P. 1
Austria Proiect Geogra

Austria Proiect Geogra

|Views: 269|Likes:
Published by Profu de Geogra

More info:

Published by: Profu de Geogra on Jun 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/07/2015

pdf

text

original

Numele oficial : Republica Austria Capitala : Viena (1.539.843 locuitori) ± al zecelea ora ca m rime din Uniunea European Suprafa a : 82.444 km² Popula ia : 8.185.000 locuitori Densitatea popula iei: 90 locuitori/km² Diviziuni administrative: 9 provincii federale=Bundeslander. S rb toarea na ional : 26 octombrie (aniversarea adopt rii Legii Constitu ionale - 1955).

Forma de guvernamant: republic parlamentar (cateva despre republica in slide-urile urmatoare) Sarbatoarea na ional : 26 octombrie (Ziua Na ional 1955)

Ungaria (340km).Austria este o ar alpin . Elve ia (165km). Austria este situat în Europa Central . fiind una dintre cele mai muntoase ri ale Europei. Lan urile muntoase estice ale Alpilor ocup 70% din teritoriul s u.9km). Câmpiile mai mari se afl pe cele doua maluri ale Dun rii. Salzach i Enns. i . Slovenia (311km). Nu are ie ire la mare. Liechtenstein (34. învecinându-se cu Germania (816 km). A ezare geografic : între 46°30" .49 latitudine nordic 9°30". Cehia (500km). Slovacia (68km). Italia (415km).17 longitudine estic . lan uri care se întind de la est la vest i sunt desp r ite între ele de afluen ii Dun rii: Inn.

iar în iulie 20°C . iar verile sunt calde i însorite. iar iarna deseori se înregistreaz ninsori abundente. Vara este anotimpul cu cele mai multe precipita ii datorit averselor puternice cu multe desc rc ri electrice. Piscurile înalte sunt acoperite de zapad pe toat perioada anului. . dar Austria în sine are o clim continental : iernile sunt reci. În Alpi clima este mult mai rece.Mun ii înal i ai Alpilor determin condi ii climaterice locale specifice. Viena i împrejurimile sale aflate în Depresiunea Vienei sunt zonele cele mai calde i mai secetoase: temperatura medie în ianuarie este -1°C .

Moravia.1938 în provincie a Germaniei naziste (sub numele de Ostmark). În st p nirea dinastiei de Habsburg intr în secolul XVI Bohemia. ale carui grani e sunt stabilite la 10. Noricum i Pannonia. apoi de cel i. teritoriul Austriei. din provinciile romane Raltia. este proclamat la 12. inutul dintre Dunare i Alpi face parte.5 dHr. locuit de triburi germanice.02. La 4.03. lider al Partidului Populist. în secolul I iHr. Dup destr marea Imperiului Austro-Ungar i abdicarea Împ ratului Carol I de Habsburg.1918 Republica Austria.2000 Wolfgang Schussel.German. ulterior a Imperiului Romano .1919 prin Tratatul de la Saint-Germania-en-Laye.Locuit de iliri. depune jur mântul în calitate de nou cancelar al Austriei în fruntea unui guvern de coali ie alc tuit împreun cu extremi tii Partidului Libert ii. Silezia i Ungaria Occidental . Imperiul Habsburgic devenind astfel un stat multina ional i totodat o mare putere european . Austria este ocupat i transformat la 11. La sfâr itul secolului VIII.12. intr în componenta statului francez. stat federal. .09.

6%. astfel sporul natural fiind de 0. slovena (oficial în Carin ia). turci.9% germani. mortalitatea 9. islamismi 2%.7% protestan i. natalitatea 10. 16% turci. Religie : 73. 0. 4% din fosta Iugoslavie (croa i. Cele mai mari concentr ri ale popula iei se înregistreaz în aglomera ia urban Viena (peste 4000loc/km) i landurile Oberosterreich. Grupuri etnice : 91% austrieci.6% romano-catolici. iar cele mai sc zute în landurile Tirol i Karnten (circa 50 loc/km).2% musulmani. speran a de via la na tere: 74 ani la b rba i i 81 ani la femei. sârbi.4%. sloveni.Popula ia Austriei este de 8 185 000 locuitori (1998). Limbi vorbite : germana (limba oficiala). Niederosterreich i Voralberg. bosniaci). sloveni. 4.4% alte na ii. croata i ungara (oficiale în Burgenland) . Circa 99% este popula ie austriac . iar minorit ile includ: croa i. popula ia urban este de 64%. 4.8%. 2.

