de încărcarea reală aplicată la cota de fundare.00 1. în metri. în metri.75 0.70 2. pentru calculul capacităţii portante. Grosimea zonei de pământ de sub fundaţie. c∗ şi γ∗ intervin în stabilirea presiunii critice.4 Limitarea excentricităţilor • La fundaţiile dreptunghiulare trebuie să se urmărească respectarea condiţiei: 2 2 e1 e2 1 (A.20 În cazul în care în cuprinsul zonei active la o adâncime z măsurată de la talpa fundaţiei apare un strat mai slab. se poate determina cu relaţia: (A. în metri.10 1.e2 excentricităţile rezultantei încărcării de calcul faţă de axa transversală respectiv axa longitudinală a fundaţiei. pcr.70 0. trebuie să se ţină seama de reducerea greutăţii volumice a pământului prin efectul submersării.18 f Φ∗ ( ) 0.

se recomandă verificarea stabilităţii generale pe suprafeţe circular-cilindrice de alunecare. trebuie să se verifice atât stabilitatea locală a fundaţiei cât şi stabilitatea generală a ansamblului teren-construcţie.Ms [kNm] unde: Mr momentul de răsturnare al prismei de pământ în raport cu centrul suprafeţei de cedare circular-cilindrice cea mai defavorabilă.75 Argile nisipoase.45 0.40 0.20 0.8. Cazul fundaţiei pe taluz sau în apropiere de taluz (SLCP 3) În cazul construcţiilor fundate pe un teren cu înclinări pronunţate sau pe o platformă situată în apropierea unui versant sau taluz. nisipuri argiloase şi pământuri prăfoase Nisipuri fine Nisipuri mijlocii şi mari Pietrişuri şi bolovănişuri Terenuri stâncoase μ 0.19 Denumirea pământului 0.29) M r ≤ mr . se determină prin încercări de teren sau de laborator. în kilonewtoni metru. Tabelul A.30 0.2.75 Ic ≥ 0. Dacă terenul este constituit din straturi de pământ aproximativ orizontale.5 Argile având: 0.30 0.50 0. în lipsa unor rezultate experimentale se pot adopta valorile din tabelul A. în kilonewtoni metru. respectându-se relaţia: (A. μ coeficientul de frecare pe talpa fundaţiei.25 0. având caracteristicile de rezistenţă la forfecare puţin diferenţiate.25 < Ic < 0.28) T ≤ m h ⋅μ⋅ N [kN] unde: N.60 3. mh coeficientul condiţiilor de lucru egal cu 0.19. în kilonewtoni. Ms momentul de stabilitate al prismei de pământ în raport cu acelaşi centru.8.T componenta normală. A-18 . mr coeficient al condiţiilor de lucru egal cu 0. Cazul fundaţiei supusă la solicitări transversale (SLCP 2) În cazul în care este posibilă deplasarea fundaţiei sub acţiunea componentei încărcării paralelă cu planul tălpii trebuie să se facă verificarea la alunecare cu relaţia: (A.5 ≤ Ic < 0. respectiv paralelă cu planul tălpii a rezultantei încărcărilor de calcul la nivelul tălpii fundaţiei.

forţelor tăietoare şi săgeţilor grinzii se porneşte de la ecuaţia diferenţială a fibrei medii deformate a unei grinzi care lucrează la încovoiere: d4z (B.2) unde: B lăţimea grinzii.2) în ecuaţia (B.ANEXA B CALCULUL GRINZILOR CONTINUE PE MEDIU WINKLER B.1) obţinem: d 4z (B. Înlocuind ecuaţia (B. T=0 deci C1=C2=0. Grindă de lungime infinită încărcată cu o forţă concentrată (fig.1.1) EI 4 = p dx unde: p încărcarea pe unitatea de lungime EI rigiditatea grinzii. 1.7) (B.8) Figura B. dx .6) d4z + 4λ4 z = 0 dx 4 Soluţia generală a acestei ecuaţii diferenţiale este: z = e λx (C1 cos λx + C 2 sin λx ) + e − λx (C 3 cos λx + C 4 sin λx ) Constantele de integrare Ci.pentru x = 0 : = 0 deci C3=C4 dy B-1 . Între p şi presiunea de contact la nivelul tălpii de fundare se poate scrie următoarea relaţie: p = pB (B. METODA DE CALCUL BAZATĂ PE SOLUŢII EXACTE 1.1) (B. se determină din condiţiile de margine.1. unde λ se măsoară în m-1. Grinda continuă pe o singură direcţie Pentru calculul momentelor. i=1÷4.3) EI 4 + pB = 0 dx Luând în considerare ecuaţia p = k s z se obţine: d4z EI 4 + k s zB = 0 dx 4 d z ksB + z=0 EI dx 4 d 4 z 4k s B + z=0 4EI dx 4 Se introduce notaţia λ = 4 ksB .pentru x = ±∞ : M=0. B. Ecuaţia diferenţială devine: 4EI (B.5) (B.4) (B.1 Din condiţiile de margine se obţine: .

738 0.240 1.720 1.001 -0. (B.9) unde: f1 (λx ) = e -λx (cos λx + sin λx ) dz Pλ2 -λx Pλ2 =θ=e sin λx = f 2 (λx ) dx ksB ksB unde: f 2 (λx ) = e -λx sin λx 1 Se introduce notaţia l e = .013 -0.720 0.360 2.400 3.160 0.011 0.440 1.763 0.042 -0.787 0.600 3. unde le este lungimea elastică.010 -0.010 -0.360 3.520 0.200 0.10) (B.811 0.680 1.037 -0.sin λx ) M = − Pl e k B 2P s d 3z T 2Pλ4 −λx 4EI e −λx cos λx =− =− e cos λx = − EI ksB k s Bλ dx 3 1 1 T = − P e −λx cos λx = − Pf 4 (λx ) 2 2 . f 2 (λx ) .712 0.280 4.520 1.400 2.400 0.325 0.480 2.000 0.640 4.640 3.200 3.480 4.039 -0.212 0.000 0.025 -0.036 -0.600 2.040 1.680 0.899 0.137 0.160 3.030 -0.043 -0.320 1. f 3 (λx ) .037 -0.440 2.033 -0.032 0.880 4.440 0.413 0.285 0.520 2.080 2. λ 2 3 d z M Pλ − λ x Pλ4 −λx =− =− e (cos λx − sin λx ) = − e (cos λx − sin λx ) EI ksB k s Bλ dx 2 ksB = − 4EI e −λx (cos λx − sin λx ) k s Bλ P 1 − λx 1 e (cos λx − sin λx ) = Pl e f 3 (λx ) 4 4 unde: f 3 (λx ) = e -λx (cos λx .436 0.200 4.320 0.280 2.016 -0.484 0.014 -0.600 0.800 4.017 -0.006 B-2 .038 -0.165 0.240 2.520 4.400 4.977 0.920 f1 9 -0.180 0.λx unde: f 4 (λx ) = e cos λx Valorile funcţiilor f1 (λx ) .440 4.840 4.400 1.800 f1 3 0.120 1.120 3.840 3.998 0.935 0.965 0.368 0.019 -0.048 0.720 4.240 3.017 0.320 2.720 3.560 0.007 -0.878 0.022 -0.080 0.040 -0.560 3.560 1.994 0.840 f1 5 0.640 0.015 -0.043 -0.835 0.266 0.520 3.043 -0.360 1.230 0.160 1.021 -0.600 1.280 1.360 4.390 0.600 4.480 1.880 f1 7 -0.031 -0.760 1.019 -0.680 4.034 -0.640 1.680 3.200 2.800 3.007 -0.760 4.12) Tabelul B1 λx 0 0.015 -0.041 -0.560 4.346 0.160 4.120 2.11) (B.320 3.038 -0.024 0.080 1.687 0.011 -0.240 0.240 4.008 -0.015 -0.018 -0.918 0.035 -0.857 0.360 0.200 1.320 4.150 0.760 2.440 3.800 2.951 0.560 2.160 2.006 -0.012 -0.460 0.038 λx 6 3.280 3.480 0.029 λx 8 4.040 0.196 0.032 -0.pentru x = 0 : T = P P Pλ deci C 3 = C 4 = = = 3 2 8EIλ 8EIλ4 Pλ Pλ = k B 2k s B 8EI s 4EI Soluţia ecuaţiei diferenţiale devine: Pλ .010 -0.720 2.041 -0.031 -0.661 λx 2 1.247 0.480 3.040 0.680 2.009 -0.305 0..123 λx 4 2.280 0.760 f1 1 1.035 -0. f 4 (λx ) sunt date în tabelele B1÷B4.043 -0.006 -0.987 0.640 2.120 0.020 -0.042 -0.005 -0.760 3.λ x Pλ z= e (cos λx + sin λx ) = f 1 (λx ) 2k s B 2k s B (B.028 -0.

120 3.008 0.356 0.043 -0.061 0.024 -0.600 3.400 3.228 0.005 0.199 -0.099 0.074 0.480 2.028 -0.006 Tabelul B3 λx 0.960 4.123 0.011 -0.920 4.800 1.360 2.090 0.108 0.520 2.007 -0.014 -0.006 -0.240 0.102 -0.440 4.209 0.042 -0.240 1.009 0.160 3.800 0.078 -0.200 0.170 -0.023 4.680 0.160 2.012 -0.960 5.520 3.064 λx 3.009 0.087 -0.040 0.008 0.024 -0.047 0.000 f2 0.287 0.558 0.187 0.130 0.480 0.011 -0.007 -0.243 0.640 2.760 0.560 4.400 1.720 4.520 3.440 4.200 4.200 2.280 0.120 1.009 -0.560 4.181 0.011 -0.440 0.560 2.263 0.004 -0.009 0.015 0.080 1.600 0.010 -0.880 3.610 0.120 0.042 -0.185 0.153 0.009 0.078 0.013 -0.520 1.001 -0.120 -0.080 2.026 -0.480 3.057 2.040 1.640 1.880 0.840 1.014 -0.880 2.040 0.281 0.880 f3 -0.360 3.001 -0.577 0.187 -0.440 1.004 -0.286 0.720 0.218 0.305 0.040 -0.005 -0.320 0.010 -0.920 3.082 -0.640 4.038 0.520 2.400 2.005 -0.106 0.040 3.320 4.026 -0.017 0.042 0.040 4.760 0.584 0.011 -0.520 0.259 0.069 -0.040 3.123 -0.640 3.003 -0.009 -0.200 4.172 -0.640 2.280 2.280 3.920 1.208 -0.240 1.840 2.960 3.800 4.194 0.960 1.320 0.720 0.635 0.012 -0.880 4.800 2.021 -0.038 -0.008 -0.008 -0.144 -0.000 2.520 0.080 2.960 2.640 3.246 0.520 4.461 0.320 2.008 -0.013 -0.266 0.208 -0.160 4.107 -0.042 -0.360 1.322 0.207 -0.169 0.920 2.120 2.440 0.009 0.840 1.165 -0.139 -0.007 0.920 3.280 1.024 0.045 -0.840 3.009 -0.440 3.000 3.800 2.014 -0.143 0.240 4.400 3.040 0.560 0.000 0.920 f3 -0.800 4.440 2.014 -0.040 f2 0.960 5.200 1.640 0.118 -0.009 0.163 0.160 1.056 0.960 f3 -0.261 0.080 4.480 4.360 3.160 2.440 2.317 0.204 -0.013 -0.067 0.000 f3 0.160 -0.010 -0.002 -0.560 0.760 1.480 0.080 4.088 0.102 0.840 1.192 -0.202 0.760 2.280 4.009 0.009 0.012 -0.009 0.319 0.400 4.221 0.083 0.680 3.008 B-3 .200 3.440 3.006 0.200 0.880 0.846 0.400 0.240 3.800 0.600 4.400 0.760 4.320 3.075 0.360 4.920 0.160 0.480 2.000 0.720 1.240 2.080 0.007 -0.560 1.310 λx 1.880 4.920 0.705 0.012 -0.067 0.400 1.126 -0.019 -0.240 4.480 1.206 -0.517 0.035 -0.600 1.027 -0.000 f2 -0.960 2.160 1.197 -0.013 -0.720 2.008 0.040 4.092 -0.294 0.407 0.000 0.274 0.139 -0.000 0.320 4.308 0.116 λx 2.007 -0.006 0.520 4.014 -0.097 -0.240 0.0.073 -0.240 3.012 -0.012 -0.020 0.080 f2 0.227 0.280 0.160 0.508 1.680 2.080 0.000 -0.560 3.840 f3 1.680 0.005 0.760 1.152 -0.680 4.314 0.440 1.077 0.012 0.162 -0.195 -0.400 4.120 3.013 -0.120 f2 0.120 0.034 0.880 2.640 1.640 4.400 2.138 0.145 0.000 4.274 0.320 1.072 0.880 1.025 -0.960 5.840 0.007 0.204 -0.720 1.200 2.013 -0.080 -0.960 4.880 3.009 -0.280 4.360 0.128 -0.007 0.560 2.680 2.120 2.680 3.600 4.960 1.760 3.005 Tabelul B2 λx 0.320 0.920 1.001 0.240 2.303 0.134 -0.031 0.320 2.680 1.009 -0.011 -0.000 0.109 0.320 3.640 0.177 0.009 0.000 0.051 0.321 0.280 2.009 0.001 λx 4.774 0.322 0.009 0.150 -0.920 4.045 0.013 -0.920 2.760 3.960 3.840 3.600 0.096 0.280 1.560 3.321 0.040 1.840 4.013 λx 4.880 1.720 3.009 -0.560 1.360 0.533 0.480 3.600 2.310 0.720 2.315 0.000 2.043 3.680 1.480 1.206 -0.201 -0.160 4.840 2.320 1.014 -0.155 -0.720 3.760 2.005 -0.800 3.880 2.251 0.360 2.080 1.017 -0.038 0.922 0.032 -0.014 -0.760 4.200 3.280 3.014 -0.800 0.295 0.009 0.041 -0.201 -0.017 -0.300 0.013 -0.003 λx 3.235 0.192 λx 2.010 -0.027 0.009 -0.680 4.029 -0.800 1.840 0.600 3.136 0.200 1.480 4.180 -0.008 0.112 -0.207 -0.600 1.000 3.210 0.000 4.360 4.720 4.160 3.640 0.161 0.520 1.600 2.840 4.920 3.033 λx 1.120 1.800 3.360 1.111 0.014 -0.

2 este prezentată variaţia funcţiilor f1 (λx ) . λ n z= (B.059 λx 2.040 4. Grindă de lungime infinită acţionată de mai multe forţe concentrate În situaţia în care grinda este acţionată de mai multe forţe concentrate Pi.920 4.063 -0.001 0.179 0. valorile funcţiei f4 vor fi luate cu semnul prezentat în tabel atunci când forţa este situată la stânga secţiunii de calcul şi cu semn schimbat când forţa este la dreapta secţiunii de calcul.394 0.800 2.200 3.061 -0.032 -0.16) B-4 .360 2.009 λx 4.000 3.038 -0.880 1.002 -0.560 3.320 0.002 -0.960 5.064 -0.720 1.480 1.066 0.031 0.920 3.960 1.920 0.080 1.040 3.920 1. 1.065 -0.002 0.011 0.042 0.120 0.280 1.120 0.040 -0.880 4.560 1.039 -0.057 -0.065 -0.440 3.016 -0.720 0.022 -0.680 2.060 -0.000 f4 -0.264 0.054 -0.000 2.049 4.366 0.520 4.006 -0.480 2.720 3.760 0.027 -0.044 -0.0.200 4.640 3.400 0.764 0.360 4.3 sunt date diagramele de săgeată. În figura B.920 0.076 -0.4).15) M= T= 1 n ∑ Pi f 4 (λx i ) 2 i =1 (B.160 1.440 1.120 3.053 -0.640 4.002 0. T într-o secţiune dată se face prin suprapunerea efectelor (fig.048 -0.002 0.760 1.066 -0.050 -0.067 -0.2.080 0.680 1.036 -0.440 4.006 -0.240 1.800 1.000 f4 1.011 -0.320 2.000 0.600 0.067 -0.13) ∑ Pi f1 (λx i ) 2k s B 1 θ= λ2 n ∑ Pi f 2 (λx i ) k s B i =1 1 n l e ∑ Pi f 3 (λx i ) 4 i =1 (B.120 f4 -0.720 4.028 -0.051 -0.880 2.160 0.001 -0.339 0.142 0.199 λx 1.080 f4 -0.280 3.313 0.549 0.000 0.109 0.002 În figura B.013 -0.640 2.056 -0.240 2.080 4.004 -0. i=1÷n.052 -0.080 2.160 0.000 4.320 1.042 -0.484 0.583 0.000 -0.031 -0.021 0.400 1.000 2.010 -0.003 0.012 -0.065 -0.440 0.680 0.001 0.007 -0.160 2.560 0.220 0.520 0.175 2.802 0.040 f4 0.516 0.002 -0.064 -0.840 3.067 -0. funcţii ce pot fi utilizate pentru calculul lui z.046 -0.015 -0.880 3.600 4.111 1.960 4.200 2.067 -0.059 -0.840 4.760 3.400 4.055 -0.063 -0.000 0.360 3.001 0.040 0.020 -0.960 1.480 0.881 0.423 0.125 0.520 2.560 2.640 1.094 0.067 -0.288 0.400 2.240 0.034 -0.000 0.040 1. M.453 0. θ.018 -0.280 2.004 -0.020 -0.060 -0.720 2.680 3.600 2.049 -0.840 2.029 -0.200 1.120 1.066 -0.440 2.617 0.880 0. f 3 (λx ) şi f 4 (λx ) cu argumentul λx .520 1.520 3.054 0.003 -0.004 0.240 3.007 -0. determinarea valorilor pentru z.480 4.14) (B.094 -0.840 1.160 4.600 1.184 -0.800 3.960 0.056 -0.280 4.014 -0.160 3. moment încovoietor şi forţă tăietoare pentru grinda de lungime infinită acţionată de forţă concentrată.841 0.026 -0.760 4.800 4.000 0.360 0.000 3.008 -0.880 0.653 0.320 4.120 2.920 2.061 -0.000 4.960 3. M şi respectiv T.480 3. f 2 (λx ) .640 0.680 4.053 -0.840 0.080 4.013 -0.560 4.003 -0.001 0.240 4.760 2.042 -0.920 1.019 -0.960 2.600 3.080 -0.960 3.188 -0.689 0.280 0.200 0.025 -0.056 -0. θ. B.004 Tabelul B4 λx 0.320 3.041 -0.037 -0.360 1.241 0. Deoarece diagrama de forţă tăietoare este antisimetrică faţă de punctul de aplicaţie al forţei.400 3.023 -0.726 0.920 0.040 4. rotire.080 0.005 -0.040 3.179 -0.046 λx 3.960 2.032 -0.800 0.

λx (-) -0.3 -0.2 -0.1 0.0 0.1 0.2 f(lx) (-) 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 0

f1 f2 f3 f4

π 1 4

π 2

2

3π 4

3 π

4

5

Figura B.2

1.3. Grindă de lungime infinită acţionată de un moment încovoietor Momentul încovoietor M0 este înlocuit în calcul prin cuplul PΔx (fig. B.5). Pentru determinarea tasării grinzii într-o secţiune situată la distanţa x faţă de punctul de aplicare al cuplului se utilizează relaţia (B.11) în cazul a două forţe concentrate: Pλ Pλ dx λ z=f 1 (λx ) + f 1 [λ ( x - dx )] = P{f1 (λx ) - f 1 [λ ( x - dx )]} = 2k s B 2k s B 2k s B dx (B.17) M 0 λ f 1 (λx ) - f1 [λ( x - dx )] M 0 λ df 1 M 0 λ2 -λx M 0 λ2 e sin λx = = = f 2 (λx ) 2k s B dx 2k s B dx 2k s B 2k s B Astfel, pentru calculul săgeţii în cazul grinzii infinite acţionată de un moment încovoietor M0 este utilizată funcţia f 2 (λx ) , funcţie care descrie rotirea în cazul grinzii infinite acţionate de o forţă concentrată P. Aceasta înseamnă că pentru θ, M şi T se vor utiliza, prin permutare, tot funcţiile f1, f3 şi f4 după corespondenţa descrisă în tabelul B.5. 1.4. Grindă de lungime finită Pentru folosirea funcţiilor determinate în cazul grinzii de lungime infinită, grinda de lungime finită se calculează prin metoda forţelor fictive. B-5

P

z

3π 4λ
x

π λ

x M
π 4λ

x
π 2λ

T

x

Figura B.3

Figura B.4

Se consideră grinda de lungime finită care este transformată în grindă infinită prin prelungirea fictivă a capetelor A şi B (fig. B.6). Asupra grinzii de fundare considerată ca grindă infinită acţionează sistemul de încărcări Pi, i=1÷n, împreună cu forţele fictive Vi, i=1÷4 amplasate de o parte şi de cealaltă a grinzii cu valori astfel determinate încât starea de eforturi şi deformaţii în grinda de lungime finită să nu se modifice. Pentru determinarea forţelor fictive se impun condiţiile pentru capetele libere ale grinzii şi anume: MA=0, TA=0, MB=0, TB=0. B-6

Figura B.5

z θ M T

Tabelul B.5 Funcţii utilizate în cazul grinzii acţionate de: P M0 f1 f2 f2 f3 f3
f4 f4 f1

Figura B.6

Utilizând funcţiile f 3 (λx i ) şi f 4 (λx i ) definite anterior şi impunând condiţiile pentru capetele libere ale grinzii se obţin patru ecuaţii liniare pentru determinarea valorilor forţelor fictive. Pentru simplificarea calculelor se alege distanţa de la forţa V1 la capătul A al grinzii astfel încât momentul încovoietor să fie egal cu zero, iar punctul de aplicaţie pentru V2 astfel încât forţa tăietoare corespunzătoare în secţiunea A să fie egală cu zero. În acelaşi mod se procedează şi cu forţele V3 şi V4 cu privire la momentul şi forţa tăietoare în capătul B al grinzii. Din tabelele pentru funcţiile f 3 (λx i ) şi f 4 (λx i ) rezultă că, pentru ca forţele fictive care apar într-o ecuaţie să se anuleze alternativ, distanţele de la capetele grinzii finite la punctele de aplicaţie ale forţelor fictive să fie alese după cum urmează: π ⎛π⎞ x= pentru care f 3 ⎜ ⎟ = 0 (B.18) 4λ ⎝4⎠ π ⎛π⎞ x= pentru care f 4 ⎜ ⎟ = 0 (B.19) 2λ ⎝2⎠ Forţele Vi, i=1÷4 astfel obţinute se introduc în schema de încărcare a grinzii finite iar calculul deformaţiilor şi al eforturilor secţionale se poate face utilizând tabelele şi diagramele pentru grinda infinită.

B-7

Se scrie relaţia: z ix = z iy (B.20) Pentru i=1÷n se pot scrie n ecuaţii pentru cele n noduri ale reţelei de grinzi.1.21 devine: ks p ix = p iy (B. Ipoteza nodurilor articulate În această ipoteză urmează a se repartiza pe cele două direcţii doar forţa concentrată Vi ce acţionează în nodul i.7). 2. Momentele încovoietoare se descompun în momente care determină încovoierea grinzii pe care acţionează şi momente care produc torsiunea grinzii pe direcţie transversală.23) ⎨M ix = M ix_incovoiere + M iy_torsiune ⎪M = M iy_incovoiere + M ix_torsiune ⎩ iy Rezultă 3n ecuaţii cu 6n necunoscute.22) exprimate pentru fiecare nod formează sistemul de 2n ecuaţii cu 2n necunoscute prin rezolvarea căruia se determină încărcările în noduri.21) p Deoarece. Rezultă n ecuaţii cu 2n necunoscute. Ecuaţiile de echilibru pentru nodul i sunt : ⎧Vi = Vix + Viy ⎪ (B. B-8 .2. B. Ipoteza nodurilor încastrate În această ipoteză urmează a se repartiza pe cele două direcţii atât forţa concentrată Vi cât şi momentele Mix şi Miy (fig. determinând diagramele M şi T necesare pentru dimensionarea acestora.20) şi ecuaţia de continuitate (relaţia B. Grinzi continue pe două direcţii 2. fiecare din tălpile reţelei se calculează ca talpă continuă pe o singură direcţie.7). B.7 Se poate scrie condiţia de echilibru: Vi = Vix + Viy (B. Viy pe cele două direcţii. Cel de-al doilea set de n ecuaţii se obţine exprimând condiţia de continuitate exprimată în termeni de tasare. Figura B.22) condiţie care exprimă egalitatea presiunilor datorate încărcărilor Vix.săgeata (tasarea) grinzii longitudinale (direcţia x) în nodul i trebuie să fie egală cu săgeata (tasarea) grinzii transversale (direcţia y) în nodul i. conform ipotezei Winkler z = . Celelalte 3n ecuaţii se obţin din condiţiile de continuitate care exprimă egalitatea săgeţilor (tasări) cât şi a rotirilor şi anume: .2. Mix şi Miy se transmit integral tălpilor pe care acţionează (fig. După determinarea încărcărilor pe noduri. Ecuaţia de echilibru (relaţia B. relaţia B.

