P. 1
Soiuri de Struguri Pentru Vinuri Rosii Superioare

Soiuri de Struguri Pentru Vinuri Rosii Superioare

|Views: 49|Likes:
Published by Iacob Bogdan

More info:

Published by: Iacob Bogdan on Jun 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/05/2013

pdf

text

original

Soiuri de struguri pt.

vinuri rosii superioare

Cultura soiurilor de struguri pt. vin are particularitati speciale, aceste fiind diferite de struguri pentru masa. De aceasta particularitate trebuie sa se tina cont incepnat cu alegerea portaloiului in vederea altoirii, continuand apoi cu celelate secvente tehnologice care trebuie aplicate diferentiat in functie de soiul cultivat si zona de cultura. In structura soiurilor pt. vin din romania ponderea cea mai mare o au soiurile pt. vin albe 76% urmate de cele pt. vin rosi 19,5% si cele pt. vinuri aromate 4,5%. Soiurile de calitate superioara ocupa suprafete mult mai mari comparativ cu soiurile pt. vinurile curente. Soiurile pt. vinuri rosi sunt raspandite mai ales in podgoriile si centrele viticole cu conditii favorabile si care au o indelungata traditie si experienta cum sunt : Valea Calugareasca, Tohani, Dealul Mare, Cotesti, Nicoresti, Dragasani, Samburesti, Segargea, Minis, Paulis, Vonju Mare, Tirol Lecas, Sarica-Niculicel etc. Soiurile pt. vinuri de calitate sunt mai bine reprezentate ( Burgund, Merlot, Cabernet, Pinor Noir, Feteasca Neagra). Cultura soiurilor rosi de calitate superioara impun scoaterea completa din perimetele nelimitate a hibrizilor producatori directi, mai ales in judetele din sudul tarii,m unde acestea detin suprafete insemnate. Grupa soiurilor pt. vinuri rosi superioare nu este foate numeroase, aici sunt reduse, soiuri care au o valoare deosebita, fiind insa cele mai cerute pe piata mondiala a vinului. Soiurile de aceasta grupa preizindat insusiri biologice foarte diferite ceea ce implica elaborarea unor tehnologii de cultura diferentiata, vigoarea este foarte diferita, si de vigoare scazuta in cazul soiului Pinor Noir pana la vigoare foarte mare in cazul soiului Feteasca Neagra. De asemenea potentialului de productie, epoca de maturare a strugurilor, pretabilitatea sa supra maturare, intensitatea coloranta difera foarte mult de la un soi la altul.

7 g/litru H2SO4. strugurele are marimea mijlocie. Este un soi foarte vechi. Arges. romanesc considerat soi dacic care provine din soiul feteasca alba. iar aciditatea mustului este de 4-4. Se amplaseaza pe terenuri cu o fertilitate scazuta. cilindroconica. Inflorescenta este uniaxiala. Fata de soiul Fateasca Alba din care provine este mai rezistent la ger (minus 22-24 grade Celsius). dar struguri au o calitate deoasebita. miezule este zemos si necolorat. doar 30-40% dintre lestari sunt fertile. si in unele areole viticole din judetele Prahova si Bujau.Feteasca Neagra Acest soi mai este cunoscut si sub alte denumiri cum ar fi: Poama Fetei neagra. Pasareasca Neagra. Se optine totusi productii mici de 6-8t/ha. productivitatea este mijlocie. forma cilindroconica sau cilindrica. Fertilitatea este scazuta. Coada Randunici. la seceta si putregaiul cenusiu. Cabarnet sau Vignon Acest soi este de origine franceza dar este raspandit in toate tarile cu o viticultura dezvoltata. Struguri ajung la maturitate deplina in prima parte a luni septembrie la 2-3 sapt. Rozeta prezinta scame rare si esta de culoare verde cafenie. acoperite cu multe prune. floarea este hermafrodita normala. a fi cultivat pentru obtinerea vinului de inalta calitate in unele zone viticole din sudul Moldovei in podgoria Dealul Mare. dupa cei ai soiului chasselas dori. In struguri la maturitate se poate acumula 240-260g zaharuri/litru. butul este mijlociu ca marime de forma sferica cu pielita colorate negru intens. iar taiere se lasa incarcaturi mari de rodire. Perioada de vegetatie este scurta de 150-160 zile si vigoarea foarte mare de acea la altoirea se evita portaltoi care amplifica si mai mult vigoare. . su 5-6 stamine si polen fertil. frunza adulta este de marimea mijlocie uniforma cu lobul terminal triunghiular cu dinti mari si margini drepte. Soiul Feteasca neagra este recomandat pt.

Olt. Caractere de recunoastere sunt : rozeta pufoasa de culoare alba-verzuie cu margini rosetice. Perioada de vegetatie este mijlocie e 180-190 zile iar vigoarea este mare. Este un soi de baza in vederea obtineri vinului rosu de calitate superioara judetele: Arad. si anume: rozeta schemoasa. Vrancea. Maturitatea deplica are loc la 3-4 sapt. Arges. acoperita cu pruina. In zonele cu ierni blande se preteaza pentru conduare semiinalta si inalta. Bobul este sferic mic acoperit cu o pielita groasa de culoare neagra si acoperite cu un strat fin de pruine. dupa soiul chasselas dore. floarea este hermafrodita normala. frunza adulta are marime mijlocie de culoare verde deschis. Este sensibil la ger (-18 -16 grade Celsius) si la seceta dar estedestul de tolerant la putregaiul cenusiu. strugurele este marunt. de culoare verde-albicioasa. Constanta. Este un soi cu fertilitati ridicate incarcatura de rodine variaza in functie de conditile ecologice ale centrelor de cultura. Galati. inflorescenta este uniaxiala. are tolerante mijlocii la ger si plasticitate ecologica mare. . Timis.Se recunoaste dupa anumite caractere. si se acumuleaga 200-210g/zaharuri/litru in must iar aciditatea este normale. dar productile nu sunt foarte mari (10-16 t/ha). conica. Sudul Moldovei si in cateva cetre viticole din banat. Maturarea boabelor are loc la 4 sapt. cu polen fertilm strugurele este mic. Iasi. floarea este hermafrodita normala. necesitand aplicare de ingrasaminte chimice. iar productivitatea este mijlocie. dupa chasselos dori se acumuleaza cu o cantitade de 190-200 g/l zaharuri in must. iar in tara noastra ocupa al II-lea loc ca suprafata cultivata. cilindrica. Acest soi are o perioada mijlocie de vegetatie de 170-200 zile si are vigurozitate crescuta. dinti marunti. Soiul Merlot se cultica cu bune rezultate in regiunile viticole a dealurilor Munteniei. este un soi rezistent la seceta si la putregaiul cenusiu. Tulce. frunza adulta de culoare verde inchisa. Dobrogea. Olteniei. conic cu boabele asezat destul de rar. Merlot Este un soi originar din franta cultivat pe suprafete mari in regiune de Medoc. cu boabe dese. iar bobul are forma sferica cu pielita de culoare neagra -albastrui. Buzau.

Strugurele are forma cilindro-conica cu boabe dese. Vale Calugareasca. Rozeta este pufoasa de culoare alba-verzuie cu margini rosietice. datorita calitatilor deosebita a vinului. piellita este de culoare neagra roscata iar miezul este zemos necolorat. Soiul Pinot Noir este in prezent unul dintre cele mai cerute vinuri de pe piata. cu dinti scurti. cu dinti maruniti. iar floarea este hermafrodita cu polen fertil si abudent Strugurele este mic.inchis si strat des de pruine.cilindro-conica. aciditatea ramane normala 3. Strugurele se maturizeaza in prima parte a luni septembie cand acumuleaza cantitati mari de zaharuri (200-300g/l). frunza adulta de marime mijlocie. Da cele mai bune rezultate cand este amplasat pe terenuri calcaroase cu expozitie sudica. Se recunoaste prin: rozeta e culoarea cafenie. Soiul Pinot Noir in majoritatea areolelor viticole cu conditi favorabile pt. frunza adulta este de marime mijlocie.tri sau pentalobata. rodunda. iar floarea este unioxiala. Burgund A fost introdus in tara noastra din anul 1850 in Banat si podgoria Minis. obtinerea vinurilor rosii de inalte calitati sa intalneste pe suprafete mari in bazinele binicole. Pietroasele Recas si Minis. Avand o vigurozitate redusa nu este recomandat sa se conduca in forma intalta putand fiind insa redus in forme semiinalte. Banu Maracine.Pinot Noir Este un soi foarte vechi raspandit in majoirtatea serelor producatoare de vinuri rosi. Murfatlar. Perioada de vegetatie este scurta de 150-160 zile iar vigoarea este scazuta. intreaga. Inflorescecta este hermafrodita normala cu polen fertil si mult.5 g/l H2SO4. sub forma de cordonare. Este un soi tolerant la seceta si unul din cele mai rezistente ger(-22 -24 grade Celsius) este sensibil la atacul de putregai cenusiu. . uniaxial cilindric. are boabe foarte dese de forma sferica si marime mijlocie cu pielita de culoare negru .5-4. fertilitatea este buna dar productivitatea mica. sferice de marime mijlocie.

mai tarziu decat soiul Pinot Noir.1-6. In boabe se acumuleaza o canititate 180-190 g/l zaharuri. Maderat (jud. Este un soi rezistent la putregaiul mijlociu dar este putin rezistent la temperaturile scazute din timpul ierni. Silagiu si Minis. Arad) unde suprafetele sau extins mult dar au fost indus in sortimentul pt. iar aciditatea mustului este destul de ridicata de aproximativ 4. vinuri rosi si in regiunia viticola din Munteia.Vigoarea solului este mijlocie iar perioada de vegetatie este mai lunga. Boabe se matureaza mai tarziu cu o sapt. .1 g/l H2SO2.Oltenia. Prefera centrele riticole Recas. Colinele Dobrogea. Este un soi de mare productie fiind valoros atat prin calitatea vinului cat si prin intensitatea culorii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->