PhD Student Gabriela-Cornelia HOROŞANU

Eseu 6 Nov. 2009, cuvinte: 1262

Democraţia şi responsabilitatea de a proteja
Conceptul mediului de securitate este unul dintre certele câştiguri de care beneficiază societatea contemporană, câştig explicat prin însuşi caracterul integrat al securităţii, conferind siguranţă şi stabilitate proceselor sociale evolutive şi realizând o opoziţie eficientă faţă de factorii perturbatori ai fenomenelor sociale. Se poate defini mediul de securitate ca fiind un „spaţiu multidimensional, în care se pot exercita funcţiunile fără influnţe destabilizatoare din partea condiţiilor externe şi în siguranţă faţă de atacurile şi ameninţările posibile.“1 Comunitatea internaţională, tranzitând de la teoria informaţională la cunoaştere, ne oferă un screenshot complex, cu o avalanşă de probleme în prim-plan, legate primordial de menţinerea păcii şi a echilibrului social. Conducerea statelor şi în primul rând a guvernelor, trebuie să găsească soluţii de contracarare a caracterului incisiv al terorismului internaţional şi al crimei organizate, ce se manifestă exponenţial pozitiv faţă de orice altă perioadă anterioară. Funcţia biunivocă cetăţean-societate determină modul de abordare a problemei respectării drepturilor omului, dând naştere în mod firesc la o serie de drepturi şi obligaţii ce le revin ambilor actori, privitoare la protejarea fiinţei umane. În fond legislativ, cetăţeanul constituie principalul beneficiar al politicii de securitate şi apărare, fapt ce incumbă dreptul şi datoria de a contribui în mod activ la construcţia acesteia. Ca depozitar legitim al drepturilor şi libertăţilor fundamentale pe care se întemeiază statul democratic, cetăţeanul posedă, în temei constituţional, drepturi inalienabile şi obligaţii proprii, conştient asumate, în câmpul securităţii naţionale. La momentul actual, majoritatea legislaţiilor de care beneficiază statele democrate apără şi ocrotesc drepturile omului şi libertăţile sale fundamentale, într-un context tot mai agravat al ameninţărilor la viaţă, sănătate, integritate corporală, educaţie, proprietate, libertatea opiniei. Într-o democraţie reală, spaţiul public stă sub semnul polarizării categoriilor culturale şi etice de respectare a drepturilor omului şi a sincronizării instituţiilor statului responsabile cu protecţia civilă. Tocqueville arata că, într-o democraţie, structurarea intereselor private poate avea loc doar în condiţiile definirii unui interes public. Definirea acestui interes public permite statului să-şi îndeplinească obligaţiile de protejare şi promovare a binelui social, incluzând capacitatea de a proteja societatea de pericolele externe şi de a se angaja în cooperare mutuală cu alte state.2 Consider că un prim deziderat al momentului este delimitarea obiectivă şi explicativă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale omului şi cetăţeanului, ca instrument de validare şi standardizare a
1 Zamfir, Dumitru, Respectarea drepturilor omului în activitatea serviciilor de informaţii, RAO International Publishing Company, Bucureşti, 2007. 2 Sava, Ionel, Teoria şi practica securităţii – suport de curs, Bucureşti ,2007.

în contextul postmodernist al globalizării. raportat la mediul de securitate şi la asigurarea managementului securităţii. Constituţia României prevede. În contextul multiplelor schimbări survenite dupa 9/11 în mediul geo-politic şi economic internaţional. particularizată pe egalitatea de şanse. a sănătăţii ori a moralei publice. tulburarea ordinii sociale sau chiar ameninţarea siguranţei naţionale. Analizând din această perspectivă activitatea instituţiilor europene. partenerilor şi clienţilor. Garantarea de către stat a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor implică o permanentă monitorizare a respectării îndatoririi fundamentale a exercitării acestora cu bună credinţă. xenofobiei şi intoleranţei. a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.valorilor societăţii. combaterea rasismului. a ordinii. în anumite condiţii. Un al doilea deziderat îl constituie identificarea ameninţărilor la nivel naţional. în acest sens. pentru situaţii deosebite. protecţia minorităţilor naţionale. regional şi global. deoarece. ambiguu şi incert. societatea civilă şi mass-media. se observă focalizarea Consiliului Europei pe problema respectării drepturilor şi libertăţilor omului.” . Conceptul relativ nou de „cultură de securitate”. Acesta constituie un aspect important în promovarea securităţii umane. se suprapune cu formula controlului democratic realizat prin colaborarea forţelor armate în statele membre NATO cu organul naţional legislativ. Mediul naţional şi internaţional de securitate se caracterizează printr-un puternic caracter dinamic. având în vedere acţiunile secrete îndreptate împotriva comunităţilor umane. precum „apărarea siguranţei naţionale. conferă un caracter inovator securităţii în ceea ce priveşte structura şi participarea resurselor umane. excesele sau abuzurile în exercitarea anumitor drepturi sau libertăţi au drept consecinţă lezarea drepturilor altora. realizând un concept unitar şi definind propria politică de securitate. fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor altor cetăţeni. ceea ce determină o necesitate a reevaluarii continue a transformărilor survenite în cadrul acestor medii. este necesară monitorizarea naţională a tuturor domeniilor securităţii. Procesul este cu atât mai dificil cu cât perioada prin care trecem este marcată de tensiuni între tendinţa integratoare şi cea de afirmare a interesului naţional. capabil să asigure afirmarea. profilul moral al angajaţilor. Existenţa şi manifestarea neîngrădită a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor consituie atât premisa cât şi una din principalele componente ale siguranţei naţionale. extinderea şi consolidarea libertăţii şi a valorilor democratice. că „exerciţiul unor drepturi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune. implementat cu scopul realizării securităţii depline şi participative. Această dinamică a relaţiilor internaţionale favorizează eforturile concentrate ale comunităţii euroatlantice în scopul reconstrucţiei echilibrului internaţional. după caz”. precum cea fizică şi informaţională. sistemul de măsuri în situaţii de urgenţă. Redefinirea cadrului de securitate.