a relaţiei care exprimă egalitatea între forţele ce acţionează pe direcţie verticală. Metoda diferenţelor finite Eforturile secţionale în grinda de fundare pot fi calculate utilizând metoda diferenţelor finite. rezemate pe un mediu elastic tip Winkler.28) B-9 .8) se poate exprima în diferenţe finite cu relaţia: ⎛ Δz ⎞ ⎛ z i +1 − z i ⎞ ⎛ dz ⎞ ⎟ ⎟ =⎜ ⎜ ⎟ ⇒⎜ (B. obţinându-se următoarele relaţii: ⎛ Δz ⎞ Δ⎜ ⎟ 2 2 d z ⎛ dz ⎞ ⎝ Δx ⎠ = Δ z = 1 ⋅ ⎛ z i +1 − z i − z i − z i −1 ⎞ = d⎜ ⎟ = ⎟ ⎜ Δx ⎠ Δx d2x Δx 2 Δx ⎝ Δx (B. necesită scrierea relaţiilor care exprimă momentul încovoietor în fiecare secţiune i.26) d 3 z z n + 2 − 2z n +1 + 2z n −1 − z n − 2 z' ' ' = 3 = dx 2(Δx ) 3 Expresiile derivatelor din ecuaţiile (B. Metoda diferenţelor finite aplicată la grinzi continue de fundare.rotirea din încovoiere a grinzii longitudinale (direcţia x) în nodul i să fie egală cu rotirea din torsiune a grinzii transversale (direcţia y) în nodul i. Metoda se poate aplica la grinzi continue pentru orice număr de stâlpi care aduc la fundaţie forţe axiale şi momente încovoietoare concentrate. Din considerente legate de rezolvarea numerică se recomandă ca Δx să fie constant.25) ⎝ dx ⎠ d 2 z z i +1 − 2z i + z i −1 = d2x Δx 2 Pentru cazul general (n secţiuni de calcul) expresiile derivatei de ordinul II şi respectiv de ordinul III se scriu sub forma: d 2 z z − 2z n + z n −1 z' ' = 2 = n +1 dx ( Δx ) 2 (B.rotirea din torsiune a grinzii longitudinale (direcţia x) în nodul i să fie egală cu rotirea din încovoiere a grinzii transversale (direcţia y) în nodul i. Panta fibrei medii deformate a grinzii de fundare în secţiunea i (fig. Rezolvarea sistemului de ecuaţii permite determinarea eforturilor secţionale M şi T prin utilizarea relaţiilor (B.24) ⎝ Δx ⎠ i ⎝ Δx ⎠ i ⎝ dx ⎠ i Pentru aceeaşi secţiune i se poate determina valoarea celei de-a doua derivate a tasării z. B.27) EI (z − 2z n +1 + 2z n −1 − z n −2 ) = Tn (Δx )3 n + 2 Pentru rezolvare este recomandat ca numărul de intervale Δx sa fie limitat la 10 (un număr de intervale mai mic decât 10 conduce la rezultate greşite iar unul mai mare decât 10 va mări volumul de calcul dar nu şi preciziea soluţiei rezultate).2 METODE NUMERICE DE CALCUL 1.. . Metoda elementelor finite Metoda elementelor finite utilizează relaţia: Pi = A i ⋅ Fi (B. moment încovoietor egal cu zero la capetele grinzii şi. B.27). 2. respectiv.26) permit determinarea valorilor eforturilor secţionale prin utilizarea relaţiilor: EI (z − 2z n + z n −1 ) = M n (Δx )2 n +1 (B. Se obţin 11 ecuaţii cu 11 necunoscute pentru valorile z.

considerând. în prealabil. Relaţia exprimă egalitatea între forţele nodale externe. se poate scrie relaţia matriceală: B-10 . Pi.9). Fi. Δx. e. că există o discretizare în elemente finite a acesteia.pentru fiecare nod al structurii analizate (fig. şi deplasările nodale externe. prin intermediul constantei Ai.29) P = A⋅F Pentru deformaţiile elementelor (definite de două noduri).9 Pentru toate nodurile structurii analizate se poate scrie relaţia matriceală: (B. B. X.8 F1 + F2 L F3 = K1 ⋅ e3 F4 = K 4 ⋅ e 4 F1 + F2 L Figura B. şi forţele care acţionează pe elemente. z i ) Figura B. R i = f (k s . B. Notaţiile Fi şi Pi sunt utilizate pentru forţe şi momente încovoietoare.

Prin utilizarea relaţiilor anterioare.33) X = ASA T P ( ) unde matricea ASA T poartă numele de matrice globală.32) Relaţiile (B. B-11 . pentru obţinerea deplasărilor nodale externe se utilizează exprimarea matriceală de forma: −1 (B.30) şi (B.29).32) reprezintă ecuaţiile fundamentale în analiza grinzilor de fundare cu metoda elementelor finite.30) e şi X pot reprezenta rotaţii (exprimate în radiani) sau translaţii.e = B⋅X (B.31) e = AT ⋅ X Între forţele care acţionează pe elemente şi deformaţiile acestora poate fi scrisă relaţia matriceală: F = S⋅e (B. (B. Matricea B reprezintă matricea A transpusă ceea ce conduce la rescrierea relaţiei anterioare sub forma: (B.

R poate fi privită ca reacţiunea într-o bară rigidă.2 Considerând presiunea pi. articulate la capete dispuse în centrul de greutate al suprafeţelor dreptunghiulare de dimensiuni în plan B ⋅ l (fig. Fie R rezultanta presiunilor uniform distribuite aferente suprafeţei Bxl. presiunea pe lăţimea B se consideră a fi uniform repartizată.1 Pentru determinarea presiunilor de contact fundaţie-teren se consideră o distribuţie continuă conform diagramei prezentată în figura C.ANEXA C CALCULUL GRINZILOR PE MEDIU BOUSSINESQ Metoda Jemocikin L ≥ 7 sunt considerate ca fiind nedeformabile în direcţie transversală B (fig.2. C.teren se substituie cu sistemul echivalent al unei grinzi flexibile rezemată pe terenul deformabil prin intermediul unor bare rigide verticale. cu atât calculul aproximează mai bine diagrama continuă de presiuni de contact fundaţie . forţa axială în bara rigidă. C.1) C-1 . distribuită pe o suprafaţă dreptunghiulară i de arie B ⋅ l . împărţind suprafaţa de fundare în suprafeţe dreptunghiulare cu lăţimea B şi lungimea l. se înlocuieşte contactul continuu dintre fundaţie şi teren prin contacte în punctele izolate de egală interdistanţă l.3). Cu cât numărul de puncte de contact este mai mare. În acest mod. ca urmare. în lungul suprafeţei de fundare (fig. ca fiind uniformă. C. Se aproximează diagrama reală de presiuni pe teren cu o diagramă în trepte. Sistemul fundaţie .2).teren. Ri B⋅l Figura C.1) şi. Grinzile având raportul Figura C. din punctul analizat va avea valoarea: R i = B ⋅ l ⋅ pi (C.

.. transmise prin barele de legătură.... C... articulate în talpa fundaţiilor ( z ifundatie ) şi deplasarea verticală a capetelor inferioare ale barelor......... δ ik = z ik _ teren + z ik _ fundatie (C.. de o parte...... Pentru determinarea necunoscutelor Ri. j=1÷m şi reacţiunile Ri.. Din condiţia de continuitate ca.aj P1 P2 Pj Pm-1 Pm R1 R2 ai Ri-1 Ri Ri+1 Rn-1 Rn Figura C. se face considerând separat deplasarea verticală a capetelor superioare... grinda de fundare cu încărcările Pj.....2) ∑ Ri = ∑ Pj 1 1 n m ∑Ra = ∑Pa i i j 1 1 n m j Coeficienţii δik se compun din deformaţiile pământului şi ale grinzii de fundare în secţiunea i sub acţiunea unei sarcini unitare aplicate în secţiunea k...3 Determinarea forţelor Ri......... Figura C. zik_fundaţie....... de altă parte.... + Rnδ 1n + δ 1 p − z0 − a1tgθ 0 + δ 1 p = 0 R1δ 21 + R2δ 22 + R3δ 23 + .......4)... talpa fundaţiei să păstreze legătura cu terenul rezultă că deplasările capetelor barelor trebuie să fie egale obţinându-se astfel un număr de ecuaţii egal cu numărul forţelor necunoscute Ri.... Deplasările grinzii continue de fundare se stabilesc prin referire la un sistem static de bază de tipul grindă încastrată în secţiunea de capăt (fig. R1δ n1 + R2δ n 2 + R3δ n 3 + .. z0 şi θ0 se scrie următorul sistem de ecuaţii: R1δ 11 + R2δ 12 + R3δ 13 + . + Rnδ nn + δ np − z 0 − an tgθ 0 + δ np = 0 (C...... articulate pe teren ( z iteren )....... i=1÷n din barele de legătură cu terenul şi. deplasarea z0 şi rotirea θ0.. + Rnδ 3n + δ 3 p − z 0 − a3tgθ 0 + δ 3 p = 0 .3) Deformaţia grinzii produsă de reacţiunea Rk=1. ceea ce echivalează cu introducerea a două noi necunoscute....4 Se consideră grinda încastrată la capăt........ terenul solicitat de forţele (Ri)............. după deformare. i=1÷n. se calculează după metodele din statica construcţiilor: C-2 ...... + Rnδ 2 n + δ 2 p − z 0 − a2tgθ 0 + δ 2 p = 0 R1δ 31 + R2δ 32 + R3δ 33 + .... .... Pentru a scrie deplasările pe verticală ale unui punct i de pe talpa fundaţiei şi de pe suprafaţa de fundare se consideră.....