iar alte 24% sunt folosite ca pa uni.4 milioane tone de hârtie i cartoane. dar produsul principal al acestor zone este fânul. 1. Din suprafa a rii 45% este acoperit de p duri. dar foarte eficiente i cu toate ca numai 18% din teritoriul rii este sem nat. porumb. Austria singur î i produce 80% din necesarul de alimente. Pân la altitudinea de 2000 m se cultiva grâu. Fermierii din Alpi se ocup cu cre terea vitelor i cu produc ia de lapte. . Austria produce anual 2. Agricultura ocup 8% din for a de munc . r inile i terebentina. Alte produse importante specifice economiei forestiere i industriei lemnului sunt chibriturile. orz i anumite zarzavaturi.În general gospod riile sunt mici.4 milioane tone de celuloz . În jurul ora ului Graz i în unele zone din sud se g sesc livezi i vii. mai ales în Alpi i in mun ii nordici de lâng Cehia.

sunt mai multe hidrocentrale mici. procedeul LD. gazele naturale i c rbunele brun sunt surse utile de energie. localit i care au dat numele unui procedeu de elaborare al o elului.Industria ocupa 35% din for a de munc austriac produce 37% din produsul intern brut. INDUSTRIA ENERGETIC i eiul. i Principalele ramuri industriale: industria chimic . La Kaprun. Industria siderurgic produce o treime din produsul intern brut. Lacurile de acumulare din depresiunea Kaprun sunt iezere m rite. industria celulozei i a hârtiei i mineritul. utilizând debitul constant al râurilor izvorâte din Alpi. Atât în v ile Alpilor cât i pe râul Kamp. cu centre siderurgice renumite în zonele ora elor Linz i Donawitz. regiunea Salzburg func ioneaz o hidrocentral la o în l ime de 2036 m. În multe localit i func ioneaz uzine chimice. Dar în Austria 66% din necesarul de energie electric este ob inu din energia apelor. . industria electrotehnic . un afluent al Dun rii.

Steyr. Nu dispune de resurse minime importante. cu excep ia s rii i magneziului. vin. constructoare de ma ini. Foarte dinamice sunt industriile: electronic (Villach. Linz. Graz). Steyr). Klagenfurt. alimentar (bere. sticl rie (Linz. . Viena). Viena. principalele centre industriale fiind: Viena. instrumente muzicale -Viena fiind un renumit centru pentru piane. Graz. autovehicule (Viena. care asigur peste 2/3 din productivitate. zahar). Se cresc îndeosebi porcine i bovine i se cultiva cereale (grâu. Graz). Steyr. agricultura de mare randament i puternic mecanizat (de ine doar 2% din popula ia activ de i particip cu numai 1% la PIB. chimic i petrochimic . sticl rie i por elan. porumb). orz. instrumente muzicale) i de înalt productivitate. care a cunoscut o cre tere spectaculoas a PNB în ultima vreme (cu peste 70 mld $ numai în perioada 1987-1994). respectiv 7-8% din PIB). Industria prelucr toare (concentreaz cca 1/3 din popula ia activ i contribuie cu pondere apropiat la PIB i peste ½ la export) este foarte diversificat (siderurgia. industria u oar (piel rie-Viena. bunuri industriale de larg consum. Produc ia de energie electric este dominat de hidroenergie. Bad Ische. textila.ara cu o economie dezvoltat i echilibrat . chimica. Un rol important în economia Austriei îl au comer ul exterior (1/4 din PIB) i turismul (de regula între 15 si 17 mld $ venituri anuale. asigur mai mult de 4/5 din necesarul intern de produse alimentare).

Al i austrieci renumi i au fost fizicienii Ludwig Boltymann i Erwin Schrodinger. psihoanalistul Sigmund Freud. în special în domeniul dreptului public i dreptului interna ional public.Austria a fost locul de na tere al mai multor compozitori faimo i ca de exemplu Wolfgang Amadeus. . Anton Weber sau Alban Bera (ultimii trei au f cut parte din faimoasa A Doua Scoala Vieneya). În domeniul economiei un austriac de seam a fost Joseph Alois Schumpeter.a. Johann Strauss Sr. Arnold Schoenberg. La Viena i-au compus principalele opere compozitori renumi i. Mari juri ti precum Rudolf von Ihering. . filozofii Ludwig Wittgenstein i Kurt Goedel. Joseph Havdn . poetul Peter Rosegger i pictorul Gustav Klimt. precum Ludwig van Beethowen. Johann Strauss Jr.. Hans Kelsen au f cut celebr coala vienez de drept.

Aproape 20% din popula ie tr ie te în Viena. uzine chimice i fabrici constructoare de ma ini. cu atrac ii culturale i distractive. capitala rii i in principalele centre industriale.044 locuitori) fiind renumit pentru industria lui diversificat .978 locuitori) i Innsbrukul (118.112 locuitori). Lungimea total a drumurilor rutiere este de 107503 km.810) este un centru universitar i industrial. Lungimea c ilor ferate este de 5800 km. al industriei tipografice. aici func ioneaz întreprinderi textile. Al treilea ora ca m rime este Linz-ul (203. Cu toate c este o ar muntoas . al doilea ora ca num r de locuitori (237. al industriei textile i al industriei alimentare. . o verig important între rile europene vecine. Unele din principalele drumuri se afl pe malul Dun rii iar peste Alpi se circul pe trec tori importante. Graz. amândou centre turistice importante. Viena este un centru al industriei constructoare de ma ini. totodat este i un centru turistic. liniile principale sunt electrificate. Austria este totu i o r scruce de drumuri importante. Urmeaz ca m rime Salzburgul (143. Sunt importante i c ile navigabile ale Dun rii i ale afluen iilor.

casa natal a lui Mozart . Pe lâng zonele muntoase o atrac ie mare constituie i Viena. iar vara de frumuse ile peisajului montan.un centru cultural muzical. un centru cultural important . Kitzbuhel i Innsbruck. turi ti sunt atra i iarna de posibilit ile practic rii schiului. În ar exist peste 50 de sta iuni de schi.Turismul constituie o ramur de baz a economiei.Anton. . Foarte mul i viziteaz Salzburgul. în parte pentru atrac iile locale cetatea. cele mai renumite fiind: St. Austria este vizitat de 19 milioane de turis i anual.în parte pentru frumuse ea inutului. mai ales în Alpi.

.

Împ ratul. care a ars între timp de mai multe ori i a fost distrus în 1683 de c tre turci. . la poalele masivului muntos P durea Vienez i concentreaz o cincime din popula ia rii. condus de diplomatul austriac Metternich. termin în 1713). domnia împ r tesei Maria Teresa. iar în 1438 i 1918 a fost re edin imperial . Viena a fost scena multor evenimente istorice europene: atacul i asediul turcilor din 1529 i 1683. a c rui autoritate era în continu cre tere. Constituie al treilea sediu al organismelor ONU dup New York i Geneva. Împ ratul Leopold I i-a cerut arhitectului Johann Bernhard Fischer von Erlach s îl ridice din nou (începe în 1692. Prin impresionanta pozi iei sale politice i geografice. Este situat pe Dun re. domnia împ r tului Franz Joseph (1848-1916). În 1559 împ ratul Maximilian al II-lea a cump rat un mic palat.Actuala capital a Austriei a devenit re edin a Habsurgilor în 1278. Congresul de la Viena (1814-1815). ce a urmat înfrângerii lui Napoleon. se consider egalul Regelui Soare i î i dorea o re edin care s rivalizeze Versailles-ul francezilor.

între 1743 i 1749. abdicarea lui Carol I de Habsburg la 11 nov 1918. Mozart.A fost re edin de var a Curtii de Habsburg. Edificiul a fost construit între 1695 i 1700 i a fost modificat sub Maria Theresa. . Palatul i parcul s u sunt locul a numeroase amintiri istorice: copil ria Mariei Antoaneta. na terea i moartea împ ratului Franz Joseph. sejururile lui Napoleon între 1805-1809. la ini iativa împ ratului Leopold I.

În ziua de ast zi. palatul are 1442 de camere de diferite m rimi (nu toate se pot vizita). .

Gloriette este un monument ridicat în cinstea victoriei împotriva Prussians (Frederick cel Mare înfrangere la Kolin. Labirintul . în 1757).

a fost fondat în secolul VII de Sf Rupert. arhiepiscopii.Ora ul lui Mozart. Ora ul este sediu al unei episcopii care a devenit în secolele urm toare un puternic arhiepiscop.germanic. care i-au exercitat puterea lor temporal pân în Italia. traversat de râul Salzach. . s-au îmbog it considerabil datorit salinelor. Principii Sfântului Imperiu Roman .

Gradina Zoologic Schonbrunn .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->