Program postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural

Specializarea BIOLOGIE Forma de învăţământ ID - semestrul IV

DIDACTICA BIOLOGIEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU

Ioana ARINIŞ

Elena CROCNAN

2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

BIOLOGIE

Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu

Ioana ARINIŞ

Elena CROCNAN

2007

© 2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 978-973-0-04827-8

....2............................... 59 2......1..................... Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare .............................2.. 33 Unitatea de învăţare 2(autor: Elena Crocnan) Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei ...............................2......................................................7.1...........................3................................2...............................Cuprins CUPRINS Introducere ............................................................................................................................. Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii........... Componente atitudinale în programa de biologie..... 69 Proiectul pentru Învăţământul Rural i ....EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei ............................... Observarea .. Învăţarea prin descoperire ........ 15 1.................................................................................1....................................................................2........................................................ Structura programei de biologie pentru gimnaziu. 35 2............................1......................................1... răspunsuri pentru sarcinile de lucru .................. 12 1...3................................................. sugestii de rezolvare.................. 49 2..........2.................... 23 1... 55 2.................................. 1 1...........................5..................................................................... 29 Bibliografie recomandată pentru unitatea de învăţare 1 ............................................. ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Organizarea conţinuturilor la biologie ...........................2............... chimie şi fizică......... 53 2......... 4 1...3........... Modelarea ..................................................................................................... Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie................... Problematizarea ............................. APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup................ 51 2............................................................................2.............. EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Curriculum naţional – cadru de referinţă............................4............................................................ 1 Competenţelele unităţii de învăţare 1 ... Învăţarea prin cooperare (IPC)..................................... 34 2...............2............3... Structura programei de biologie pentru liceu ............................. ...... .................3...... iii Unitatea de învăţare 1(autor: Ioana Ariniş) Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie .........................................1.............INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Conversaţia euristică .......................... 64 2.............. 26 Test de evaluare notat de tutore...................................2....... Obiective cadru...... 2 1..... 3 1..................................................... 51 2.....................................1..... Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare ............................6......................................... Povestirea şi lectura didactică...................................................................................3...... 64 2......2.......... Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă ................................... 46 2........APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Locul biologiei în aria curriculară..1......4............................................................................................. 34 2........... Competenţelele unităţii de învăţare 2 ..........................2..................... obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) .5................................1...........................1..3.. 28 Indicaţii... 21 1............. 10 1.................................................2.......... 40 2.......... Studiul de caz ...........................................3.... 43 2..4 Demonstraţia...... 6 1... Obiective cadru la biologie... Experimentul .....................1.............. Structura programei şcolare de biologie .. 61 2...2............ 11 1.....

...........................................3.............. Elena Crocnan secvenţele: 3.....4............1....79 3........1...........................................3............3..3...........3) Proiectarea didactică la biologie .................. Didactica opţionalului...................... Jocul de rol ......107 3..................... Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu ....................................................................... Proiect de programă pentru curs opţional Integrat .....................................108 3.....1................................ Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional....78 Unitatea de învăţare 3(autori: Ioana Ariniş secvenţa 3..........................................................................................4.......4.....4........ Ce.....................91 3..4...3..2........................ Evaluarea la disciplinele opţionale .........INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Metode alternative de evaluare..................81 3.139 Bibliografie minimală pentru modulul “Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu”.134 Indicaţii...................121 3........ de ce cum În ce măsură se învaţă: repere în proiectarea didactică.......................4...........103 3........111 3..........1.................................79 Competenţelele unităţii de învăţare 3......................3......3.........................................................140 ii Proiectul pentru Învăţământul Rural .........................1-3......1.............................73 Test de evaluare notat de tutore ..............80 3...............................85 3..................4...................................................................4.................2........................................................1.......... Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare ....................... Unităţi de conţinut în programă............. Tipuri de CDŞ în învăţământul liceal ............................113 3......76 Bibliografie ... Portofoliul .............................. răspunsuri pentru sarcinile de lucru .................................................. Autoevaluarea ...................................... unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile ...............2.............................................................6............... sugestii de rezolvare.................... Proiectul ..4...............5...................................................128 Test de evaluare notat de tutore ....111 3...........3.......................92 3........... răspunsuri pentru sarcinile de lucru ............ Tipuri de CDŞ în învăţământul obligatoriu .............................................................................110 3............................105 3.......75 Indicaţii.3....101 3................2.......114 3...................................................................EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare .............. Investigaţia.............................................1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor .....................................6.......................................................................... Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia...........5.................................3....Cuprins 2...........................................................................97 3..........4.4...............................87 3................. sugestii de rezolvare.................122 3........1...APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional .......... Relaţia unităţii de învăţare cu programa......136 Bibliografie pentru unitatea de învăţare 3...3..................... Referatul .....................................................3........................................................................................

specific ED şi. au devenit importante atât selectarea cunoştinţelor pe care un elev trebuie să le asimileze. În acest context. va trebui să facă faţă în viitorul apropiat unor transformări structurale şi funcţionale de substanţă. În conceperea modulului am parcurs următoarele etape: Proiectul pentru Învăţământul Rural iii . în Programul 1. în loc să se diminueze. rolul profesorului în general . Acest modul se adresează cadrelor didactice care predau sau urmează să predea biologia în şcoli din mediul rural. în consecinţă. cadrele didactice din mediul rural au nevoie de o pregătire profesională adecvată pentru ca achiziţiile lor să poată fi valorificate în situaţii educaţionale diverse. De aceea. Cursul / modulul este structurat flexibil.ore/semestru AT TC 16 12 SI 28 AA - Sesiunile de formare. făcând apel la un sistem metodologic modern. în Programul 2 – De conversie – ne adresăm cadrelor didactice care n-au parcurs modulul psihopedagogic şi metodic în timpul studiilor universitare. afectat deocamdată în mică măsură de asaltul informaţional şi tehnologic. aplicativ şi cu largi deschideri spre reflecţie. cât şi necesitatea utilizării acestora cu maximă eficienţă. a competenţelor şi comportamentelor (transferabile) asociate cu împlinirea personală şi dezvoltarea carierei didactice . Didactica biologiei face parte din parcursul de pregătire pentru reconversia profesională a cadrelor didactice cu altă specializare universitară decât cea predată în şcoală.Introducere INTRODUCERE Dezvoltarea fără precedent a mijloacelor de informare şi comunicare a condus la un ritm de multiplicare a informaţiilor ce necesită o altă organizare a învăţării. orientate prin intermediul suportului de curs prin activităţi tutoriale directe (AT) şi prin temele pentru studiu individual (SI) şi pentru evaluare pe parcurs (TC). Modulul aparţine Pachetului 2 – Didactici – adresat ambelor grupuri ţintă vizate de program: astfel. În aceste condiţii. sunt bazate pe învăţare activă şi dezvoltă un set de competenţe specifice derivate din competenţele generale.şi al profesorului de biologie în particular – acesta. capătă noi valenţe. asigurând continuitatea între cunoştinţele teoretice de didactica biologiei şi cunoştinţele procedurale astfel: Nr. Concepţia acestui curs este centrată pe asigurarea retenţiei cunoştinţelor aplicative. Mediul rural. El este parte componentă a pregătirii profesorilor în cadrul Proiectului pentru Învăţământul Rural (PIR) şi îşi propune să ofere modalităţi de îmbunătăţire a demersului didactic la orele de biologie.

Facilitează şi moderează activitatea de învăţare. Prin apel la experienţa proprie. Explică.Introducere Concepţia curriculară Modul de concepere a cursului Temele propuse şi sistemul metodologic elaborat pentru dezvoltarea acestora în forma ED sunt relevante pentru nevoile de dezvoltare profesională a grupurilor ţintă.explic aţia învăţătorului/profesorului. Predă. De asemenea este asigurată respectarea celor şase principii ale design-ului curricular în regim ED. regizează învăţarea.expunerea. Acceptă în totalitate ideile transmise de către profesor. deţine elevul). Puteţi urmări sensul schimbărilor în didactica disciplinelor în tabelul de mai jos: Criterii Strategii didactice tradiţionale • Urmăreşte prelegerea. ţine prelegeri. Învăţarea prin colaborare. • • • • • • • • Strategii didactice centrate pe elev Exprimă puncte de vedere proprii referitoare la o problemă. Disciplina se aliniază la schimbarea de paradigmă din învăţământul românesc promovând învăţarea centrată pe activitatea elevilor şi pe valorificarea formativă a conţinuturilor ştiinţifice. Impune puncte de vedere proprii. Se manifestă individualist. Se consideră şi se manifestă ca un expert în ceea ce predă.euristic. Competiţie între elevi. În sprijinul celor care predau disciplinele biologice în mediul rural se propun teme de didactică actuale şi actualizate şi se pun la dispoziţia profesorilor idei. Acceptă şi stimulează exprimarea punctelor de vedere diferite în legătură cu o problemă.demonstrează. pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege şi de a realiza sensul unor idei. Măsurarea şi aprecierea capacităţilor (ce poate să facă elevul cu ceea ce ştie). Accent pe aspectul cantitativ (cât de mute informaţii • • • • • • iv .dirijează. orchestrează.cu scopul de ierarhizare. Proiectul pentru Învăţământul Rural Activitatea elevului • • • Activitatea profesorului • • • • Modul de realizare a învăţării • • • Modalităţi de evaluare • • Predominant prin memorare şi reproducere de cunoştinţe. Organizează. Accent pe elemente de ordin calitativ (competenţe. Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite. Învăţarea se realizează predominant frontal. Realizează un schimb de idei cu profesorul/colegii. Este partener în învăţare. valori. Se pune accent pe dezvoltarea gândirii prin confruntare de idei. atitudini ). Ajută elevii să înţeleagă lucrurile şi să le explice. modele descriptive / explicative şi exemple de bună practică pentru a stimula implementarea în activitatea şcolară curentă a noutăţilor din didactica biologiei. Cooperează în rezolvarea problemelor şi a sarcinilor de lucru. Măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor (ce ştie elevul). Argumentează. expune.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural v . Studiu individual Identificaţi cu ajutorul cuprinsului unităţile de învăţare ale modulului. . competenţele specifice şi titlurile subsecţiunilor acestora... Înţelegem şi experimentăm!”. Acest curs este constituit din trei Unităţi de învăţare. apoi citiţi titlurile. caracterizate.Proiectarea didactică în biologie”..Curriculum pentru biologie –repere conceptuale”.. prin următoarele întrebări-cheie: • Familiarizare: Cum explorez? • Structurare: Cum interpretez? • Aplicare: Cum aplic? Aceste secvenţe sunt delimitate prin titlurile: . axate pe temele principale ale didacticii biologiei: . Aplicăm şi dezvoltăm!”. ...Introducere Temă de reflecţie Care credeţi că este rolul profesorului în asigurarea demersului didactic în acest nou context ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu. .Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei” şi . Pentru o mai bună formare a competenţelor specifice.Explorăm şi comparăm!”. din perspectiva cursantului. fiecare unitate de învăţare a fost divizată în trei secvenţe.

Introducere 1. prin utilizare de algoritmi? învăţământ? Competenţă specifică Item de evaluare Pentru fiecare item de evaluare. Am reuşit? 1. vi Proiectul pentru Învăţământul Rural . explicitat mai jos.. prezentări de materiale şi proiecte. Notele obţinute în urma corectării acestor teste reprezintă o parte importantă a evaluării continue a dumneavoastră.. dezbateri. această corespondenţă este evidenţiată prin modul de aşezare în pagină. . Testele de evaluare notate de tutore Formele de evaluare: 1.. Evaluarea continuă este o modalitate de apreciere a activităţii cursantului. pe parcursul întregului semestru.. De asemenea se va observa. Itemii de evaluare din care sunt formate testele corespund competenţelor specifice unităţii de învăţare. . Prin testele de evaluare este verificat gradul de îndeplinire a competenţelor specifice fiecărei unităţii de învăţare. sunt precizate modul în care trebuie formulat răspunsul şi baremul de notare. Una dintre temele majore ale programei de biologie pentru clasa a VII-a este Funcţiile de relaţie. Evaluarea continuă va fi făcută în principal pe baza Testelor de evaluare – notate de tutore. Folosiţi algoritmul indicat în secţiunea …. Testele de evaluare. vor fi transmise tutorelui în modul şi la datele anunţate la începutul semestrului. de proces) – prin evaluări pe parcurs. pentru .. monitoriza şi aprecia implicarea cursanţilor în activităţile interactive sau de grup ocazionate de întâlnirile tutoriale şi de consiliere. a portofoliului şi a probei scrise finale. rezolvate individual. bazate pe produsele realizate şi prezentate de cursanţi în întâlnirile tutoriale şi TC – lucrări periodice de control (2-3/sem) raportate la obiectivele disciplinei. Aceste teste se găsesc la sfârşitul fiecăreia dintre unităţile de învăţare ale modulului şi sunt anunţate la cuprins. Metode şi instrumente de evaluare Evaluarea competenţelor cursanţilor se va realiza pe baza temelor de control pe parcurs (TC). verificate şi comentate individualizat. să identific unităţi de învăţare. continuă (formativă.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu O altă parte a evaluării continue provine din aprecierea activităţii de-a lungul semestrului şi din timpul întâlnirilor cu tutorele. Folosiţi spaţiul liber de mai jos.Introducere Studiu individual Identificaţi cele trei teste de evaluare notate de tutore. modul în care colaboraţi cu tutorele. Test de autoevaluare 1. Pentru aceasta. c) 6. vor conta: respectarea calendarului de lucru. calitatea întrebărilor formulate. în fiecare secvenţă a unităţilor de învăţare sunt formulate unul sau mai multe Teste de autoevaluare. precum şi alte aspecte. pentru a nota paginile la care se găsesc aceste teste. Proiectul pentru Învăţământul Rural vii . 2. b) 5. autoevaluare – la finalul unei sesiuni de formare. Alegeţi răspunsul corect! Câte teste de autoevaluare se găsesc în acest curs? a) 4. d) 7. ce vor fi luate în considerare de la caz la caz. Ele sunt anunţate prin simboluri şi titluri specifice. pe care va trebui să le rezolvaţi. de tipul celor de mai jos. e) 8.

................................... ................................................................................................................................................ recitiţi introducerea! viii Proiectul pentru Învăţământul Rural ............................... ...................................................... Una dintre sursele bibliografice recomandate pentru acest modul este .......... ........... .......................................................... sunt prevăzute ....... unităţi de învăţare..... La proba practică........................... întâlniri cu tutorele................................................................................................................................................................Introducere Test de autoevaluare: Verificaţi dacă aţi înţeles corect! Evaluarea continuă se realizează pe baza.... Modulul este format din ............................... Pentru acest modul.............................. ..................... Pentru a obţine indicaţii de rezolvare a sarcinilor de lucru se poate proceda astfel: ......................................................... ....................... ........................................................ va trebui ca fiecare cursant ..................................................................................................... putem folosi............................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Pentru aceasta......................................................................... • Pentru a verifica dacă aţi răspuns corect.............................................. ...... ......................................................................................................... În portofoliu se vor include ............ Desenul alăturat semnifică ............ ..................................................................................................................................................................................................

În afara rezolvărilor la temele specifice. susţinerii şi evaluării portofoliului şi a unei probe practice. Întocmirea portofoliului este o activitate care se desfăşoară în timp. Aceasta înseamnă că nu daţi „examen” (adică nu primiţi o notă. Aceste sarcini de lucru sunt denumite Temă pentru portofoliu şi sunt însoţite de simbolul din imaginea alăturată. a căror rezolvare va trebui inclusă în portofoliu. pentru a nota paginile la care se găsesc aceste sarcini de lucru.Introducere Portofoliul 3. forma de evaluare este verificare. care regrupează rezultate ale învăţării pe o perioadă mai îndelungată1. Studiu individual • Identificaţi toate sarcinile de lucru ale acestui modul. echivalează cu alcătuirea unui dosar. Ce urmează să faceţi? Pe parcursul următoarelor unităţi de învăţare există câteva sarcini de lucru care se referă în mod explicit la portofoliul pe care îl veţi alcătui şi îl veţi prezenta în final. PIR . (coord. pe parcursul întregului semestru. Folosiţi spaţiul liber de mai jos. în scopul evidenţierii vectorului de progres al învăţării. finală (de progres) – examinarea cursanţilor şi evaluarea portofoliilor de curs ( raportate la competenţele specifice şi bazată pe integrarea tuturor rezultatelor obţinute de cursanţi). 1 Sarivan. Portofoliul este un instrument de evaluare complementară. Pentru acest curs. Este important să rezolvaţi aceste sarcini de lucru atunci când ajungeţi la ele. în urma rezolvării unor subiecte!). Acesta conţine diverse produse realizate de către cursant. ci sunteţi apreciaţi în urma prezentării. O parte importantă a evaluării activităţii dumneavoastră în cadrul acestui modul o reprezintă evaluarea prin portofoliu. despre care credeţi că au relevanţă în aprecierea activităţii dumneavoastră de-a lungul acestui semestru. veţi include în portofoliu şi alte documente. ce nu prezintă relevanţă.). Evaluarea finală şi evaluarea continuă contribuie fiecare la stabilirea notei pentru acest modul.CEDU 2000+ Proiectul pentru Învăţământul Rural ix . L. Predarea interactivă centrată pe elev. a lăsa alcătuirea portofoliului pentru perioada imediat premergătoare evaluărilor – parţiale sau finale – ale acestuia.

....... Am întâmpinat următoarele dificultăţi . O formă preliminară a portofoliului va fi prezentată tutorelui..... L........ referate de lectură din bibliografia recomandată.................. Îmi propun ca în semestrele următoare .................... mi se pare mai dificil.....Introducere Acestea pot fi............ Predarea interactivă centrată pe elev.................... (coord..................... pe parcursul semestrului Ulterior........ Observaţiile şi recomandările tutorelui vă vor parveni ulterior................ PIR ........ Faţă de semestrul anterior.................................. Evaluarea portofoliului se va face prin completarea unei fişe de evaluare de tipul de mai jos... De asemenea. astfel încât să aveţi timpul necesar întocmirii unui portofoliu de calitate...................... conform programului stabilit..................... la a treia întâlnire pe care o veţi avea cu acesta..................................................... Cel mai mult m-a ajutat ............... Am fost surprins/ surprinsă de faptul că............... Cum va fi evaluat portofoliul? Tutorele îşi va construi o listă de criterii de evaluare..CEDU 2000+ Proiectul pentru Învăţământul Rural x . calendarul activităţilor de parcurgere a modulului etc.......... în care apare unul dintre posibilele criterii de evaluare................... răspunzând la întrebările din lista următoare de fiecare dată când finalizaţi o unitate de învăţare2.......... sarcini de lucru interdisciplinare propuse elevilor........... pentru că ......... pentru că .......... Aceste criterii vă vor fi comunicate în timp util... fişa de evaluare va fi transformată într-o notă de la 1 la 10....................... Consider că activitatea mea în acest semestru a fost . În măsură moderată În mare măsură 2 Sarivan.. veţi include în portofoliu trei fişe de autoevaluare..... Cel mai mult mi-a plăcut să ....... Alte informaţii despre portofoliu puteţi găsi în modulul Didactica ariei curriculare Matematică şi Ştiinţe ale naturii.... În mică măsură Relevanţa materialelor incluse în portofoliu pentru demonstrarea progresului cursantului.... Fişă de autoevaluare pentru portofoliu Am învăţat............................................ pentru că .. de exemplu: descrierea unor activităţi desfăşurate cu elevii. Cel mai uşor a fost să....................................................)......................................... pe baza cărora va evalua fiecare portofoliu în parte..

Instrumente de evaluare: 1. vor conta comentariile şi aprecierile pe care le veţi face. materiale suport pentru predare şi evaluarea elevilor.1proiect de programă CDŞ. Pentru proba practică. Succes! Examinarea cursanţilor se va face prin probă scrisă. grile de evaluare a portofoliului 2. pentru a răspunde la proba practică. De altfel. Cum se acordă nota? În fixarea notei finale. Nota minimă pentru promovarea acestui modul este 5. un test de evaluare. veţi putea folosi orice material de lucru doriţi. sprijinul oferit de formatori pe tot parcursul modulului. fişe pentru monitorizarea activităţii cursanţilor în sistem tutorial 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural xi . Acest „produs” poate fi: un proiect de unitate de învăţare. organizarea activităţilor. De asemenea. teme de control/probe de evaluare pe parcurs şi finale. câte un manual de biologie pentru fiecare clasă şi cursul de faţă.examinare scrisă finală. sunteţi obligaţi să aveţi la dumneavoastră: programele de biologie în uz pentru clasele a V-a. evaluarea prin notă va ţine seama de concordanţa „produsului” cu cerinţele formulate. În cadrul colocviului de evaluare finală. evaluarea continuă are ponderea de 40% din notă. etc. proiecte didactice ale lecţiilor cu caracter interdisciplinar (cel puţin 4 proiecte didactice pentru unităţi de învăţare şi lecţii). iar evaluarea finală are ponderea de 60%. un barem al unui test de evaluare dat etc. chestionare pentru evaluarea cursului şi a prestaţiei formatorilor. tutorelui Materialele elaborate pe parcursul cursului vor fi depuse în portofoliul de curs care va cuprind variante de proiecte didactice. veţi avea de realizat un „produs” specific activităţii profesorului. Feed-back – cursanţii vor aprecia: prestaţia formatorilor. de posibilitatea utilizării acestuia în activitatea la clasă şi de argumentarea deciziilor de construire pe care le veţi lua.a X-a. sau pentru a depăşi eventualele blocaje în învăţare. 1 proiect de educaţie pentru sănătate/pentru mediu/de realizare de bază materială. În realizarea „produsului” solicitat. Tematica aleasă va avea legătură cu temele de biologie alese ca titluri ale unităţilor de învăţare din acest curs. o planificare calendaristică. Ponderi în nota cursului: 60% . suporturile de curs oferite. • • Nu ezitaţi să luaţi legătura cu tutorele pentru a obţine alte indicaţii sau precizări.Introducere Proba practică O altă componentă importantă a evaluării finale este proba practică. privitor la „produsele” realizate de către alţi colegi.

. de elemente grafice sau de text (adnotări).Forme tradiţionale şi alternative de evaluare”. TIM” “Rezultate şi analiză critică” . Aplicaţii soft şi documentaţii din pagini web. postere. 9. Pe toată durata cursului participanţii vor avea posibilitatea să prezinte şi să realizeze în grup ( direct şi on-line) produsele realizate şi experienţele didactice proprii. Manuale alternative de biologie şi auxiliarele didactice”.. Referatul. Proiectarea de unităţi şi activităţi de învăţare care introduc metode noi. 4. Experimentarea şi analiza de noi practici profesionale va conduce la selectarea acelora cu cea mai bună aplicabilitate la clasă. Modul de utilizare a cursului Toate cursurile corespunzătoare Proiectului pentru Învăţământul Rural au fost realizate în forme grafice asemănătoare. Studiul de caz 3.Experienţele personale în aplicarea metodelor învăţării active.evaluare continuă (TC în cadrul sistemului tutorial) şi evaluarea portofoliului Repere metodologice de aplicare a programei Metodele utilizate în sesiunile de formare directe sunt interactive şi specifice învăţării adulţilor. Sarcinile de lucru sunt cuprinse în chenar şi sunt anunţate prin titluri specifice şi prin imagini sugestive. Analiza progresului şcolar al elevilor în funcţie de formele şi instrumentele de evaluare utilizate”..Introducere 40% . Exemple: . Acest spaţiu are un dublu rol: pe de o parte. IPC. De exemplu. Dezbaterea 5. abordează interdisciplinar conţinutul ştiinţific sau integrează soft educaţional. întrerupt. Conceperea de materiale didactice – folii. în chenarul de mai jos este formulată o sarcină de lucru. . ele au rolul să vă ajute în învăţare! Conţinuturile sunt întrerupte de diverse sarcini de lucru. de probe şi instrumente de evaluare. 8. 6. Pe fiecare pagină.. Exemple: . completări. Studiul individual pe baza suportului de curs şi a bibliografiei recomandate. a fost lăsat un spaţiu alb. pe de altă parte. 10. Elaborarea de proiecte didactice. în partea dreaptă. spaţiul alb poate fi folosit pentru notiţe. etc.. modele. din loc în loc. Prelegeri 2. Analiză critică şi sinteză. Folosiţi acest spaţiu pentru notiţe! • Folosiţi cât mai des aceste spaţii albe. adnotările atrag atenţia şi vă ajută la identificarea sau consolidarea unor informaţii importante şi. Sistemul metodologic specific ED 1. observaţii. xii Proiectul pentru Învăţământul Rural . 7.

imediat după ce aţi parcurs conţinuturile tematice. vă va fi mult mai uşor să sintetizaţi materia parcursă şi să vă pregătiţi pentru a răspunde la testele de autoevaluare. Este util să răspundeţi cu consecvenţă la întrebările formulate. la testele de evaluare notate de tutore. În acest fel. am numerotat sarcinile de lucru ale fiecărei unităţi de învăţare cu numere succesive. am lăsat un spaţiu în care puteţi scrie. sau să îi adresaţi întrebări. Dacă aveţi neclarităţi în legătură cu sarcinile de lucru propuse. Ce rol credeţi că au în această introducere? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri. Proiectul pentru Învăţământul Rural xiii . puteţi folosi sugestiile de rezolvare ale acestora. Studiu individual Răsfoiţi paginile cursului şi observaţi frecvenţa cu care apar sarcinile de lucru propuse.Introducere Temă de reflecţie Identificaţi sarcinile de lucru formulate în paginile anterioare. Dacă acest spaţiu este prea mic în comparaţie cu necesităţile dumneavoastră. este indicat să luaţi legătura cu tutorele. care se află la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare. la una dintre cele patru întâlniri prevăzute prin programă. de fiecare dată. pornind. În cazul în care neclarităţile persistă. formulaţi răspunsurile pe un caiet special sau pe foi de hârtie. Acolo unde sarcinile de lucru necesită un răspuns. Pentru a identifica mai uşor răspunsurile. de la 1. inserate între foile cursului. precum şi la colocviul de evaluare finală. Imaginile alăturate sunt asociate unei alte sarcini de lucru.

.

........................................ Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare .....6......... ... Obiective cadru.............. Explorarea elementelor de coerenţă verticală şi orizontală în cadrul curriculumului de biologie............... 21 1...........................2..7. chimie şi fizică....................................................................... 3 1..... EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Curriculum naţional – cadru de referinţă.................................................................... 11 1............ Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 .... Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare ......2................... 23 1........................ Componente atitudinale în programa de biologie.......................... Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii..... Structura programei de biologie pentru liceu ......1...........4............................................................5...........2...................................................................................................1...........2..............1.... 1............. 1 1. Obiective cadru la biologie....... 33 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 1.........3.... 2 1... Structura programei de biologie pentru gimnaziu.. ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Organizarea conţinuturilor la biologie ........ 29 Bibliografie recomandată pentru unitatea de învăţare 1 .. 28 Indicaţii.............................................. 12 1......... sugestii de rezolvare...1 Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie.......... obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) .................................................3. răspunsuri pentru sarcinile de lucru ........................................2...................................... 10 1...... 6 1...................Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Unitatea de învăţare 1 Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie CUPRINS Competenţelele unităţii de învăţare 1 ....... 26 Test de evaluare notat de tutore.......................... Structura programei şcolare de biologie .. 4 1... 15 1.........................2..................................APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Locul biologiei în aria curriculară...................3............

• Planurile cadru de învăţământ pentru clasele I – XII/XIII – documente ce stabilesc ariile curriculare. o al egalităţii şanselor. Ciclurile curriculare sunt: o ciclul achiziţiilor fundamentale (grupa pregătitoare a grădiniţei şi clasele I şi a II a).1 – Corelaţia între vârstă.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 1.document reglator ce asigură coerenţa componentelor sistemului curricular în termeni de procese şi produse. Curriculum Naţional – cadru de referinţă Termenul de curriculum derivă din limba latină şi înseamnă drum către. tehnologic. o ciclul de observare şi orientare ( clasele a VII a – a IX a). În România Curriculumul naţional cuprinde: • Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. o ciclul de specializare .1 care urmează: Tab.VI a). vocaţional Şcoala profesională Şcoala de ucenici XIII XII XI X IX VIII VII VI V IV III II I Anul pregătitor Specializare Aprofundare Observare şi orientare Învăţământ gimnazial Dezvoltare Învăţământ primar Achiziţii fundamentale 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural . o al funcţionalităţii.1. tipul de şcolaritate şi ciclurile curriculare 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 Învăţământ preşcolar Liceu teoretic. obiectele de studiu şi resursele de timp. o ciclul de aprofundare. Ciclurile curriculare sunt prezentate în Tab. o al coerenţei. Cadru de referinţă . acestea corespund următoarelor principii: o al selecţiei şi ierarhizării culturale. Planurile cadru sunt în concordanţă cu ciclurile curriculare periodizări ale şcolarităţii care au în comun obiective specifice şi care Cicluri grupează mai mulţi ani de studiu ce pot apar ţine la niveluri şcolare curriculare diferite. o ciclul de dezvoltare ( clasele a III a . o al racordării la social. o al flexibilităţii şi al parcursului individual.

document în care activitatea didactică programa traseul elevului către o finalitate cunoscută şi impusă de către adulţi. era utilizată programa analitică.1 din 5. Până în anii 1998-1999.07.1997 şi prin Legea nr.36/1997.1996 şi a mai fost modificată prin OUG nr.152/14. obiective de referinţă/competenţe specifice. Manuale alternative • • Finalităţile învăţământului preuniversitar derivă din idealul educaţional formulat în Legea învăţământului nr. când a demarat reforma curriculară în învăţământul românesc. conţinuturile învăţării şi standardele curriculare de performanţă pe discipline. Acest tip de programă conţinea toate elementele procesului instructiv – educativ stabilite la nivel central. Ele scot în evidenţă rolul important al achiziţiilor elevilor în 3 Proiectul pentru Învăţământul Rural . norme metodologice şi materiale suport – documente ce descriu condiţiile de aplicare şi de monitorizare ale procesului curricular. iar profesorii şi elevii erau doar simplii executanţi. exemple de activităţi de învăţare.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Legea nr. Ghiduri. Nr. nr.01. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1. Programe analitice Programe actuale Structura programei şcolare de biologie Programa şcolară face parte din Curriculumul naţional şi descrie oferta educaţională pentru un parcurs şcolar determinat.publicată în MO al Romaniei.84/1995 Studiu individual 1 Studiaţi Legea învăţămâtului cu modificările ulterioare amintite în adnotarea de mai sus şi găsiţi finalităţile învăţământului preuniversitar. Programele şcolare actuale se deosebesc de cele analitice deoarece pun accentul pe interiorizarea unui mod de gândire specific biologiei.151/1999 • Programele şcolare – documente ce stabilesc obiective cadru /competenţe generale.2.84/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al Romaniei. partea I. Partea I.

exemple de activităţi de învăţare. Obiectivele cadru au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi se referă la formarea unor atitudini generate de specificul disciplinei şi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu.2001 3 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural .S. Obiectivele de referinţă specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în formarea de capacităţi precum şi achiziţia de cunoştinţe ale elevilor pe ani de studiu. explicaţi sintagma “programele actuale sunt centrate pe elev ”.2. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1. argumentează structura didactică adoptată şi sintetizează recomandări semnificative. Buc. obiective de referinţă. Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie pentru învăţământul obligatoriu. Nota de prezentare descrie parcursul anului de studiu respectiv. Temă de reflecţie 1 După ce aţi citit şi înţeles definiţiile celor două tipuri de programe.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie plan formativ şi subliniază importanţa rolului reglator al obiectivelor / competenţelor pe cele două nivele de generalitate: obiective cadru/competenţe generale şi obiective de referinţă/ competenţe specifice. conţinuturi ale învăţării şi standarde curriculare de performanţă.1.ARAMIS PRINT SRL.C. obiective cadru. Ed. Programe de biologie gimnaziale Consiliul Naţional Pentru Curriculum. Structura programei şcolare de biologie pentru gimnaziu Programele şcolare actuale pentru învăţământul biologic gimnazial3 cuprind: o notă de prezentare.

Elaborarea standardelor are în vedere: • finalităţile pe treaptă şi pe ciclu de şcolaritate. • obiectivele cadru şi cele de referinţă.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Exemplele de activităţi de învăţare propun modalităţi de organizare a activităţii în clasă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . competenţele şi comportamentele dobândite de elevi prin studiul biologiei. Programa oferă cel puţin un astfel de exemplu de activităţi pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. Standardele curriculare de performanţă sunt standarde naţionale şi reprezintă un sistem de referinţă comun şi echivalent pentru toţi elevii. Ele sunt organizate fie tematic. Exemplele de activităţi de învăţare sunt astfel concepute încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare. Ele sunt orientate spre profilul de formare al elevilor la finalizarea parcursului şcolar şi la integrarea lor în viaţa socială. Standardele sunt exprimate într-un limbaj simplu şi clar şi reprezintă punctul de plecare pentru elaborarea descriptorilor de performanţă. sistem ce vizează sfârşitul unei trepte de şcolaritate. Studiu individual 2 Identificaţi obiectivul de referinţă 2. Asigură conexiunea între curriculum şi evaluare. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Conţinuturile reprezintă mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă propuse. Standardele sunt relevante din punct de vedere al motivării elevului pentru învăţare şi în special pentru învăţarea continuă care să-l conducă la structurarea capacităţilor proprii învăţării active. fie în concordanţă cu alte discipline ale aceleiaşi arii curriculare. • caracteristicile psiho-pedagogice ale vârstei şcolare vizate. respectiv a criteriilor de notare.1 din Programa de biologie pentru clasa a V a şi daţi exemple şi de alte activităţi de învăţare decât cele din programă. Constituie specificări de performanţă ce vizează cunoştinţele.

asigurând şanse egale pentru toţi elevii.2004 4 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Cercetării şi Tineretului . iar notele obţinute sunt consemnate în unica rubrică din catalog corespunzătoare disciplinei”4 Competenţele generale au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi orientează demersul didactic către achiziţiile Ministerul Educaţiei.03. nr. Orele atribuite prin curriculum diferenţiat sunt obligatorii.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 2 Aveţi următorul obiectiv de referinţă pentru clasa a VIII-a: ”Să extrapoleze şi să realizeze predicţii pe baza observaţiilor şi a rezultatelor experimentale.2003 şi este structurat astfel: notă de prezentare.C. Curriculum diferenţiat reprezintă oferta educaţională constând din disciplinele ariei curriculare corespunzătoare profilului liceului cu alocări orare asociate acestora. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1. aprobat prin O. aprobate prin O. competenţe specifice şi conţinuturi pentru trunchiul comun şi pentru curriculum diferenţiat. lista de conţinuturi.T.3458/9.T.2.Consiliul Naţional Pentru Curriculum – Programa Şcolară Pentru Clasa a IX a – Ciclul inferior al liceului. competenţe generale.5723 din23. Trunchiul comun reprezintă oferta educaţională formată din aceleaşi conţinuturi şi sarcini de învăţare pentru acelaşi număr de ore la toate liceele şi urmăreşte atingerea finalităţilor propuse pentru educaţia de bază. Structura programei şcolare de biologie pentru liceu Programe de biologie pentru liceu Trunchiul comun Curriculum de biologie pentru ciclul inferior al liceului a fost elaborat în conformitate cu Planurile cadru de învăţământ pentru clasele a IX – a şi a X – a.C.2.M.12.E. sugestii metodologice şi valori şi atitudini.nr. lista de lucrări practice obligatorii.E.” Elaboraţi câte un criteriu de notare/descriptor de performanţă pentru notele 9 şi 10 .M.

precum şi cele specifice acoperă dimensiunea cognitivă a personalităţii elevilor şi se stabilesc pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concepte operaţionale în funcţie de dominantele avute în vedere.ARAMIS PRINT SRL. Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie fundamentale ale elevilor. domeniul socio-economic (vizând pregătirea pentru piaţa muncii) şi domeniul de cunoaştere concretizat în şcoală printr-un obiect de studiu. Buc.S. În demersul de stabilire a competenţelor s-a considerat că soluţia se află la intersecţia dintre domeniul didactic (vizând ariile curriculare).2 – Relaţia conceptele operaţionale dintre dominante/operaţii mentale şi Consiliul Naţional Pentru Curriculum. Sunt derivate din competenţele generale şi ca şi acestora. Competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe parcursul unui an şcolar.2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 7 . Studiu individual 3 Studiaţi programele şcolare pentru clasele a IX-a şi a X-a. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Competenţele generale.( vezi tab 2) 5: Tabel. li se asociază prin programe. Comentaţi. Ele se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe toată durata învăţământului liceal. identificaţi competenţele generale şi pe cele specifice şi apreciaţi dacă acestea corespund intersecţiei celor trei domenii: didactic. Ed. socio-economic şi de cunoaştere.C. unităţi de conţinut.

Transfer 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . crt 1. demonstrarea. reprezentarea datelor. sisteme. adaptarea şi adecvarea la context. date de ieşire. generarea de idei. argumentarea unor enunţuri. relaţii. optimizarea unor rezultate. interpretarea rezultatelor. Dominante operaţii mentale Receptare Concepte operaţionale • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • identificarea de termeni. generalizarea şi particularizarea. analiza de situaţii. procese. explorarea. anticiparea unor rezultate. compararea unor rezultate. procese.definirea unor concepte. Algoritmizare 4. observarea unor fenomene. descrierea unor stări. . compararea unor date. calcularea. concluzii. conexiuni. Prelucrare primară 3. aplicarea în alte domenii. experimentarea. relaţionări între diferite tipuri de reprezentări. verificarea unor rezultate. nominalizarea unor concepte. elaborarea de strategii. procese.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Nr. negocierea. reprezentarea unor date. 2. investigarea. sortarea – discriminarea. evaluarea unor rezultate. perceperea unor relaţii. reducerea la o schemă sau model. fenomene. remarcarea unor invarianţi. rezolvarea de probleme prin modelare şi algoritmizare. Exprimare 5. culegerea de date din surse variate. realizarea de conexiuni între rezultate. Prelucrare secundară 6. integrarea unor domenii. clasificări de date. între reprezentare şi obiect. calcularea unor rezultate parţiale. transpunerea într-o altă sferă. stabilirea unor relaţii. descoperirea.

Sugestiile metodologice sunt recomandări generale referitoare la modul de aplicare a programei. • evaluarea continuă. • resurse necesare pentru aplicarea optimă a programei. completaţi cu răspunsul corect! 1. competenţele specifice derivate din acestea şi conceptele operaţionale corespunzătoare. Ele se referă de obicei la: • desfăşurarea procesului de predare-învăţare centrat pe elev.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 3 Identificaţi competenţele generale 2 şi 5 din Programa şcolară pentru clasa a X-a ciclul inferior al liceului. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Valorile şi atitudinile apar de obicei după competenţele generale sub forma unei liste ce acoperă întregul parcurs al învăţământului liceal şi orientează dimensiunile axiologică şi afectivatitudinală aferente formării personalităţii din perspectivă biologică. Care este structura Curriculumului naţional romanesc? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. Care sunt criteriile pentru elaborarea standardelor de performanţă? --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 . • identificarea celor mai adecvate metode şi activităţi • de învăţare.

• fie adecvate intereselor. conform algoritmului din schema de mai jos 4: 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . nevoilor prezente şi viitoare ale elevilor. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a stabili deosebirile dintre structura programelor şcolare de gimnaziu şi cele de liceu. care se regăsesc în lista de conţinuturi. • fie organizate articulat şi sistematizate. sau poate utiliza alte materiale suport. adăugare. În programele şcolare. ele se pretează unei citiri personale şi adaptate. Programele şcolare trebuie parcurse şi respectate de către toţi profesorii. dar. Astfel. • fie cumulate şi să permită progresul. • fie adaptate la experienţa elevului. fiecărui obiectiv cadru/competenţe generale îi sunt asociate obiective de referinţă/competenţe specifice.6) sunt astfel organizate încât să: • fie corelate cu obiectivele de referinţă/competenţele • specifice. profesorul poate interveni asupra conţinuturilor programelor prin regruparea lor sub temele unităţilor de învăţare pe care le-a stabilit.3. ca şi manualele. ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM ! 1. înlocuire. Organizarea conţinuturilor la biologie Conţinuturile la biologie (vezi pag. Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 3. Atingerea celor din urmă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. omitere. • nu prezinte contradicţii. profesorul poate interveni prin: adaptare.

În acest sens. • se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp.C. • reorganizeze conţinuturile în funcţie de procesele cognitive ce trebuie învăţate. • identifice elementele de conţinut. la nivelul elementelor de conţinut. • se finalizează prin evaluare. Stabilirea conţinuturilor unităţilor de învăţare implică identificarea elementelor de conţinut prin prelucrare didactică.2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 6 11 . Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare Unitatea de învăţare 6 este o structură didactică deschisă şi flexibilă ce prezintă următoarele caracteristici: • determină formarea la elevi a unui comportament specific. • este unitară din punct de vedere tematic. generat prin integrarea unor obiective de referinţă. profesorul trebuie să: • realizeze adecvarea conţinuturilor la scopul curriculumului. • facă o analiză secundară a corelaţiei obiective/competenţe – conţinuturi. utilizând programa şi alte surse.S. Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu.ARAMIS PRINT SRL.1.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Conţinutul materialului este adecvat DA Utilizare NU Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi elemente de conţinut Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport 1.3. Consiliul Naţional Pentru Curriculum. Buc. competenţe specifice. Ed.

1998): • facilitarea conexiunilor între ceea ce elevii înţeleg şi simt şi ceea ce învaţă. metodologică. evoluţiei unui eveniment. pe baza unor analogii sub aspectul structurii. ipoteze de verificat. prin cupluri antitetice. numărul de paşi ce trebuie parcurşi între intrare şi ieşire.3 . algoritmi sau scheme logice. scheme.2. al cauzei şi efectului.Temple. în concordanţă cu ordinea în care elevii vor învăţa diferite comportamente. analiză cauzală. în funcţie de: seturi de întrebări. întinderea domeniului.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. ca bază pentru altele mai complexe. substituţie cu simboluri. tabele. gradul de familiarizare a elevilor cu sarcina. taxonomică individualizată (de nivel) sub forma hărţilor de concepte focalizată după modelul de predare după modelul unităţilor de sens după modelul informaţiilor de diferenţiere prin coduri bazată pe arborele de relevanţă şi de clasificare ● tematică 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . metodologice. • articularea noilor cunoştinţe pe experienţa de viaţă a elevilor O listă de modalităţi de prelucrare a conţinuturilor este oferită de I. contexte accesibile sau parţial cunoscute. structurarea conţinutului în raport cu anumite proprietăţi relevante. al părţilor şi întregului. conceptuale. istoriei. relaţiilor. a căror stabilire şi organizare are următoarele roluri (Ch.deductive.Modalităţi de prelucrare a conţinuturilor conjucturală personalizată secvenţială progresivă. pe baza genezei.3): Tab. respectă principiul conformităţii cu dezvoltarea psihologică a elevilor (sarcini şi activităţi de învăţare pe grupe de nivel). analiza logică a unui text. conceptuală. după modelul construirii teoriilor ipotetico.3. figuri. Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare Prin prelucrarea didactică a conţinuturilor programei rezultă elementele de conţinut. acţionale. gradul de complexitate sau noutate al conţinutului.Neacşu (1990) (Tab. experienţa de rezolvare a problemelor. prin includerea informaţiilor noi în teme. • stimularea elevilor la reflecţia asupra propriilor cunoştinţe în timpul învăţării. redă raportul dintre valorile personale şi valoarea mesajului ştiinţific. prin dispunerea spaţială a informaţiilor scrise.

..........1 – 1...........................................S........ 2............................... Lumea vie şi anotimpurile” (clasa a III a) şi ................................................................................ Pe parcursul secvenţelor 1.................................................. Completaţi următoarele enunţuri: 1................. diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute......... 7 Temă pentru portofoliu Exemplificaţi prelucrarea didactică pentru următoarele unităţi de învăţare: .............................................. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Profesorul poate opta pentru una sau mai multe modalităţi de organizare a elementelor de conţinut în unităţile de învăţare.................... Resurse naturale – protejarea lor” (clasa a IV a).................................. ..... Consiliul Naţional Pentru Curriculum............................. fie efectiv în predare................. ..... Ed.. ...............C........................ ................ vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru..................................................................... modalităţi ce vor apare fie în proiectul unităţii de învăţare............................................. Buc.................................m-am confruntat cu următoarele dificultăţi.......................................2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 13 ......ARAMIS PRINT SRL................................... .......... În aprecierea temei....................... Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte: ............................................3............................... Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la Ştiinţe ale naturii – clasele a V a – a VI a”....................Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 4 Găsiţi şi alte materiale bibliografice în afara celor indicate la sfârşitul capitolului referitoare la modalităţile de prelucrare a conţinuturilor... Prelucrare după...............................................

1990)? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. Ce este unitatea de învăţare şi care sunt principalele ei caracteristici? ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. Enumeraţi patru modalităţi de prelucrare a conţinuturilor (după I.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. Care dintre modalităţile de prelucrare a conţinuturilor se pretează cel mai bine pentru programele pentru disciplinele opţionale? Motivaţi şi exemplificaţi.Neacşu. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . completaţi cu răspunsul corect! 1.

matematică şi ştiinţe ale naturii şi Tehnologii . în dialog cu elevii şi îi implică pe aceştia în activităţi de observare. valorificându-le experienţa anterioară şi dezvoltându-le capacitatea de a integra informaţiile noi în modele explicative proprii. ci ca un demers de cunoaştere activă. ca disciplină de învăţământ..4. Abordarea interdisciplinară a ştiinţelor este foarte importantă deoarece permite profesorului să facă o multitudine de conexiuni. Predarea ştiinţelor într-o manieră integrată. ci raportarea elevului la mediul în care trăieşte. demersul didactic trebuie deplasat de la . de laborator cunoscute de elevi din viaţa cotidiană neglijarea experienţei personale a punerea accentului pe experienţa personală elevului a elevului Prelucrare după M. Buc. Dominantele noului curriculum prin raportare la cel anterior sunt sintetizate în tabelul 48: Ştiinţele naturii ca obiect de studiu la clasele a III-a şi a IV-a Tab. permite o baleiere orizontală a problemelor abordate şi o structurare a acestora pe o serie de teme integratoare. procesele şi fenomenele caracteristice. presupune o schimbare de esenţă: ştiinţele nu se mai predau exclusiv ca un ansamblu de fapte. prin acţiunea directă asupra lumii înconjurătoare. Ştiinţele naturii. De aceea. fenomene şi reguli ce trebuie memorate. obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) Reforma curriculară în contextul predării ştiinţelor... Proiectul pentru Învăţământul Rural” .Didactica ariilor curriculare.de ce se învaţă?” Astfel elevul va fi stimulat prin competenţele pe care le dobândeşte şi va creşte caracterul formativ al învăţării. cu componentele.2005 Proiectul pentru Învăţământul Rural 8 15 .Singer şi C. Prin predarea ştiinţelor nu se urmăreşte o acumulare de fapte şi informaţii ştiinţifice care să ducă la însuşirea de concepte..ce se învaţă?” la . începând cu clasele III – IV.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. vizează observarea şi perceperea lumii în întregul său..Voica. Obiective cadru. descoperire şi experimentare.4 – Dominantele noului curriculum de ştiinţe integrate la clasele III şi IV Devine mai puţin importantă Capătă o pondere mai mare elaborarea unor obiective pornind elaborarea unor obiective centrate pe de la conţinuturi formare de capacităţi şi competenţe predominanţa conţinuturilor de tip predominanţa conţinuturilor de tip formativ informativ lipsa unor exemplificări ale menţionarea în curriculum a unor activităţi activităţilor de învăţare de învăţare destinate să conducă la atingerea obiectivelor propuse abordarea ştiinţelor dintr-o abordarea ştiinţelor ca învăţare prin perspectivă academică experimentare utilizarea unor materiale didactice utilizarea unor obiecte de uz curent.

relaţionarea în mediul natural şi social.5). a căror abordare se realizează integrat la acest nivel. creativitatea. În scopul formării acestor competenţe şi atitudini.. independenţa gândirii. la care se adaugă: grija faţă de mediul natural. relaţiile dintre indivizi şi dintre aceştia şi mediu. interesul pentru aprecierea şi argumentarea logică. înţelegerea şi valorificarea informaţiilor. Tematica propusă are în vedere relaţionarea conţinuturilor atât în interiorul ariei curriculare . S-au urmărit obiectivele ciclului curricular de dezvoltare. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 4 • Citiţi tabelul comparativ de mai sus şi explicaţi ce înţelegeţi prin . modificări ale mediului ca urmare a intervenţiei omului. vor fi valorificate cunoştinţele privind mediul natural. Coerenţa programelor s-a realizat prin urmărirea progresiei elevului în achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul. studiu individual.Matematică şi Ştiinţe ale naturii” cât şi posibilităţi de relaţionare la nivelul celorlalte arii curriculare. Pentru aceasta. grupul de indivizi. fenomeneşi interacţiuni specifice din mediu. individul.elaborarea unor obiective centrate pe formarea de capacităţi şi competenţe”? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Programa de Ştiinţe ale naturii pentru clasele a III a şi a IV a porneşte de la obiective comune domeniilor studiate pe care le corelează cu teme specifice acestor discipline. sunt dezvoltate şi completate în clasa a IV –a (Tab. iar competenţele se referă la comunicare. în termeni de rezultate aşteptate ale învăţării. curiozitatea şi preocuparea faţă de fenomenele din mediu. obiectivele de referinţă urmărite în clasa a III a..

4.să comunice în maniere diverse observaţii şi comparaţii asupra corpurilor din na-tură şi asupra experimentelor realizate.pentru a fi utile în realizarea unor experimente simple. 1. 1. prezentând adecvat rezultatele.1. organisme şi evenimente din jurul său pe baza unor criterii date.*să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate în desfăşurarea activităţilor de grup.4.să indice asemănări şi deosebiri dintre corpurile din natură pe baza unor observaţii proprii. să conştientizeze efecte ale mediului asupra propriului organism.2.2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 .2. 2.2. 3.1.*să formuleze ipoteze privind consecinţele utilizării unor proceduri de natură ştiinţifică.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Tab.4. să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date.3. 2. 2. 3. 3.să explice relaţii între sisteme din mediul înconjurător.*să confecţioneze jucării/produse.* să descrie proceduri simple de natură ştiinţifică realizate.3. 3. observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/sau sisteme studiate. 3. folosind instrumente şi procedee specifice.1. propice vieţii.să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific.3.să descrie relaţii între părţile componente ale unui sistem familiar. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii.1. 2.să măsoare cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale.2.1.să pună în evidenţă regularităţi ale fenomenelor pe baza măsurătorilor efectuate. Obiective de referinţă Clasa a IV a 1.să înregistreze în formă grafică.2.3. 1.să interpreteze succesiunea fenomenelor şi a proceselor dintrun mediu apropiat.5 – Coerenţa dintre obiectivele cadru şi cele de referinţă în clasele a III a şi a IV a Obiective cadru 1.*să prezinte prin modele aspecte familiare din mediul înconjurător. 2. 2.să comunice. 1.3. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare /investigare a realităţii. 2. în maniere diverse.imitând obiecte din mediul înconjurător.3.să ordoneze obiecte. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat.să aplice proceduri de natură ştiinţifică în activitatea proprie.să conştientizeze efecte ale activităţii omului asupra mediului. 1. observaţii ale unor fenomene şi procese din mediul apropiat.4.1. 3. 1. Obiective de referinţă Clasa a III a 1. 3. comparând rezultatele obţinute cu propriile estimări. 2.*să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factorii dăunători din mediu.să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. 2.

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

Studiu individual 5 Studiaţi cu atenţie tabelul 5 şi observaţi dacă între obiectivele de referinţă din clasa a III a şi cele din clasa a IV a există coerenţă şi continuitate. Motivaţi răspunsul. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu

Conţinut

Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor

Acelaşi lucru este valabil şi pentru conţinuturi (Tab.6). Tab.6– Coerenţa dintre conţinuturile de la clasa a III a şi cele de la clasa a IV a Clasa a III a Clasa a IV a • Formă, culoare, dimensiune (lungimea • Echilibru şi cântărire(masa ca rezultat al măsurării în unităţi ca rezultat al măsurării în unităţi standard; volumul ca rezultat al standard):cântarul cu arc, balanţa; măsurării/comparării în unităţi nestandard); • Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi • Stări de agregare (solid, lichid, gaz)standard: litrul multipli şi identificare în funcţie de formă şi submultipli); volum; • Comportamente de adaptare • *Dizolvarea şi condiţii de creştere a la plante şi animale: reacţii de vitezei de dizolvare. apărare şi adaptare la • *Amestecuri şi separarea lumină*umiditate, vânt, frig; amestecurilor prin filtrare,decantare; • Proprietăţi ale metalelor şi • Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi utilizări ale acestora. Magneţi. animale; materiale naturale şi Circuite electrice simple; prelucrate. Utilizări; • Surse de lumină. • Rolul structurilor de bază ale Comportamentul luminii organismelor vii: producerea curcubeului, • Rolul componentelor observabile la • culorile, umbra, vizibilitatea plante: rădăcină, tulpină, frunză, corpurilor. floare, fruct, sămânţă; • Planetele sistemului solar. • Rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap, trunchi, membre, organe de simţ, stomac, plămâni, inimă, rinichi, schelet. • Principalele grupe de animale (mamifere, păsări, peşti, reptile, insecte)-caracteristici generale;
Proiectul pentru Învăţământul Rural

18

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

• • • Transformări ale corpurilor şi materialelor • • •

Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă, igienă personală, exerciţiul fizic; *reacţia la stimuli şi organele de simţ. Soarele-sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: luminăîntuneric, zi-noapte, anotimpurile); Transformări de stări de agregare (topire,solidificare,vaporizare, condensare). Circuitul apei în natură; Surse de energie(vântul,soarele,căderile de apă, arderea combustibililor, Hrana.Utilizări.

• •

• • •

• Omul şi mediu •

Apa,aerul,solul.Surse de apă-tipuri, localizare, utilizări. Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină, apă, aer, sol, surse de căldură) asupra organismelor vii; vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie. Protejarea mediului. Deşeurile şi*reciclarea lor.

*Încălzire şi răcire;căldură absorbită şi căldură cedată; Forţe care determină mişcarea corpurilor(gravitaţia,forţe de împingere şi tragere). Mişcare şi repaus; Ciclul vieţii: naştere,creştere, dezvoltare, înmulţire, moarte. Cicluri de viaţă ale organismelor (plante, fluturi, broaşte, oameni); Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea, putrezirea, alterarea, arderea, coacerea. Medii de viaţă: grădina, pădurea, balta,*delta, peştera, mările calde, oceanul. Relaţii de hrănire. Resurse naturale: apă, soluri, roci, minerale, lemn, combustibili, hrană. Protejarea lor.

Studiu individual 6 Studiaţi cu atenţie tabelul 6 şi observaţi dacă între conţinuturile din clasa a III a şi cele din clasa a IV a există coerenţă şi continuitate. Motivaţi răspunsul. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu

Proiectul pentru Învăţământul Rural

19

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

Analiza corelaţiei dintre obiective şi conţinuturi

Asocierea dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile programei este rezultatul unor aproximaţii succesive realizate prin intermediul activităţilor de învăţare: • de ordinul I, când sunt imaginate activităţi simple cu ajutorul cărora pot fi reprezentate anumite asocieri obiective-conţinuturi; • de ordinul II, când activităţile simple sunt integrate în activităţi complexe; • de ordinul III, când corelaţiile obiective-conţinuturi sunt reconstruite sub activităţile complexe, respectând analiza prin aplicarea ei la rezultatul etapei precedente. Sinteza progresivă a relaţiei obiective-conţinuturi-activităţi de învăţare până la un nivel satisfăcător este un proces iterativ. Această sinteză se realizează prin tehnici iterative: matricea de asociere ,,obiective-conţinuturi” şi lista de iteraţie ,,obiective-conţinuturi”. Matricea de asociere oferă informaţii globale cu privire la relaţia dintre obiective şi conţinuturi.(tab. 7 ) Tab.7 – Matrice de asociere Obiective de referinţă 1.1 1.2 1.3 1.4 2.1 2.2 2.3 2.4 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

3.1 x x x

3.2 x x x

3.3

Conţinuturi

1 2 3 4 5 6

x x x

Coloanele reprezintă obiectivele de referinţă, iar rândurile, conţinuturi. La intersecţia rândurilor cu coloanele, ,,x” marchează legăturile evidente dintre cele 2 variabile (din perspectiva activităţilor de învăţare),reflectând punctul de vedere al profesorului asupra acestora. În matricea de mai sus se observă numărul mare de corelaţii, fiecare unitate de conţinut a programei integrând domenii largi de obiective de referinţă. Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2, completaţi cu răspunsul corect! 1. Care sunt dominantele noului curriculum de Ştiinţe integrate pentru clasele a III a şi a IV a? ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

20

Proiectul pentru Învăţământul Rural

• explorarea sistemelor biologice. abordată ca disciplină de sine-stătătoare. • utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii. Dominantele noului curriculum prin raportarea la cel anterior sunt următoarele: Analiza biologiei ca obiect de studiu individualizat Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . • utilizarea corectă a limbajului specific. Demonstraţi prin exemplificare coerenţa dintre conţinuturi între clasa a III a şi a IV a. • educaţia pentru sănătate. • transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi.. vizează: • cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei. Ce este matricea de asociere şi care este rolul ei? ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3.Matematică şi ştiinţe ale naturii”.5. • educaţia ecologică. • formarea unor atitudini şi deprinderi privind impactul biologiei asupra naturii şi societăţii. APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 1. • dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare în scopul rezolvării de probleme specifice biologiei. Locul biologiei în aria curriculară . a conceptelor şi a principiilor specifice ştiinţelor biologice. Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii. Studiul biologiei în învăţământul preuniversitar.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 2.

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Devine mai puţin importantă • organizarea conţinuturilor în domenii strict delimitate • predarea biologiei în mod izolat. spre construirea unor strategii proprii de explorare/investigare Temă de reflecţie 5 Citiţi tabelul comparativ de mai sus şi explicaţi ce înţelegeţi prin . neadaptate la posibilităţile şi dorinţa de comunicare a elevului Capătă o pondere mai mare • asigurarea unei dezvoltări progresive a noţiunilor • corelarea multidisciplinară cu alte ştiinţe ale naturii pentru acoperirea simultană a zonelor conexe • construirea unor secvenţe de învăţare care să stimuleze curiozitatea şi să permită activităţi de investigare • deplasarea accentului spre învăţarea procedurală.corelarea multidisciplinară cu alte ştiinţe ale naturii pentru acoperirea simultană a zonelor conexe”? Apoi daţi cel puţin două exemple de astfel de corelaţii. fără corelaţii cu alte ştiinţe ale naturii • • aplicarea unui demers teoretic în predare menţinerea unei învăţări reproductive.. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

înţelegerea fenomenelor a conceptelor şi a chimice. chimie şi fizică în învăţământul gimnazial Obiective cadru la biologie Obiective cadru la chimie • Cunoaşterea şi • Cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei. Obiective cadru/ competenţe generale la biologie. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 . şi a conceptelor şi a metodelor specifice • Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice fizicii • Dezvoltarea capacităţii de analiză şi de rezolvare de probleme • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând corect limbajul specific fizicii Studiaţi cu atenţie tabelul de mai sus cu obiectivele cadru la cele trei discipline la gimnaziu si specificati care sunt relatiile/corelaţiile dintre acestea. a terminologiei. chimie şi fizică Obiective cadru la biologie.6. a terminologiei. principiilor specifice şi a conceptelor specifice ştiinţelor biologice chimiei • Dezvoltarea capacităţilor • Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare de experimentare şi de în scopul rezolvării explorare/investigare a problemelor specifice realităţii prin folosirea biologiei unor instrumente şi proceduri specifice chimiei • Dezvoltarea capacităţii • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând de analiză şi de corect limbajul specific rezolvare de probleme biologiei • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând corect limbajul specific chimiei Studiu individual 7 Obiective cadru la chimie • Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor fizice.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1.

concepte. chimie.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Comptenţe generale la biologie. în formularea explicaţiilor. procese. în conducerea investigaţiilor şi în raportarea rezultatelor • Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului • Explicarea fenomenelor fizice într-un limbaj specific prin modelare şi abstractizare • Realizarea unor transferuri şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice fizicii în scopul aplicării lor în ştiinţele naturii şi în tehnologii 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fizică în învăţământul liceal Competenţe generale la biologie • Recunoaşterea şi definirea unor termeni. legi şi principii specifice ştiinţelor biologice • Investigarea şi experimentarea unor fenomene sau procese biologice şi interpretarea corectă a datelor obţinute în urma activităţilor experimentale • Modelarea unor fenomene şi procese biologice în scopul demonstrării principiilor fundamentale ale lumii vii • Explicarea unor procese şi fenomene biologice utilizând corect termeni. demonstrând raţionamente deductive şi inductive • Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme. concepte şi principii specifice biologiei Competenţe generale la chimie • Explicarea unor fenomene. procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi • Investigarea comportării unor substanţe sau sisteme chimice Competenţe generale la fizică • Definirea şi recunoaşterea conceptelor specifice fizicii • Explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene şi procese fizice • Rezolvarea de probleme cu caracter teoretic şi aplicativ • • Transferarea şi aplicarea cunoştinţelor din domeniul biologiei în contexte variate Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante.

. Completaţi următoarele enunţuri: 1.6 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi …………………………………………………………………………………. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Temă pentru portofoliu Citiţi competenţele generale din Programa de Ştiinţe pentru clasa a XI a aprobată prin OMEdC nr.C. ………………………………………………………………………………. Specificaţi ce tip de corelaţii se stabilesc între acestea şi exemplificaţi.. În aprecierea temei. Am învăţat să……………………………………………………………. ………………………………………………………………………………. vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru. Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 .3252/13.02. ………………………………………………………………………………. 2. Cel mai mult m-a ajutat…………………………………………………. ………………………………………………………………………………. şi comparaţi-le cu cele ale disciplinelor biologie. ……………………………………………………………………………….2006 de pe site-ul M. Pe parcursul secvenţei 1. fizică din tabelul de la pagina 24.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 8 Studiaţi cu atenţie tabelul de mai sus cu competenţele generale la cele trei discipline la liceu si specificati care sunt relatiile/corelaţiile dintre acestea. diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute. pentru că…………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 3. chimie.Ed.

7. • formarea şi utilizarea unor deprinderi de judecată critică. înţeleagă şi utilizeze tehnologiile în mod adecvat prin: • folosirea de idei. Componente atitudinale în programele de biologie Capacităţile. folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale prin: • dobândirea deprinderilor specifice achiziţiilor fundamentale şi aplicarea lor efectivă în procesul comunicării. • folosirea unei varietăţi de limbaje şi de instrumente pentru a transmite idei. contribuie la dezvoltarea unei vieţi de calitate prin: • dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi de semeni. atitudinile şi valorile vizate de profilul de formare la nivelul gimnaziului au un caracter transdisciplinar şi definesc rezultatele învăţării urmărite prin aplicarea curriculumului. • acceptarea şi promovarea unui mediu natural propice vieţii. demonstreze gândire creativă prin: • utilizarea. 3. • cunoaşterea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului. • cunoaşterea şi utilizarea eficientă a codurilor.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. a limbajelor şi a convenţiilor aparţinând terminologiei specifice. Bucureşti. evaluarea şi ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme specifice. modele şi teorii diverse pentru a investiga şi a descrie procesele naturale. înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi. Astfel. • elaborarea unor modele de acţiune şi de luare a deciziilor adecvate într-o lume dinamică. • folosirea echipamentelor informatice în calitatea lor de instrumente ale comunicării. experienţe şi sentimente. verbală şi nonverbală. atitudinile şi valorile vizate în învăţământul gimnazial biologic Consiliul Naţional pentru Curriculum . • formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială. • formarea şi exprimarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată. absolvenţii învăţământului gimnazial trebuie să9 1. • înţelegerea consecinţelor etice ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei asupra omului şi mediului. demonstreze capacitatea de adaptare la situaţii diferite prin: • demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă. îşi dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă prin: • dezvoltarea unor metode de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare a realităţii înconjurătoare.Ghid metodologic de aplicare a Programei de bilogie – învăţământul obligatoriu. 6. respectând opiniile fiecăruia. 5. • folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale diferite. 2. 4. 7. 2002 9 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . • exprimarea dorinţei de a urmări un ţel prin mijloace diferite. Capacităţile.

fie interesaţi de realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor. 2. 3. 4. îşi cultive receptivitatea şi flexibilitatea pentru aplicarea cunoştinţelor de biologie în viaţa cotidiană. atitudinile şi valorile vizate în învăţământul liceal la biologie Capacităţile. completaţi-le dacă este cazul şi găsiţi raportul dintre ele. 7. absolvenţii învăţământului liceal trebuie să: 1. atitudinile şi valorile vizate de profilul de formare la nivelul liceului au un caracter transdisciplinar ca şi cele de la învăţământul gimnazial şi definesc rezultatele învăţării urmărite prin aplicarea curriculumului. faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător. Astfel. manifeste toleranţă faţă de opiniile celorlalţi. analizaţi-le. fie motivaţi pentru informarea şi documentarea ştiinţifică. 5. conştientizeze şi să se implice în problemele de interes global. Temă de reflecţie 6 După ce aţi citit şi aţi înţeles ce capacităţi.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Capacităţile. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural 27 . îşi dezvolte curiozitatea ştiinţifică şi respectul pentru orice formă de viaţă. manifeste grijă faţă de propria persoană. 6. atitudini şi valori trebuiesc formate la elevii din învăţământul gimnazial şi liceal.

. ce se învaţă?” (2p). de ce se învaţă?” şi sunt corelate cu cele cadru (2p). comentaţi-o şi exemplificaţi: . 2.21) pentru biologie clasa a VII a. atitudinile şi valorile vizate de învăţământul liceal biologic şi exemplificaţi pentru fiecare în parte... Enumeraţi capacităţile. Realizaţi o matrice de asociere obiective-conţinuturi (după modelul de la pag.. Indicaţi la ce se referă schema de mai jos. modul de concepere şi structurare a exemplificărilor pe fiecare modalitate de intervenţie asupra conţinuturilor (4p).3 p pentru fiecare capacitate.. dacă obiectivele de referinţă au fost corelate corect cu conţinuturile (6p). conţinuturile răspund la întrebarea .. atitudine şi valoare enumerată şi exemplificată corect şi 0.90 p din oficiu.Curriculum pentru biologie . • În evaluare se vor acorda câte 1.. 3..repere conceptuale” Am reuşit…??? 1. comentariul corect al schemei (4p). să analizeze achiziţiile de biologie din perspectiva dezvoltării profilului de formare a absolventului 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural . dacă. . • În evaluare vor fi analizate: dacă obiectivele de referinţă răspund la întrebarea . să explorez elementele de coerenţă verticală şi orizontală în cadrul curriculumului de biologie? În evaluare vor fi analizate: identificarea corectă a schemei (2p). să descopăr relaţiile dintre componentele programelor de biologie? Conţinutul materialului este adecvat DA Utilizare NU Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi elemente de conţinut Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport • .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 1: ..

. a terminologiei.4598/31. • criteriu pentru nota 10: să realizeze predicţii şi observaţii pe baza rezultatelor experimentale Temă de reflecţie 3 . a terminologiei. • oferă o hartă clară a evoluţiei capacităţilor elevului şi posibilitate stimulării acelor deprinderi care au fost insuficient formate şi dezvoltate. investigare a realităţii prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice chimiei Obiective cadru la chimie ● Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor fizice.ce se învaţă?” la ..de ce se învaţă?” Astfel elevul va fi stimulat prin competenţele pe care le dobândeşte şi va creşte caracterul formativ al învăţării.demersul didactic trebuie deplasat de la .2004. şi a conceptelor şi a metodelor specifice ● Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice fizicii. • ofertă educaţională a şcolii în raport cu interesele şi aptitudinile elevului şi cu aşteptările societăţii Temă de reflecţie 2 • criteriu pentru nota 9: să descopere relaţii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 29 . UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1” Temă de reflecţie 1 – centrarea programelor pe obiective (competenţe) asigură: • evidenţierea unei dezvoltări progresive în achiziţia de competenţe de la un an de studiu la altul a elevului. Obiective cadru la biologie ● Cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei. procese.cele două exemple de corelaţie se referă la obiectivele cadru pentru ştiinţe din tabelul de mai jos.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie INDICAŢII. Temă de reflecţie 5 . nr. • accentuează dimensiunea acţională în formarea personalităţii elevului. RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE . fenomene. • focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale învăţării. SUGESTII DE REZOLVARE. Temă de reflecţie 4 .. a conceptelor şi a principiilor specifice ştiinţelor biologice ● Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare în scopul rezolvării problemelor specifice biologiei Obiective cadru la chimie ● Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor chimice. şi a conceptelor specifice chimiei ● Dezvoltarea capacităţilor de experimentare şi de explorare.Programe şcolare pentru clasa a X a ciclul inferior al liceului .08.Biologie aprobat prin OM.

crt. 1. îşi dezvolte curiozitatea ştiinţifică şi respectul pentru orice formă de viaţă manifeste grijă faţă de propria persoană. Gimnaziu • • • • • • • demonstreze gândire creativă folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi. 2. analiza corectă a acestora. art.materialele găsite vor fi trecute şi în Studiu individual 5 – se va lucra individual sau pe grupe 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3.1 – să utilizeze metode şi mijloace adecvate explorării/investigării lumii vegetale. precum şi stabilirea corectă a raportului dintre ele.4 (1) lit.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 6 Nr. faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător manifeste toleranţă faţă de opiniile celorlalţi îşi cultive receptivitatea şi flexibilitatea pentru aplicarea cunoştinţelor de biologie în viaţa cotidiană conştientizeze şi să se implice în problemele de interes global. Studiu individual 1 – Titlul I – Dispoziţii generale art.Cele trei domenii vizate sunt: domeniul didactic (vizând ariile curriculare ). 6. demonstreze capacitatea de adaptare la situaţii diferite • • • • Liceu fie interesaţi de realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor.4 (3) Studiu individual 2 • 2.4 (2). atitudinilor şi valorilor (vezi tabelul de mai sus).a-g. • utilizarea unor metode de polenizare artificială pentru plantele din gradină Studiu individual 3 . 7. • exemple de alte activităţi de învăţare decât cele din programă: • citirea şi utilizarea determinatoarelor pentru identificarea şi clasificarea plantelor • utilizarea metodelor de înmulţire vegetativă pentru plantele ornamentale. înţeleagă şi utilizeze tehnologiile în • mod adecvat îşi dezvolte capacităţile de • investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă contribuie la dezvoltarea unei vieţi de • calitate Se va puncta enumerarea corectă a capacităţilor. fie motivaţi pentru informarea şi documentarea ştiinţifică. art. 4. Studiu individual 4 portofoliul individual . domeniul socio-economic (vizând pregătirea pentru piaţa muncii) şi domeniul de cunoaştere concretizat în şcoală printr-un obiect de studiu. 5. *Se poate lucra individual sau pe grupe.

Modalităţi de prelucrare a conţinuturilor • • conjucturală personalizată • • • seturi de întrebări ipoteze de verificat redă raportul dintre valorile personale şi 31 Proiectul pentru Învăţământul Rural . generat prin integrarea unor obiective de referinţă (competenţe) specifice. 3. 2.relaţii/corelaţii orizontale Studiu individual 8 . comunicarea – explicarea prin modelare şi abstractizare. norme metodologice şi materiale suport e. • se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. Unitatea de învăţare este o structură didactică deschisă şi flexibilă ce prezintă următoarele caracteristici: • determină formarea la elevi a unui comportament specific. • • • 3. Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu.relaţii/corelaţii orizontale 1. rezolvarea de probleme – corelarea – modelarea. Propunem următorul tabel ce va fi completat de fiecare cursant în parte şi va fi punctat conform indicaţiilor din test: 2.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 6 – se va lucra individual sau pe grupe Studiu individual 7 . pagina 31 1. investigarea – explorarea – experimentarea. Test de autoevaluare. caracteristicile psihopedagogice ale vârstei şcolare vizate. Deosebiri Programele şcolare de biologie gimnaziale Programele şcolare de biologie liceale Test de autoevaluare. obiectivele cadru şi cele de referinţă. 4. 5. 1. b. recunoaşterea – definirea – explicarea. Ghiduri. Programele şcoală. Planurile cadru de învăţământ pentru clasele I – XII/XIII c. • este unitară din punct de vedere tematic. • se finalizează prin evaluare 2. Cadru de referinţă. pagina 26 a. transferarea – aplicarea – integrarea – evaluarea (autoevaluarea). d. Manuale alternative Elaborarea standardelor are în vedere: finalităţile pe treaptă şi pe ciclu de şcolaritate.

fiecare unitate de conţinut a programei integrând domenii largi de obiective de referinţă.4 2.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie valoarea mesajului ştiinţific • taxonomică • în concordanţă cu ordinea în care elevii vor învăţa diferite comportamente. utilizarea unor obiecte de uz curent.2 1.3 1 2 conţinuturi 3 4 5 6 x x x x În exemplul de mai sus coloanele reprezintă obiectivele de referinţă. ca bază pentru altele mai complexe • individualizată • respectă principiul conformităţii cu (de nivel) dezvoltarea psihologică a elevilor (sarcini şi activităţi de învăţare pe grupe de nivel) * Cursanţii pot alege oricare alte 4 modalităţi de prelucrare a conţinuturilor 3. cunoscute de elevi din viaţa cotidiană. La intersecţia rândurilor cu coloanele. reflectând punctul de vedere al profesorului asupra acestora. În matricea de mai sus se observă numărul mare de corelaţii.x” marchează legăturile evidente dintre cele 2 variabile (din perspectiva activităţilor de învăţare).1 2. Test de autoevaluare.*Fiecare cursant va da exemple proprii pentru a demonstra cerinţa din test. conţinuturi. iar rândurile. e. elaborarea unor obiective centrate pe formare de capacităţi şi competenţe.2 2.. c. f.2 x x x 3. pagina 37 1. menţionarea în curriculum a unor activităţi de învăţare destinate să conducă la atingerea obiectivelor propuse. punerea accentului pe experienţa personală a elevului 2. 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3.3 x x x Obiective de referinţă 1. Dominantele noului curriculum de Ştiinţe integrate pentru clasele a III a şi a IV a sunt: a.1 x x x 3. abordarea ştiinţelor ca învăţare prin experimentare. d.3 2.* Cursanţii vor alege un anumit opţional pe care vor face analiza cerută în test. .1 x x x x x 1.4 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3. predominanţa conţinuturilor de tip formativ. b. Matricea de asociere oferă informaţii globale cu privire la relaţia dintre obiective şi conţinuturi 1.

9. Ed.SARIVAN L..S.2000.C.C. Psihologia educaţiei şi dezvoltării. Consiliul Naţional pentru Curriculum.Ed.TÂRCĂ A..C. Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie pentru învăţământul gimnazial.C. Ghid metodologic. Bucureşti. Bucureşti.1983.2001. Ed. Predarea interactivă centrată pe elev.Cicero.2001 Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . 6. 10. LEAHU I.Aramis Print.). 11. 3. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii. 2002. Curriculum Naţional învăţământul obligatoriu. *** Programe şcolare pentru învăţământul obligatoriu. *** Ministerul Educaţiei Naţionale.Iaşi.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 1” 1. Un model de proiectare curriculară centrat pe competenţe.(coord.2000. Aramis. NOVEANU G. Strategii didactice inovative.C.N. 2003. Consiliul Naţional pentru Curriculum.. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. Consiliul Naţional Pentru Curriculum. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. Ed.Polirom.C. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale Naturii. Buc.). 4.. SINGER M. M. PĂCURARI O. Bucureşti. Ed. Programe şcolare pentru clasele a V a – a VIII a. Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la ştiinţe ale naturii.S. M..S. SARIVAN L. (coord. 7. 8.).ARAMIS PRINT SRL.C.N.. 1998 – 1999.(II).. Ed.E. (coord. De ce şi cum evaluăm. – C. Ed.N.Ed.Corint Bucureşti 1999. 2005.Humanitas Educational Bucureşti. Ed. Liceu.Aramis Print. Bucureşti.C.1999. Programe şcolare pentru clasele a X a. PIR: Dezvoltarea profesională pe baza activităţii proprii desfăşurată în şcoală.. Editate de CNC şi MEC. M. 2.E. şi colab..Academiei.Sigma. Ed. Studiu comparativ (I).(coord. Consiliul Naţional pentru Curriculum. RADU I. Învăţarea matematicii şi a ştiinţelor naturii.). C. Cadru de referinţă.2001 12. MEYER G. Clasele a V a – a VI a.N. 5.C. Ed.

..........................................5..........................................................................................................61 2.....................1 Identificarea dificultăţilor de învăţare la biologie 2.....4.1....................40 2............2.....................................................................................................3................76 Bibliografie .. Modelarea ......64 2..................................................... Învăţarea prin cooperare (IPC).... Observarea............................................................ Competenţelele unităţii de învăţare 2....2...........64 2....51 2..53 2................... APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup ..............................2........69 2....3 Identificarea modalităţilor de organizare a grupelor pentru o învăţare lipsită de stres 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural ........................3.4 Demonstraţia .... Învăţarea prin descoperire......................1.....3.................................................................................2................................59 2........ Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie ..............................EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei...........51 2........................Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Unitatea de învăţare 2 Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei CUPRINS 2...............................................3.3...............................46 2.........................2 Selectarea metodelor şi a combinaţiilor de metode care facilitează înţelegerea proceselor şi fenomenelor biologice 2...2................................................... Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă.................................2...............................2.............................. Problematizarea .............34 2................1....................1......................INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Conversaţia euristică........ Experimentul ................................................1................ Jocul de rol . Studiul de caz.................3..................3........1......78 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 2....................................................... sugestii de rezolvare..................2..............................35 2.....................................1........2. Povestirea şi lectura didactică ....................75 Indicaţii........................49 2..................................... răspunsuri pentru sarcinile de lucru ................................................................................. ............................................................43 2.55 2...................1................................73 Test de evaluare notat de tutore .....................................

3. Metodele de instruire constituie instrumente didactice cu ajutorul cărora profesorul îi determină pe elevi să asimileze activ noi cunoştinţe şi forme comportamentale. procedee. Procedeele sunt componente operaţionale ale unei metode. după caracterul activităţilor mentale solicitate în instruire: algoritmice. grupuri mari. metodologie. 5. formare de deprinderi. Metodă. 2006. Polirom Iucu Romiţă. în cadrul unei lecţii derulate după metoda lucrului cu manualul se poate utiliza procedeul experiment care. 6. methodos: metha = către. De exemplu. O metodă se dovedeşte valoroasă dacă procedeele utilizate în cadrul ei sunt eficiente. noi sau moderne. fixare şi consolidare. odos = drum). exemplifică fenomenul despre care se lecturează. 1 2 Cerghit I. Aceasta cuprinde identificarea. fiind astfel dominant. Metodele de instruire se pot clasifica după diferite criterii: 1. pag. Totodată.2 Ansamblul metodelor utilizate în activitatea de instruire în vederea atingerii unui scop constituie metodologia. creatoare. intelectuale1. în câteva minute. Instruirea şcolară. 2. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 . stimulându-i totodată să îşi dezvolte forţele cognitive. Noţiunea de metodă include patru elemente: punct de plecare.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 2. 4. 101-103. Metode de învăţământ. eficienţa metodei creşte. din experienţa rezultată din contactul cu realitatea. iar în cadrul acesteia lecturarea unui mic text poate fi un procedeu utilizat în scopul exemplificării unei anumite particularităţi privind fenomenul experimentat. Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei Semnificaţia cuvântului metodă este aceea de: cale parcursă în vederea atingerii unui scop (grec. 2001. caracterizarea şi normarea ansamblului metodelor utilizate în soluţionarea problemelor de ordin instructiveducativ apărute în practica şcolară1. euristice. după modul de organizare a elevilor: individuale. 19-42. punct final (rezultatul). grupuri mici. în anumite condiţii metoda poate deveni procedeu şi invers. după criteriul istoric: vechi sau clasice. Astfel dacă în timpul unui experiment (metodă) se exemplifică (procedeu) corect rolul variabilelor. după obiectivele urmărite: transmitere şi asimilare de cunoştinţe. procedeul să devină metodă. În altă lecţie experimentul este utilizat ca metodă pe tot parcursul predării-învăţării. clasificarea. din experienţa bazată pe acţiunea practică şi din experienţa de raţionalizare a conţinuturilor şi operaţiilor de predare învăţare centrate pe performanţă şi eficienţă maximă. pag. după gradul de generalizare: generale. nealgoritmice.1.Ed. subiectul acţiunii şi beneficiarul metodei (elevul asupra căruia se răsfrânge acţiunea). particulare sau speciale. după sursa cunoaşterii: din experienţa umanităţii (moştenirea culturală).

Proble Lucrul audiovizuacaţia. asistată Simularea de calculator Metoda algoritmică etc.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei O grupare sintetică a metodelor de instruire după acest ultim criteriu este prezentată în următorul tabel. jocul de rol. conversaţia euristică. Sunt considerate metode euristice de învăţare observarea. Simul Instruirea ată programa tă Jocul Instruirea de rol. studiul de caz etc. O anumită metodă didactică poate servi la realizarea mai multor obiective de predare-învăţare. de particularităţile elevilor şi de experienţa sa didactică. METODE DE INSTRUIRE (adaptare după I.etc. nici Expli.Interivizua.Lectu. Alicaţia practică. deosebit de eficiente sunt metodele euristice. nualul -erea. bazate pe efort propriu de descoperire a noilor cunoştinţe. pag. Reflec Obser-ţia. vaţia Expe. 2006. Cergit1) De comunicare Orale Expo Interac zi-tive -tive Scrise Oral.Thegerea.sistema riment -tică. modelarea. InstrucDiscuţia tajul colectietc. vă etc. 1 Cerghit I. matiza. În predarea-învăţarea biologiei. învăţarea prin cooperare. descoperirea. Ancheta etc. 114. Obser -vaţia.cu le maDescri rea. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 36 . -ul mental Experimentul.oară le De explorare Directe Indire cte Demonstraţia grafică sau cu obiect De acţiune Reală De raţionalizare Prele. Asaltul de idei. saţia ra. Proiectul Mode. experimentul. Metode de învăţământ. larea În procesul instructiv. profesorul alege o metodă sau alta în funcţie de scopurile urmărite.Conver. problematizarea.

Simpla alegere a metodei adecvate nu este garanţia îndeplinirii scopurilor activităţii didactice. Profesorul. există o relaţie de interdependenţă. prin metoda selectată va construi calea prin parcurgere căreia va realiza ceea ce şi-a propus. Proiectul pentru Învăţământul Rural 37 . dar această operaţie trebuie să fie corelată funcţional cu subiecţii acţiunii pedagogice şi cu “conţinutul” procesului de predare. Între aceşti trei factori: conţinut (“ce predăm”) metode (“cum predăm”) şi elev (“cui predăm”).Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 1 Studiaţi cu atenţie metodele de instruie din tabel şi exemplificaţi situaţii în care se confirmă reversibilitatea metodă-procedeu. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Selectarea metodei este o sarcină ce revine profesorului.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Temă pentru portofoliu Folosind schema alăturată, concepeţi un exemplu care să ilustreze interdependenţele dintre factorii implicaţi în procesul instructiv educativ În aprecierea temei, vor conta: adecvarea la particularităţile elevilor, identificarea unor elemente de dificultate în conţinutul predării, criteriile de selecţie a metodei şi corelaţiile dintre factorii idicaţi de schemă.

elev

metodă

conţinut

Completaţi următoarele enunţuri: 1. Pe parcursul secvenţei 2.1 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………… 2. Cel mai uşor a fost să………………………………………………………… …………………………………….pentru că…………………………………… …………………………………………………………………………………… 3. Am întâmpinat următoarele dificultăţi……………………….……………….

Cercetări noi au demonstrat că rezultatele activităţii didactice se îmbunătăţesc dacă profesorul utilizează diferite metode de predare iar cele mai bune rezultate sunt înregistrate în urma corectei utilizări a metodelor activ-participative3 . Cu toate acestea nici o metodă nu poate fi considerată eficientă în orice situaţie de învăţare. După Jean Piaget “metodele noi sunt cele care ţin seama de natura proprie a copilului şi fac apel la legile constituţiei psihologice şi dezvoltării individului”4. Selectarea corectă a metodei de instruire aduce o serie de avantaje cum sunt : • diminuarea efortului de învăţare; • creşterea capacităţii de muncă a elevilor; • generarea şi păstrarea motivaţiei pentru învăţare; • stimularea capacităţilor intelectuale ale elevilor.
Bloom, B.S. 1984, The search for methods of group instruction as effective as one-to-one tutoring, în Educational Leadership, nr. 8, USA, Virginia 4 Piaget J., 1972, Psihologie şi pedagogie, pag. 66-74, trad Bucureşti
3

38

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Principalele tendinţe în dezvoltarea metodologiei didactice se configurează pe două direcţii: • cantitativă - constă în multiplicarea şi diversificarea metodelor; • calitativă - constă în înnoirea şi modernizarea metodelor. Actuala înnoirea şi modernizare a metodelor didactice este caracterizată de următoarele orientări principale: • centrarea pe elev, pe acţiunea şi angajarea acestuia; • centrarea pe grup, pe promovarea interacţiunilor; • promovarea învăţării prin descoperire; • accentuarea pragmatismului, a metodelor practic- aplicative; • utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare; • construirea premiselor învăţării continue.

Temă de reflecţie 1 Credeţi că metoda explicaţiei poate fi realizată prin mai multe procedee ? Care ar fi acestea ? Reflectaţi asupra procedeelor pe care le utilizaţi dumneavoastră în metoda explicaţiei. Pe baza experienţei personale, încercaţi să realizaţi o ierarhizare a acestor procedee (de la cel mai eficient la cel mai puţin eficient). Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri

Proiectul pentru Învăţământul Rural

39

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM!
2.1.1. Conversaţia euristică
Metode şi procedee didactice

Conversaţia euristică este dintre cele mai active şi eficiente metode de instruire. Aceasta constă într-un dialog, iniţiat şi dirijat de profesor, care prin întrebări bine alese şi structurate, îi conduce pe elevi spre descoperirea de noi cunoştinţe. Utilizând metoda conversaţiei euristice, printr-un demers inductiv, orientaţi de întrebările profesorului, elevii pot ajunge la descoperirea relaţiilor cauzale, la formularea unor concluzii, la generalizări, la identificarea unor reguli, formularea unei definiţii etc5.. Cercetătorii din domeniul ştiinţelor educaţiei şi învăţământului au constatat că elevii înţeleg mai bine un subiect dificil dacă discută cu colegii acel subiect, explicându-l cu propriile lor cuvinte şi colaborând pentru rezolvarea problemelor legate de acel subiect. Această constatare sprijină încadrarea metodei conversaţiei euristice în cele mai eficiente dintre metodele de predare-învăţare. Conversaţia euristică este o metodă interactivă bazată pe tehnica chestionării grupului de elevi prin utilizarea unor întrebări simple şi progresive care în final îi conduc pe elevi la o concluzie logică. Altfel spus, conversaţia euristică este o învăţare prin chestionare în loc de simpla comunicare de informaţii. Metoda îi ajută pe elevi să înveţe să formuleze răspunsuri şi prin intermediul ei, elevii sunt sprijiniţi în efortul lor de a gândi singuri. O bună aplicare a metodei presupune iniţierea prin adresarea unor întrebări care să vizeze identificarea nivelului de cunoştinţe ale elevilor în tematica lecţiei. În conversaţia euristică toţi participanţii contribuie la dezvoltarea dialogului. Descoperirile progresează prin interacţiunile profesor-elevi, elevi-elevi. Profesorul simulează ignoranţa sau scepticismul pe măsură ce întrebările adresate grupului devin din ce în ce mai specifice. Întrebările formulate de profesor trebuie să fie predominant întrebări deschise care să permită mai multe variante de răspuns şi să faciliteze schimbul de opinii între elevi. Se recomandă utilizarea interacţiunilor în grupul de elevi care stimulează interesul acestora pentru descoperirea şi implicarea activă în formularea răspunsurilor. Totodată interacţiunile în grupul de elevi furnizează permanent feed-back valoros pentru profesor. Alte avantaje ale metodei sunt: • Stimularea gândirii. • Stimularea curiozităţii. • Dezvoltarea capacităţii de lucru în echipă.

5.

Dumitru Gh. , Dumitru Constanţa , 2004, Psihopedagogie, pag. 3007-310, EDP Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural

40

de ce? Dacă nu. 7. Proiectaţi întrebări semnificative care să servească structurării şi orientării lecţiei. Using the Socratic Method .Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Temă de reflecţie 2 Credeţi că metoda conversaţiei euristice poate fi utilizată la orice nivel de clasă? Dacă da. Formulaţi concluzii parţiale pe secvenţele conversaţiei. Focalizaţi întrebările pe tema abordată. 6 Garlikov Richard. 4. Formulaţi atât întrebări închise (cu răspuns unic) cât şi întrebări deschise (cu mai multe variante de răspuns). 10. 6. 2004. adecvate nivelului de cunoştinţe ale elevilor. 3. Formulaţi clar şi specific întrebările. CD version Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . 11. Acordaţi timp de gândire după ce adresaţi întrebările. 8. Concepeţi întrebări care să necesite răspunsuri mai ample şi nu răspunsuri de tip “Da” sau “Nu” pentru a încuraja raţionamentul elevilor. 9. Implicaţi cât mai mulţi elevi în conversaţie. de ce ? Argumentaţi! Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Câteva sfaturi pe care le considerăm utile în vederea utilizării metodei conversaţiei euristice6: 1. Formulaţi întrebări clare. 5. 2. Stimulaţi emiterea de întrebări. Preluaţi răspunsurile elevilor şi rafinaţi-le când este cazul.

În exemplul următor puteţi identifica întrebări de tipul “de ce?. ce definiţie puteţi formula pentru virusuri? De ce nu sunt incluse virusurile în nici un regn? Formularea întrebărilor se constituie în element cheie în buna desfăşurare a activităţii didactice prin metoda conversaţiei euristice. ce caracteristici îi condiţionează viaţa? Dacă nu consideraţi virusul organism viu.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Prezentăm un exemplu de întrebări ordonate pentru aplicarea metodei conversaţiei euristice în cadrul lecţiei "Virusurile" -clasa a IX a. ponderea ocupând-o primele. “ dacă…atunci.) Reprezentarea lumii vii pe baza modelelor .?” sunt întrebări deschise. cu mare valoare productiv–cognitivă. În exemplul anterior întrebările deschise alternează cu cele de tip închis.. Comparaţie între întrebări de tip deschis şi întrebări de tip închis Întrebări închise Avantaje Dezavantaje Relevant ♦ Încurajează memorizarea Grad mic de dificultate ♦ Puţin creative Consumă ♦ Limitează cantitatea puţin timp cunoştinţelor utilizate şi evaluate Util în testarea ♦ Permit accesarea cunoştincompetenţelor de nivel ţelor scăzut Implică un ♦ Favorizează învăţarea răspuns unic pasivă Uşor de ♦ Dau posibilitatea de evaluat ghicire a răspunsului Mai uşor de ♦ Limitează modul de formulat de învăţare în grup către ♦ Nu oferă posibilitatea profesor exprimării opiniilor diferite Întrebări deschise Avantaje Dezavantaje ♦ Consumator de Sunt creative timp Activează raţionarea ♦ Dificil de Încurajează gândirea evaluat Testează înţelegerea şi nivele ♦ Subiectivita-tea cognitive superioaretive profesorului Nu limitează răspunsurile ♦ Nu pot Dezvoltă vocabularul şi beneficia toate modalităţile de exprimare răspunsurile de Oferă posibilităţi de formare şi aceeaşi atenţie luare de decizii din partea Valorifică cunoştinţe anterior profesorului dobândite ♦ Există riscul Implică elevii în desfăşurarea omiterii unor lecţiei şi învăţării aspecte din Permite argumentarea şi conţinutul integrarea opiniilor diferite predării Sunt testate cunoştinţele şi competenţele elevilor ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural . atunci ce este virusul? Cum se înmulţesc virusurile? După identificarea şi descrierea caracteristicilor virusurilor. “cum?. unde principala competenţă specifică vizată este: (3. "Virusurile" Ce caracteristici distincte au organismele vii faţă de corpurile lipsite de viaţă? Ce caracteristici comune au virusurile şi organismele vii? Prin ce însuşiri se deosebesc virusurile de organismele vii? Este virusul un organism viu? De ce îl consideraţi organism viu?/ De ce nu îl consideraţi un organism viu? Dacă virusul este considerat organism viu.1. Ambele tipuri de întrebări prezintă plusuri şi minusuri. în general cauzale. aşa cum este sintetizat în tabelul următor.

Povestirile realizate de elevi. cuprins şi încheiere. verificabile. de provocare a unor dezbateri. de esenţializare a unor conţinuturi. • Este adecvată caracteristicilor celor ce o ascultă 43 Metode şi procedee didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural . Povestirile sunt un bun mijloc de introducere a noilor cunoştinţe. legende.2. miraculos. Povestirea şi lectura didactică Povestirea este o metodă aplicată mai frecvent în clasele gimnaziale. Povestirile oferă condiţii de a expune diverse întâmplări. se constituie în excelente exerciţii de exprimare. corect alese şi utilizate. oferind elevilor şansa de a se afirma şi de a-şi demonstra capacitatea creativă. de aprofundare a înţelegerii diverselor procese sau componente ale lumii vii. Profesorul poate construi un model pentru structurarea povestirii sau poate da începutul unei povestiri urmând ca elevii să finalizeze povestirea.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 2 Identificaţi identificaţi ponderea întrebărilor cu valoare productivcognitivă formulate în exemplul de aplicare a metodei conversaţiei euristice în cadrul lecţiei "Virusurile" şi formulaţi avantajele utilizării acestor tipuri de întrebări în metoda conversaţiei euristice. de transmitere a unor mesaje etc. răspunzând înclinaţiilor copiilor din clasele a V-a. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 2. • Are un plan bine structurat. Câteva caracteristici ale unei povestiri bine realizate la disciplina biologie: • Are o temă unică bine definită. a VI-a spre basme.1. fantastic. • Are surse de inspiraţie corecte. • Are stil: cuvinte sugestive. introducere.

povestirea este o metodă plăcută elevilor şi prin aceasta se recomandă ca metodă utilă în activitatea didactică. îşi pot verifica ipotezele. compendiile. Prin lectură elevii pot dobândi rapid şi eficient noi cunoştinţe. Din această perspectivă povestirea ca metodă de instruire favorizează dezvoltarea capacităţilor de ascultare. Temă de reflecţie 3 Comentaţi afirmaţia “povestirea este o metodă de instruire plăcută elevilor”. 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural . metoda povestirii este o metodă clasică. îşi pot dezvolta conceptele. În afară de aceste roluri benefice. culegerile de exerciţii şi probleme. Complexitatea textelor recomandate pentru lectură este direct proporţională cu particularităţile de vârstă. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Lectura didactică este o altă metodă de comunicare. profilul şcolii.precizaţi trei argumente în sprijinul acesteia. Lectura didactică este o activitate proiectată şi coordonată de profesor. Din punct de vedere istoric.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Cel care povesteşte are sarcina de a se pregăti şi de a prezenta povestirea. citire şi înţelegere ale elevilor. povestitorul comunică şi non-verbal prin limbajul corpului. expresia feţei. dar în prezent. pot construi conexiuni între noţiuni dobândite anterior. Povestirea permite interacţiuni între elevi care pot fi atât ascultători cât şi povestitori. Aceste elemente sunt însuşite de elevi fără a avea o sarcină de învăţare specială în acest sens. cu ajutorul mijloacelor tehnologiei audio-video moderne capătă valenţe educative variate. comunicare din care elevii învaţă cum să prezinte în faţa unui auditoriu un text. Materiale bibliografice pot fi manualele sau alte auxiliare didactice ca atlasele. Un alt aspect al povestirii este cel dramatic. reviste de specialitate. clasei sau chiar cu particularităţile individuale ale elevilor (mai mult sau mai puţin înclinaţi spre studiul biologiei). tratate de specialitate etc. astfel încât aceasta să fie corect receptată şi bine înţeleasă de auditori. se pot auto-verifica şi auto-evalua.

el va verifica relevanţa şi calitatea ştiinţifică a lecturii înainte de a o recomanda elevilor. diversitate şi grad de dificultate.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Lectura didactică este un mijloc de dezvoltare intelectuală şi de autoinstruire. aplicată la disciplina biologie. această metodă trebuie aplicată timpuriu şi gradat sporind în frecvenţă. ceea ce conduce spre construcţia sensului şi a realei înţelegeri a acestuia7. în vederea formării deprinderii de muncă independentă. Pentru utilizarea metodei lecturii didactice. un anumit subiect indicat de profesor sau propus de elevi este studiat utilizând mai multe surse bibliografice. profesorul va stabili şi intervalele la care verifică modul în care elevii realizează lectura şi totodată îi sprijină în atingerea obiectivelor propuse prin utilizarea acestei metode. Pentru a fi cu adevărat utilă. facilitează conexiunile intra şi interdisciplinare. lectura problematizată . De aceea. captează interesul elevilor. membrii grupului compun împreună o prezentare pe subiectul despre care s-au informat. După lecturarea şi prelucrarea informaţiilor.constă în citirea pe fragmente cu explicarea termenilor necunoscuţi şi formularea de idei sintetice. Eficienţa lecturii este asigurată numai prin interactivitatea elevului cu conţinutul textului citit. dezvoltă abilităţile de citire. 2006. lectura critică . Lecturile suplimentare sporesc înţelegerea conceptelor şi principiilor biologice. Totodată profesorul este responsabil de materialul bibliografic recomandat pentru lectură. elevii ajung să le stăpânească şi să le utilizeze cu uşurinţă şi alternativ chiar în timpul parcurgerii aceluiaşi text . trebuie să fie o lectură activă. Acest sistem trebuie să fie suficient de dezvoltat pentru a permite selectarea sarcinilor de lectură în funcţie de nevoile individuale şi de grup ale elevilor. satisfac diversitatea ritmurilor de dezvoltare.implică analiza textului şi stimulează dezvoltarea gândirii. dezvoltă vocabularul de specialitate. Cele mai uzitate tehnici de realizare a lecturii didactice la biologie sunt: 1. Metode de învăţământ. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . 2. Prin exersarea timpurie a acestor tehnici sub îndrumarea profesorului de biologie. lectura investigaţie . fiecare profesor de biologie trebuie să îşi formeze propriul său sistem de criterii de selecţie a lecturilor şi de îndrumare a elevilor în realizarea lor. 3.solicită interpretarea textului citit şi formularea unor concluzii. Odată cu stabilirea sarcinilor privind lectura didactică. 4. 7 Cerghit I. metoda lecturii didactice. lectura explicativă .dirijată de profesor prin întrebări la care elevii caută activ răspunsuri. Lectura didactică poate fi şi o metodă de instruire în grup. Astfel. În acest caz.

interpretare a expresiilor ştiinţifice. ……………………………………………………………………………. Observarea Metodele intuitive (de explorare a realităţii) Observarea este metoda de instruire indispensabilă descoperirii şi explorării lumii vii. Temă pentru portofoliu Pe baza informaţiilor din secţiunea 2. ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 2. Metode de învăţământ. 2. Prin observaţie se înţelege activitatea elevilor de urmărire atentă a unor structuri şi fenomene. iar învăţarea conceptelor ştiinţifice nu se poate realiza fără dezvoltarea spiritului de observaţie.Am învăţat să……………………………………………………………. Cel mai mult m-a ajutat……………………………………………….3. ……………………………………………………………………………. Am întâmpinat următoarele dificultăţi………………………………. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 46 . în vederea descoperirii unor noi informaţii. Completaţi următoarele enunţuri: 1. notare a datelor. 8 Cerghit I. informaţiilor furnizate de text. formularea de probleme. abilitate de care adultul se va servi pe tot parcursul vieţii8.1. ……………………………………………………………………………… pentru că…………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 3.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Aplicarea corectă a metodei lecturii didactice implică formarea şi dezvoltarea deprinderilor de: înţelegere corectă a textului citit. 2006.2 concepeţi planul şi formulaţi ideile principale pentru o povestire cu titlul “ Dacă aş fi fost floare” În aprecierea temei se vor lua în consideraţie respectarea caracteristicilor unei povestiri bine realizate enunţate în prezenta lucrare. Toate activităţile şcolare se bazează pe observare.

observarea descriptivă şi enumerativă etc. sau sunt indicate printr-o fişă de observaţie individuală. Acestea sunt realizate de profesor în funcţie de scopul. tactili etc.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Observarea ca metodă didactică se realizează sub îndrumarea profesorului care are sarcina de organizare. Crearea cadrului în care elevii vor observa este sarcina profesorului. Sarcinile pot fi distribuite frontal. de subiectul observării: natural (original) sau (artificial) prelucrat. Corecta aplicare a metodei observării sistematice şi independente începe cu stabilirea şi administrarea setului de sarcini pe care elevii le au de îndeplinit. optici. Observarea sistematică independentă se poate desfăşura în laboratorul de biologie. sprijinire şi focalizare a observării realizate de elevi. în multe contexte şi în multe domenii ale cunoaşterii. dar mai ales în domeniul ştiinţific. Observarea ca metodă de instruire prezintă particularitatea că datele furnizate sunt obţinute prin intermediul mai multor receptori: acustici. în clasă. La biologie este foarte important ce se observă adică. excursiilor didactice etc. Din această perspectivă. Formarea şi dezvoltarea acestei abilităţi începe timpuriu şi este exersată şi dezvoltată pe tot parcursul anilor de instruire. În acest caz observarea poate fi realizată atât prin intermediul simţurilor. Odată cu sarcinile de lucru. Actorii principali ai acestei metode sunt elevii. ce tip de sursă este utilizată pentru obţinerea datelor prin observare. Acest mod nemijlocit de aflare a unor adevăruri ştiinţifice îi convinge pe elevi că în ansamblul lor conceptele. principiile şi legile ştiinţifice sunt descoperite de cercetători şi nu transmise de vreo forţă supranaturală8 . durata. Din această perspectivă observarea la biologie trebuie făcută pe obiecte concrete sau pe materiale cu date descriptive şi nu pe date interpretate. cât şi cu ajutorul mijloacelor specifice disciplinei ca lupa. observarea sistematică independentă este una din căile specifice de predare-învăţare a biologiei. În mare măsură obiectivitatea rezultatelor observării este condiţionată de tipul. deoarece ei realizează acţiunea. proiectarea activităţii de observare pleacă de la răspunsurile pe care profesorul trebuie să şi le dea la următoarele întrebări: Proiectul pentru Învăţământul Rural 47 . profesorul instruieşte elevii privind modul în care vor realiza observarea: timp. dar şi în afara şcolii cu ocazia vizitelor. instrumente. ei observă. precum şi în funcţie de particularităţile elevilor implicaţi în activitate. sau microscopul. Dintre formele pedagogice ale observării cum sunt: observarea spontană-neorganizată. mijloacele didactice specifice lecţiei. mod de înregistrare etc.). Abilitatea de a observa corect şi de a identifica elemente de detaliu în timpul observaţiei este extrem de importantă în viaţa fiecăruia. exprimate verbal sau scris (pe tablă).

În această activitate sunt 9 Elevi B C D etc. Ce dovezi vor confirma buna derulare a observării? 13. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 48 . Care va fi modalitatea de ghidare a observaţiilor elevilor? 9. Comunicare eficientă. Cel mai eficient mod de a înregistra rezultatele elevilor este prin utilizarea unui tabel care cuprinde toţi elevii clasei şi mai multe coloane cu sarcinile detaliate ale acestora. Ce posibile dificultăţi ar putea apărea în derularea observării? 10. 2006. fiecare criteriu trebuie subdivizat pe nivele de performanţă. Ce materiale sunt necesare observării? 8. În ce mod voi asigura colaborarea în cadrul grupului de elevi? 14. În ce mod voi redresa disfuncţionalităţile? 11. profesorul sprijină efortul elevilor şi îi îndrumă realizând totodată şi notarea acestora. Profesorul are astfel un instrument util în identificarea unor dificultăţi ale elevilor şi un feed-back privind propria sa activitate.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 1. Cât timp aloc observării? 7. Ion Ovidiu Pâinişoară. Care sunt sarcinile elevilor? 6. Un astfel de tabel ar putea conţine criterii ca : Sarcina A Înregistrează corect observaţiile Identifică corect fenomenul/ structura/ alcătuirea etc. De ce vor observa acest material biologic/ mulaj/ planşă/ etc. În ce mod voi încuraja observarea? Astfel de întrebări nu au scopul de a da rigiditate activităţii de observare.? 2. Pe parcursul observării. În ce mod voi facilita comunicarea cu elevii? 12. ci urmăresc crearea cadrului optim derulării observării obiective. Care sunt secvenţele observării? 5. După observarea şi înregistrarea datelor obţinute activitatea se finalizează cu formularea concluziilor. Polirom. Ce vor observa elevii? 4. Obiectivitatea observării este sporită şi de conceperea unui protocol de observare9 care să cuprindă o listă a fenomenelor/ proceselor/ structurilor ce trebuie observate. În ce moment al lecţiei voi utiliza observarea? 3. Utilizează corect instrumentele Respectă ordinea sarcinilor Lucrează independent / în grup Realizează toate sarcinile Formulează concluziile în funcţie de observaţii Identifică relaţii între observaţii Interpretează independent descoperirile Pentru o bună evidenţă a modului în care elevii se achită de sarcini.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 2.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei implicaţi elevii şi profesorul şi rolul ei este acela de a evidenţia aspectele esenţiale descoperite prin observare. comportamente. demonstraţia constă în executarea unor activităţi practice care vor fi apoi exersate de elevi. Identificaţi ce utilitate vor avea informaţiile furnizate de răspunsul la aceste întrebări. comportamente.1.4. suficient de sugestivi pentru a face accesibilă predarea-învăţarea cunoştinţelor. Demonstraţia Metoda demonstraţiei este utilizată atât pentru însuşirea de noi cunoştinţe cât şi pentru dobândirea unor deprinderi. confirmarea unor principii. Activitatea poate fi organizată frontal. Dacă demonstraţia este utilizată în scopul dobândirii de deprinderi. Dacă se urmăreşte dobândirea de cunoştinţe. sau legi. Analizaţi tabelul pentru înregistrarea activităţii elevilor şi pentru fiecare criteriu formulaţi trei variante de subcriterii care să permită discriminări în aprecierea modului în care a realizat observarea fiecare elev. pe grupe 49 Metode intuitive Proiectul pentru Învăţământul Rural . Studiu individual 3: Studiaţi cu atenţie setul de întrebări recomandate profesorului care urmează să utilizeze metoda observării. fenomene biologie sau a unor substituienţi ai acestora. în vederea realizării cu succes a activităţii didactice. demonstraţia didactică constă în prezentarea de către profesor a unor structuri vii.

prin mulaje. 5. prin disecţii. pipăit etc. este atractivă şi stârneşte interesul elevilor. sensibilizarea prealabilă a elevilor prin reactualizare. planşe. prin experienţe. pe măsură ce avansează activitatea prezentarea materialelor intuitive sau a acţiunilor demonstrative vor fi însoţite de explicaţii clare şi relevante scopului instruirii. Metoda demonstraţiei se dovedeşte a fi preferată de profesori pentru că aceştia au control asupra evenimentelor din timpul activităţii didactice. Reuşita demonstraţiei este condiţională de alegerea şi pregătirea acesteia. folosirea unui material intuitiv de calitate. menţinerea unui ritm adecvat particularităţilor de vârstă şi individuale. atractiv care să stimuleze cât mai mulţi receptori responsabili de auz. desene. poate fi expusă şi explicată. Câteva dintre criteriile de bază în selecţia şi pregătirea formei demonstraţiei: 1. 3. dar şi gradului de complexitate al noilor cunoştinţe pentru a permite însuşirea corectă a noilor noţiuni sau deprinderi. prin variate tehnici de reactualizare şi formarea unei atitudini favorabile învăţării. 2. Această variantă dă rezultate mai bune dacă activitatea este organizată pe grupe mai mici( 4 . lansarea unor puncte de reper sub forma unor probleme ce urmează a fi soluţionate prin demonstraţie. precizarea scopului urmărit. Rolurile profesorului şi elevilor în demonstraţia cu scop de dobândire de deprinderi sunt sintetizate în următorul tabel. prin observaţii microscopice.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei sau individual. Succesul aplicării metodei depinde de respectarea următoarelor reguli: 1. diagrame. Varianta demonstraţiei prin activităţi practice este un mijloc excelent de transformare a cunoştinţelor teoretice în abilităţi practice. 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . scop şi subiectul abordat. 4. văz. mijloace audio-vizuale sau prin experienţe de laborator. corelarea noilor cunoştinţe sau deprinderilor ce urmează a fi dezvoltate cu cunoştinţele anterior dobândite. 3.6 elevi). corespunde scopurilor propuse. pas cu pas. În acest caz demonstraţia trebuie urmată de o scurtă clarificare a informaţiilor şi instrucţiunilor date de profesor (prin câteva întrebări şi răspunsuri). în funcţie de dotarea laboratorului de biologie. 2. În predarea-învăţarea biologiei metoda demonstraţiei se poate realiza în forme variate: demonstrarea pe material viu sau naturalizat.

Cere clarificări.1. Completaţi următoarele enunţuri: 1. pune întrebări Sugerează alternative la modul de lucru. Stăpâneşte foarte bine modul de lucru. …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………. modelarea sau studiul de caz. Rolul elevului Înţelege scopul demonstraţiei. Ascultă activ şi observă cu atenţie. Cel mai mult m-a ajutat …………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. Sprijină elevii în timp ce aceştia realizează lucrarea practică. învăţarea prin descoperire.2. Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie 2. Aprecierea se va realiza în funcţie de modul de descriere şi caracterizare a demonstraţiei precum şi după interpretarea personalizată a condiţiilor care asigură buna practicare a metodei. Realizează şi el practic activitatea urmând toate etapele modului de lucru. experimentul are ca suport psihologic gândirea formală capabilă de raţionamente ipoteticodeductive. Temă pentru portofoliu Cu ajutorul informaţiilor privind regulile ce trebuie respectate pentru aplicarea cu succes a metodei demonstraţiei alcătuiţi un eseu de circa 50 de cuvinte cu titlul: ”Reţeta unei demonstraţii de succes”. Decide care este maniera cea mai bună de a-şi furniza noile cunoştinţe.2. ……………………………………………………………………………………..Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Rolul profesorului Pregăteşte din timp şi corect materialele necesare demonstraţiei. …………………………………………………………………………………… pentru că………………………………………………………………………. Adesea aceste reprezentări sau cunoştinţe sunt 51 Metode active Proiectul pentru Învăţământul Rural .. Experimentul alături de observarea nemijlocită a realităţii sunt metode active fundamentale în predarea-învăţarea ştiinţelor naturii. Acţiunile sunt realizate metodic şi în ritmul adecvat observatorilor astfel încât aceştia să înţeleagă . ……………………………………………………………………………………. 2. Am fost surprins/surprinsă de faptul că……………………………………. …………………………………………………………………………………… 2. Recapitulează modul de lucru şi răspunde la întrebări pentru clarificare. Acest tip de gândire este stăpânit de elevi după vârsta de 11-12 ani adică după ce au deja diverse reprezentări mentale ale lumii înconjurătoare. Ca şi alte metode active precum problematizarea. Prezintă baza teoretică şi scopul demonstraţiei Descrie modul de lucru pe etape şi pe măsură ce acestea se derulează.

se descoperă raporturi de cauzalitate între parametrii unui fenomen. 2. La clasele gimnaziale se recomandă iniţierea prin experimente individuale cu grad mic de dificultate. semnificaţie statistică etc. pot fi concepute fişe de activitate experimentale în care instrucţiunile sunt precizate şi enumerate în ordinea executării lor. iar confruntarea declanşată prin intermediul metodelor amintite determină reconstruirea cunoştinţelor. probă martor şi probă de investigat. În funcţie de ipoteză. Experimentele vor fi pregătite de profesor din timp prin efectuarea lor efectivă şi furnizarea tuturor materialelor necesare elevilor. se testează ipoteze şi se verifică legi sau date. Arta profesorului constând în identificarea cunoştinţelor eronate. se formează deprinderi de utilizare a instrumentelor şi aparatelor de laborator. Învăţarea prin experimente cuprinde cinci faze10: 1. 5. urmează stabilirea unui mod de lucru. În activităţile practice din cadrul experimentului elevii sunt familiarizaţi cu rigorile cercetării ştiinţifice cum ar fi: menţinerea constantă a factorilor care influenţează procesul experimentat cu excepţia variabilei pe care o investighează. aplicarea şi valorificarea concluziilor în alte situaţii. 364-366. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 52 . Comunicare eficientă. Totodată. Polirom. un proces etc. Eficienţa experimentului este condiţionată nu numai de înţelegerea modului în care trebuie realizat dar mai ales de înţelegerea utilităţii acestuia adică a motivelor pentru care elevii realizează experimentul. 10 Ion Ovidiu Pâinişoară. identificarea variabilelor caracteristice problemei. Ca şi în cazul metodei observării experimentul propriu-zis este ghidat de profesor care instruieşte elevii înainte de experiment şi îi îndrumă pe toată durata acestuia. 4. Prin experiment. Este centrată pe elev. Experimentarea propriu-zisă desfăşurată în laborator este declanşată de identificarea unei probleme (un fenomen. analiza rezultatelor. experimentarea propriu-zisă. pag. se aplică teze teoretice însuşite.) faţă de care se emiterea o ipoteză. 2006. iar la clasele liceale experimentele vor fi complexe şi se vor preta activităţilor de grup. Este orientată spre activitate. Din această ordonare a fazelor rezultă că experimentul în sine este doar iniţierea învăţării care se înfăptuieşte numai odată cu valorificarea “produsului” experimentului. demontarea lor şi reconstrucţia veritabilelor cunoştinţe ştiinţifice. Caracteristicile învăţării prin experimente10 : Este de tip inductiv. realizarea activităţii practice conform modului de lucru stabilit şi colectarea datelor care vor constitui rezultatele experimentului.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei eronate. 3. de laborator. comunicarea rezultatelor. formularea concluziilor şi generalizarea. Experimentul constă în provocarea unui fenomen în condiţii controlate.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Utilizarea experimentului la orele de biologie elevii dobândesc noi cunoştinţe şi deprinderi prin efort propriu. Există o gamă largă de experimente clasificate după diverse criterii aşa cum se poate vedea în tabelul următor. După tehnica de După modul După durată După locul de experimentare de organizare desfăşurare a elevilor Observare Frontal Scurt De laborator macroscopică Pe grupe repetabil În natură Observare microscopică Individual Scurt În alte instituţii: Disecţie/Experienţe Combinat irepetabil cercetare,ferme, Determinări Lung spitale etc. Temă de reflecţie 4: Folosind informaţiile din secţiunea 2.2. identificaţi câte un exemplu de experiment pentru fiecare tip conform tabelul următor încadraţi-l în categoria adecvată. Folosiţi spaţiul liber din tabel pentru răspunsuri
1. Experiment de observare macroscopică 2. Experienţă 3. Experiment scurt repetabil 4, Experiment frontal 5. Experiment pe grupe 6. Experiment în natură Exemplu 1 2 3 4 5 6

2.2.2. Problematizarea În predarea–învăţarea biologiei problematizarea reprezintă una dintre cele mai importante metode active cu valoare euristică şi formativă. Metoda este numită şi metoda de predare prin rezolvare de probleme sau rezolvarea productivă de probleme11. Aplicarea metodei sprijină elevii în dezvoltarea aptitudinilor de rezolvare de probleme, scop vizat de toate disciplinele împlicate în educaţia ştiinţifică. Utilizarea metodei serveşte atât achiziţiei de noi cunoştinţe, cât şi dezvoltării gândirii logice şi capacităţii de luare de decizii.

Metode active

11

Dumitru Gh., Dumitru Constanţa, 2004, Psihopedagogie, EDP, Bucureşti

Proiectul pentru Învăţământul Rural

53

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Problematizarea nu este redusă la rezolvarea printr-un calcul matematic a unei probleme ci include operaţii de analiză, sinteză şi evaluare, operaţii de nivel înalt ale gândirii. Problematizarea constă dintr-o suită de procedee prin care se urmăreşte crearea unor situaţii – problemă care antrenează elevii în surprinderea diferitelor relaţii între obiectele şi fenomenele realităţii, între cunoştinţele anterioare şi noile cunoştinţe, prin soluţiile pe care aceştia, sub îndrumarea profesorului le elaborează.12 Elementele obligatorii ale unei situaţii problemă sunt experienţa precedentă (cunoscutul) şi noutatea (necunoscutul). Tensiunea dintre aceste două elemente imprimă gândirii elevului un sens explorator. Învăţarea prin metoda problematizării se structurează pe mai multe etape: 1. Etapa declanşatoare sau punctul de pornire constă în punerea problemei. 2. Etapa tensională în care apare contradicţia între ceea ce trebuie să se rezolve şi cunoştinţele anterioare ale elevilor Această contradicţie apare pe fondul cunoştinţelor actualizate prin punerea problemei şi generează căutări de soluţii. 3. Etapa rezolutivă în care se caută soluţia sau soluţiile ce sunt apoi verificate/ testate producându-se rezultate care sunt raportate. 4. Etapa de evaluare şi valorificare a rezultatelor care sunt chiar noi cunoştinţe pe care elevii le-au dobândit. Succesiunea etapelor problematizări este prezentată în următorul exemplu utilizat în predarea-învăţarea fiziologiei analizatorului viual la clasa a VII-a. Astfel după însuşirea de către elevi a structurii globului ocular învăţarea fiziologiei acestui organ poate fi declanşată prin punerea unei probleme. • • • • Punctul de pornire este problema enunţată sub forma întrebării: Care este drumul razelor de lumină prin globul ocular? Aceasta declanşează contradicţia se cunoaşte globul ocular dar nu şi cum se deplasează razele de lumină în incinta lui. Prin raţionament logico-inductiv elevii caută şi găsesc soluţia. Soluţia este verificată pe o planşă sau un mulaj. Valorificarea soluţiei se poate face prin trasarea drumului razelor de lumină pe diagrama care reprezintă globul ocular.

Utilizarea metodei problematizării impune respectarea următoarelor condiţii13 - elevii să posede un fond aperceptiv suficient; - efortul să fie dozat progresiv; - alegerea judicioasă a momentului punerii problemei; - problema să stârnească interesul elevilor.

12 13

Nicula I. , 1996, Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti Cucoş Constantin, 1996, Pedagogie, pag. 87-96, Polirom, Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural

54

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Studiu individual 4 Studiaţi caracteristicile metodelor: problematizare, experiment, observare. Identificaţi asemănări şi deosebiri între aceste metode. Completaţi tabelul următor cu observaţiile dumneavoastră: Folosiţi spaţiul liber din tabel pentru răspunsuri
Metoda Problematizarea Elemente comune Elemente specifice

Experimentul

Observarea

2.2.3. Învăţarea prin descoperire

Metode active

Descoperirea didactică este o metodă de predare-învăţare prin care elevii, folosindu-se de cunoştinţe şi deprinderi reactualizate de profesor, descoperă noi situaţii problemă şi le rezolvă dirijaţi de acesta. O bună aplicare a metodei necesită delimitarea netă între ceea ce trebuie să descopere elevul prin efort propriu şi ceea ce trebuie să-i asigure profesorul, ca bază de pornire indispensabilă descoperirii. Metoda descoperirii are la bază teoria după care, învăţarea se realizează prin procese de clasificare a reprezentărilor mentale şi de formare a conexiunilor între reprezentările mentale14. După Bruner15 activitatea didactică prin metoda descoperirii trebuie să se fundamenteze pe: • Stimularea interesului elevilor prin crearea unui context motivant.

14 15

Gallenstein, N.L., 2004, Creative Discover through Classification. Teaching Children Mathematics, NTCM Journals, Bruner, J.,1996, The Culture of Education, Cambridge, MA: Harvard University Press.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

55

1989. descoperirea de noi cunoştinţe16 . Astfel. 5. înainte ca acesta să fie explicit formulat. Învăţarea prin descoperire în predarea –învăţarea biologiei. forţându-I astfel pe elev să dobândească noi cunoştinţe pe baza achiziţiilor anterioare.cunoştinţele anterioare sunt particulare. descoperirea transductivă . evaluarea rezultatului şi stabilirea concluziilor. Metoda descoperirii este considerată o metodă de instruire care sporeşte reţinerea informaţiilor. punerea problemei. După relaţia dintre cunoştinţele anterioare şi cele care sunt “descoperite” deosebim trei variante ale descoperirii: 1. descoperirea deductivă . etapele desfăşurării învăţării prin descoperire sunt: 1.evidenţierea fotosintezei” . pregătirea pentru punerea problemei( captarea atenţiei). Etape 1.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Organizarea conţinutului noţional în spirală.cunoştinţele anterioare sunt generale. Exemplificăm etapele învăţării prin descoperire inductivă şi deductivă în următorul tabel. deoarece elevii îşi organizează noile cunoştinţe şi le integrează în sistemul de informaţii dobândite anterior. descoperindu-se relaţii analogice între diferite serii de noţiuni sau date. ale căror răspunsuri îi vor conduce spre înţelegerea conceptului. Etapele desfăşurării înăţării-predării prin metoda descoperirii sunt comune cu cele ale metodei învăţării prin problematizare. pag. rezolvarea problemei prin descoperire. iar cele descoperite particulare. iar cele descoperite au caracter general. Profesorul îi ghidează pe elevi de-a lungul descoperirii printr-o serie de întrebări.clasa a VI a Stabilirea mediului de viaţă al amfibienilor Este broasca adaptată mediului său de viaţă? Broasca prezintă adaptări pentru două medii de viaţă: acvatic şi terestru 2. • Instruirea să faciliteze extrapolări între noţiuni. Elevii acţionează în descoperire ca “detectivii” în rezolvarea activităţii de dobândire a conceptului. 2. ambele au ca etapă punerea problemei şi ca obiectiv.clasa a X a Reactualizarea ecuaţiei şi definiţiei fotosintezei Este valabilă această definiţie în diverse condiţii de mediu? În orice condiţii nutriţia plantelor se realizează prin fotosinteză • Pregătirea punerii problemei Punerea problemei Ipoteză* facultativă 16 Ciolac Anca. 3. 133-143. Descoperire deductivă lecţia: “Nutriţia autotrofă . 4. 3. emiterea ipotezei. Descoperire inductivă lecţia: “ Broaşte sau amfibieni “ . corelaţii cu alte strategii didactice. 2.cunoştinţele anterioare sunt corelate. descoperirea inductivă . Tipografia Universităţii Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 56 . fapt ce susţine legătura strânsă între cele două metode euristice şi explicabil prin aceea că. într-un mediu de învăţare stimulativ.

care determină angajarea elevilor în investigaţii active. altă grupă lumină roşie. Descoperirea în acest caz nu este restricţionată de profesor către un anumit şi unic rezultat. altă grupă temperatură ridicată. altă grupă lumină albastră etc. pentru a descoperii una sau mai multe soluţii. altă grupă lumină de slabă intensitate. este cea declanşată de punerea unei probleme de tipul: Ce efect are creşterea concentraţiei de CO2? O astfel de problemă poate avea un singur rezultat dacă este vizat numai procesul de fotosinteză sau. Un exemplu de acest tip de descoperire. descoperirea prin gândire divergentă implică lansarea de către profesor a unei probleme deschise.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Rezolvarea problemei prin descoperire Profesorul dirijează activitatea frontal prezentând materiale care îi ajută pe elevi să stabilească: Particularităţile morfo funcţionale ale broaştei în comparaţie cu cele ale peştilor. În esenţă. Caracterele altor reprezentanţi ai amfibienilor. altă grupă lumină puternică. Elevii notează în fişe de lucru datele obţinute: număr de bule emise în 5 minute în respectivele condiţii. O variantă a metodei descoperirii este şi cea care implică stimularea gândirii divergente. Avantajul acestei variante de descoperire este promovarea individualităţii şi a libertăţii elevului de a alege şi a decide. Evaluarea rezultatelor şi stabilirea concluziilor Profesorul dirijează activitatea elevilor organizaţi pe grupe. Ambele exemple implică ghidarea elevilor de către profesor şi totodată promovează o gândire convergentă. Fiecare grupă verifică producerea de oxigen în anumite condiţii: o grupă temperatură scăzută. Această variantă se pretează în special elevilor de liceu care au mai mare independenţă de gândire şi o bună dezvoltare a capacităţii de muncă independentă. În al doilea exemplu. Fiecare grupă realizează un experiment de determinare a fotosintezei prin metoda bulelor. elevii au pornit de la general. Elevii prezintă rezultatele : fiecare grupă a constatat emiterea bulelor de oxigen chiar dacă au variat condiţiile de mediu. În primul exemplu elevii au pornit de la un caz particular (broasca) şi au descoperit caracterele generale ale amfibienilor şi adaptările lor la două medii de viaţă. la clasa a X-a. deoarece soluţionarea problemei duce la acelaşi unic rezultat. procesul de fotosinteză şi au verificat valabilitatea lui la cazuri particulare. o Proiectul pentru Învăţământul Rural 57 . Specializările morfofuncţionale ale amfibienilor la mediul lor de viaţă. Profesorul discută cu elevii caracterele de adaptare ale amfibienilor la mediul lor de viaţă Elevii argumentează şi formulează concluziile. Caracterele generale ale amfibienilor.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei gamă variată de rezultate dacă sunt vizate componentele unui ecosistem acvatic. Aceasta se datorează asemănărilor existente între diferite sisteme biologice sau între părţile componente ale acestora. pe care. Temă de reflecţie 5: Ce etapă din aplicarea metodei de descoperire inductivă poate lipsi? Ce rol are această etapă facultativă în demersul descoperirii? Ce efectele are absenţa acesteia asupra eficienţei metodei. Astfel cunoscând fenomene sau structuri analoge elevii pot formula ipoteze. Exemple de astfel de descoperiri prin analogie sunt: • la clasa a VII a .descoperirea fiziologiei sistemului circulator la om pe baza analogiei cu sistemul circulator al mamiferelor. studiat în clasa a VI a. • la clasa a X a – descoperirea structurii interne a tulpinii pe baza analogiei cu structura internă a rădăcinii. verificându-le descoperă cunoştinţe noi. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri la tema de reflecţie 5 58 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Varianta descoperirii prin analogie este de asemenea utilă în predatrea-învăţarea biologiei.

……………………………………………………………………. Care sunt caracteristicile descoperirii deductive? ……………………………………………………………………. structuri sau fenomene biologice mai greu sau chiar imposibil de observat direct. Care sunt caracteristicile descoperirii inductive? ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… 2. Un model poate fi utilizat dacă este accesibil observaţiei.2.4. Modelul este o reprezentare simplificată a realităţii. care reproduce mai mult sau mai puţin schematic. 3. Construiţi în spaţiul de mai jos o diagramă care să reprezinte etapele metodei de descoperire inductivă. În predare-învăţare se utilizează mai multe tipuri de modele: 59 Metode active Proiectul pentru Învăţământul Rural . 4. evidenţiază caracteristicile originalului şi are un caracter generalizant. dar care redă caracteristicile specifice ale acesteia. prin intermediul modelului care le reproduce şi le explică la altă scară şi în alt plan. …………………………………………………………………….Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Test de autoevaluare Pentru întrebările 1. 2. Care sunt caracteristicile descoperirii transductive ? ……………………………………………………………………. Modelarea Modelarea didactică este metoda care se bazează pe utilizarea unui model analog realităţii. Modelarea constituie o metodă de instruire bazată tocmai pe descifrarea caracteristicilor specifice fenomenului sau structurii reale. 2 şi 3 completaţi răspunsurile corecte! 1. este fidel realităţii.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 17 18 20 . Metode de învăţământ. să se respecte succesiunea de la modelele similare spre cele ideale şi matematice-logice. teorii. • funcţia cognitivă-furnizează informaţii privind structura şi funcţionarea unui sistem biologic real. simulacre funcţionale) care imită structuri sau procese. pe nivele de vârstă. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 60 . Pedagogie. Polirom. 19 Cucoş Ctin. Astfel planul desfăşurării învăţării se deplasează din cel al faptelor efective. Identificaţi câte două exemple de modele din fiecare tip şi stabiliţi cu ce scop îl puteţi folosi la clasă pe fiecare. procese. materiale. modele simulatorii (simulacre structurale. structura) dar de obicei au dimensiuni mai mici. modele matematice care redau un fenomen sub forma unei ecuaţii sau a unei formule. Studiu individual 5: Analizaţi clasificarea tipurilor de modele didactice.. atunci se recomandă şi parcurgerea în sens invers a succesiunii de la modelul matematic spre cel similar. 1996. Iaşi Cerghit I.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei • • • • modele similare sau iconice sunt cele care reproduc cu fidelitate realitatea (forma. 2006. în cel al gândirii abstracte şi al imaginaţiei18. Dacă elevii întâmpină dificultăţi în legarea reprezentărilor abstracte de concret. În această categorie sunt incluse mulajele numite şi modele intuitive. modelele ideale cum sunt schemele abstracte de tipul modelelor grafice. În utilizarea metodei modelării se recomandă ca. Polirom. .prezintă un anumit fragment din realitate. Funcţiile modelelor17 sunt: • funcţia ilustrativă.. care redau într-o formă stilizată structuri.

• Asigură învăţarea modului. încheiere). desfăşurare. Cazul poate fi utilizat atât pentru învăţarea inductivă (de la particularităţile cazului se ajunge la concluzii generale).2. • Confirmă şi consolidează comportamente. • Familiarizează elevii cu strategiile de abordare a situaţiilor reale. C. • Facilitează argumentarea şi împărtăşirea experienţelor individuale. După Herreid 21 “un caz bun” prezintă următoarele însuşiri: • are structura unei poveşti (introducere. Buffalo.relatează un caz în legătură cu subiectul lecţiei Metode activ participative 21 . • este interesant. (2005) “What Makes a Good Case?” The Scientist. F. • este provocator de discuţii şi chiar controverse. • Determină autoimplicarea elevilor într-o simulare care aduce cunoştinţele teoretice în viaţa reală. contextului şi motivelor pentru care elevii utilizează principiile şi instrumentele cunoscute anterior. • Lărgeşte câmpul cunoaşterii. semnificative ale căror trăsături sunt cercetate din mai multe puncte de vedere 19. În afară de utilizarea ca sursă de cunoaştere.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. (USA) Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . declanşează trăiri afective. Herreid. • obligă la decizii. întărire. lectura . University at Buffalo. • nu este mare consumator de timp (nu este extins astfel încât prezentarea şi prelucrarea să nu poată fi cuprinse într-o lecţie). studiul de caz poate fi şi o metodă practică de realizare a unor sarcini de aplicare. moduri de acţiune eficiente. • Stimulează implicarea şi participarea elevilor. încurajare . confirmare. • are grad mare de generalitate (propulsează spre depăşirea unei probleme minore şi formularea de soluţii cu aplicabilitate extinsă).20 Metoda studiului de caz este utilizată în predarea-învăţarea biologie în special la clasele liceale. Cele mai valoroare caracteristici ale utilizării metodei studiului de caz sunt următoarele: • Dezvoltă gândirea şi capacitatea de comunicare.Studiul de caz Metoda studiului de caz constă în prezentarea unor situaţii tipice. Profesorul selectează cazurile prin identificarea acelor situaţii care au trăsături semnificative şi relevante scopului instruirii şi care să poată fi descoperite şi comentate de către elevi. Profesorul poate aborda cazul prin diverse tehnici: 1. cât şi pentru învăţarea deductivă (de la reguli şi principii generale la particularizări şi concretizări ale acestora). • este relevant pentru elevi (în conexiune cu cunoştinţele elevilor). reprezentative.5.

Departmentul de Biologie al Spring Hill College22) Elevii primesc copii ale prezentării cazului şi în prealabil se realizează o reactualizare a cunoştinţelor privind sistemul imunitar studiat anterior. Dean. pneumonii. Clasa este organizată în grupe de câte 5 elevi care vor răspunde la întrebări şi vor delega pe un reprezentant să le prezinte întregii clase. se parcurg anumite etape21: descrierea cazului. Teste ulterioare au evidenţiat că Billy suferă de o maladie heterozomală X-linkată numită agamaglobulinemie. dezbaterea . Medicul solicită investigaţii de laborator în urma cărora se constată că anticorpii (gamaglobulinele) din plasma sanguină a lui Billy sunt cu 85% mai puţini decât valorile normale şi că sunt absente limfocitele B.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. Dean. Iaşi David F. care poate fi • liberă . 1996. examinarea acestuia din mai multe perspective. jocul de rol . 2005. 21 22 Cucoş Constantin. Bănuind că este o maladie ereditară.invită la dialog deschis despre caz. sau • dirijată de întrebări şi comentarii despre caz realizate într_o anumită ordine. În prezentarea studiului de caz. Toate aceste infecţii au fost rezolvate prin tratamente cu antibiotice. copilul a suferit mai multe infecţii: sinuzite. deşi nu a suferit amigdalectomie( nu au fost extirpate chirurgical). grupele dezbat decizii cheie. 1. Pedagogie. Începând cu vârsta de 10 lunii. ghidate sau nu. Acum Billy are 4 ani şi a fost adus la medic de mama lui deoarece are o nouă infecţie care nu răspunde la tratament. În urma examinării medicul constată că Bily nu are amigdale. identificarea metodelor adecvate de analiză a cazului. otite. 2. prelucrarea pedagogică a cazului şi formularea concluziilor sau deciziilor cheie pentru soluţionarea cazului . iar altui grup de elevi le revine sarcina să provoace şi să discute apoi decizii cheie. Exemplu de utilizare a metodei studiului de caz Acest exemplu poate fi utilizat în predarea–învăţarea maladiilor genetice umane sex-linkate la clasa a IX-a (prelucrare după David F.unui grup de elevi li profesorul le distribuie roluri pentru care primesc instrucţiuni. Pentru formularea răspunsurilor elevii vor consulta manualul maladii metabolice heterozomale. discuţia. “A Case of X-linked Agammaglobulinemia” Case Collection Spring Hill CollegeThe National Center for Case Study Teaching in Science 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural .profesorul divide clasa în două grupe care sunt instruite asupra cazului şi apoi. Polirom. Prezentarea cazului: Băieţelul Billy s-a născut la termen. medicul chestionează mama şi află că în familie au fost decese în urma unor infecţii.

……………………………………………………………………. 2. colaborări în formularea răspunsurilor. Temă de autoevaluare Răspundeţi la următoarele întrebări completând spaţiile libere: 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 63 . Cu acest tratament Billy va putea duce o viaţă normală.. …………………………………………………………………….Care sunt caracteristicile metodei studiului de caz? ……………………………………………………………………. …………………………………………………………………… 3.. ……………………………………………………………………. ……………………………………………………………………. Întrebări pentru dirijarea învăţării: De ce îi lipsesc amigdalele lui Billy? Ce relaţie există între absenţa anticorpilor şi absenţa amigdalelor? De ce s-au declanşat infecţiile după vârsta de 4 ani? Ce rol au anticorpii? Ce sunt maladiile sex-linkate? Ce alte maladii sex-linkate cunoaşteţi? Din acest exemplu se pot recunoaşte importantele beneficii ale metodei studiului de caz. …………………………………………………………………….. Alt aspect avantajos este implicarea tuturor elevilor clasei în învăţare prin intermediul cazului. Cel mai valoros beneficiu este acela că elevii dobândesc cunoştinţe temeinice prin forţe proprii nimeni altcineva nu îi va ajuta în descoperirea răspunsurilor decât ei înşişi. utilizată în clasele de liceu...După ce criterii se selectează “un caz bun”? …………………………………………………………………….Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Această afecţiune se tratează prin administratea intravenoasă de anticorpi (gamaglobuline) pe toată durata vieţii bolnavului. ……………………………………………………………………. împărtăşiri de concluzii... Între membrii fiecărui grup se realizează schimburi de opinii.. Care sunt tehnicile de utilizare a metodei studiului de caz?……………………………………………………………… ……………………………………………………………………. ……………………………………………………………………..

observă dacă elevii au învăţat sau nu şi apoi îşi ajustează activitatea în funcţie de cele observate” 23. Supervision of instruction. Identificaţi modul în care acest exemplu satisface cerinţele necesare aplicării eficiente a metodei studiului de caz. Astfel strategia didactică reuneşte activitatea de planificare. ei reflectează asupra activităţii lor.3. C. (1991). 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Boston: Ed. proiectare şi implementare a instruirii. ci mai curând un set de contexte care conduc la decizii privind predareaînvăţarea. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 2. Profesorii eficienţi nu utilizează acelaşi set de activităţi în fiecare lecţie…ci.1. Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă Într-o abordare contemporană. Strategii didactice 23 Glickman.3. care îi lărgesc aria de cuprindere. "Predarea eficientă nu este un set generic de practici. ci include mult mai multe înţelesuri. conceptul de strategie didactică nu se rezumă la activitatea profesorului de a transmite informaţii. Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup 2. împreună cu evaluarea şi controlul procesului şi a rezultatelor lui.Allyn and Bacon.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Temă de reflecţie 6: Studiaţi cu atenţie prezentarea de caz de la pagina 82.

stil de învăţare. experimentale. studiul independent METODE DIDACTICE conversaţia euristică. Când stabilim o anumită strategie didactică trebuie să luăm în consideraţie următoarele: • scopurile predării-învăţării biologiei. studiul de caz. interactive. PROFESORULUI învăţarea prin (aptitudini. Relaţia strategiilor didactice cu metodele didactice şi competenţele profesionale ale cadrelor didactice Strategia didactică este parte integrantă a întregului sistem în care elevul se instruieşte. evaluare. observarea. • resursele disponibile: timp alocat activităţii. învăţarea prin descoperire. indirecte. materiale şi auxiliare didactice disponibile. dirijarea învăţării. • scopurile elevului (motivaţia pentru învăţare). problematizarea.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei STRATEGII DIDACTICE directe. • particularităţile elevului : tip de inteligenţă. • cunoştinţe biologice anterior dobândite de elev (sau baza de la care porneşte în dobândirea de noi cunoştinţe şi deprinderi). prezentare. personalitate. demonstraţia. COMPETENŢELE jocul de rol. Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . deprinderi) cooperare proiectare. • metode didactice principale şi secundare. experimentul. incluzând metodele de instruire (inclusiv resursele necesare acestora) şi competenţele profesionale ale dascălului. chestionare. • modul de evaluare.

Strategia didactică. metode. de regulă. funcţia metodei de bază sau a metodei dominante. activităţi de învăţare etc. o activitate de învăţare prin descoperire solicită strategia didactică de descoperire. De exemplu. Astfel strategiile se diferenţiază prin ponderea componentelor lor. un ansamblu de metode/procedee adiacente: conversaţia euristica. strategia didactică preia.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Se remarcă astfel că selectarea sau proiectarea strategiilor didactice nu poate fi efectuată doar în baza unui singur criteriu. în pofida diversitării lor. dobândite într-un anumit context. odată stabilite intenţiile urmărite prin activitatea didactică. care evident trebuie bine cunoscuţi. Având în minte toţi aceşti factori de care trebuie să ţinem seama când selectăm o anumită strategie. deci pe promovarea strategiilor interactive care să solicite mecanismele gândirii. 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Activitatea de descoperire necesară acestui tip de strategie. Astfel determinată. este determinată şi caracterizată de componentele ei: scopuri curriculare. nu trebuie să conducă la ideea că. ale imaginaţiei şi creativităţii. Considerăm că. Codeterminarea strategiei de mai mulţi factori. observarea etc. selectarea strategiei este înlesnită de aflarea răspunsurilor la următoarele întrebări: 1. unitar de componente interdependente şi consecinţe funcţionale ale mai multor strategii didactice. Această diversitate trebuie să conducă la înţelegerea necesităţii proiectării didactice ca un sistem integrat. conţinuturi. grupează în jurul metodei de bază. De ce timp dispun? 3. Ce metodă (metode) ar fi eficientă în realizarea a ceea ce îmi propun? 2. O anumită strategie este aplicată cu succes şi se dovedeşte eficientă într-un anumit grup de elevi şi confirmată de rezultatul evaluării unei anumite achiziţii. doar combinarea lor bine echilibrată este garanţia realizării unei instruiri performante. ale inteligenţei. definită ca sistem. trebuie menţionat că nu există o singură strategie eficientă sigură pentru atingerea unui anumit scop. Ce resurse îmi sunt necesare? Răspunzând cerinţelor vieţii actuale învăţământul preconizează o metodologie axată pe acţiune.

” Totodată cercetările au demonstrat că grupul produce acţiuni mai bine coordonate decât indivizii şi că instrumentele cognitive ar fi mai întâi elaborate prin intermediul interacţiunii sociale. 17-50. mental. 2006. pentru a fi apoi integrate de indivizi 26” . Aşadar. 1993. “Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material “activismului interior”. Promoting Active Learning: Strategies or the College Classroom.. Polirom.Albert Einstein. dacă ne confruntăm cu o problemă rezolvarea acesteia este atinsă prin activarea proceselor de gândire şi deci prin efort propriu. Majoritatea cercetătorilor în domeniul ştiinţelor educaţiei consideră că şcoala trebuie să creeze condiţii pentru activarea 24 Cerghit I. Un elev activ este cel care “depune efort de reflecţie personală.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei PERCEPŢIE experienţe concrete Formă de prelucrare: concretă PRO CE SA RE AC TI VĂ Ex peri men tare P r o c e s a r e a c t I receptar v ă Învăţare imaginativă dinamică ACOMODATIV CONVERGENT Învăţare intuitivă DIVERGENT ASIMILTOR P r o c e s a r e r e f le c ti v ă PRO CE SA RE RE FLEC TI VĂ Ob ser vare învăţare practică prin receptare senzorială învăţare analitică teoretică Formă de prelucrare: abstractă CONCEPTUALIZARE ABSTRACTĂ a percepţiilor Relaţii între procesele implicate în învăţare “Problemele importante cu care ne confruntăm nu pot fi soluţionate la acelaşi nivel de gândire cu cel care ne-a condus la identificarea lor”. pag. de cercetare şi redescoperire a adevărurilor. să devină un purtător al acestuia25. San Francisco: Jossey-Bass Publishers. de elaborarea a noilor cunoştinţe”. Jones. Metode de învăţământ. Iaşi 26 Chet and Thomas B. Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . interioară şi abstractă. care întreprinde o acţiune mentală de căutare. psihic.

Association for Supervision & Curriculum Deve Proiectul pentru Învăţământul Rural 68 . Studiu individual 6 Studiaţi caracteristicile strategiilor didactice şi analizaţi diagrama de la pagina 84. Deşi diferiţi autori clasifică după criterii diferite strategiile didactice interactive. studii de caz. Astfel de condiţii sunt asigurate prin strategii didactice axate pe metode active/interactive. Teaching With the Brain in Mind. învăţarea prin cooperarei. scriind sau citind. provocaţi de profesor prin metode euristice ca: rezolvarea de probleme. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 27 Jensen E. Învăţarea activă este definită de Meyers şi Jones27 ca situaţie de învăţare în care elevii se exprimă vorbind. Apreciaţi tipul de strategie care ar trebui să predomine în predarea– învăţarea biologiei. Identificaţi metode didactice dominante pentru fiecare tip de strategie enumerată în diagramă. joc de rol etc. 1998. ascultă şi reflectează pe măsură ce înaintează în conţinutul învăţării. toţi sunt de acord cu ideea că aceste strategii stimulează activitatea independentă a elevilor şi facilitează exprimarea potenţialului lor intelectual. simulări.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei gândirii independente.

conversaţia. 2.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. 1990. O autentică învăţare prin cooperare respectă următoarele condiţii: 1. adică activizarea sa. 2. 9. să asigure interdependenţa pozitivă a lor.Se prezintă conţinuturile învăţării prin metoda aleasă de profesor.Sunt recompensate rezultatele activităţii. • Motivează elevii. toate evidenţiind importanţa implicării elevului în procesul învăţării. descoperirea etc.C.Aranjarea clasei în vederea facilitării interacţiunilor de grup. Sunt implicaţi şi participă efectiv toţi membrii grupului. 6. trebuie să demonstreze contribuţia fiecărui membru al grupului.3. oferă sprijin şi clarificări grupurilor şi membrilor lor. Avantajele învăţării prin cooperare : • Este uşor de implementat. Natl Education Assn. facilitează rezolvarea sarcinilor 8. între elevi şi profesor. Această strategie reuneşte şi cuprinde o gamă largă de interacţiuni în cadrul grupului şi între grupuri reunind mai multe activităţi didactice ca observarea.2.Repartizarea elevilor în grupe. Cooperative Grouping for Interactive Learning.Identificarea conţinutului învăţării şi buna cunoaştere a acestuia de către profesor. Când integrăm strategia de învăţare prin cooperare în unităţile de învăţare sunt esenţiale atenta proiectare şi pregătire. raportul activităţii sau produsul ei. Pentru a avea succes în realizarea unei experienţe de tipul învăţării prin cooperare profesorul trebuie să înţeleagă cum se formează grupurile. Foyle H. • Îmbunătăţeşte relaţiile şi comunicarea între elevi. • Nu este costisitoare.Selectarea metodei didactice utile strategiei de cooperare şi a dimensiunilor grupului de elevi implicaţi în cooperare 3. 5.. 4. • Răsplăteşte succesul muncii în grup.Profesorul monitorizează interacţiunile dintre elevi în grup. 28 Lyman L. 7. Prezentarea.. să rezolve conflictele grupului.Sunt evaluate rezultatele activităţii grupurilor. să menţină responsabilitatea individuală. Foyle şi Lyman28 recomandă următoarele etape în implementarea cu succes a activităţilor de învăţare prin cooperare: 1. Învăţarea prin cooperare (IPC). • Facilitează dobândirea de cunoştinţe şi deprinderi. Proiectul pentru Învăţământul Rural 69 .Grupurile primesc instrucţiuni privind sarcinile şi modul de lucru şi se verifică înţelegerea acestora pentru asigurarea funcţionării lor fără blocaje. Strategii didactice Învăţarea prin cooperare (colaborare) este o strategie didactică care încurajează grupurile mici de elevi să lucreze împreună în vederea atingerii unui scop comun. să dezvolte criterii adecvate de evaluare şi notare.

Pe tablă profesorul a scris Ce ştiu despre veveriţă “Veveriţa” Ce aş vrea să aflu despre veveriţă Pasul 2: Reactualizarea cunoştinţelor şi dirijarea învăţării Profesorul aşteaptă elevii să îşi îndeplinească sarcina şi dă instrucţiuni privind modul de desfăşurare a activităţii. Copiaţi ceea ce vedeţi pe tablă în caietele voastre şi când terminaţi ridicaţi privirea la mine”. “În continuare veţi lucra independent aşa că veţi putea spune: mă descurc singur! aşa încât nu discutaţi. Pasul 3: Dirijarea învăţării Constă în continuarea instrucţiunilor. “Puteţi adăuga cât de multe vreţi în fiecare coloană. nu vă plimbaţi şi nici nu vă uitaţi şi nu copiaţi de la colegi”. dar nu o poziţie care să-i confere un aer aspru şi rigiditate. în care rolul profesorului de biologie este cel de facilitator al învăţării. În acest moment profesorul trebuie să fie situat într-o poziţie care să îi permită controlarea respectării regulei privind copiatul. Profesorul anunţă: “În această perioadă studiem grupe de mamifere. sprijinirea elevilor în rezolvarea sarcinilor şi îndrumarea în vederea rezolvării lor cu succes. Pasul 4: Dirijarea învăţării şi achiziţiei de noi cunoştinţe prin cooperare în grup 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Astăzi vom aborda grupul mamiferelor rozătoare pe care le vom cunoaşte prin intermediul unui reprezentat – veveriţa” şi continuă captând atenţia elevilor: Pe tablă am scris titlul lecţiei şi am construit un tabel cu două coloane. iar elevii să le înţeleagă şi să nu le uite. respectaţi regulile şi nu trişaţi”. Notarea va fi realizată atât prin notarea activităţii în grup cât şi prin notarea participării individuale a membrilor grupului.· O exemplificare pentru strategia de învăţare prin cooperare demonstrează o posibilitate de achiziţionare a noilor cunoştinţe prin cercetare-investigaţie pe un model de predare-învăţare centrat pe elev. Paşii aplicării strategiei sunt următorii: Pasul 1. Dacă există tentative de copiat corectaţi-le reamintind regulile pe ton jos. Nu comentaţi cu elevii. Ex. Regulile nu trebuie să fie multe şi nici complicate aşa încât respectarea lor să poată fi monitorizată uşor. Ex. dar ferm. Profesorul anunţă tema şi iniţiază dirijarea învăţării: Ex.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 3. Sunt necesare reguli pentru desfăşurarea eficientă a activităţii. dar având grijă să nu staţi prea mult cu spatele la unii elevi. Nu strigaţi ordine care să îi jignească pe toţi elevii. Deplasaţi-vă în clasă. Exemplul vizează o lecţie de biologie la clasa a VI-a.

După ce majoritatea elevilor au completat satisfăcător cele două coloane opriţi activitatea lor. Cel mai rapid mod de grupare este prin nominalizare directă a membrilor grupului.” dirijând elevul spre efortul de descoperire a răspunsului. Pasul 6: Scurt moment de evaluare Acum se revine la activitatea în grupe pentru noi discuţii privind compararea tabelelor membrilor grupului.Ce aş vrea să aflu despre.. iar interesul lor pentru subiect a crescut prin mărirea coloanei “Ce aş vrea să aflu…” Pentru prezentarea noilor cunoştinţe profesorul poate folosi povestiri. prin discuţii elevii au adăugat în tabel la rubrica “Ce ştiu despre. Pasul 5: Dirijarea învăţării şi prezentarea noilor cunoştinţe Se realizează prin continuarea administrării instrucţiunilor şi cu ajutorul mijloacelor de învăţământ. Ex. După formarea grupurilor profesorul emite instrucţiuni: “Discutaţi în grupe identificând ce a scris fiecare şi completaţivă tabelul astfel încât toţi membrii grupului să aibă tabele cu aceleaşi date”.. Formaţi 4 grupe de elevi echilibrate numeric. Pe parcursul filmului sau în timp ce se realizează observaţii sau lecturi. Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 . Profesorul a remarcat deja că în urma discuţiilor coloanele s-au mai lungit şi în special cele sub titlul “Ce aş vrea să aflu despre veveriţă”. După timpul potrivit. Vedeţi ce puteţi adăuga în fiecare coloană pe măsură ce urmărim filmul. profesorul anunţă încetarea completării tabelului.Ce aş vrea să aflu despre veveriţă?”.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Dirijarea învăţării prin transmiterea noilor instrucţiuni de lucru: elevii vor lucra în grupe pe baza datelor scrise de ei în coloane.” deci au învăţat lucruri noi despre veveriţă.. Se vor declanşa discuţii vii pe parcursul cărora profesorul se va deplasa de la un grup la altul fără a interveni cu corectări. Dacă folosim un scurt film introducerea acestora poate fi realizată astfel: “Vom urmări un film despre veveriţă.. Astfel. ilustraţii. verificarea şi completarea tabelelor individuale cu datele furnizate de vizionarea filmului ca în pasul 4... Profesorul asigură mediul propice pentru activitate controlând tonul discuţiilor şi comportamentul adecvat învăţării. Nu uitaţi că trebuie să faceţi singuri asta şi că nu sunt admise nici discuţiile şi nici copiatul”. continuă. ci doar cu încurajări de genul: “Foarte bine. Dacă un elev întreabă ceva de genul: “Veveriţa are lăbuţe roz?” răspunsul potrivit ar fi: “Asta e o bună întrebare pe care ai putea să o adaugi în coloana . profesorul răspunde la întrebări numai dacă acestea nu vizează caracteristici ale veveriţei de tipul : “Ce este în vizuină acolo în dreapta?” profesorul poate răspunde: “O frunză sau un beţişor. Dacă unii dintre elevi nu vă privesc opriţi-i ca să vă acorde atenţie. răspunsul profesorului trebuie să fie de genul ” Asta e o bună întrebare de adăugat în coloana .” Dacă însă apar întrebări de genul “Câţi pui nasc veveriţele?”.”. Ex. prezentări power-point sau scurte filme didactice.

…………………………………………………………………………….clasa…. Temă pentru portofoliu Inspirându-vă din exemplul dat pentru aplicarea strategiei de învăţare prin cooperare proiectaţi etapele unei activităţi de predare. mod de înmulţire. Six Psychological Studies. Dacă au rămas elemente în coloana “ Ce aş vrea să aflu” profesorul poate reveni asupra filmului cu secvenţe care să răspundă la aceste întrebări. formularea şi atingerea obiectivelor instruirii Completaţi următoarele enunţuri: 1. număr de pui.învăţare prin această strategie. În încheiere fiecare elev are de rezolvat un scurt test de evaluare compus din itemi care vizează caracteristicile veveriţei: mediul de viaţă. trăsături comportamentale. formularea instrucţiunilor.. Interacţiunea de grup şi experienţa personală a elevilor sunt cele mai importante mijloace prin care profesorul poate influenţa dezvoltarea cognitivă acumularea de cunoştinţe şi în acest exemplu ambele sunt utilizate. particularităţile dentiţiei. J. alcătuirea corpului. tip de hrană. modul de viaţă. Am învăţat să………………………………………………………… ……………………………………………………………………………. Fiecare grup va prezenta această coloană printr-un reprezentant. modul de hrănire. . După Piaget29 strategia trebuie planificată cu atenţie în strânsă legătură cu planul lecţiei. Am întâmpinat următoarele dificultăţi……………………………… …………………………………………………………………………….1964. ……………………………………………………………………………. Această abordare are ca suport psihologia constructivistă. 29 Piaget. modul de monitorizare a activităţii elevilor.. Proiectul pentru Învăţământul Rural 72 .Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Pasul 7 Fixarea şi evaluarea cunoştinţelor Aceasta se realizează prin prezentarea coloanelor cu “Ce ştiu despre veveriţă” după rafinarea lor prin discuţii în cadrul fiecărui grup. Etapa Instrucţiuni date de profesor Mod de organizare a clasei Activităţi realizate de elevi În aprecierea temei vor conta: respectarea succesiunii etapelor. completând următorul tabel: Tema……. sunt mijloace de semnalizare a unor dezechilibre ale schemelor mentale incorecte şi prin aceasta surse pentru pregătirea următoarelor achiziţii în sistemul de cunoştinţe. New York: Vintage. Totodată conflictul şi dezacordurile produse prin discuţiile din cadrul grupului şi dintre grupuri.. pe lângă utilitatea în activarea şi motivarea elevilor.. 2.

strategia nu este un panaceu universal care să răspundă tuturor rigorilor instruiri. 2. cu incidenţă directă asupra unui subiect din domeniul biologiei. • Cunoştinţe pot fi insuficiente pentru a fi folosite în interpretarea rolului. Jocul de rol ca abordare didactică aduce următoare avantaje: • Încurajează reflectarea asupra cunoştinţelor legate de un anumit subiect. analiza activităţii şi formularea concluziilor. Astfel se impune respectarea etapelor jocului de rol. jocul de rol permite exersarea şi dezvoltarea comunicării. precum şi a modului de comportare în situaţii conflictuale. • Solicită elevii să utilizeze concepte adecvate subiectului şi să le folosească în argumentări.3.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. profesorul are sarcina de a dirija activitatea astfel încât orice minimă ambiguitate să nu afecteze eficienţa strategiei. Prin jocul de rol elevii sunt puşi “în pielea altuia” şi în această ipostază trebuie să facă faţă unor circumstanţe nefamiliare. 4. trăind astfel experienţe ce îl ajută să înţeleagă mai bune atât rolul pe care îl joacă în dramatizare. Sarcinile profesorului nu sunt uşoare şi cu cât rolul este mai complex cu atât mai multe detalii trebuie identificate şi reglate. Folosită în predarea-învăţarea biologiei strategia vizează un fenomen. • Declanşează schimbări pozitive în dinamica grupului prin stimularea comunicării. Pentru ca elevii să realizeze buna înţelegere a rolului şi condiţiilor. Aceste etape sunt: 1. eveniment care se constituie într-o problemă sau un dezacord între două sau mai multe structuri. Rezultă deci că planificarea şi organizarea sunt şi în cazul jocului de rol esenţiale în îndeplinirea cu succes a strategiei. • Riscul de a nu reuşi să asigure însuşirea noului conţinut. Mai mult ca alte strategii interactive. • Facilitează înţelegerea şi aprofundarea conceptelor. 73 Strategii didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural . • Pot distorsiona adevărul. Deşi prezintă avantaje. interacţiunilor între elevi şi formării punţilor de legătură între aceştia. repartizarea rolurilor. proces. jocul de rol propriu-zis. Aceste ameninţări asupra finalităţilor jocului de rol pot fi depăşite cu buna proiectare şi organizare a activităţii. cât şi circumstanţele în care este pus de rolul său. Există mai multe verigi care pot avea efecte negative asupra eficienţei strategiei: • Consum de timp. procese etc. Jocul de rol Jocul de rol este un tip de strategie didactică interactivă bazată pe tehnica dramatizării unui fenomen sau a unui eveniment. • Încurajează empatia faţă de poziţia şi sentimentele celorlalţi. 3. descrierea situaţiei – instructajul.3. • Atitudine necooperantă a elevilor.

tipurile de ARN. ………………. Aşadar pentru o bună pregătire şi realizare a instructajului elevilor se impune o bună cunoaştere a tuturor actorilor implicaţi în piesă.………………. iar judecătorul va trage concluziile. Juraţii vor pune întrebări. Test de autoevaluare Completaţi răspunsurile corecte la următoarele întrebări 1. Care sunt dezavantajele utilizării jocului de rol în predarea-învăţarea biologiei? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 4. 5. Care sunt etapele jocului de rol? ………………………………………………………. Care sunt avantajele jocului de rol utilizat în instruire? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 3.………………. juraţi. Ce înţelegeţi prin strategia jocului de rol? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 2. Fişele pot include elemente distincte în care sunt caracterizate personajele sau noţiuni şi caracteristici cheie pe care “actorul “ trebuie să le cunoască în vederea interpretării rolului. În funcţie de particularităţile clasei jocul de rol poate fi utilizat în predare-învăţare sau în perioada de evaluare simestrială. Având în vedere diversitatea “personajelor” nu este nici o dificultate în a implica în piesă toţi elevii clasei. celule procariote şi celule eucariote.……………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………. În funcţie de particularităţile individuale fişele pot fi mai detaliate sau mai concise. Jocul de rol poate să îmbrace şi forma unei dezbateri cum ar fi cea cu titlul “Celula procariotă versus celula eucariotă”. ………………….……………… 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Aceasta se poate realiza prin fişe de activitate concepute de profesor şi distribuite “actorilor”.……….temă adecvată clasei a IX-a de liceu.. enzimele. aminoacizii. ………………. “Acuzaţii” vor aduce dovezi furnizate de studiul ciclului celular şi diviziunii celulare. Personajele sunt ADN. Acuzaţiile sunt “grave”: “Cine a consumat resursele şi a produs suprapopulaţia în acvariul din laborator?”. O sugestie de utilizare a jocului de rol la biologie este cea în care conţinutul lecţiei este sinteza proteinelor subiect ce poate fi abordat la clasa a IX-a. b.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Un control eficient este condiţionat de o bună ghidare a elevilor. Exemplificaţi trei modalităţi de surmontare a dificultăţilor specifice strategiei jocului de rol: a. c. Clasa este organizată în judecător.

În evaluare se vor acorda câte 1 p pentru fiecare etapă corect proiectată şi 1 p din oficiu. ♦ dacă profesorul dirijează activitatea .. b.. . În evaluare vor fi analizate: ♦ dacă obiectivele observării sunt corelate cu obiectivele programei şcolare ..2p şi ♦ evaluează pe parcursul derulării ei cu un instrument . 3. Explicaţi în ce mod una din metodele euristice selectate vă sprijină în demersul de corectare a dificultăţilor de învăţare ale elevilor În evaluare vor fi analizate: recunoaşterea şi caracterizarea metodelor euristice.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 2: “Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei” Am reuşit…??? 1. a. Proiectaţi o activitate de învăţare prin cooperare respectând etapele recomandate la pagina 88(Foyle şi Lyman). ♦ dacă sarcinile elevilor sunt clare . dezavantajele şi rolul profesorului în desfăşurarea unei activităţi de învăţare prin joc de rol.1p. 3. 5. de la pagina 67. Răspundeţi prin secvenţele observării la întrebările de control: 1.1p. Precizaţi câte o caracteristică specifică pentru fiecare metodă euristică selectată de dumneavoastră. Consemnaţi în jurnalul vostru reflexiv avantajele.. şi ♦ 1 p din oficiu. 2. d. 12 şi 14.1p.2p.3 p Proiectul pentru Învăţământul Rural 75 . Se acordă 1 p din oficiu. c. să analizez potenţialul strategiilor investigative în învăţarea biologiei? .2p. modul de utilizare a acestora în scopul identificării dificultăţilor de învăţare 3p şi de remediere a acestor dificultăţi 3p. ca tabel. să identific modalităţi de organizare a grupelor de elevi pentru o învăţare lipsită de stres? . În evaluare se vor acorda: ♦ pentru consemnarea corectă a avantajelor. să identific dificultăţile de învăţare la biologie? 4. dezavantajelor jocului de rol . Explicaţi în ce mod una din metodele euristice selectate vă poate furniza informaţii privind dificultăţile de învăţare ale elevilor. 8. structurate . să selectez metode care facilitează înţelegerea proceselor şi fenomenelor biologice? . ♦ dacă elevii realizează observaţii pe material concret .. fişă etc. Numiţi trei metode didactice euristice... în care predarea –învăţarea noilor cunoştinţe să se realizeze prin metoda observării. Proiectaţi o secvenţă dintr-o unitate de învăţare selectată de dumneavoastră..

dezvoltă ascultarea activă. scris. subiectul are grad mare de generalizare nu consumă mult timp din lecţie Studiu individual 1 . …să identific metoda organizării grupelor pentru o învăţare lipsită de stres? 5.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei ♦ pentru corecta precizare a rolului profesorului în această activitate . elevii învaţă cum să facă o prezentare şi învaţă din limbajul non-verbal.efectul salivei asupra amidonului 3. Temă de reflecţie 3 – Permite interacţiuni ascultător-povestitor. Temă de reflecţie 4 . 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . vizual. relevant pentru subiectul lecţiei. abilităţi de citit .3p.6p şi ♦ 1p din oficiu INDICAŢII.Exemplificarea va fi corectă dacă este în conformitate cu exemplul de la pagina 54.demonstrarea influenţei fotosintezei de variaţia intensităţii luminii 6. argumente: este interactivă şi stimulează implicarea fiecărui elev.demonstrarea ascensiunii apei în vasele lemnoase 5. cea mai eficientă combinaţie: comunicare oral-vizuală Temă de reflecţie 2 – Da. Ce metodă de formare a grupului este utilizată în exemplul dat pentru derularea activităţilor în cadrul strategiei de învăţare prin cooperare? Ce avantaje prezintă această metodă? În evaluare se vor acorda: ♦ pentru identificarea metodei . oral. provoacă discuţii şi dezbateri.observarea florii de lalea 2. RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2 Temă de reflecţie 1 – da.Ipoteza ajută la centrarea şi dirijarea învăţării Poate lipsi deoarece punerea problemei îndeplineşte şi funcţia ipotezei Temă de reflecţie 6 – Cazul este recent.observarea comportamentelor păsărilor migratoare Temă de reflecţie 5 . O posibilă variantă de exemple ar putea fi: 1. SUGESTII DE REZOLVARE.3p. elevii iau decizii. ♦ Se acordă 1 p din oficiu.demonstrarea reflexului rotulian 4.Cursantul poate da diverse exemple. ♦ pentru enumerarea avantajelor .

Studiu individual 4 Problematizare Experiment Observare Mod de organizare Tip de învăţare Centrate pe elev Etapa punerii problemei Provocarea unor procese în condiţii de laborator Simţurile furnizează date Studiu individual 5 – Cursantul va da exemple din propria sa experienţă didactică Studiu individual 6 – Apreciere: metode euristice active. Polirom. Polirom. 1996.pagina 93 Se vor studia informaţiile de la paginile bibliografia : Cucoş C-tin. Metode dominante pentru diferite strategii: Directă –observarea. Metode de învăţământ. pag. Pedagogie.pagina 78 Se vor consulta pag 75-77 şi facultativ informaţiile legate de demonstrare din bibliografia: Cerghit I. EDP.şi 214-222.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 2 .. Iaşi Test de autoevaluare . Test de autoevaluare . identificarea achiziţiilor elevilor. Bucureşti. suficient.Utilitatea întrebării este susţinută de următoarele caracteristici : atingerea obiectivelor învăţării. stimularea relaţiilor elev-elev Se vor formula variante de tipul : insuficient. Indirectă . Pedagogie..Întrebările deschise au o pondere de 5/4. sunt întrebări cauzale cu valoare productiv-cognitivă Studiu individual 3 .pagina 83 Se vor studia informaţiile de la paginile 80-83 şi facultativ bibliografia Cucoş C-tin. bine.lectura Interactive .demonstraţia Studiu independent-rezolvarea de probleme Test de autoevaluare . 1996. Iaşi 92-93 şi facultativ Proiectul pentru Învăţământul Rural 77 . 132-133..joc de rol Experimentală . 2006.

C. Cucoş Constantin. Polirom. Polirompag.. – C.. EDP Bucureşti pag. Piaget J. 2004.C. 34-55 78 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Instruirea şcolară.Aramis Print s. Ed. Bucureşti pag. EDP.N.. corelaţii cu alte strategii didactice. 81-93 8. . Psihologie şi pedagogie.l. 45-70 9. 305-406 10. Pâinişoară I.C.Ghid metodologic – Aria Curriculară Matematică Şi Ştiinţe Ale Naturii – liceu” M. 80-99 4.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 2” 1. 2001. Iucu Romiţă. Tratat de pedagogie şcolară. trad Bucureşti pag.l.Ed. Metode de învăţământ. Ed. Iaşi pag. Învăţarea prin descoperire în predarea – învăţarea biologiei.Ed.. 1996. 1972. Nicula I.Ed. 119-274 2. Ciolac Anca. 23-43 6. Comunicare eficientă. O. Polirompag.2002 pag.C. Pedagogie. 70-88 5. Polirom.Aramis Print s. Ghid metodologic de Aplicare A Programei De Biologie – învăţământ obligatoriu” – M. 133-143 3. 2006. Dumitru Gh. S.. Iaşi pag..1989.r. 1996.. Cerghit I. – C. Psihopedagogie.N.2002124-164 7.C. . 2006. ipografia Universităţii Bucureşti pag.r.. S.C. Dumitru Constanţa .

.....6..................... sugestii de rezolvare................ Ce.. 97 3............5.........................................4.. Referatul ............4..........................4. 111 3.....6............. 136 Bibliografie pentru unitatea de învăţare 3 ................................. 113 3.................... Unităţi de conţinut în programă........1........ 101 3..... 105 3.APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional ..................................3..................... Autoevaluarea .................... Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare .................................................2........................................................................4................. 110 3.. Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia ..........................................2.3.......................... 91 3.....................2................... 87 3....................5... 80 3..................... Relaţia unităţii de învăţare cu programa ............3...1................ 139 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 3 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 3. 111 3......... 122 3....................... 114 3.....3........................ Proiectul .3.............. 108 3.............1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor ........................................................................... răspunsuri pentru sarcinile de lucru ......................4................2............................................. 128 Test de evaluare notat de tutore.......3.............1......... Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional .. Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu ................ Tipuri de CDŞ în învăţământul liceal .................3......................................................................... 92 3..........4.......................................................... Evaluarea la disciplinele opţionale.....Proiectarea didactică la biologie Unitatea de învăţare 3 Proiectarea didactică la biologie CUPRINS Competenţelele unităţii de învăţare 3 ...................... 134 Indicaţii........................ unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile.............4.........INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Metode alternative de evaluare ............3..1...1.............1....................... Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adaptat contextului clasei 3... 121 3..................4........................ Tipuri de CDŞ în învăţământul obligatoriu ............. 81 3...3.. de ce cum În ce măsură se învaţă: repere în proiectarea didactică ........................3....1..1... Investigaţia .....................4.................. Portofoliul .............................................................................................EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare ....... Didactica opţionalului............2...............4. 79 3.............. 103 3............................... 85 3.... Proiect de programă pentru curs opţional Integrat ..............3........................................Organizarea demersului didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural 79 ............ 107 3........................................... Organizarea demersului didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare 3............................

pe teme mari.Proiectarea didactică la biologie 3. MEC . • determină formarea la elevi a unui comportament specific. Caracteristicile unităţii de învăţare sunt: • este unitară din punct de vedere tematic. Datorită responsabilităţii crescute care îi revine profesorului. Ghid metodologic . • se finalizează prin evaluare. este necesar ca acesta să posede o imagine de ansamblu asupra întregului curriculum alocat unui an de studiu pentru identificarea temelor majore şi organizarea conţinuturilor în jurul acestora. Sensibilizarea pentru consemnarea feed-back-ului intr-un jurnal reflexiv 3. • se desfăşoară continuu pe parcursul unui anumit interval de timp.4. Proiectarea activităţii didactice constă în anticiparea etapelor şi a acţiunilor derulate în procesul didactic. Ghid metodologic . Elaborarea unor probe de evaluare pentru măsurarea nivelului de achiziţie în cadrul fiecărui obiectiv de referinţă selectat 3. 2002. aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Organizarea învăţării prin unităţi de învăţare asigură realizarea unui demers didactic personalizat deoarece permite profesorului să decidă asupra modalităţilor prin care asigură realizarea obiectivelor sau dobândirea competenţelor definite de programele şcolare. a cunoştinţelor şi deprinderilor. justifică şi recomandă organizarea procesului de învăţământ în unităţi de învăţare2 Conceptul de unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă caracterizată de determinarea unui comportament specific prin integrarea unor obiective de referinţă/competenţe specifice. Elaborarea unui proiect de opţional din perspectiva nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 3. Organizarea demersului didactic 1 2 CNC. aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu CNC. generat prin integrarea unor obiective de referinţă/competenţe specifice. adică gândirea în avans a derulării evenimentelor în clasă1. profesorul organizează şi conduce activităţi de învăţare care au drept scop facilitarea şi stimularea însuşirii eficiente de către elevi. rolul profesorului în conceperea şi organizarea activităţilor în clasă devine mult mai important . MEC . O astfel de abordare a proiectării didactice. În proiectarea activităţii didactice profesorul: • identifică temele unităţilor de învăţare prin studierea programei. Pentru ca activitatea de predare să se constituie într-un real sprijin al eforturilor elevilor. dar şi pentru atingerea scopurilor învăţării este necesară proiectarea. Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare Prin predare.5. 1. Având în vedere specificul programelor şcolare actuale care nu impun o anumită succesiune şi alocare temporală a conţinuturilor învăţării. 2002.6.

Identificaţi căile prin care demersul didactic devine personalizat. organizează activitatea de predare-învăţare-evaluare. şi de competenţele generale în programa pentru clasa a X a. deoarece conţine ţintele ce urmează a fi atinse prin intermediul activităţii didactice. resurse. în proiectul unităţii de învăţare. integrând într-un sistem unitar metode.1.1. Relaţia unităţii de învăţare cu programa Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare Proiectarea activităţii didactice începe cu identificarea temelor unităţilor de învăţare şi planificarea calendaristică a succesiunii acestora pe parcursul anului şcolar. Documentul central în realizarea proiectării este programa şcolară care nu trebuie privită ca un element ce îngrădeşte profesorul. Aceste ţine sunt tocmai obiectivele procesului instructiv-educativ precizate de obiectivele cadru în programele claselor V-IX. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. mijloace. Studiu individual 1: Analizaţi cu atenţie textul din paginile 101 şi 102 şi identificaţi responsabilităţile profesorului în realizarea activităţii didactice.Proiectarea didactică la biologie • • stabileşte succesiunea şi timpul alocat fiecărei unităţi de învăţare prin alcătuirea planificării calendaristice. ci ca un document reglator. Programele claselor V-IX se citesc pe orizontală în următoarea succesiune: OBIECTIV CADRU OBIECTIVE DE REFERINŢĂ CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Proiectul pentru Învăţământul Rural 81 .

Proiectarea didactică la biologie Elementele programei sunt corelate şi interdependente Fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă a căror atingere se realizează cu ajutorul conţinuturilor a căror însuşire este mediată de activităţile de învăţare sugerate de programă.. Unităţile de învăţare se indică prin titluri stabilite de profesor. formularea unităţilor de învăţare conform conţinuturilor precizate de programă. 5. Obiectivele de referinţă/Competenţele specifice sunt selectate de profesor şi precizate prin numerele de ordine ale acestora din programă. Evident. Conţinuturile sunt extrase din lista de conţinuturi a programei 4. 2. dar şi propuse de profesor. 3.. Disciplina………………. stabilirea timpului alocat fiecărei unităţi de învăţare. Realizarea planificării calendaristice implică următoarele etape: 1. Numărul de ore este stabilit de profesor în funcţie de experienţa sa şi particularităţile elevilor. În planificarea calendaristică programa este studiată pentru cunoaşterea conţinuturilor în vederea stabilirii temelor unităţilor de învăţare şi pentru selectarea obiectivelor/competenţelor vizate a fi atinse/formate şi dezvoltate. stabilind “ce” şi “de ce” se va preda . 2. de ore/ săptămână/An şcolar…………. 4.şi a X-a. Prezentăm în continuare secvenţe din planificări calendaristice pentru clasa a IX . Respectând aceste etape planificarea calendaristică va fi întocmită pornind de la următoarea rubricaţie: Şcoala…………………. Pentru clasa a IX-a este vizat capitolul al 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3. ordonarea cronologică a unităţilor de învăţare. corelarea obiectivelor de referinţă/competenţelor specifice cu tematica precizată de conţinuturi. planificare calendaristică alcătuită corect va acoperii integral programa şcolară atât la nivelul obiectivelor / competenţelor. Planificarea calendaristică Unităţi de învăţare Obiective de referinţă vizate/ competenţe specifice vizate Conţinutiri Număr de ore alocate Săptămâna Observaţii În aceste rubrici sunt trecute: 1. Profesor……………… Clasa/Nr. cât şi la nivelul conţinuturilor.profesorul poate aprecia şi “cât timp” este necesar parcurgerii anumitei teme precum şi în ce ordine se vor succeda aceste teme de-a lungul semestrelor anului şcolar.

1.2.2.3 Diviziunea directă şi cariochinetică: mitoza.5. 2. Diferenţa de alocare a timpului necesar parcurgerii unităţii de învăţare poate fi şi mai mare. Celula procariotă-structura 3 7-8 planul 2.2. Celula eucariotă-animală. În fiecare unitate de învăţare la obiectivele de referinţă se vor trece doar acele obiective care sunt direct vizate în unitatea de învăţare respectivă. Observaţii: 1. Unitatea Obiective Conţinuturi Nr Săpt Obs. e Celula1.1.1 Ultrastructura mitocondriilor 5 12driile 3.1.2. 4. Pe lângă acestea pot fi atinse şi alte obiective ca obiective de referinţă consolidate (care au fost vizate în alte unităţi de învăţare şi sunt reluate doar cu caracter de fixare într-una din activităţile de învăţare) sau obiective de referinţă în pregătire. 1. Funcţiile nucleului 18 3. plastidelor.2. iar pentru clasa a X-a este vizat capitolul “Funcţii de nutriţie”. incluziuni.1. 5.2. Ultrastructura 4 153. general de 4.Cloroplastul 16 4. 4. 2.2.3. Rolul citoplasmei Mitocon1. 3.2. Acest aspect dă un caracter de completitudine unităţii de învăţare reprezentând de altfel şi unul dintre criteriile după care se poate evalua dacă o grupare de conţinuturi se poate structura ca unitate de învăţare. celulare citoplasma 3.unitatea structurală şi funcţională a vieţii”.1.1 Plastidele 1. 3.2.unitatea structurală şi funcţională a vieţii”.1 Proprietăţile fizice ţi chimice ale citoplasmei. Ultrastructura. 1. 1. de învăţare de referinţă or .) 2. meioza. acest lucru depinzând doar de profesorul care realizează planificarea calendaristică şi proiectarea unităţii de învăţare. care urmează a fi vizate direct în altă unitate de învăţare ulterioară. În fiecare unitate de învăţare propusă a fost identificat cel puţin un obiectiv de referinţă din fiecare obiectiv cadru.Proiectarea didactică la biologie II-lea “Celula .1 vegetală-alcătuire alcătuire Învelişurile 1. Unităţile de învăţare pot primi titluri care să surprindă conţinutul tematic (Ex.2.: Celula-planul general de alcătuire etc.3.3 Fotosinteza Nucleul 1. cromozomii 3 172. 5.2. 4.urmăreşte o secvenţă de planificare la clasa a IXa cuprinzând capitolul Celula .2.1.1.3.1.1. deoarece acesta cunoaşte particularităţile clasei.2. Timpii afectaţi prin proiectare studierii unităţilor de învăţare sunt diferiţi (3-6 ore) 3.2. Exemplul 1 . Rolul mitocondriei 14 5.1. 5. Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 .1. 4. Rolul învelişurilor celulare 4. 3. Structura peretelui şi membranei 3 9-11 celulare şi 2.

1.4.1.2. Factorii care influenţează fotosinteza. Reamintim că cele două exemple sunt doar secvenţe de planificări calendaristice şi ca atare nu acoperă toată materia. Nutriţia mixta Respiraţia aerobă. Circulaţia sevei elaborate Circulaţia la animale: Mediul intern.1.2. 2. 4. Compe Conţinuturi ore Săp Obs tenţe aloc t . 3. circulaţia sevei brute. 3.2. el poartă amprenta profesorului care l-a gândit şi deci. transpiraţia.2. ci este doar o construcţie ce evidenţiază elementele obligatorii ce trebuie să se regăsească într-o planificare calendaristică alcătuită corect.3. Respiraţia anaerobă Varietatea suprafeţelor de schimb în lumea vie. 4.1.2 1. 2.1.urmăreşte o secvenţă de planificare la clasa a X-a cuprinzând capitolul “Funcţiile de nutriţie”. 2. 4.2 1. Totodată. 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural .2.2. 5.1.2.2. 5. ca orice exemplu. 4. 1.1.1. Factorii care influenţează respiraţia.1. Variaţii adaptative ale activităţii cardiovasculare 5 3-7 4 7-9 3 4 9-11 1213 Circulaţia la plante Circulaţia la animale 1.1 1. Particularitatile digestiei extracelulare.2. 5.1. Particularităţi funcţionale ale sistemului circulator la animale. Particularităţile schimbului de gaze la nevertebrate. 23.2 4 4 1416 1719 Şi în acest caz sunt respectate principiile de bază în realizarea planificării calendaristice. 1. 5. 5. specifice .2.1.4.Proiectarea didactică la biologie Unitate de învăţar e Nutriţia autotrofă Nutriţia heterotrofă Respira -ţia Schimbul de gaze Exemplul 2 . Necesităţile nutritive ale animalelor. Particularităţile schimbului de gaze la vertebrate.2 Autotrofia la plante.1. Circulaţia la plante: absorbţia. Autotrofia la bacterii Heterotrofia in lumea vie. nu are valoare de şablon sau matriţă.1. 5. Tipuri de plante fotosintetizante.2. 4.2.1 1. 2.

• reduce timpul alocat de profesor proiectării didactice oferind totodată o imagine clară şi sistemică a fiecărei ore la clasă.2. Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . luare de decizii prin explorare şi reflexie. Reflectaţi asupra rolului fiecăreia şi identificaţi relaţiile cauzale dintre ele. proiectarea pe unităţi de învăţare prezintă următoarele avantaje: • clarifică mai bine finalităţile eforturilor elevilor şi prin aceasta sporesc motivaţia lor pentru învăţare. Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia Odată realizată planificarea calendaristică. Faţă de proiectarea tradiţională pe lecţii. accentuând caracterul sistemic al instruirii. însă acestea sunt paşi efectuaţi întrun ritm mediu adaptat ritmului de învăţare al elevilor care sunt activ implicaţi în rezolvarea de probleme complexe. Realizarea unei unităţi de învăţare impune un demers didactic proiectat de fiecare profesor în parte. Pentru înţelegerea relaţiei unităţii de învăţare cu lecţia trebuie să cunoaştem în detaliu structura şi principiile ce stau la baza proiectării unei unităţi de învăţare. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. Acestea sunt elaborate pe parcursul semestrelor înaintea abordării la clasă a tematicii respective. următoarea etapă o constituie realizarea proiectării unităţilor de învăţare. Şi unităţile de învăţare sunt compuse din lecţii-ore de curs.1. • solicită profesorul la definirea strategiilor de predareevaluare pe termen mediu şi lung.Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 1 Studiaţi cu atenţie etapele elaborării planificării calendaristice de la paginile 103 şi 104 .

ex. Observaţii: rubrica este opţională.Proiectarea didactică la biologie Pentru proiectarea unităţii de învăţare se utilizează următorul tabel: Conţinuturi Obiective de Activităţi Resurse Evaluare (detalieri) referinţă/comp de etenţe învăţare specifice vizate Acest cap de tabel va conţine: Detalieri de conţinut: sunt identificate conţinuturile care vor acoperii unitatea de învăţare. (Pot fi titluri dintr-un manual. 3. În cadrul fiecărei din cele trei etape de proiectare unele obiective de referinţă sunt vizate cu precădere. Resurse: va cuprinde modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de învăţare propuse şi resursele materiale şi de timp necesare (citirea acestei coloane va putea da o imagine a modului cum se realizează şi conduce învăţarea unităţii de învăţare propuse). 5. Se va putea urmării modul de acoperire a obiectivelor de referinţă propuse şi în general eficienţa.2. deoarece unitatea de învăţare se încheie cu aplicarea. Rubrica va cuprinde doar tipul instrumentului de evaluare propus nu şi instrumentul ca atare. Evaluare: identifică modalităţile de evaluare propuse pentru stabilirea gradului în care. Obiective de referinţă: sunt obligatorii şi se iau ca atare din programă. eficacitatea şi efectivitatea demersului didactic.1.unde prima cifră identifică obiectivul cadru iar cea de-a doua obiectivul de referinţă care se subsumează obiectivului cadru respectiv). transferul cunoştinţelor şi deprinderilor însuşite.1. având rolul de autoevaluare a activităţii de proiectare şi a modului în care demersul didactic proiectat a fost realizat.2. iar altele sunt pregătite sau consolidate. subtitluri sau alte modalităţi de identificare a conţinutului). Acestora le vor fi corelate detalierile de conţinut prin care se vor realiza (se pot trece ca atare sau numeric. Ea poate cuprinde observaţii ale profesorului privind demersul didactic propus. Completarea acestei rubrici va da profesorului posibilitatea restructurării. 1. prin demersul didactic utilizat.2. 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 4. Activităţi de învăţare: activităţi propuse elevilor prin programă sau de către profesor. 2. Ea se poate constitui în cazul unei inspecţii într-o oglindă a interesului profesorului pentru activitatea depusă pentru propria-i perfecţionare. a remodelării sau a modificării activităţilor de învăţare cu randament mai slab. s-a atins / realizat obiectivul considerat.

3 “Ce?”. Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape. conţinuturi. Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte…………. “De ce?”. ………………………………………………………………….1..1. ………………………………………………………………. pentru că…………………………………………………… 3. înlănţuite logic. ce contribuie la detalierea conţinuturilor.. În aprecierea temelor vor conta: precizarea avantajelor proiectării pe unităţi de învăţare. Folosind programa şcolară concepeţi o unitate de învăţare la biologie pentru clasele gimnaziale şi încadraţi-o într-o secvenţă de planificare calendaristică. Pe parcursul rezolvării temelor din cadrul secvenţei 3. 3. resurse. activităţi. ………………………………………………………………. 2. respectarea rubricilor proiectului unităţii de învăţare şi a corelaţiilor programă. • coerenţa obiectivelor/competenţelor • continuitatea în timp • finalitatea prin evaluare Aceste caracteristici constituie repere fundamentale în proiectarea şi implementarea unei unităţi de învăţare. “Cum?”. ………………………………………………………………. în ce măsură se învaţă?”: repere în proiectarea didactică Organizarea demersului didactic Criterii pe care le respectă o unitate de învăţare bine construită sunt • unitatea de conţinuturi. în vederea formării competenţelor specifice/ atingerii obiectivelor de referinţă. ………………………………………………………………….2.Proiectarea didactică la biologie Teme pentru portofoliu Studiaţi caracteristicile unităţii de învăţare de la paginile 101103 şi identificaţi prin ce elemente se deosebeşte acesta de lecţia tradiţională şi prin ce elemente se aseamănă de lecţia tradiţională. 87 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Identificarea caracteristicilor proiectării pe unităţi de învăţare. Cel mai mult m-a ajutat…………………………………. Folosiţi ca bibliografie prezentul curs şi Ghidurile metodologice de aplicare a programei de biologie în gimnaziu şi în liceu. m-am confruntat cu următoarele dificultăţi……………………………………………………. Completaţi următoarele enunţuri: 1.

Etapa de aplicare şi exersare direcţionată oferă oportunităţi de antrenament. proiectarea unităţii de învăţare implică parcurgerea în succesiune logică a elementelor procesului didactic3 şi găsirea răspunsurilor la întrebările: “Ce?”. ca şi în proiectarea unei lecţii. consolidare şi structurare. “Cum?”. “De ce?”. Secvenţele unităţilor de învăţare prezintă aspecte particulare gimnaziului şi clasei a IX a ale căror programe sunt structurate pe obiective. “În ce măsură se învaţă?”. identificare a nivelului de cunoaştere al elevilor. • Structurare şi sistematizare a noţiunilor. O caracterizare a acestor etape este dată în cele ce urmează. În această etapă elevii exersează independent în contexte noi conceptele studiate. Etapa de familiarizare . Etapa de structurare şi sistematizare a noţiunilor include momente de experimentare. I. faţă de secvenţele unităţilor de învăţare ale clasei a X a cărei programă corespunzător vârstei este structurată pe formarea şi dezvoltarea de competenţe.IX a sunt trei: • Familiarizare. creare de situaţii-problemă şi de căutare a soluţiilor pentru acestea. Totodată. de esenţializare a observaţiilor şi descoperirilor elevilor. reflectare şi analiză a fenomenelor studiate.are rolul de actualizare a cunoştinţelor anterioare. III. de introducere de noi termeni şi concepte. Din rafinarea secvenţelor anterioare au derivat secvenţele unităţilor de învăţare proiectate pentru clasele de liceu care au II. • Aplicare şi exersare direcţionată.Proiectarea didactică la biologie În ce scop voi face? Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cât s-a realizat? Identificarea obiectivelor competenţelor Selectarea conţinuturilor Analiza şi selectarea resurselor Stabilirea activităţilor de învăţare Stabilirea elementelor de evaluare Proiectarea unei unităţi de învăţare se recomandă a fi făcută prin centrarea demersului pe obiective/competenţe şi nu pe conţinuturi. motivare pentru învăţare. Astfel secvenţele unităţilor de învăţare proiectate pentru clasele a V-a . 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

teoremele sunt urmate de exemple semnificative pentru a se constitui în puncte de referinţă (şi de revenire) în vederea sistematizărilor. Astfel secvenţele unei unităţi de învăţare la clasa a X a sunt 3: 1. Conceptualizarea-Modelarea 5. 4. • conduc la compatibilizarea noilor cunoştinţe cu experienţa anterioară a elevului într-o formă accesibilă. modelarea poate dispărea ca etapă distinctă 3 CNC. Conceptualizarea-Modelarea • presupune aplicaţii relevante ale modelului şi evidenţierea limitelor acestuia. aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 .Proiectarea didactică la biologie finalităţi precise. 2002. • Definiţiile.învăţare pregătitoare prin situaţii problemă • se realizează prin prezentarea unei situaţii problemă desprinsă din cotidian. punctuale Observaţie: în funcţie de unitatea de învăţare. Sistematizarea suportului noţional • Introducerea suportului noţional necesită esenţializare şi prezentare într-un limbaj simplu şi clar. Problematizarea. • se realizează printr-un demers dirijat sau semidirijat cu activitate organizată pe grupe sau individual şi sarcini precise. MEC . 2. prin descoperire. Transferul Caracteristicile acestor secvenţe sunt prezentate în continuare: 1. Actualizarea 2. • sunt exemple din cotidian abordate într-o manieră deschisă. care oferă elevului pretextul-problemă motivant. Aprofundarea 6. Sistematizarea 4. Problematizarea 3. • reprezintă valorificarea achiziţiilor din ciclul anterior. • permite dezvoltarea unor rezultate teoretice. Actualizare • Identificarea setului de achiziţii anterioare necesar abordării noului conţinut implică precizarea noţiunilor de bază şi a comportamentelor operatorii necesare pentru înţelegerea şi prelucrarea noului conţinut (achiziţii anterioare). Ghid metodologic . cu realizarea unor legături interdisciplinare.Se poate realiza şi printr-o probă de evaluare iniţială. Rezolvarea optimă a situaţiei-problemă va fi posibilă după parcurgerea demersului de instruire pentru obiectivelor de referinţă. 3.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Aprofundare-exersare direcţionată • are în vedere aplicaţii ordonate progresiv. Modul de organizare a învăţării se adaptează particularităţilor grupului de elevi • are rol de fixare şi sistematizare. Transferul-generalizarea/ extinderea • oferă oportunităţi de focalizarea pe finalităţi. cu scop de antrenament şi care conduc la elaborarea unor strategii de rezolvare. • include probe de evaluare formative/curente. Criteriul de alegere a sarcinilor trebuie să răspundă necesităţilor de formare a obiectivelor de referinţă. Identificaţi elementele comune ale acestor două categorii de secvenţe. Identificaţi raporturile dintre fiecare secvenţă în parte. • probă de evaluare sumativă. Studiu individual 2: Analizaţi cu atenţie schema de la pagina 110 şi identificaţi relaţii dintre secvenţele unităţii de învăţare. Comparaţi secvenţele unei unităţi de învăţare pentru clasele gimnaziale şi cele ale unei unităţi de învăţare pentru clasa a Xa. 6. • presupune activităţi diferenţiate pentru valorificarea diferitelor stiluri de învăţare şi a diferenţelor individuale.Proiectarea didactică la biologie 5.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . chiar dacă sunt concepute în conformitate cu programa şcolară şi sunt avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. manualele sprijină elevii în dobândirea cunoştinţelor. omite şi adăuga conţinuturi sau poate decide să utilizeze alt material suport.4. Fiind materiale suport pentru derularea activităţii didactice. înlocui. dar . având însă obligaţia să le parcurgă pe toate de-a lungul anului şcolar. Greşelile ştiinţifice conţinute de manuale şi nesancţionate de profesori sunt surse de concepte eronate însuşite de elevi de-a lungul mai multor generaţii.Proiectarea didactică la biologie 3. unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile Corelarea elementelor constitutive ale unităţii de învăţare Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi de conţinut din manual Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport Manualul este un instrument didactic selectat de profesori în funcţie de particularităţile elevilor şi de propria lor experienţă. însă modul în care sunt tratate acestea de autori poate fi în ansamblu sau pe secţiuni în neconcordanţă cu particularităţile clasei de elevi. manualele sunt diferite purtând amprenta personalităţii autorilor. Programele şcolare determină unităţile de conţinut ale manualelor. Pentru toate aceste intervenţii profesorul trebuie să parcurgă critic şi cu simţ de răspundere manualele având datoria să corecteze informaţii greşite strecurate în manuale şi să actualizeze conţinutul lor acolo unde este cazul. Astfel profesorul poate adapta. Această “personalitate” a manualelor impune atenta consultare şi analiză înainte de selectarea unui anumit manual. Unităţi de conţinut în programă. Asupra unităţilor de conţinut din manuale profesorul poate să intervină în mai multe moduri. dintre cele mai anacronice sunt cele din manualele de gimnaziu cum este cea din manualul de clasa a V-a care încadrează ciupercile în regnul plantelor şi cea din manual de clasa a VI a care încadrează protistele în regnul animal.1. condiţionând integrarea logică şi funcţională a noilor concepte. Aceste erori creează mari probleme elevilor îngreunând dezvoltarea sistemului de cunoştinţe în liceu. Nici manualele de biologie nu sunt lipsite de asemenea erori. Asupra conţinutului programei şcolare profesorul poate interveni doar prin regruparea lor în temele unităţilor de învăţare . Astfel.

si colab. S..………. P.. în conceperea şi realizarea unui produs final şi în prezentarea acestuia. Ce tipuri de intervenţii poate efectua profesorul asupra unităţilor de conţinut din manualele şcolare? (pagina 112) ..Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare 1. .. în dezbateri şi activităţi de grup care generează soluţii . 3. metodele didactice şi relaţiile de grup.……….……………. profesorii au constatat că: • sunt integrate într-un sistem unitar: obiectivele programei..………. Acest model de instruire implică aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor pentru dobândirea de noi cunoştinţe. Care sunt secvenţele unei unităţi de învăţare la clasa a VII a (precizate la pagina 109) şi ce rol are fiecare secvenţă.……………………………………………………………….. 3. Secvenţa Roluri Pentru întrebările 2 şi 3 completaţi răspunsul corect! 2..……………………………………………………………….” The Journal of the Learning Sciences Proiectul pentru Învăţământul Rural 92 ..………………………………………………………………. J. 1998.. Ce elemente ale unităţii de învăţare sunt determinate de programa şcolară? (paginile 106-109) ……………………………………………………………………….………. .………………………………………………………………..…………. .………. “Inquiry in project-based science classrooms: Initial attempts by middle school students.………. 1 Krajcik.2 Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare Redactarea unui proiect didactic adaptat contextului clasei Învăţarea prin proiect este o modalitate de organizare a activităţii didactice care se bazează pe instruirea prin lansarea unor sarcini sau probleme pentru a căror rezolvare elevii sunt antrenaţi să studieze. . Un bun proiect implică elevii în propriile lor nevoi de cunoaştere.………………………………………………………………..……….………. Blumenfeld. …………………………………………………………………….………..………. Principalul beneficiu al învăţării bazate pe proiect este creşterea calităţii învăţării care conduce spre dezvoltarea unui nivel cognitiv înalt prin implicarea elevilor în rezolvarea de probleme noi şi complexe1 Aplicând acest model de învăţare prin proiecte.

• rezolvă problema separării gândirii de cunoştinţe ajutând elevii să “ştie” şi să “facă” • evaluează performanţele privind cunoştinţele şi deprinderile după criterii similare cu celor din viaţa adulţilor (cele utilizate în evaluarea salariaţilor) ceea ce încurajează responsabilizarea. rezolvări de situaţiiproblemă. stimulaţi şi îndrumaţi de profesor prin lansarea unei întrebări sau probleme. comunicare. modelări şi luare de decizii. bazate pe interacţiuni intra şi interdisciplinare şi centrate pe elevi. a formării responsabilităţii civice ţi a unei cariere personale de succes. Spre deosebire de activităţile de tip investigaţie-experiment. Pentru construcţia proiectului elevii. • sprijină efortul elevilor de aplicare a cunoştinţelor şi deprinderilor de rezolvare de probleme. Învăţarea bazată pe proiect este un model de activitate didactică ce deplasează accentul instruirii de la cea centrată pe profesor. identifică soluţii şi răspunsuri prin: • Emiterea de întrebări • Dezbateri de idei • Formulare de predicţii • Elaborarea de planuri sau proiectarea de experimente • Colectarea şi analiza datelor • Formularea de concluzii • Comunicarea ideilor şi a concluziilor în cadrul grupului • Identificarea şi lansarea de noi întrebări Proiectul pentru Învăţământul Rural • 93 . identificarea şi stabilirea scopurilor. bazată pe lecţii individualizate şi de scurtă durată. a căror parcurgere implică adesea conexiuni interdisciplunare. Proiectul poate îmbrăca forma unor activităţi derulate timp de una sau două săptămâni pe o unică tema. autoorganizare. pe activităţi de învăţare proiectate pe termen lung. prezentări susţinute de elevi. • creează comunicarea pozitivă şi relaţii de colaborare între grupuri. Acest model de predare-învăţare oferă elevilor oportunităţi de a lucra autonom pe parcursul unei perioade de timp mai lungi la finalul căreia rezultă produse sau lucrări. Proiectele sunt activităţi complexe. sau poate fi desfăşurat pe perioada unui semestru sau pe tot parcursul anului şcolar pe teme mari cu subteme variate. focalizate în jurul unei întrebări sau probleme care implică elevii în investigaţii. îmbunătăţirea performanţelor. învăţarea pe bază de proiect se realizează exclusiv prin cooperare şi se încheie cu realizarea unui produs final care reprezintă ceea ce au învăţat elevii.Proiectarea didactică la biologie este favorizată formarea premiselor învăţării continue pe tot parcursul vieţii. • corespunde particularităţilor individuale privind nivelurile şi stilurile diferite de învăţare. • angajează şi motivează toţi elevii chiar şi pe cei “fără chef şi plictisiţi”.

C.. 1998. supporting the learning.Proiectarea didactică la biologie Elaborarea unui produs final 1 Principala dificultate pe care trebuie să o depăşească profesorul în implementarea instruirii pe bază proiectului constă în corelarea simultană a conţinutului programei cu tematica proiectului şi cu metodele didactice de predare şi evaluare utilizate. În stabilirea scopului general al proiectului se recomandă a se ţine cont de următoarele consideraţii3 • beneficiile proiectului . identificaţi obiective adecvate care să conducă spre înţelegerea profundă a conceptelor 2. 3. Aceasta include colaborarea între elevi.scopul proiectului să servească integrării noilor achiziţii în sistemul general al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor 2 Blumenfeld. • integralitatea . 3 Doll. P. cunoştinţele să fie împărtăşite între toţi membrii grupului. 4. E. • Etapele aplicării proiectului în învăţare şi evaluare 1.scopul proiectului ales trebuie să fie astfel conceput încât să necesite conectarea cu sistemul achiziţiilor anterioare şi să favorizeze reflectarea şi revenirea la concepte pentru consolidarea asimilării noilor achiziţii. A. Soloway. W. Pinar. Motivating projectbased learning: Sustaining the doing. J. in Curriculum: Toward New Identities. W.. M. F. între elevi şi profesor. R. Guzdial. Journal Educational Psychologist. Aceasta va include oportunităţi pentru ca elevii să se implice activ în realizarea de investigaţii care le vor permite însuşirea conceptelor şi aplicarea cunoştinţelor în variate moduri. 1991 . & Palincsar. Considerăm utile următoarele repere care facilitează aceste corelări: 1. Krajcik. Problema trebuie corelată cu un scop principal sau general căruia i se supune întreaga activitate inclusă în desfăşurarea proiectului.... Marx. Ed. S. asiguraţi construcţia unor structuri sociale care să favorizeze implicarea activă a elevilor şi propria lor verificare a derulării proiectului. adică proiectul să asigure îmbogăţirea durabilă a cunoaşterii.scopul general să aibă valoare. . proiectaţi şi planificaţi multiple oportunităţi pentru autoevaluarea elevilor pe toata durata proiectului. A. astfel încât. planificaţi fiecare secvenţă şi urmăriţi ritmicitatea îndeplinirii sarcinilor la timp. New York. Etapa de căutare implică identificarea şi formularea unei probleme ştiinţifice. 5. E. W. & Alcazar.. 'Curriculum and concepts of control'. • conexiunea şi revenirea . 94 Proiectul pentru Învăţământul Rural . asiguraţi sprijin elevilor pornind cu provocări motivante şi continuând cu metode active şi interactive de implicare a elevilor pe tot parcursul derulării proiectului. experienţei elevilor.

Etapa de rezolvare implică iniţial colectarea informaţiilor. gândirea critică • comunicarea verbală şi scrisă • respectarea planului şi a termenelor • creativitatea elevilor • deprinderile de utilizare a instrumentelor şi tehnicilor de lucru specifice biologiei • acurateţea ştiinţifică a cunoştinţelor elevilor • modul de prezentare a produsului final Evaluarea învăţării bază de proiect începe de la declanşarea proiectului. 3. Toţi aceşti factori pot diviza proiectul în subproiecte care vor fi realizate de grupuri de elevi ai aceleiaşi clase. O exemplificare a modului de implementare a acestei etape se referă la aplicarea proiectului la clasa a VIII a în studiul factorilor abiotici ai ecosistemelor. iar ulterior analiza acestora şi generarea de soluţii. Elevii studiind ecosistemele ar putea sugera ca proiect “Rolul factorilor abiotici : aerul. diagrame sau o raportare orala. De exemplu din subproiectul care a investigat modul în care energia solară poate fi utilizată pentru încălzirea locuinţelor poate genera o altă problemă cum ar fi “ Cum poate fi stocată energia solară” şi să o investigheze într-un viitor proiect. Evaluarea elevilor după activitatea bazată pe proiect va urmării următoarele aspecte: • colaborarea în cadrul grupului • capacitatea elevilor de a face judecăţi de valoare. Produsul poate fi o prezentare sub forma de postere. Având în vedere că proiectul este propus de profesor el are marea responsabilitate de a asigura calitatea ştiinţifică a tematicii. apa si energia luminoasa”. 2. continuă pe parcursul etapelor proiectului şi este finalizată cu evaluarea produsului proiectului. subiecte pentru viitoare proiecte.Proiectarea didactică la biologie rigurozitatea . Etapa de creaţie este cea care se finalizează cu elaborarea unui produs pe baza analizelor datelor şi a soluţiilor găsite. Alt grup poate colecta informaţii pentru a estima cantitatea de precipitaţii din anul respectiv pe baza comparaţiilor cu datele din anul anterior. Etapa prezentării produsului este etapa în care sunt împărtăşite rezultatele proiectului.scopul să respecte rigurozitatea ştiinţifică. Al treilea ar putea colecta date privind cele mai importante surse de poluare a aerului. Subproiectele pot fi dezvoltate ca răspunsuri la întrebări generate de elevi. Astfel grupul care va investiga energia luminoasă poate identificata problema modului în care poate fi utilizată energia solară şi poate decide să o cerceteze. Proiectul pentru Învăţământul Rural • 95 . De exemplu grupul care investighează elergia luminoasă poate colecta date privind modul în care este utilizată energia solară pentru încălzirea locuinţelor sau privind variaţia duratei perioadelor de lumină ale zilelor de-a lungul anului. Aceste grupuri se vor constitui în funcţie de interesul elevilor pentru un anumit subproiect. 4. grafice. Aceasta etapă poate fi o oportunitate de identificare de noi probleme. adică sunt comunicate.

4. Fiecărui elev i se vor distribui sarcini şi va trebui să ştie cum s-a achitat de ele. ce are rol de oglindă a performanţelor elevilor. Astfel ei îşi pot îmbunătăţii performanţele şi îşi reorganizează munca după aprecierile care le primesc în mod constant. Evaluarea finală a proiectului este bine să se realizeze pe baza unui portofoliu. Pentru ca sarcinile să fie considerate corect formulate acestea trebuie să: • fie bine înţelese de elevi • fie fezabile • fie adecvate şi corecte • nu creeze confuzii • fie credibile • fie individualizate Evaluarea trebuie să vizeze toate obiectivele propuse la iniţierea proiectului utilizând diverse instrumente de evaluare clasice şi alternative (prezentate în secţiunea 3. Elevii trebuie să ştie în fiecare etapă a proiectului dacă şi cum îşi îndeplinesc sarcinile. Astfel. Elevii trebuie să ştie foarte clar :ce au făcut bune.Proiectarea didactică la biologie Evaluarea curentă pe tot parcursul derulării proiectului are o deosebită valoare formativă fiind necesară atât elevilor cât şi profesorului. ce au făcut mai puţin bine.a acestei unităţi de învăţare). Pentru a fi posibil acest lucru profesorul are sarcina de a detalia în fiecare etapă aşteptările privind modul în care elevii duc la bun sfârşit proiectul şi de a face clare aceste aşteptări atât la iniţierea proiectului cât şi pe parcursul desfăşurării acestuia. Atingerea obiectivelor activităţii didactice bazate pe proiect este condiţionată de permanentul feed-back. pentru fiecare tip de activitate trebuie să fie proiectată şi comunicată evaluarea. 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ce a rămas de făcut.

Metode alternative de evaluare Metode de evaluare Evaluarea şcolară este proces indispensabil activităţii didactice. Completaţi următoarele enunţuri: 1.4. 3. selectarea metodelor de predare-învăţare adecvate activităţii pe bază de proiect. ………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! 3. ………………………………………………………………………… pentru că……………………………………………………………. Editura Didactică şi Pedagogică. prin cunoaşterea factorilor şi a situaţiilor care au condus la rezultatele constatate.. Am întâmpinat următoarele dificultăţi…………………………. vor conta: respectarea etapelor aplicării proiectului în învăţare şi evaluare. Evaluarea îndeplineşte funcţii specifice pe care le sintetizăm în trei direcţii 1 • Funcţia de constatare şi apreciere a rezultatelor şcolare.1.Proiectarea didactică la biologie Temă pentru portofoliu • Pe baza informaţiilor din secţiunea 3. Evaluare iniţială aplicată la începutul unei unităţi de învăţare şi are predominant o valoare diagnostică predictivă care orientează desfăşurarea activităţilor viitoare 1 Radu I. • Funcţia de predicţie (prognosticare) de prevedere a desfăşurării activităţii în secvenţele viitoare. Evaluarea în procesul didactic. 2000. • Funcţia de diagnosticare a activităţii desfăşurate . formularea corectă a sarcinilor elevilor. Cel mai mult mi-a plăcut să……………………………………. ………………………………………………………………………. Am învăţat să……………………………………………………… …………………………………………………………………………. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 97 . evidenţierea corelaţiilor dintre conţinutul programei cu tematica proiectului şi cu metodele didactice de predare şi evaluare utilizate şi indicarea beneficiilor evaluării pe tot parcursul derulării proiectului. evidenţierea judicioasei alegeri a temei proiectului.. şi a cunoştinţelor privind metodele de predare-învăţare.T.. După dimensiunea temporală a acţiunii evaluative se disting trei tipuri de evaluări: 1. ………………………………………………………………………….3. În aprecierea temei.. ………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… 2. proiectaţi o unitate de învăţare bazată pe proiect.

Acest e inconvenient a dus la impunerea şi creşterea ponderii utilizării metodelor alternative de evaluare care deţin valenţe formative extrem de utile tinerei generaţii. De aceea este necesar să se proiecteze evaluarea avându-se în vedere varietatea instrumentelor de evaluare ce pot fi utilizate. Evaluarea sumativă( cumulativă) aplicată de obicei la sfârşitul unei unităţi de învăţare are funcţie de constatare şi ierarhizare a elevilor. gestionarea timpului. (pag 111121) Editura Didactică şi Pedagogică. gestionarea stărilor conflictulale. • realizează evaluarea holistică a progresului elevului. Câteva dintre cele mai importante beneficii ale utilizării metodelor alternative de evaluare2 sunt: • asigură o mai bună corelare între instruire şi învăţare. capacitatea de autocontrol.Proiectarea didactică la biologie 2. lucrul în echipă. • compensează excesul de evaluare exclusivă a cunoştinţelor promovat de metodele de evaluare tradiţionale. planificarea. capacitatea de a lua decizii etc. 2003. astfel încât prin evaluarea realizată pe întreg parcursul anului (formativă + sumativă) să se acopere cât mai multe obiectivele din programă. De cooperare. Evaluarea formativă (continuă) realizează verificări sistematice pe tot parcursul activităţii didactice vizând identificarea rezultatelor dar şi evaluarea procesului de instruire sprijinind atingerea realului progres şcolar. 3. • consolidează deprinderi şi abilităţi de comunicare socială. • permit evaluarea produsului şi a procesului care a dus la obţinerea lui. Dunmitriu Constanţa. Fără a exclude metodele de evaluare tradiţionale o bună ponderare a lor cu cele alternative şi mai ales o corectă selecţie a metodelor de valuare în funcţie de obiectivele instruirii aplicarea unei varietăţi de metode este benefică prin plusurile şi minusurile fiecăreia relaţiile dintre ele sunt compensatorii. comunicarea verbală şi non-verbală. • permit evaluarea unor aptitudini şi competenţe ce nu pot fi evaluate prin metodele tradiţionale de evaluare dar extrem de valoroase în formarea tinerilor cum sunt: cooperarea. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale. probe scrise şi probe practice care pun accentul pe cantitatea cunoştinţelor însuşite evaluând competenţe de nivel inferior ca recunoaşterea şi reproducerea. Bucureşti 2 98 Proiectul pentru Învăţământul Rural . O singură metodă de evaluare nu poate măsura totul. spiritul critic şi autocritic. Practica educaţională evidenţiază limitele metodelor tradiţionale de evaluare constituite din probe orale.

realizarea unor experimente complexe de laborator. Pornind de la matrice în care au fost selectate metodele de evaluare în funcţie de obiective(/ competenţe vizate de unitatea de învăţare respectivă se pot construi apoi instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea atingerii acestora. ascultarea. respect faţă de bunurile celorlalţi. dorinţa de a lucra pentru îmbunătăţirea aspectelor sociale Deschiderea la nou. artă. perseverenţă. sensibilitate la reacţii de tip cauză-efect. creativitate. Eficienţa planificării. emotivitatea. sensibilităţi la probleme sociale. inventar al obiectivelor pentru care instrumentele tradiţionale de evaluare se dovedesc incomplete (după Grunlund) Comportamente Vorbirea. estetice. demonstrarea unor caracteristici ca: iniţiativă. ştiinţifice. minte iscoditoare Exprimarea sentimentelor pentru diferite activităţi educaţionale. preocuparea faţă de instituţiile sociale. Exemplificăm mai jos o posibilă matrice de evaluare pentru unitatea de învăţare cu titlul: Nucleul-centrul coordonator al tuturor funcţiilor celulare -7 ore-clasa a IX-a Proiectul pentru Învăţământul Rural 99 . literatură. În matricea de evaluare sunt particularizate competentele prin derivarea obiectivelor de referinţă/competenţelor specifice din programa în obiecţie / competenţe specifice unităţii de învăţare. sociale. încredere în sine Preocuparea pentru bunăstarea celorlalţi. pentru disciplinele la care însuşirea / cunoaşterea unor elemente de conţinut este esenţială. contribuţii sociale importante Relaţia cu colegii. muzică. În funcţie de acestea profesorul stabileşte instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea nivelului de acoperire a obiectivelor / competenţelor prevăzute prin programă. se pot construi matrice de evaluare pe conţinuturi şi domenii de conţinut. În mod similar. adaptarea socială Proiectarea eficientă a evaluării pe obiective / competenţe se poate realiza prin întocmirea unei matrice de evaluare centrată pe capacităţi / competenţe. reacţia faţă de autoritatea profesorului. vocaţionale. utilizarea echipamentelor şi a altor surse. respect faţă de lege. de timp liber Exprimarea unor sentimente de apreciere şi de satisfacţie pentru: natură.Proiectarea didactică la biologie Finalităţi Cunoştinţe şi capacităţi Atitudinea faţă de desfăşurarea unei activităţi Atitudini sociale Atitudini ştiinţifice Interes Aprecieri Adaptări /ajustări Tabel. utilizarea timpului. desene.

2. • să identifice modalităţile prin care poate fi limitată acţiunea factorilor de risc asupra materialului nuclear.1 2.1 X X X 4.2 Probă ora lă Probă pra ctic ă X Pro bă sc ri să X Au to eva lua re X Re fe rat Obse rvare siste mati că Pr o ie ct X X X X X X X X X X X X X X 2.1 X X X 3.2. postere utilizând corect teminologia ştiinţifică.3 X X X Proiectul pentru Învăţământul Rural . • să interpreteze observaţiile experimentale privind structura.2 X X X X X 3. • să realizeze proiecte.1 1. referate.1 4. 100 Obiective de referinţă Vizate 1.Proiectarea didactică la biologie Instrumente de evaluare Obiectivele unităţii de învăţare • să identifice nucleul şi componentele sale structurale • să descrierea transformărilor materialului nuclear de-a lungul vieţii celulei • să explice mecanismele diviziunilor celulare • să compare tipurile de diviziune celulară în diverse condiţii de mediu • să realizeze activităţi experimentale privind alcătuirea şi rolul nucleului. ultrastructura şi rolul nucleului.2 X X X X X X X 4.2 1. • să utilizeze diverse surse de informare privind rolul diviziunii în viaţa individului şi a speciei. • să explice cauzal apariţia unor aberaţii cromozomiale • să argumenteze cu date experimentale sau(şi) bibliografice consecinţele unor factori de risc asupra materialului nuclear.