625 1 2.250 40.000 94.625 5 250.000 52.250 212.500 8. C.5 2 2.000 67.000 46.125 13.1 ⎜ ⎟ ⎜ ⎝c⎠ ⎝ c c⎠ Tabelul C.⎟ se regăsesc în tabelul C.5).500 108.5.875 20.500 11.250 23.500 2.000 12.750 78. ∫ EI dx = Mm Figura C.000 6.5 31.000 4 128.875 3.375 2 16.750 104.000 4.250 3.5 6.000 1.000 176.000 34.500 140.5 0.000 C-3 2 .5.625 27. rezultată din aplicarea unei forţe fictive egală cu unitatea în direcţia deplasării zik_fundatie.5 1 1.000 3.1 ai/c 0.250 152.500 16.4) Aria M este suprafaţa diagramei de momente M pentru grinda încastrată din sistemul de bază solicitată în punctul k de o forţă concentrată egală cu unitatea.6) ⎜ ⎟ ⎜ 6 E⋅I ⎝ c ⎠ ⎝ c c⎠ x unde: c = cu n multiplu întreg de 0. valorile pentru c c ⎛ a i ⎞ ⎛ 3a k a i ⎞ .5 Se obţine pentru deformata grinzii de fundare următoarea relaţie de calcul: a2 ⎛ a ⎞ E⋅I ⋅ z ik _ fundatie = i ⎜ a k − i ⎟ (C.AriaMz m (C.5 87.5 5 ak/c 0.5) 2 2 ⎝ 3⎠ 1− ν de unde: 2 c 3 1 − ν 2 ⎛ a i ⎞ ⎛ 3a k a i ⎞ z ik _ fundatie = − ⎟ (C.625 50.500 5. ordonată măsurată în dreptul centrului de greutate al diagramei M (fig.5 4 4.375 1.5 3 3.000 40.500 14.125 3 54.375 68.000 28.5 182. n a a Pentru situaţia în care rapoartele i respectiv k sunt multipli întregi de 0. în punctul i.4) EI În relaţia (C.000 30.750 2.000 9.000 1.500 81.000 59.125 2.000 3.750 10. zm este ordonata diagramei de moment m.625 1.000 22.000 2.250 0.125 122.

829 0.069 0.8) p= 1 B⋅l Figura C. ⎟ π Es ⋅ B ⎝ l l ⎠ 1 B⋅l (C.250 B 2 = l 3 4.6) se calculează cu relaţia lui Boussinesq: 2 P 1 − νs z ik _ teren = (C.542 0.242 B =5 l 1.265 1.678 0.336 0.505 0.867 0. C.330 0.305 0.7 x B 2 ⎛ x B⎞ Valorile F⎜ .525 1.6 b) deformaţia într-un punct i la distanţa x de un dreptunghi încărcat uniform cu sarcina p = având centrul într-un punct k (fig.251 B =1 l 3.333 0.335 0.746 0. ⎟ pentru = 0 ÷ 20 şi = ÷ 5 sunt date în tabelul C.323 0.Pentru obţinerea valorilor zik_teren se analizează următoarele situaţii: a) deformaţia într-un punct la distanţa r faţă de o forţă concentrată P (fig.237 C-4 .490 0.315 0.038 0.406 0. l l 3 ⎝l l⎠ Tabelul C.469 0. C.7) se calculează cu relaţia: 2 1 1 − νs ⎛ x B ⎞ z ik _ teren = ⋅ F⎜ .446 0.424 0.508 0.322 0.2.500 0.2 x l B l F 0 1 2 3 4 ∞ 1 0.251 B =2 l 2.7) π ⋅ Es ⋅ r ( ) Figura C.929 0.246 B =4 l 1.249 B =3 l 1.

141 0. C-5 .063 0.111 0.083 0.196 0.091 0.063 0.059 0.125 - 0.124 0.163 0.125 - 0.056 0.167 0.100 0. i=1÷n cu ajutorul cărora se determină ordonatele în diagramele de forţă tăietoare şi moment încovoietor.143 0.056 0.164 0.193 0.124 - 0.143 0.123 - Înlocuind valorile δ ik în sistemul de ecuaţii (D.050 0.050 0.167 0.199 0.197 0.067 0.077 0.5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 0.077 0.1) se pot determina valorile Ri.142 0.200 0.091 0.200 0.167 0.059 0.125 - 0.053 0.067 0.083 0.125 0.140 0.200 0.143 0.166 0.100 0.111 0.143 0.071 0.165 0.071 0.053 0.

ANEXA D CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER Metoda Hetenyi Efectul unei forţe concentrate pe un radier flexibil se amortizează relativ rapid. •se calculează raza rigidităţii efective cu relaţia: D L=4 (D. -se aplică pe margine.3) (E. Z’3.2) r 4 ⎢ ⎝L⎠ ⎥ ⎢ L ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ ⎛ r ⎞⎤ Z'3 ⎜ ⎟ ⎥ ⎢ N ⎛r⎞ ⎝ L ⎠⎥ M t = − ⎢μZ 4 ⎜ ⎟ + (1 − μ) r 4⎢ ⎥ ⎝L⎠ ⎢ L ⎥ ⎣ ⎦ NL2 ⎛ r ⎞ Z3 ⎜ ⎟ 4D ⎝L⎠ unde: r distanţa de la punctul considerat la încărcare Z3. cea mai bună formulare este cea în coordonate polare. momente încovoietoare şi forţe tăietoare egale şi de semn contrar cu cele calculate.1) ks iar zona de influenţă a încărcării din stâlp se consideră egală cu 4L.4) (D. în marea majoritate a situaţiilor este suficient să se considere o distanţă definită de două rânduri de stâlpi faţă de punctul considerat.7) 4L ⎝L⎠ Când marginea radierului se găseşte în zona de influenţă r. Suprapunând zonele de influenţă se poate determina efectul într-un punct al tuturor încărcărilor concentrate transmise de stâlpi. D-1 .2 •Forţa tăietoare pe unitatea de lăţime de radier poate fi determinată cu ajutorul relaţiei: N ⎛r⎞ Q=− Z' 4 ⎜ ⎟ (D. Din moment ce efectul unei încărcări se transmite radial prin radier. resimţindu-se asupra unei arii reduse din jurul ei. -se utilizează mai departe ipoteza grinzilor pe mediu Winkler. Z4 şi Z’4 funcţii de r/L a căror variaţie este prezentată în figura D. ca încărcări.6) M y = M r sin 2 θ + M t cos 2 θ unde: θ unghiul definit în figura D. •se calculează momentul pe direcţie radială Mr. Deoarece zonele de influenţă nu sunt foarte mari. se aplică următoarele corecţii: -se calculează momentele încovoietoare şi forţele tăietoare perpendicular pe marginea radierului în ipoteza că radierul ar fi infinit de mare. pe direcţie tangenţială Mt şi săgeata z a radierului: ⎡ ⎛ r ⎞⎤ Z'3 ⎜ ⎟ ⎥ ⎢ N ⎛r⎞ ⎝ L ⎠⎥ M r = − ⎢ Z 4 ⎜ ⎟ − (1 − μ) (D.1 •se trec momentele din coordonate polare în coordonate carteziene: M x = M r cos 2 θ + M t sin 2 θ z= (D. Etapele calculului sunt următoarele: •se determină înălţimea h a radierului în secţiunile critice la forţă tăietoare şi se calculează rigiditatea cilindrică D.5) (D.

Ecuaţiile depind de poziţia nodului de calcul în reţeaua de discretizare. momentele încovoietoare şi forţele tăietoare pentru fiecare stâlp se suprapun şi se obţin valorile finale totale ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare.1 Figura D.2 Metoda diferenţelor finite Presiunile de contact cu terenul şi eforturile secţionale în radierele flexibile.3b÷D.8) D ∂x 4 ∂x 2 ⋅ ∂y 2 ∂y 4 Pentru rezolvare se consideră puncte dispuse în nodurile unei reţele pătratice. în fiecare nod. Coeficienţii deplasărilor fiecărui nod în funcţie de poziţia faţă de nodul de calcul. D-2 .8). având în vedere expresiile derivatelor parţiale.3a. după cum se prezintă în ecuaţiile (D. la interdistanţe d. Figura D.14). pe planul median al plăcii radier. În cazul unei forme dreptunghiulare în plan a radierului. sunt prezentaţi în figurile D.8) şi utilizând metoda diferenţelor finite. ecuaţiile cu diferenţe finite care aproximează.•în cele din urmă. ecuaţia diferenţială (D. ∂ 4z ∂ 4z ∂ 4z q − ksz + 2⋅ + = (D. notaţi cu indici după punctele cardinale conform figurii D. se stabilesc.3g.9)÷(D. aşezate pe medii deformabile de tip Winkler pot fi determinate ţinând seama de ecuaţia diferenţială a suprafeţei lor mediane deformate redată de expresia (E.

10) D-3 . Cazul din figura D.Figura D.3c: 19 z a − 8( z e + z s + z v ) + ( − 6 + 2 ν ) z n + 2 ( z se + z sv ) + ( 2 − ν )( z nv + z ne ) + + z ee + z ss + z vv = qd 4 + Qd 2 D (D.3b: = qd 4 + Qd 2 D 20z a − 8(z n + z e + z s + z v ) + 2(z ne + z se + z sv + z nv ) + z nn + z ee + z ss + z vv = (D.9) Cazul din figura D.3.

Metoda reţelei finite În această metodă radierul este discretizat într-un număr de grinzi cu rezistenţă la încovoiere şi torsiune (fig.5(1 − ν 2 ) z vv = qd 4 + Qd 2 D (D. Exprimându-se ecuaţiile diferenţiale pentru toate nodurile reţelei se obţine un sistem de ecuaţii care.4).14) În relaţiile (D. considerând o fâşie pe direcţia e-v. este folosită pentru a lua în considerare voalarea plăcii.3f: ( 7 . se scrie: M x = M ' x + νM ' y (D. Figura D.14) prin q se înţelege reacţiunea terenului pe unitatea de arie iar Q este forţa concentrată în punctul a.3d: (8 − 4ν − 3ν 2 )z a + (−4 + 2ν + 2ν 2 )(z e + z v ) + ( −6 + 2ν )z s + (2 − ν )(z se + z sv ) + + z ss = qd 4 + Qd 2 D (D.12) Cazul din figura D.9)÷(D. se poate exprima momentul încovoietor pentru un punct interior ca: D M e − v = − [(z e + z v − 2z a ) + ν(z n + z s − 2z a )] (D. 5 − 4 ν − 2 . D.5 ν 2 ) z a + ( − 3 + 2 ν + ν 2 ) z v + ( − 6 + 2 ν ) z s + ( − 4 + 2 ν + 2 ν 2 ) z e + + ( 2 − ν )( z se + z sv ) + z ss + 0 .3e: 18z a + ( −6 + 2ν)(z n + z e ) − 8(z s + z v ) + 2(1 − ν) z ne + (2 − ν)(z se + z nv ) + 2z sv + + z ss + z vv = qd 4 + Qd 2 D (D. fără influenţa momentului pe direcţia y M’y momentul încovoietor pe direcţia y. caracterizată de modulul de forfecare G.Cazul din figura D.5(1 − ν 2 )(z ss + z vv ) = qd 4 + Qd 2 D (D. conduce la obţinerea tasărilor în fiecare nod. fără influenţa momentului pe direcţia x Astfel.3g: (3 − 2ν − ν 2 )(−z a + z s + z v ) + 2(1 − ν 2 )z sv + 0.4 D-4 . În terminologia elementelor finite. Utilizând relaţiile din Teoria Elasticităţii. Rezistenţa la torsiune.11) Cazul din figura D.15) unde: Mx momentul încovoitor pe o fâşie unitară pe direcţia x M’x momentul încovoietor pe direcţia x.16) d2 Precizia utilizării metodei diferenţelor finite depinde de desimea reţelei de noduri considerate. prin rezolvare.13) Cazul din figura D. metoda reţelei finite foloseşte elemente neconforme deoarece compatibilitatea între deformaţiile elementelor este asigurată numai în noduri. După ce se află tasările se poate calcula momentul încovoietor pe fiecare direcţie.

5 prezintă un exemplu de analiză în care radierul este discretizat printr-un element de tip placă. Nodurilor structurii li se atribuie un număr de grade de libertate în funcţie de tipul analizei. În acest caz gradele de libertate sunt o translaţie pe direcţie verticală (tasarea) şi două rotaţii (după axele din plan).Metoda elementelor finite Această metodă transformă problema radierelor pe mediu Winkler într-o analiză matricială a structurii. Figura D. Radierul este modelat printr-un set de elemente interconectate la noduri. iar pământul printr-un mediu Winkler. ci să cuprindă şi restul structurii. în timp ce pământul se modelează prin resoarte izolate. Discretizarea radierului poate să nu fie doar izolată. Figura D.5 D-5 .

.. + p1 A i α ni + ... ξ − y)dηdξ pentru încărcările discrete piAi..1) α ij = 1 − ν s2 1 ⋅ . yi.1). y) = ∫∫ p(η ⋅ ξ) ⋅ α(η − x . aproximarea diagramei continue de presiuni pe teren este cu atât mai bună cu cât numărul suprafeţelor dreptunghiulare prin care se discretizează suprafaţa de fundare este mai mare. se alcătuieşte sistemul de ecuaţii (F... i=1÷n. i=1÷n. + p1j A j α jj + .ANEXA E CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER .se împarte suprafaţa de fundare în n suprafeţe dreptunghiulare mici Ai..2) unde: xi. + p1 A i α ji + ... punând condiţia ca toate tasările sa fie egale cu unitatea: z 1 = 1 = p1 A 1α 11 + .i≠j 2 πE s ( xi − x j ) + ( yi − y j ) 2 1 − ν s2 ω ( Li / Bi ) ⋅ α ii = Bi πEs (E. . + p1j A j α 1 j + . Figura E.. + p1 A i α 1i + .. + p1 A n α jn 1 i n z n = 1 = p1 A 1α n1 + .1)..utilizând expresia generală z( x . xj.. + p1 A n α1n 1 i n z i = 1 = p1 A 1α i1 + ... + p1 A i α ii + . yj sunt coordonatele punctelor i şi j Li şi Bi reprezintă laturile lungă. presiunea distribuită pe teren din acţiunea unei încărcări verticale (N) având excentricităţile (ex) şi (ey) (fig.. se obţine în modul următor: .. E-1 . + p1j A j α nj + .. + p1 A n α nn 1 i n unde: (E.BOUSSINESQ Metodă hibridă de calcul pentru radierele rigide În cazul radierelor rigide. respectiv scurtă ale dreptunghiurilor de suprafaţă Ai.1 Valorile coeficientului de formă (ω) se iau din tabelul E..1 în funcţie de raportul (Li/Bi). pe care acţionează presiunea distribuită pi. + p1j A j α ij + .. ale căror deplasări verticale sunt exprimate de relaţia z=z0+θyx+θxy. + p1 A n α in 1 i n z j = 1 = p1 A 1α j1 + .. E...

1). {ksi}: i pi k si = = pi (E. se determină presiunile pi. plim variază liniar între ppl pe conturul radierului şi o valoare pv. în teren încep să apară zone plastice dacă pi ≥ ppl. corespunzătoare centrului de greutate al suprafeţei radierului.4).322 ∑p A = ∑k i i 1 n 1 n 1 n 1 n n n si z i A i = N = z o ∑ k si A i + θ y ∑ k si A i x i + θ x ∑ k si A i y i 1 n 1 n 1 n n n n ∑ p i A i x i = ∑ k si z i A i x i = N ⋅ e x = z o ∑ k si A i x i + θ y ∑ k si A i x i2 + θ x ∑ k si A i y i x i ∑p A y = ∑k i i i 1 1 si (E. permit calculul presiunile pi în orice punct pe suprafaţa de fundare.3) zi = 1 Cu valorile {ksi} astfel determinate. De la un anumit nivel de solicitare. a) Încărcarea centrică Încărcarea totală critică are valoarea Pcr=pcrA în care A este aria totală a bazei radierului.6) Pentru a ţine seama de faptul că presiunile repartizate de radier nu pot depăşi presiunile limită de cedare locală a terenului. în zona interioară a bazei radierului. după cum urmează: • valorile z 0 . Presiunea pv se calculează conform relaţiei: pv=3ppl–2pcr (E. condiţiile de echilibru static al radierului: Tabelul E.1 5 1. ţinând seama de relaţia z=z0+θyx+θxy.1 2 3 4 Li/Bi 3. i=1÷n. că presiunea limită maximă la care terenul cedează local. în care se introduc coeficienţii de pat ksi cu valorile proprii fiecărui punct i. Presiunea limită la care în pământ se produce cedarea se determină în funcţie de poziţia punctului de aplicare a încărcării N.542 ω Coeficienţii de influenţă de tipul (αij) sau (αii) se calculează cu expresiile (E.4) z i A i y i = N ⋅ e y = z o ∑ k si A i y i + θ y ∑ k si A i x i y i + θ x ∑ k si A i y i2 1 1 1 1 n 1 n 1 n Din rezolvarea sistemului (E. • cu relaţia z = z 0 + θ 0 ⋅ x + θ 0 ⋅ y se stabilesc valorile deplasărilor verticale ale radierului în 0 y x punctele i.525 2. • cu expresia z( x . se scriu.867 1. introduse în relaţia x y 0 z=z0+θyx+θxy. se procedează la rezolvarea sistemului de ecuaţii (E. ( θ 0 ) şi ( θ 0 ) care.5) pi = ksi zi Presiunile distribuite (pi) corespund deformaţiilor terenului.2). Soluţia { p1 } a sistemului (E.406 1. ca mediu discret modelat prin resoarte. ξ − y)dηdξ . i=1÷n.1) reprezintă rigiditatea resoartelor Winkler. sunt mai mari pe conturul i radierului şi mai reduse spre mijlocul suprafeţei de fundare. cunoscând valoarea k si = p1 şi tasarea locală (zi) din expresia: i (E. b) Încărcarea excentrică Se admite. rezultate din rezolvarea sistemului (E. θ 0 şi θ 0 obţinute în prima etapă de rezolvare a sistemului (E.4) rezultă valorile ( z 0 ). y) = ∫∫ p(η ⋅ ξ) ⋅ α(η − x . în mod aproximativ. E-2 .4) reprezintă situaţia y x 0 în care pe suprafaţa de fundare apar puncte de cedare locală a terenului. Valorile presiunilor ( p1 ).