Intervine în această discuţie globalizarea ca factor perturbator.Securitatea naţională. 2007. Beneficiul sistemului democratic este major privind din sfera securităţii naţionale. ca sumă a energiilor convergente. inegalităţii de şanse şi a penuriei generalizate. Buna guvernare constituie o condiţie esenţială a securităţii şi prosperităţii. Securitatea economică este parte a securităţii naţionale. optimizarea procesului decizional şi acţional al statului. teoretic. ce caută să antreneze în mod continuu echilibrul cererii şi al ofertei. în planul realităţii. Bucureşti. cu respectarea strictă a standardelor democratice. asumarea conştientă a responsabilităţilor şi obligaţiilor civice. fie în sens negativ. reprezentând de facto un cadru real pentru exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. prin probarea realismul programelor propuse în cursa electorală şi capabilitatea clasei politice de a-şi îndeplini promisiunile. precum şi garantarea proprietăţii private. Gradul de aplicare a principiului bunei guvernări se constituie într-un indicator relevant al succesului măsurilor de prevenire şi combatere a insecurităţii. Cuantificarea aplicării acestui principiu reprezintă simultan o metodă cantitativă şi calitativă de evaluare şi validare a rezultatului alegerilor democratice. . al dependenţei economice de piaţa globală a resurselor şi al posibilităţii adâncirii inegalităţilor economice dintre state. cauzată de instabilitatea financiară. Principalii factori implicaţi în realizarea acestui proces şi responsabili de aplicarea principiului amintit sunt statul şi societatea civilă. al extinderii pieţelor de desfacere şi al investiţiilor la nivel internaţional. atingerea unui echilibru social şi a unei situaţii de stabilitate politică. stat – prin eforturi în sensul deplinei instaurări şi aplicări a legalităţii civile şi penale. 3 În sistemul conceptual al formelor de realizare şi aplicare a principiilor democratice se înscrie şi principiul bunei guvernări. cu mentalitate latentă 3 Strategia de securitate naţională a României. ca politică de stat. oferă siguranţă atât cetăţenilor cât şi statului. O economie de piaţă funcţională. fie în sens pozitiv. urmăreşte să asigure starea de normalitate democratică la care aspiră societatea. crearea unui cadru economic propice dezvoltării şi acumulării de resurse. condiţionate de justa operare a mecanismului coercitiv. afirmarea statului român în calitate de membru activ şi cu drepturi depline al comunităţii internaţionale. statul de drept reprezentând o premisă şi o caracteristică peremptorie a bunei guvernări. Un alt pilon pe care se bazează sistemul pricipiilor democratice este reprezentat de o economie competitivăşi performantă. particularizată pe fiecare nivel de determinare cetăţean. comunitate. cu caracter dinamic dar stabilă în acelaşi timp. liberă de intervenţii birocratice restrictive. instrumentul de transbordare a democraţiei din planul conceptual. Concluzionez acest eseu prin perspectiva cunoaşterii şi dorinţei de prezervare a valorilor democratice şi a „culturii de securitate” în cadrul societăţilor Europei de Est. Nu trebuie uitată în acest context criza economică globală cu care ne confruntăm la momentul actual.

The German Marshall Fund of the United States. Respectarea drepturilor omului în activitatea serviciilor de informaţii. Democraţia şi cultura de securitate. 2008. 4. SPIRIT MILITAR MODERN. Joel and Demes. Strategia de securitate naţională a României. Mihaiu. 2007. RAO International Publishing Company. 3. condiţionat însă de buna sa înţelegere şi aplicare contextuală. Gen. Bucureşti. Bucureşti. consider că. Reclaiming Democracy. Pavol. Forbrig. Anul XV Nr. pg. Ionel. Dumitru. 2007. Bibliografie: 1. Sava.6-7 (101-102) / 2005. Teoria şi practica securităţii – suport de curs. . Zamfir.38-44. este conştientizarea faptului că sistemul democratic este validat până în prezent ca fiind apărătorul fervent al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi promotorul dezvoltării societale în toate domeniile sale cheie. Bucureşti 2007. 2. de o importanţă marcantă.post-comunistă. Astfel. Brigadă Mărgărit. Civil Society and Electoral change in Central and Eastern Europe. 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful