P. 1
Poesis International 5

Poesis International 5

|Views: 20,592|Likes:
Published by Razvan Tupa
Poesis International nr 5
3 DUMITRU PĂCURARU
4 CLAUDIU KOMARTIN - Viszerale Reaktion
5 IOAN ES. POP - Adevăruri din viitor
TADEUSZ ROżEWICZ
7 Supravieţuitor Cine este poet
8 Omul nou Poem o frunză tocmai a căzut pe pămant
9 Printre multiple indeletniciri Poezia mea
ANGELA MARINESCU
10 Poemul cel mai de jos
11 das Gedicht von ganz unten
CONSTANTIN VIRGIL BĂNESCU
14 Geanta Femeia kartari
15 kartari svapna svapna svapna
16 ocheadă ocheadă ocheadă jagrat (casa) svapna-gata svapna (ithyphalli)
17 svapna (floarea cu o singură petală) kartari (nu şi nu) zidul de mătase camera copilăriei mele
blandeţea mea
18 NICOLETA CLIVEŢ - Poezia – cea mai blandă dintre morţi
LADIK KATALIN
21 Nyari felhő Konnyek Rovidhullamok Viz alatti mosoly Uveg Orokke valosag A csira Jel
Boldogsag Nor de vară Lacrimi Unde scurte Zambet sub apă Sticlă Eternitate Germene Semn
Fericire
22 Het orszag Nem ho Egi kormok Gombvillam Hordoban szőtt A szel es a szuka Șapte țări
Nu zăpadă Gheare cerești Fulger globular Țesută in butoi Vantul și cățeaua
23 JEAN GIONO - Omul care sădea arbori
27 AUREL PANTEA - Poeme
30 RADU VANCU - Guillaume poetul şi prietenul
VIRGIL MAZILESCU
38 El Mundo Ya No Habla Poema La Voz, La De Esta Nina Otro Pais, Otro Paisaje... Lumea a incetat
să vorbească Vocea aceasta a fetiţei Altă țară, alt peisaj
39 Poema Recordar Este Sabado Să-ți amintești această sambătă
40 FLORIN CARAGIU - Capătul lumii, sufletul
42 TEODORA COMAN - Paradoxul Penelopei
KUKORELLY ENDRE
45 Hallgat szepen ul Ascultă stă frumos
V. LEAC
47 meciul le match
48 GELLU NAUM - La isla (fragmento)
:TEFAN MANASIA - ANTWERPEN
53 Ploaia a umplut acoperişele Rememoreazămai rid Vezi flamingi lăsaţi de capul lor
54 N-am ţinut să văd varanul de Komodo Mi-a fost teamă că m-aş putea M-am topit ca Aş fi intrat
in librăria de pe Meir O mie de ani Pentru că ei au mutilat odinioară paraşutişti aliaţi coborau
negresa, doică faulkneriană Aici in dreptul coloanei
55 (Roses) (The Ideal Crash) (Instant Street) (Nothing Really Ends) ANEXA 1 - mall sonet
ANEXA 2 - motocicleta de lemn
56 CHRIS TANASESCU - Translocal Identities and Transnational Places. Notes on the Poetic Self
in the Global Age
IANCU LAURA
59 Minden gyaszlap kezdősora Primul rănd din orice anunţ de deces
60 Isten Emlek ima feloldozasert Fagypont Dumnezeu Amintire rugă pentru iertare ~ngheţ
61 COSMIN CÂRCIOVA -Voia (fragmente)
66 DAN-
88 OCTAVIAN SOVIANY - Complexul paraginei
90 CLAUDIU KOMARTIN - Dragan Jovanović Danilov. Ritualizările viziunii
DRAGAN JOVANOVIć DANILOV
91 Jedan miran pogled O privire calmă
92 EMILIAN GALAICU-PĂUN
Portretul artistului nepereche in chip de mulţime
SZALMA REKA
98 Karjaidban
99 Vasznak Valtozatok
ANA BLANDIANA
100 De-a voinţa Din ce in ce mai străină Z vůle nejvyššiho Čim dal vic jako cizinka
101 Rugăciune Secolul nostru E noaptea Modlitba Naše stoleti To je ta noc
102 FELIX NICOLAU - Performatism Won’t Call a Spade a Spade
105 Editura Herg Benet
108 Patru tineri poeţi romăni traduşi în limba germană de Ernest Wichner
GABRIEL DALI:
108 bei dir zu hause selbstportrat in casa ta autoportret
109 lampa distrugerea aprilie die lampe vernichtung april
VAL CHIMIC
110 *** cu koaie, mama
111 *** mit eiern, mutter
MIHAIL VAKULOVSKI
112 Paşii taţilor noştri * * * * poemul tău – tău
113 Die Schritte unserer Vater BERTOLT BRECHT dein – dein gedicht
114 ANDREI DOSA
114 theorist
115 și puful ei blond und ihr blonder flaum
116 NAOMI IONICĂ - O nouă lectură a Tinărului Ulise
146 MIRIAM VAN HEE
131 polonia sau austria new york vorbe la pas Ţară străină
MESTYAN ADAM
134 Tot mai gri Improvise! Bătrani
135 La Nil Şi incă
GANKHANANI MOFFAT MOYO
137 When Songs Cease Cand incetează cantecele
138 The Poem to Write Poemul de scris
140 ANGELA MARINESCU
MATEI GAVRIL
141 Halucinaţie Comunicare Concert
Poesis International nr 5
3 DUMITRU PĂCURARU
4 CLAUDIU KOMARTIN - Viszerale Reaktion
5 IOAN ES. POP - Adevăruri din viitor
TADEUSZ ROżEWICZ
7 Supravieţuitor Cine este poet
8 Omul nou Poem o frunză tocmai a căzut pe pămant
9 Printre multiple indeletniciri Poezia mea
ANGELA MARINESCU
10 Poemul cel mai de jos
11 das Gedicht von ganz unten
CONSTANTIN VIRGIL BĂNESCU
14 Geanta Femeia kartari
15 kartari svapna svapna svapna
16 ocheadă ocheadă ocheadă jagrat (casa) svapna-gata svapna (ithyphalli)
17 svapna (floarea cu o singură petală) kartari (nu şi nu) zidul de mătase camera copilăriei mele
blandeţea mea
18 NICOLETA CLIVEŢ - Poezia – cea mai blandă dintre morţi
LADIK KATALIN
21 Nyari felhő Konnyek Rovidhullamok Viz alatti mosoly Uveg Orokke valosag A csira Jel
Boldogsag Nor de vară Lacrimi Unde scurte Zambet sub apă Sticlă Eternitate Germene Semn
Fericire
22 Het orszag Nem ho Egi kormok Gombvillam Hordoban szőtt A szel es a szuka Șapte țări
Nu zăpadă Gheare cerești Fulger globular Țesută in butoi Vantul și cățeaua
23 JEAN GIONO - Omul care sădea arbori
27 AUREL PANTEA - Poeme
30 RADU VANCU - Guillaume poetul şi prietenul
VIRGIL MAZILESCU
38 El Mundo Ya No Habla Poema La Voz, La De Esta Nina Otro Pais, Otro Paisaje... Lumea a incetat
să vorbească Vocea aceasta a fetiţei Altă țară, alt peisaj
39 Poema Recordar Este Sabado Să-ți amintești această sambătă
40 FLORIN CARAGIU - Capătul lumii, sufletul
42 TEODORA COMAN - Paradoxul Penelopei
KUKORELLY ENDRE
45 Hallgat szepen ul Ascultă stă frumos
V. LEAC
47 meciul le match
48 GELLU NAUM - La isla (fragmento)
:TEFAN MANASIA - ANTWERPEN
53 Ploaia a umplut acoperişele Rememoreazămai rid Vezi flamingi lăsaţi de capul lor
54 N-am ţinut să văd varanul de Komodo Mi-a fost teamă că m-aş putea M-am topit ca Aş fi intrat
in librăria de pe Meir O mie de ani Pentru că ei au mutilat odinioară paraşutişti aliaţi coborau
negresa, doică faulkneriană Aici in dreptul coloanei
55 (Roses) (The Ideal Crash) (Instant Street) (Nothing Really Ends) ANEXA 1 - mall sonet
ANEXA 2 - motocicleta de lemn
56 CHRIS TANASESCU - Translocal Identities and Transnational Places. Notes on the Poetic Self
in the Global Age
IANCU LAURA
59 Minden gyaszlap kezdősora Primul rănd din orice anunţ de deces
60 Isten Emlek ima feloldozasert Fagypont Dumnezeu Amintire rugă pentru iertare ~ngheţ
61 COSMIN CÂRCIOVA -Voia (fragmente)
66 DAN-
88 OCTAVIAN SOVIANY - Complexul paraginei
90 CLAUDIU KOMARTIN - Dragan Jovanović Danilov. Ritualizările viziunii
DRAGAN JOVANOVIć DANILOV
91 Jedan miran pogled O privire calmă
92 EMILIAN GALAICU-PĂUN
Portretul artistului nepereche in chip de mulţime
SZALMA REKA
98 Karjaidban
99 Vasznak Valtozatok
ANA BLANDIANA
100 De-a voinţa Din ce in ce mai străină Z vůle nejvyššiho Čim dal vic jako cizinka
101 Rugăciune Secolul nostru E noaptea Modlitba Naše stoleti To je ta noc
102 FELIX NICOLAU - Performatism Won’t Call a Spade a Spade
105 Editura Herg Benet
108 Patru tineri poeţi romăni traduşi în limba germană de Ernest Wichner
GABRIEL DALI:
108 bei dir zu hause selbstportrat in casa ta autoportret
109 lampa distrugerea aprilie die lampe vernichtung april
VAL CHIMIC
110 *** cu koaie, mama
111 *** mit eiern, mutter
MIHAIL VAKULOVSKI
112 Paşii taţilor noştri * * * * poemul tău – tău
113 Die Schritte unserer Vater BERTOLT BRECHT dein – dein gedicht
114 ANDREI DOSA
114 theorist
115 și puful ei blond und ihr blonder flaum
116 NAOMI IONICĂ - O nouă lectură a Tinărului Ulise
146 MIRIAM VAN HEE
131 polonia sau austria new york vorbe la pas Ţară străină
MESTYAN ADAM
134 Tot mai gri Improvise! Bătrani
135 La Nil Şi incă
GANKHANANI MOFFAT MOYO
137 When Songs Cease Cand incetează cantecele
138 The Poem to Write Poemul de scris
140 ANGELA MARINESCU
MATEI GAVRIL
141 Halucinaţie Comunicare Concert

More info:

Published by: Razvan Tupa on Jun 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/10/2013

pdf

text

original

CroniC{

Poesis interna\ional

iunie 2011

67

în diagonală spre laminator şi iese
afară. Zelda se ducea de obicei sin-
gură la slujbă, mă rog, fără mine, cu
fetele, cu Mihaela, o aşteptam în gar-
sonieră, privind peste pagină trans-
misiunea de la Patriarhie, zoomuri
pe Iliescu făcându-şi cruce… Acum
cu cine va fi mers? Din priza cu capac
atârnă un cablu negru, pierzându-se
prin pat şi perete. Aici conectează
doamna doctor Rosenzweig aparatul
pentru puncţie” (p.298).
Relaţia eroului principal cu mama
sa se construieşte între limitele unei
dualităţi necesare< Liviu este nevoit
să fie martorul vizual al degradării
trupeşti a celei care i-a dat viaţă,
dintr-o datorie filială de a o salva de
la pieire. Fragilitatea fizică – de o tri-
steţe uriaşă – a mamei sale este o do-
vadă a evoluţiei urgente a înseşi vieţii
lui Liviu, din care rădăcina vitală va
fi smulsă brutal într-un viitor nu foar-
te îndepărtat. Notaţiile pe marginea
acestui subiect au ceva din indiscreţia
duioasă a copilului fascinat de ma-
cabrul proximităţii morţii, de apro-
pierea înceată a liniştii finale< „Parcă
a mai pus ceva carne pe ea. Văzută
din spate, are pielea fină, umerii de-
licaţi, dar încă puternici, fesele din
nou rotunjite. Din faţă – sânii s-au
lăsat, dar am observat lucruri mai rele
la persoane de două ori mai tinere.
Doar picioarele i-au rămas subţiri.
[…]Am spălat-o pe cap ca pe copiii
mici. Prin părul rărit, strâns de apă,
craniul părea mititel şi fragil. Am
şamponat-o şi am clăbucit-o. Am clă-
tit-o. Apoi am îmbăiat-o, cum s-a pu-
tut, pe restul corpului” (p.410).
Partea finală a romanului, cuprin-
zând inserţii diaristice ale persona-
jului-narator, reunite sub denumirea
de „Moleskine”, aduce completări
evenimentelor relatate anterior, aido-
ma unei umbre însoţitoare, relevantă
din punctul de vedere al conturului
iniţial al ideii. Liviu nu este doar fiul
îngrijorat, ci un bărbat care trebuie
să decidă ce relief va da vieţii lui de
acum încolo, şi care e predispus la
reverii salvatoare ori la subtile eschi-
vări sociale< „Mă plimbam pe străzi,
intram în vorbă, priveam case,
maşini, oameni, aproape că mă

simţeam bine. Încă un pas şi-aş fi tre-
cut în lumea propriu-zisă. Dar ştiam
tot timpul că legăturile s-au rupt. Că
– foarte ciudat, pe pragul alienării –
însuşi prezentul nu e nimic altceva
decât nostalgie” (p.430). Aceste frag-
mente introspective, rezultat al unor
tonice resurse empatice, se ţes în rit-
mul lent al romanului ca metode al-
ternative de identificare a eului per-
sonajului principal cu spaimele co-
mune ale cititorului. Chiar dacă po-
vestea „curge” într-un ritm deseori
exasperant de încet (însoţind cine-
matografic aşteptările, anxietăţile şi
chiar disperarea celui care simte mi-
rosul morţii), există totuşi în carte şi
pasaje de un umor amar ori sănătos,
cu rol decompensator. Remarc sub-
tilitatea autorului de a jongla cu idei-
le, cu sentimentele şi cu proporţiile
catastrofei într-un mod care-l face un
adevărat virtuoz în crearea de atmos-
feră . Aici intră, de exemplu, limbajul
frust, încărcat de ardelenisme savu-
roase< „Şoni-a’ mneu, bgetu’, înainte
de-a muri, să ertaţ’, să pcişa pi el. Vi-
nem să-l curăţ, cân’ mă vide cu li-
gheanu’ aşa să-nerva, strâga la mine,
să ertaţ’< «Lucreţă, du-te-n pcizda
mâne-ta!»” (p.439). Palierele com-
plementare ale poveştii, schimbarea
bruscă a registrului narativ şi prea-
plinul experienţelor din roman sunt,
deci, elementele fundamentale ale

acestui uriaş puzzle al vieţii pe care
autorul îl asamblează în faţa noastră.
Dacă ar fi să reproşez ceva cărţii,
aceasta ar fi faptul că romanul nu e
străin de anumite burţi neaşteptate,
care îi încarcă inutil arhitectura. Aş
numi aici unele discuţii (savuroase
din punct de vedere lingvistic, de alt-
fel) cu Artemiu, vechiul prieten, un
rătăcit al tranziţiei româneşti şi un
demn exponent al isteţimii brute. Ori
indigesta „conferinţă” filosofică, plic-
ticoasă şi complet irelevantă. Chiar
şi titlul romanului lasă loc unor in-
terpretări haotice, fiind vorba, de fapt,
despre asumarea în cheie personală
a unui fragment biblic, în cotloanele
căruia n-am să intru acum. Acest er-
metism aparent n-a făcut altceva de-
cât să stârnească în mintea cititorilor
o curiozitate legitimă, însă aceasta –
nefiind satisfăcută în totalitate – ră-
mâne într-o benignă suspensie a
raţionalului. Totuşi, nimic din toate
acestea nu par a ştirbi impresia de
ansamblu asupra romanului lui Ni-
migean. Pentru că dincolo de micile
(şi cu certitudine discutabilele) im-
perfecţiuni ale ambiţiosului produs
final, se remarcă lesne că modul de
construcţie a romanului e doar o pre-
lungire scriptică a felului în care se
naşte fiorul< un roman dens, aidoma
trăirilor eroului principal> un roman
lung, asemeni aşteptării fiului> în fine,
un roman complet şi complex, întoc-
mai ca viaţa pe care o cuprinde.
De aceea, o spun răspicat, Rădă-
cina de bucsaue o carte mare, fără
putinţă de tăgadă. O scriitură dintre
cele mai puternice ale ultimilor ani,
un roman al experienţelor-limită, o
meditaţie fascinantă asupra legături-
lor dintre noi şi dincolo.O carte a
emoţiei pure şi a felului în care fiecare
ştie s-o preţuiască, trăind-o.

(O. Nimigean, Rădăcina de bucsau,
ed. Polirom, 2010)

O. Nimigean

CroniC{

Poesis interna\ional

iunie 2011

68

Nu e prima dată
când Nicolae Ilies-
cu şi George Cuşnarencu scriu o carte
împreună. În 1991 apărea Dodecae-
dru, un pseudo-roman poliţist în care
tehnicile textualiste erau la vedere şi
la mare cinste. Dar Exilaţi în amintiri
nu e o carte de ficţiune. Cu cele două
nume pe copertă şi cu un asemenea
titlu, s-ar putea crede că e vorba, în-
tr-adevăr, de rememorări, de poveşti
despre tinereţea literară, de portrete
ale unor prieteni, rivali, confraţi. Dar
nu, cartea asta e în primul rând una
de interviuri, cel mai vechi fiind din
1983, iar cel mai recent din 2007. Si-
gur, din cuvintele adunate între co-
perte se construiesc poveşti, portrete,
amintiri, dar fragmentare şi unele
destul de fragile. Cei intervievaţi nu
aparţin doar lumii literare, unii sunt
actori, alţii pictori, ziarişti, unii parcă
nu au nimic important de spus, alţii

ar mai avea multe de adăugat. E destul
de trist să vezi că în 1983 Mihai Be-
niuc încă miza pe Mărul de lângă
drum şi era convins că el a scris pen-
tru oamenii simpli, care nu-l vor uita
niciodată. Iar Edgar Papu încă mai
era convins că protocronismul e o
prioritate în raport cu ideea de sin-
cronism. Adică, noi nu gâfâim în ur-
ma altora, ci putem câteodată lua star-
tul înaintea lor. Citind printre rânduri
unele dialoguri, vedem că disputa
dintre scriitori şi critici nu e o invenţie
recentă, ci parcă ar străbate uşor în-
treaga istorie literară. Din toată aceas-
tă polemică poate ar trebui să rămână
mai ales întrebarea< criticul literar este
cel care explică o operă sau cel care
impune nişte scriitori? Un posibil răs-
puns îl dă în altă parte Ovidiu S.
Crohmălniceanu< criticul literar ar
trebui să întreţină sentimentul valo-
rilor autentice. Din păcate, cele mai

multe interviuri sunt schematice, nici
întrebările nu par a fi foarte inspirate,
nici răspunsurile nu prea pot fi ur-
mate de alte întrebări mai incitante.
O notă aparte o fac scrisorile trimise
lui Nicolae Iliescu de Ovidiu S. Croh-
mălniceanu, la începutul anilor 90,
când mentorul prozatorilor optzecişti
se autoexilase în Germania şi, prin
ineditul lor, salvează cumva întregul.
Pe ansamblu cartea e dezamăgi-
toare, deşi are câteva pagini care mer-
ită reţinute. Partea cea mai importan-
tă o constituie interviurile, implicit
amintirile, care au o legătură directă
cu generaţia ’80> şi, de fapt, cred că
asta se aştepta de la o carte cu un
asemenea titlu, semnată de cei doi< să
aducă noi date despre istoria acestei
generaţii, singura generaţie literară
adevărată impusă în literatura
română postbelică. Dar strict legate
de acest subiect sunt doar câteva di-

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->