în toţi termenii sistemului de ecuaţii (E.10) Se plafonează valorile ksi în funcţie de pc.7) pi > pc.9). se anulează termenii corespunzători din sistemul (E.fie nu se poate obţine condiţia de echilibru global .Si în cele trei ecuaţii din sistemul (E. Calculul continuă.i. Se calculează: S i = ∑ p c .i (E.i ⋅ A i (E. Cu aceste corecţii rezolvarea sistemului de ecuaţii furnizează valorile z1 . Pentru noile valori pi se verifică condiţiile (E. prin iteraţii succesive.7). E-3 .i reprezintă presiunea limită corespunzătoare ariei Ai.i=0.8) pi < 0 (E. determinată prin interpolare liniară între valoarea ppl şi pv.9).7) nu va putea fi îndeplinită pe un număr suficient de suprafeţe Ai astfel încât: . se introduce pi=pc.4). În ambele situaţii se produce pierderea generală de stabilitate a terenului de fundare aflat sub radier prin refulare laterală. până când pentru toate suprafeţele „active” Ai se îndeplineşte condiţia (E.9) unde: pi reprezintă presiunea corespunzătoare ariei Ai pc. fenomen însoţit de tasări şi rotiri excesive ale fundaţiei. Dacă încărcarea N este mare şi / sau cu excentricităţi mari.Valorile presiunilor pi se pot situa în unul din următoarele cazuri: 0 < pi ≤ pc.8) şi (E.4). Pentru toate suprafeţele Ai la care s-a îndeplinit condiţia (E. θ1 şi θ1 ale primei o x y iteraţii. în funcţie de poziţia centrului ariei Ai şi punctul de aplicare al forţei exterioare N.4).i (E. se pot calcula eforturile secţionale în secţiunile caracteristice ale radierului.i plim. Pentru toate suprafeţele Ai pentru care este îndeplinită condiţia (E.8).fie suprafaţa activă se reduce sub 50%.7)÷(E.9) şi se reia procedura prezentată anterior pentru toate suprafeţele Ai care îndeplinesc relaţiile (E. Cunoscând distribuţia finală a presiunilor la contactul radier general teren de fundare.i şi se corectează încărcarea exterioară la valoarea N’=N . condiţia (E.9plim.

care ţin cont şi de deformaţiile fundaţiei. presiunile pe terenul de fundare pot fi determinate cu (F2) sau (F2’): 2⋅N p max = (F. presiunea maximă pe teren se poate calcula cu (F.1 nu sunt realizate.2) 3⋅d ⋅ B L M unde: d = − X 2 N (F. Dacă fundaţia este solicitată cu momente încovoietoare pe ambele direcţii principale. unde p1. N 6⋅M 6 ⋅ MY p1. p4 reprezintă valorile presiunilor la colţurile tălpii fundaţiei.1). Dacă condiţiile minimale privind rigiditatea fundaţiei izolate stabilite conform tabelului F.1).2’) N. MX şi MY reprezintă valori ale solicitărilor la nivelul tălpii fundaţiei.1) L ⋅ B L ⋅ B L ⋅ B2 Dacă fundaţia este solicitată cu moment încovoietor pe una din direcţiile principale şi talpa fundaţiei se desprinde de pe teren.3) N p max = μ L⋅B unde: μ rezultă din tabelul F. Calculul presiunilor pe talpa fundaţiei în cazurile în care aceasta nu se desprinde de pe teren se poate face cu relaţia (F.1 funcţie de excentricităţile relative ēx şi ēy MX unde: ex = N⋅L MY ey = N⋅B pmax este presiunea maximă pe terenul de fundare.). Presiunile pe terenul de fundare sunt determinate în ipoteza distribuţiei liniare a eforturilor unitare pe talpa fundaţiei.3): (F.2’) 2⋅ N p max = 3⋅d ⋅ L B M unde: d = − Y 2 N În relaţiile (F. 4 = ± 2 X± (F. se vor utiliza metode de calcul mai complexe.ANEXA F CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN ALE FUNDAŢIILOR IZOLATE DE FORMĂ DREPTUNGHIULARĂ Valorile presiunilor calculate conform Anexei F se pot utiliza pentru verificarea terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale şi pentru determinarea solicitărilor în fundaţie (momente încovoietoare etc.2) şi (F.…. F-1 . (F.

90 1.86 3.79 3.87 4.12 1.60 1.72 1.93 4.64 4.21 2.30 1.84 0.08 3.58 3.27 2.83 5.02 2.90 1.21 4.14 2.34 3.41 2.48 1.02 2.02 2.44 3.50 2.11 1.21 2.22 3.5 4.30 2.54 1.96 2.78 1.14 2.60 1.16 4.78 1.07 4.42 1.60 1.54 1.72 1.42 1.29 2.84 1.90 1.51 2.30 1.21 2.66 1.36 1.84 1.54 1.99 5.60 3.85 2.78 1.29 5.44 3.66 1.24 1.96 2.72 1.72 2.96 2.66 2.56 2.91 4.54 1.02 2.03 4.65 3.04 4.02 2.81 2.13 0.91 3.48 2.02 3.66 1.15 4.84 1.82 2.73 3.48 2.50 4.34 2.24 1.02 2.05 4.04 0.08 2.35 3.41 2.28 3.48 1.27 0.08 2.29 2.57 2.33 0.34 2.78 1.92 3.69 4.90 2.14 2.43 4.36 1.56 2.27 2.66 1.18 1.54 3.08 2.80 2.66 1.70 2.60 1.29 0.19 4.95 4.32 3.80 2.14 2.99 2.01 1.21 3.14 2.49 3.60 1.98 4.32 0.17 3.02 2.90 1.41 2.0 1.55 4.59 4.68 3.67 2.45 2.62 3.78 1.83 2.72 1.1 0.08 2.90 1.98 0.93 3.27 2.52 3.36 1.42 4.48 2.02 0.32 4.58 2.62 3.89 3.50 2.20 3.12 0.48 1.36 1.22 2.71 3.09 3.78 1.15 0.66 1.78 1.09 1.44 2.36 3.12 1.72 1.78 1.06 0.72 1.42 2.10 3.00 3.83 2.33 3.60 1.08 2.24 1.28 2.42 3.72 1.41 4.69 0.90 3.19 0.22 2.96 2.95 3.08 0.63 2.60 2.21 2.13 0.03 3.84 1.38 3.34 2.73 4.54 1.03 0.79 3.06 1.72 1.66 1.43 2.96 2.96 2.85 4.63 2.04 1.84 5.02 2.41 3.08 2.06 1.30 0.27 3.27 2.05 0.45 5.08 1.72 1.76 2.18 0.09 3.10 4.41 2.28 4.48 2.96 2.64 2.74 2.90 1.00 0.08 2.56 0.19 3.86 2.03 0.62 5.42 1.34 2.10 0.84 1.28 2.18 1.55 2.30 4.42 1.41 2.00 1.48 2.88 Z=0.15 2.47 3.45 0.71 2.21 2.62 2.78 1.70 4.13 5.79 0.66 1.28 0.00 0.22 0.42 2.42 1.72 2.84 4.66 1.23 3.11 0.84 1.60 1.ēx/ēy 0.15 5.04 3.73 2.99 3.30 1.25 3.06 1.02 2.20 0.78 1.10 0.90 1.87 2.96 2.08 2.73 3.21 2.60 1.75 2.01 3.54 1.90 1.67 2.84 1.09 0.12 3.30 1.05 1.57 3.46 3.21 2.31 3.15 2.56 2.53 2.54 1.04 3.78 2.89 2.26 0.08 2.75 3.84 1.91 4.60 1.15 2.72 1.78 2.34 2.27 2.03 4.23 0.05 0.11 F-2 .31 0.55 2.23 4.11 3.46 3.54 1.02 2.84 1.36 2.02 2.64 2.02 2.84 1.36 2.34 ēx/ēy 0.48 1.07 1.90 1.80 2.72 1.14 2.66 1.30 1.25 0.52 3.42 0.42 1.36 1.59 2.09 Tabelul F.18 1.14 2.68 2.84 1.90 1.14 2.02 1.18 1.14 2.13 3.18 3.18 0.22 3.55 2.08 2.34 2.78 1.57 3.96 2.36 1.24 1.93 4.68 3.54 1.08 2.63 3.17 0.92 3.13 3.48 1.03 1.75 3.16 3.49 2.38 2.28 2.27 2.60 1.14 0.42 1.35 2.24 1.01 0.48 1.27 3.75 2.30 0.96 3.10 0.66 1.29 4.37 2.72 1.00 1.36 4.16 0.42 1.71 3.72 2.21 2.06 3.04 0.37 3.34 2.48 1.95 3.45 4.90 1.41 2.22 2.66 2.51 3.07 0.17 4.48 1.01 0.96 2.96 Z=1.31 3.48 1.96 4.54 1.96 2.99 3.08 0.21 2.07 0.78 1.21 0.24 0.56 4.64 2.84 1.60 1.29 0.47 2.30 1.12 1.66 1.82 4.02 0.06 0.08 2.36 1.57 2.90 1.09 4.98 5.

66 4.50 3.87 2.18 0.63 2.05 3.33 4.40 3.08 2.49 2.17 3.79 4.02 4.92 4.52 4.64 2.14 0.28 2.41 2.24 2.98 0.24 0.96 5.01 5.99 3.03 4.55 2.34 2.18 4.45 2.62 3.46 6.25 3.79 6.35 2.31 0.96 2.64 3.86 5.16 0.33 3.16 5.20 0.34 2.56 2.33 0.71 2.62 4.42 5.91 4.57 2.96 2.99 0.1.18 5.90 2.82 2.84 5.15 0.62 3.57 3.21 2.98 3.29 3.30 0.54 5.05 0.68 3.78 1.43 4.96 5.41 2.07 0.73 4.14 0.91 4.01 5.51 2.41 2.42 2.93 6.41 3.39 4.28 3.06 5.28 0.48 5.17 6.00 0.15 2.33 4.19 0.65 3.72 1.16 0.73 6.53 3.10 3.20 3.23 3.97 3.26 5.64 5.03 5.62 3.97 5.65 3.94 5.15 4.66 5.51 2.18 4.89 2.14 4.64 2.25 4.68 3.03 4.36 5.13 3.47 4.27 0.44 5.27 2.11 3.68 2.15 2.21 3.18 0.66 5.29 4.63 4.80 2.84 1.09 5.48 2.01 0.29 3.81 5.16 2.35 4.21 4.25 0.71 2.17 2.19 5.32 6.93 3.17 0.62 3.97 3.50 3.91 2.23 0.28 3.57 5.62 5.87 6.80 3.52 3.55 3.48 2.15 5.78 5.55 3.27 2.16 1.21 2.74 3.39 3.74 3.76 2.31 4.34 ēx/ēy 0.01 3.14 1.38 3.52 3.76 3.88 4.13 0.61 4.66 2.17 0.28 2.22 2.18 3.32 0.21 0.56 6.83 6. (continuare) 0.90 1.80 3.72 2.58 2.69 4.20 0.02 2.14 2.28 3.27 2.74 3.72 2.50 3.90 1.23 5.02 2.06 6.02 2.02 2.05 4.08 3.47 4.19 0.41 2.47 2.04 0.30 3.71 2.07 3.62 3.81 2.86 4.27 2.21 2.23 0.12 0.96 2.19 5.29 4.15 2.55 4.35 3.08 2.07 3.07 3.03 0.16 4.74 3.13 1.21 2.98 5.89 2.63 2.57 2.5 5.75 2.02 4.80 2.87 4.56 2.94 5.22 0.82 3.38 3.99 3.78 5.36 4.38 3.07 3.64 2.54 5.46 0.43 2.63 2.55 2.84 1.33 0.18 3.53 2.35 5.11 0.08 2.14 2.24 F-3 .15 0.95 4.04 3.53 4.17 3.08 2.09 0.44 4.45 4.62 4.55 Z=0.21 2.08 6.47 5.81 6.99 3.96 2.79 4.34 2.80 2.49 4.85 0.95 3.57 5.44 4.39 3.23 0.44 2.42 2.90 1.30 4.08 4.90 1.07 3.34 2.14 4.51 3.89 5.02 6.98 3.30 4.97 4.89 2.36 2.70 2.12 0.70 4.63 2.78 2.85 2.89 2.63 4.04 0.08 2.98 3.88 4.06 2.72 2.47 4.22 0.18 3.53 3.12 1.46 3.63 2.47 4.37 2.28 2.96 2.15 4.88 2.88 4.10 0.64 3.15 1.79 2.13 0.18 3.17 0.14 4.80 2.18 4.74 2.60 2.72 6.88 4.38 3.48 2.72 2.17 3.28 5.66 2.59 2.11 4.00 4.63 4.79 2.80 2.58 4.27 2.78 1.28 3.48 2.08 2.17 3.77 4.15 4.22 0.35 5.92 3.14 2.18 2.83 2.21 2.09 3.28 3.69 0.34 2.07 3.50 2.72 2.56 2.79 4.55 2.14 2.02 2.19 2.41 3.21 2.35 2.78 3.62 3.01 4.11 5.38 3.50 3.40 3.08 2.31 4.62 2.88 2.28 3.25 0.75 3.01 4.29 4.89 2.22 2.73 2.56 2.39 6.23 Tabelul F.61 5.99 3.56 2.67 2.41 2.29 2.ēx/ēy 0.41 2.86 2.31 3.79 2.14 6.14 2.92 3.78 3.80 6.29 0.48 2.18 3.87 4.30 2.02 0.61 4.31 5.44 3.35 4.98 4.48 2.08 0.21 0.34 2.30 3.79 4.16 5.76 3.96 2.06 0.38 2.29 5.75 3.51 3.36 5.20 2.02 2.21 0.08 3.38 5.92 6.00 4.78 5.61 3.02 3.84 1.26 0.17 3.02 5.

54 3.01 5.68 3.36 5.73 3.25 0.85 3.18 5.12 3.15 4.02 6.82 3.25 2.70 4.ēx/ēy 0.81 4.49 3.34 3.83 6.82 4.26 5.10 4.73 4.55 4.05 4.19 5.84 4.22 3.51 3.30 0.57 5.04 3.67 2.84 5.86 5.03 3.08 3.26 0.19 5.28 4.89 5.62 3.42 3.15 0.11 5.62 3.98 5.29 4.83 5.25 6.46 6.66 4.79 0.45 4.04 4.28 0.25 4.19 4.11 0.33 0.99 3.34 F-4 .60 3.96 4.69 4.32 0.31 0.70 4.36 4.01 0.29 0. (continuare) 0.75 2.09 4.36 3.52 3.71 3.18 3.17 4.49 4.88 5.91 4.57 5.46 6.50 4.08 0.1.54 5.16 5.03 4.98 5.13 0.23 0.92 3.24 0.52 0.19 0.17 0.39 4.21 4.09 5.07 4.58 3.13 5.78 6.19 3.09 0.61 5.18 3.79 5.25 0.93 6.56 4.31 5.29 3.55 4.73 3.53 4.52 4.09 3.30 4.79 0.29 5.79 3.84 4.95 4.04 5.47 5.32 6.06 5.33 0.27 3.71 3.43 4.42 3.14 6.32 0.42 4.84 5.75 3.26 2.78 4.26 0.80 6.00 0.81 6.17 3.00 6.78 4.16 4.22 3.05 0.28 3.75 3.21 4.36 5.23 4.96 4.93 4.45 5.41 4.47 3.93 4.16 0.62 4.06 6.78 2.68 3.86 2.06 0.52 3.62 5.69 4.30 3.00 3.27 2.23 5.69 Tabelul F.16 4.44 5.72 6.73 4.83 2.54 5.73 5.91 4.35 4.87 3.11 4.13 4.07 0.28 5.94 5.35 5.02 5.87 6.03 5.64 4.17 6.69 4.44 3.58 4.99 5.98 4.10 0.34 3.48 5.38 5.42 5.38 3.02 0.63 3.66 5.95 4.95 3.01 6.13 3.90 2.32 4.29 4.94 5.96 4.29 4.43 4.45 4.03 0.12 0.56 0.32 3.92 6.25 6.36 4.41 3.56 3.18 0.46 3.79 6.33 0.37 3.39 0.04 0.14 0.51 6.31 0.28 3.29 6.17 5.99 5.64 5.03 4.52 6.66 5.08 4.27 ēx/ēy 0.85 5.30 3.22 0.15 5.86 3.79 3.08 6.63 4.25 6.31 3.20 0.98 5.59 4.23 6.65 3.57 3.27 0.21 0.27 3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->