Prin această metodă se pot evalua mai ales comportamentele afectiv-atitudinale Atingerea acestui scop depinde de selectarea unor instrumente adecvate obiectului observării. asupra sarcinii de rezolvat. Practic profesorul are următoarele modalităţi de înregistrare a informaţiilor: 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 101 . tehnici.Proiectarea didactică la biologie 3. 2. demonstra ceva. • utilizarea calculatorului în situaţii corespunzătoare. rezolvarea sarcinii.1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor Elaborarea unor prober de evaluare Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor furnizează informaţii asupra performanţelor elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionare . Scara de clasificare-construită prin ordonări şi gradări de date obiective prin stabilirea unor intervale egale (sau cantitativ comparabile) care formează treptele scării. Modul de prezentare a propriilor produse Cooperarea în echipă Ascultarea activă Toleranţă faţă de ideile celorlalţi • • • • Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor se realizează prin observarea curentă a comportamentului elevilor la ore care permite : • Cunoaşterea interesului manifestat de elevi pentru studiu. • Sesizarea modului în care elevii participă la activităţi.3. Fişa de evaluare. • utilizarea materialelor • completareaauxiliare pentru a îndeplinirea sarcinii. Caracteristici evaluate Concepte şi capacităţi Atitudinea elevilor faţă de sarcina dată • organizarea şi interpretarea • concentrarea datelor. Lista de control sau verificare-utilizată de obicei la biologie după o activitate de investigaţie-experimentare. • Cunoaşterea modului de exprimare. metodelor utilizate şi a rezultatelor. • Observarea gradului de îndeplinire a îndatoririlor şcolare. • descrierea şi generalizarea • punerea unor unor procedee. a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia. • selectarea şi organizarea corespunzătoare a • implicarea activă în instrumentelor de lucru. 3. întrebări pertinente relaţii. • revizuirea • identificarea relaţiilor. Comunicarea • Discutarea sarcinii cu profesorul în vederea înţelegerii acesteia . profesorului.

. materialelor 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural . în care se vor regăsi toţi elevii clasei care vor fi evaluaţi după criterii stabilite În funcţie de aceste constatări profesorul poate interveni pentru corectarea procesului cât şi pentru stimularea progresului şcolar La biologie o astfel de “listă de verificare“ a observaţiei ar putea avea următoarea formă: Data…. elevului i se poate cere argumentarea răspunsului formulat. • • Dezavantaje Necesită un timp lung de evaluare. C… Clasa…… Gândirea “ştiinţifică” Utilizarea instrument elor. ceea ce-i dă posibilitatea profesorului să aprecieze cum gândeşte elevul. A.. B. nu pot fi formulate pentru toţi elevii întrebări cu acelaşi grad de dificultate. Criteriu de evaluare Observaţii Tehnica discuţiilor A realizat observaţii relevante Claritate Ascultă pe ceilalţi Aşteaptă să termine ce au de spus ceilalţi Se exprimă clar Face remarci interesante şi provocatoare pentru scopul urmărit Îşi argumentează propunerile Identifică un element deosebit Foloseşte expresii: “cred.Proiectarea didactică la biologie • • • Avantaje Permite dialogul profesor-elev.” “nu sunt sigur…” Propune ipoteze Schimbă opinii pe baza observaţiilor Sugerează modele Sugerează investigaţii Stabileşte legături între date Îşi organizează investigaţia Respectă regulile de lucru Descoperă singur Este creativ-innovativ Elev Elev Elev Etc. profesorul îl poate ajuta pe elev cu întrebări suplimentare pentru a-şi elabora răspunsul.. OBSERVAŢIE: Pentru înregistrarea observaţiilor este recomandabil ca profesorul să îşi alcătuiască o schemă proprie de notare.

Investigaţia Investigaţia este utilă mai ales atunci când se doreşte ca elevul să descopere şi să exploreze fenomene din mediul înconjurător. corelate cu gradul de complexitate al sarcinilor de lucru şi specificul disciplinei Activitatea didactică desfăşurată prin intermediul investigaţiei poate fi organizată individual sau pe grupuri de lucru.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 3: Studiaţi caracteristicile observaţiei sistematice a elevilor şi precizaţi ce aspecte specifice prezintă această metodă faţă de metodele tradiţionale de evaluare. colectarea şi organizarea datelor etc.2. Elaborarea unor probe de evaluare Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . obiectivele de evaluare (ex: definirea şi înţelegerea problemei. pe parcursul unei ore de curs. de tip holistic. Ca modalitate de evaluare oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoştinţele însuşite în situaţii noi şi variate . iar aprecierea modului de realizare a investigaţiei este. precizându-le elevilor clar şi de la început . În cadrul unei investigaţii. Disciplina biologie fiind o disciplină experimentală implică utilizarea experimentului pentru realizarea de investigaţii asupra proceselor biologice.) capătă semnificaţii diferite . de obicei . Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3.3. identificarea procedeelor de obţinere a informaţiilor. Profesorul stabileşte etapele investigaţiei şi criteriile de apreciere a realizării fiecărei etape.

Înv. …. Frontal Observaţii asupra etapelor ventilaţiei pulmonare reprezentate in modelul de la pg. Sistemul 2.Proiectarea didactică la biologie Nr Unit. nutriţie 1.3 b.3. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 104 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fiziologie 4.1. tor3.1. individual: Utilizând datele rezultate din activităţi completaţi tabelul: °C Aer insp. Completaţi concluzia: aerul expirat se deosebeşte de cel inspirat prin………… O2 CO2 • • • Evaluarea obiectivelor operaţionale se va realiza pe baza rezolvării fişei de evaluare elaborată de profesor. Aer exp. Luminiţa Logofatu) c.112-fig. Temă de reflecţie 2: Analizând caracteristicile investigaţiei ca metodă de evaluare.2.2. respira 2.( Manual pentru clasa a VII a Zoe Partin. ce sarcini îi revin profesorului în aplicarea acesteia. O.4 si 5 din manual. Pe grupe Realizarea in 3 grupe a activităţilor nr.R crt tema … Funcţii de 1.2 Exemplu: Obiective derivate • sa identifice pe planşa organele sistemului respirator uman sa explice in urma utilizării modelului mecanismul ventilaţiei pulmonare sa realizeze experimente pentru determinarea rolului si sa explice rezultatele experimentelor generarea de concluzii privind rolul ventilaţiei pulmonare Itemi a.3.

Referate bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi pe analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi (experiment).3.3. transcurriculare. Referate bazate pe informare-documentare. Editura Aramis. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 105 . Acest tip se recomandă pentru a fi utilizat cu precădere la biologie Avantaje : • Instrument de evaluare cu pronunţat caracter formativ şi creativ • Permite abordarea unor domenii noi ce reprezintă extinderi ale conţinutului trunchiului comun • Evaluarea are caracter stric individualizat şi sumativ • Relevă motivaţia intrinsecă de învăţare (documentare) şi gradul de implicare individuală a unor elevi • Permite conexiuni intra.2002. inter. Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri CNC. având caracter integrator Studiu individual 4: Studiaţi cu atenţie tabelul următor şi enumeraţi elementele comune evaluării referatelor bazate pe informare-documentare bibligrafică şi a celor bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi. Referatul Elaborarea unor probe de evaluare În practică sunt utilizate cu precădere două tipuri principalele de referate3: 1. învăţământ obligatoriu. bibliografică La biologie referatul este utilizat ca instrument de evaluare în activităţile didactice desfăşurate în: • Cercuri • Sesiuni de comunicări • Perioada de evaluare semestrială pentru teme de sinteză 2.Proiectarea didactică la biologie 3.

bibliografică Argumentul . tabele. putere de sinteză Logica argumentării concluziilor Oportunitatea surselor bibliografice Indicarea surselor bibliografice pe parcursul referatului Aspect Continuitate Mod de prezentare • Referate bazate pe informare-documentare.Proiectarea didactică la biologie În evaluarea unui referat se urmăresc : • Structura • Referate bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi pe analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi (experiment) Argumentul . diagrame. cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă Materialele utilizate. grafice. cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă Consideraţii generale asupra temei abordate Analiza în detaliu a fiecărei surse de documentare Comentariul comparativ al surselor de documentare Prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit Interpretarea personală a rezultatelor selectate Rezumarea interpretărilor într-o concluzie exprimată succint şi raportată la ipoteză (întrebare) iniţială putere de sinteză Creativitate Logica argumentării concluziilor Oportunitatea surselor bibliografice Indicarea surselor bibliografice pe parcursul referatului Aspect Continuitate Mod de prezentare • • • • • • • Introducere Materiale Procedura Observaţiile Rezultatele • • • • • • • • • • • • Comentarea • rezultatelor Concluzii • • • • Bibliografie • • • Modul de prezentare • • • • • • • • • • • 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . casete video etc şi explicarea rezultatelor Rezumarea celor constatate într-o concluzie exprimată succint şi raportată la ipoteză (întrebare) iniţială Originalitate. menţionate după o anumită procedură (material-scop ) Prezentarea metodelor de laborator în ordinea în care au fost utilizate Descrierea observaţiilor Prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit Realizarea de desene.

prezentări etc. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei Rezultat Concluzii Produs final Bibliografie În timpul realizării proiectului se pot evalua următoarele capacităţi/competenţe: • metodele de lucru. tabele. • generalizarea problemei.Proiectarea didactică la biologie 3. Exemple de proiecte: Starea de calitate biologică a unui bazin acvatic Poluarea apei în zona…….. • organizarea ideilor şi materialelor într-un raport. • acurateţa cifrelor/desenelor/tabelelor/ diagramelor etc. Rezervaţia naturală…………… Algele indicator şi mijloc de combatere a poluării apei în bazinul acvatic………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . Proiectul Elaborarea unor probe de evaluare Proiectul poate fi şi un excelent instrument de evaluare care va permite relevarea modului de aplicare a cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor. a produsului realizat Proiectul poate fi realizat individual sau în grup Titlul / subiectul va fi ales de către profesor sau elevi Structura studiului ştiinţific (proiectului) Titlul Introducere Materiale şi metode • • • • • • • • • • argumentul.3. Folosit ca instrument de evaluare proiectul este o activitate mai amplă decât investigaţia .. • corectitudine/acurateţă tehnică. cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă se vor preciza materialele şi echipamentul folosit metoda de lucru planul experimentului prezentarea rezultatelor (sistematizat.4. Rolul perdelelor de arbori în filtrarea aerului poluant: evoluţia calităţii aerului în zona……. casete video etc. desene. modele. casete audio. pe articole) însoţite de grafice. • calitatea prezentării. începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii. diadrame. • utilizarea corespunzătoarea materialelor şi echipamentului. • utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. păreri personale soluţii propuse generalizarea problemei Postere. se continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni şi se încheie în clasă prin prezentarea lui în faţa colegilor sau a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi dacă este cazul.

Care sunt principalele avantaje ale utilizării metodei de evaluare prin proiecte? …………………………………………………………… ………………. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 108 .5. integrator caracterizat de următoarele: oferă posibilitatea de a emite o judecată de valoare care reflectă evoluţia elevilor. în funcţie de context Utilitate: Elevii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească pas cu pas.Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru următoarele întrebări completaţi răspunsurile corecte: 1. profesorii şi părinţii pot avea un dialog concret despre ceea ce pot realiza.2002. Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie. Portofoliul Portofoliul4 este un instrument de evaluare complex. Editura Aramis. învăţământ obligatoriu. Ce se urmăreşte prin utilizarea proiectului ca metodă de evaluare? …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… ………………. un ciclu) reprezentând astfel şi o formă de evaluare sumativă a achiziţiilor elevului şi a preocupărilor sale Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului . se proiectează de către profesor şi reuneşte diferite instrumente de evaluare tradiţionale şi alternative. structura sa este determinată de scopul pentru care este proiectat de către profesor. defectele şi ariile de îmbunătăţire a activităţilor Elevii. propriul progres Elevii şi profesorii pot comunica (oral sau scris) calităţile. sintetizează activitatea elevului de-a lungul timpului (un an.3.…………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… 3.…………………………………………… …………………………………………………………… 2. atitudinea faţă de o disciplină şi despre progresul care poate fi făcut la disciplină în viitor Sensibilizarea pentru consemnarea feed-backului 4 CNC.

concursuri şcolare. excursii. Date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate: • rezultate la teste iniţiale. având la dispoziţie portofoliile elevilor. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 109 .Proiectarea didactică la biologie Factorii de decizie. formative şi sumative 2. vor avea o imagine mai bună asupra a ceea ce se petrece în clasă La biologie un portofoliu poate să cuprindă: 1. Date privind comportamentul elevului în clasă • observaţia sistematică 3. vizite didactice • preocuparea pentru aplicaţiile informaticii în domeniu Temă de reflecţie 3 După ce aţi identificat caracteristicile portofoliului reflectaţi asupra componentelor relevante ale unui portofoliu care să permită unui elev care a absentat de la şcolală să promoveze anul şcolar. Date privind activitatea elevului în afara clasei • rezolvarea temelor • referate • proiecte • participarea la sesiuni de comunicări ştiinţifice.

Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie.Proiectarea didactică la biologie 3.3. elev-ele CNC. • Am fost surprins de faptul că…………. Autoevaluarea are rol esenţial în întregirea imaginii elevului din perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite profesorul evaluator şi tot odată are multiple implicaţii în plan motivaţional şi atitudinal datorită necesităţii elevilor de autocunoaştere Elevii vor beneficiază şi valorifică de această metodă de evaluare dacă: • Înţeleg de la începutul activităţii ce sarcini au de îndeplinit • Li se oferă frecvent locaţii de reflectare asupra activităţilor desfăşurate • Cunosc tehnicile şi criteriile după care vor fi evaluaţi • Primesc frecvent feed-back privind activitatea lor şi de la colegi şi de la profesor • Li se oferă oportunităţi pentru a-şi pune întrebări privind modul în care îşi îndeplinesc sarcinile Tehnici folosite în autoevaluare5: • Autonotarea controlată. Condiţii pentru educarea capacităţii de autoevaluare: • Înţelegerea de către elevi a criteriilor de apreciere după care se conduce profesorul • Claritatea instrucţiunilor • Prezentarea obiectivelor / competenţelor care trebuie atinse de către elevi • Asigurarea unui climat de cooperare profesor-elev. Autoevaluarea Sensibilizarea pentru consemnarea feedbackului Scopul autoevaluări este de a intensifica participarea elevilor la propria lor instruire. Editura Aramis.6.. • În realizarea acestei sarcini am întâmpinat următoarele dificultăţi……………. • Am descoperit că……………………… • Am folosit metoda ………. Bucureşti 5 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural .2002..deoarece……………..elevul îşi propune nota • Notarea reciprocă sau interevaluarea • Completarea la sfârşitul unei sarcini importante de învăţare a unui chestionar de forma: • Am învăţat…………. învăţământ obligatoriu.

Tipuri de CDS pentru învăţământul obligatoriu În şcoala românească se aplică următoarele variante de CDS : Curriculum nucleu aprofundat (CNA) – presupune realizarea obiectivelor/competenţelor şi însuşirea conţinuturilor din trunchiul comun din programa disciplinei şi multiplicarea activităţilor de învăţare până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară.4.4. disciplinele opţionale propriu – zise. din plaja orară.1. segmentul opţional al disciplinelor obligatorii marcat în programe cu * (asterisc) şi recomandat pentru situaţiile în care. prin consultarea elevilor şi a părinţilor şi prin implicarea comunităţii locale. se va opta pentru numărul maxim de ore la disciplina respectivă. 2. 3.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 5: Studiaţi cu atenţie caracteristicile autoevaluării enunţate în pagina 131 şi identificaţi beneficiile aduse profesorului prin aplicarea acestui instrument de evaluare. Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional curriculum la decizia şcolii ( CDS ) Curriculum la decizia şcolii vizează zona cuprinsă între numărul minim şi cel maxim de ore şi se poate concretiza prin: 1. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 3. această variantă se poate aplica la clasele la care interesele elevilor Proiectul pentru Învăţământul Rural Elaborarea CDS 111 . Decizia privind modul în care va fi abordat acest segment al curriculumului se va lua la nivelul unităţii de învăţământ.

module.). Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Avantajele acestei organizări curriculare sunt6: • asigurarea parcursurilor individuale de învăţare. Opţionalul la nivelul disciplinei – constă fie din activităţi. Curriculum elaborat în şcoală (CES)– presupune diverse tipuri de activităţi opţionale pe care le propune şcoala sau le alege din lista avansată de la nivel central. capacităţile şi atitudinile. lărgindu-se astfel oferta educaţională în ceea ce priveşte cunoştinţele. proiecte care nu sunt incluse în programa disciplinei avansată de autoritatea centrală. Consiliul Naţional pentru Curriculum 6 112 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Curriculum şi dezvoltare curriculară. de timp şi de spaţiu ale şcolii. sau la clasele la care numărul de ore alocat prin trunchiul comun nu este suficient pentru însuşirea materiei. Curriculum extins (CE) – presupune parcurgerea în totalitate a programei şcolare. Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare implică cel puţin două discipline aparţinând unor arii curriculare diferite Studiu individual 6 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a şcolii dumneavoastră şi apreciaţi dacă acestea sunt în concordanţă cu nevoile elevilor şi implică şi comunitatea locală. • creşterea posibilităţilor de opţiune pentru elevi şi profesori. această variantă de curriculum se aplică de obicei la clasele la care elevii manifestă interes pentru biologie. Crişan Al. fie dintr-o disciplină care nu este prevăzută ca atare în planul cadru. Astfel se pot stabili următoarele tipuri de opţionale: 1. 2. respectiv trunchiul comun şi secvenţele marcate cu * .(red. Politici de perspectivă în domeniul curricular. sau nu apare la o anumită clasă/ciclu curricular. • decongestionarea materiei. până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară la biologie. Opţionalul la nivelul ariei curriculare – presupune alegerea unei teme care implică cel puţin două discipline din aceiaşi arie curriculară/ciclu curricular. interesele elevilor şi necesităţile comunităţii locale. Proiectarea acestui tip de curriculum trebuie să aibă ca repere: resursele umane.1998. 3.Proiectarea didactică la biologie nu sunt orientate spre biologie de exemplu. materiale.

Proiectarea didactică la biologie creşterea capacităţii unităţii de învăţământ în determinarea propriului curriculum. 3. 72 Tipurile de opţional la liceu sunt prevăzute în Anexa 1 la OMEN nr. în afara celor din trunchiul comun la un anumit profil şi specializare. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Opţionalul ca disciplină nouă – introduce noi obiecte de studiu. Temă de reflecţie 4 Credeţi că mai există şi alte avantaje ale acestui mod de proiectare curriculară? Dar dezavantaje? Menţionaţi cu ce dificultăţi v-ati confruntat vis-a-vis de stabilirea CDSului în şcoala dumneavoastră. Tipuri de CDS pentru învăţământul liceal 1. 4. Opţionalul de extindere – derivă dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun şi urmăreşte extinderea competenţelor generale din curriculum nucleu prin noi competenţe specifice şi noi conţinuturi. Opţionalul integrat – introduce ca obiect de studiu noi discipline structurate în jurul unei teme integratoare pentru una sau mai multe arii curriculare. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri • 3. 2. • flexibilizarea utilizării segmentului facultativ din programe în funcţie de nevoile locale de educaţie şi formare.03.4. CDS a indus şi induce în continuare o serie de disfuncţionalităţi. respectiv: Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 113 . Opţionalul de aprofundare – derivă dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun şi urmăreşte aprofundarea competenţelor din curriculum nucleu prin noi unităţi de conţinut.199 9.2. Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu. Din punct de vedere al implementării însă.3449/15. • obligativitatea formării resurselor umane. sau teme noi care nu se regăsesc în programele naţionale.

Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 7 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a liceului dumneavoastră şi apreciaţi dacă acestea sunt în concordanţă cu nevoile elevilor şi implică şi comunitatea locală.3. specifice. • sunt corelate cu obiectivele de referinţă. • nu conţin contradicţii. • sunt adecvate vârstei şi nivelului de cunoştinţe ale elevilor. 1 ) Tab. 1 – Cerinţe pentru proiectarea corectă a opţionalelor Cerinţe • sunt măsurabile. Didactica opţionalului. • sunt corelate cu tema. • derivă din obiectivele cadru. • permit progresul. Proiectul pentru Învăţământul Rural Obiective de referinţă Conţinuturi 114 . Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu Pentru elaborarea unui proiect de programă de opţional sugerăm ca înainte de a vă apuca de lucru să consultaţi următoarea listă de cerinţe ( Tab. • nu se repetă sub o altă formă în aceeaşi programă. • sunt în număr corespunzător.4. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. • sunt organizate sistematic şi corelate.

să permită cooperarea între elevi pentru învăţare. sunt adecvate intereselor. nevoilor prezente şi viitoare ale elevilor. să poată fi derulate efectiv la clasă.Proiectarea didactică la biologie • • Activităţi de învăţare • • • • corespund experienţei anterioare a elevilor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 115 . să dezvolte capacităţile propuse. Temă de reflecţie 5 Credeţi că cerinţele din tabelul de mai sus sunt obligatorii şi/sau suficiente pentru o proiectare corectă a unui opţional la biologie la gimnaziu? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Pentru elaborarea unei programe de opţional la biologie se utilizează de regulă două modele: unul pentru clasele V – VIII şi unul pentru clasele IX – XII. să presupună activitatea nemijlocită a elevului.

….S.1 pagină motivarea cursului propus ( de ex: nevoi ale elevilor. formarea unor competenţe de transfer. 3. Un obiectiv de referinţă este corect formulat dacă.. 2. prin enunţul său. Ed. Obiectivele de referinţă vor fi formulate după modelul celor din programe naţională. dar nu vor fi reluări ale acestora.2002 8 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural . răspunde la întrebarea .l. ●Lista de conţinuturi ●Modalităţi de evaluare ●Bibliografie ●Activităţi de învăţare În Argument veţi prezenta pe ½ ..C.Proiectarea didactică la biologie Model de proiectare a programei de opţional pentru clasele V – VIII Programa de opţional pentru clasele V – VIII )8 se va realiza după următoarea schemă: ●Argument ●Obiective de referinţă 1.ARAMIS PRINTs. nevoi ale comunităţii locale.ce poate să facă elevul?” Temă de reflecţie 6 Câte obiective de referinţă credeţi că trebuie formulate pentru un opţional de o oră pe săptămână ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie – învăţământ obligatoriu.r.

având grijă să apară explicit progresia obiectivelor de la un an de studiu la altul.Proiectarea didactică la biologie Lista de conţinuturi cuprinde informaţiile pe care opţionalul le propune ca bază de operare pentru formarea capacităţilor vizate de obiective. practice. Activităţile de învăţare descriu modul în care elevii vor dobândi abilităţile vizate prin Obiectivele de referinţă. Dacă opţionalul este prevăzut pentru un nivel de şcolaritate sau un ciclu curricular.). se vor defini şi obiectivele cadru din care se vor deduce obiectivele de referinţă pentru fiecare an de studiu. referate. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 117 . Dacă opţionalul este pentru mai mulţi ani de studiu. etc. proiecte. Aceste informaţii nu vor reprezenta un scop în sine. Apreciaţi dacă există asemănări şi deosebiri şi comentaţi.. se redactează câte o programă pentru fiecare an. ci vor constitui un mijloc pentru formarea intelectuală a elevilor. dar nu vor fi incluse ca atare în programă. orale. Ca modalităţi de evaluare vor fi menţionate tipurile de probe de evaluare care se potrivesc opţionalului ales ( ex: probe scrise. Studiu individual 8 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a şcolii pentru aria curriculară .Matematică şi ştiinţe” şi comparaţi modul de proiectare a opţionalelor la disciplinele din aria curriculară.

….ARAMIS PRINTs. iar competenţele vizate vor fi de integrare şi transfer.Ed. proiectarea curriculară variază în funcţie de tipul de opţional propus.C.r. care nu sunt prevăzute în programa naţională de trunchi comun. Programa de opţional pentru clasele IX . 3.S. 2.23 – 24) care vor fi realizate prin noi conţinuturi vizând teme/capitole care nu sunt cuprinse în programa de trunchi comun. 3. Opţional ca temă integratoare – se proiectează asemănător celui anterior cu diferenţa că unităţile de conţinut vor cuprinde informaţii din mai multe domenii/discipline. pentru care se stabilesc competenţele ce vor fi dobândite de elevi.l.Proiectarea didactică la biologie Model de proiectare a programei de opţional pentru clasele IX ..C. astfel: 1. 4. se vor deriva noi competente specifice ( vezi Unitatea de învăţare 1. pag. etc. formarea unor competenţe de transfer. ●Valori şi atitudini ● Sugestii metodologice ●Modalităţi de evaluare ●Bibliografie ●Conţinuturi În Argument veţi prezenta pe ½ .1 pagină motivarea cursului propus (de ex: nevoi ale elevilor. Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu.2002 9 118 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Aramis Print .S. 2002 ): ●Argument ●Competenţe specifice 1. Ghid metodologic Aria curriculară Matematică şi ştiinţe – liceu. Ed.) În cazul competenţelor şi al conţinuturilor.X 1.X 49: se va realiza după următoarea schemă (adaptată după schema din. nevoi ale comunităţii locale. Opţional de aprofundare – pentru anumite competenţe specifice menţionate în programa de trunchi comun se vor proiecta conţinuturi noi care vor duce la aprofundarea competenţelor respective. 2. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Opţional ca disciplină nouă – se aleg teme. Opţional de extindere – pornind de la competenţele generale ale disciplinei din programa de trunchi comun. capitole. unităţi de informaţie noi.

Temă de reflecţie 8 Ce tipuri de competenţe trebuie să definiţi într-o programă de opţional proiectată pentru întreg parcursul liceului ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 . precum şi modalităţile de evaluare. recomandate pentru formarea competenţelor.Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 7 Câte competenţe specifice credeţi că trebuiesc formulate pentru un opţional ca temă integratoare de o oră pe săptămână ? Ce condiţie trebuie să îndeplinească o competenţă specifică pentru a fi corectă? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Sugestiile metodologice vor include tipuri de activităţi de învăţare.

2 – Opţionalitatea în învăţământul preuniversitar (conf. nr.09.XII • Ore din CDŞ Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Rubrică nouă • liceal Opţional ca IX .altele decât cele prevăzute în planul cadru Noi competenţe specifice complexe. în limita nr.XII Ore din CDŞ Rubrică nouă liceal • • Ore din CDŞ Rubrică nouă 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural .XII • • Ore din CDŞ liceal Extindere IX .Proiectarea didactică la biologie Pentru o înţelegere şi o fixare cât mai clară a tipurilor de opţionale din învăţământul preuniversitar vă prezentăm o sinteză în tabelul de mai jos ( Tab.Ed.de din plaja orară Obiectivele de referinţă Ore din plaja şi conţinuturile notate orară cu * (asterisc) Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi complexe Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi complexe Aceleaşi competenţe specifice Noi conţinuturi (fie cele cu*.VIII • Programa pentru trunchiul comun. 2 ) Tab.VIII Rubrică nouă Rubrică nouă I .max. fie altele) Noi competenţe specifice corelate cu cele ale programei de trunchi comun Noi conţinuturi corelate cu cele ale programei de trunchi comun Noi competenţe specifice şi noi conţinuturi.C. integrative Noi conţinuturi interdisciplinare gimnazial gimnazial gimnazial liceal Opţional la nivelul disciplinei Opţional la nivelul ariei curriculare Opţional la nivelul mai mul-tor arii curriculare (integrat) Aprofundare I– VIII • • • Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Ore de Rubrică opţio-nal nouă Ore de opţio-nal pe arie Ore din CDŞ I . Notei M.39595/18.XII • disciplină nouă Opţional integrat IX .2006) Treaptă de şcolaritate Tip de opţional Clasa I– VIII Caracteristici ale programei Regim orar Ore din plaja orară Notare în catalog gimnazial Aprofundare Extindere • gimnazial I .VIII IX .

M.. la domeniul moral şi civic.. Împreună pentru natură”. . 3. În spaţiul de mai jos.. ………………………………………………………………….1999 se precizează “Educaţia valorică este abordată cu referire la problematica umană. …………………………………………………………………. profesori.. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . părinţi.. privind necesitatea protecţiei mediului. a ecologizării şi amenajării acestora.01. …………………………………………………………………. ofertele educaţionale ale societăţii civile să poată deveni congruente cu ofertele educaţionale formale”. Octombrie – Ziua mondilă a cocorilor 4. etc. completaţi cu răspunsul corect! 1.. De reţinut: 2 Februarie – Ziua mondială a zonelor umede 1 Martie – Ziua mondială a păsărilor 22 Aprilie – Ziua mondială a Pământului 23 Mai – Ziua mondială a biodiversităţii 5 Iunie – Ziua mediului 16 Septembrie – Ziua stratului de ozon 3. daţi câte un exemplu de opţional la biologie.E. …………………………………………………………………. educaţia ecologică trebuie făcută în cadrul unui sistem unificat.4. se pot derula proiecte ( ex...Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2.. În şcoli va fi încurajată colaborarea dintre elevi. Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional În O. orice acţiune de ocrotire a mediului va fi un eşec. …………………………………………………………………. 2. astfel încât. …………………………………………………………………. din fiecare tip menţionat la întrebările 1 şi 2. Micii agenţi de mediu”. Astfel se pot încheia parteneriate între şcoli şi primării.:.3080/12.. nr.4. Schimbarea mentalităţii oamenilor cu privire la mediu nu este o sarcină uşoară şi fără o educaţie timpurie şi permanentă în acest sens. Care sunt tipurile de CDS pentru învăţământul gimnazial? …………………………………………………………………. precum şi la natură şi la mediul înconjurător cultural şi tehnologic. un rol important revenind şcolii şi comunităţii locale. Care sunt tipurile de CDS pentru învăţământul liceal ? …………………………………………………………………. Pentru a-şi atinge scopul. organizaţii nonguvernamentale” şi comunitatea locală.) prin care să se urmărească implicarea şi conştientizarea elevilor în vederea educaţiei locuitorilor din zonele adiacente şcolilor. ………………………………………………………………….N. …………………………………………………………………. ………………………………………………………………….. Octombrie – Ziua mondială a animalelor sălbatice 31 Octombrie – Ziua Mării Negre 3.

oriunde şi oricând. trebuie cunoscute componentele mediului. precum şi variaţiile acestora.Ştiinţele naturii” 1 oră Tipul Clasa Număr de ore/săptămână Argument : Terra se află într-o permanentă schimbare. Pentru a înţelege schimbarea şi a o anticipa. Proiect de programă pentru curs opţional integrat Denumirea opţionalului Investigarea mediului înconjurător din cartierul/zona X în vederea protecţiei şi conservării acestuia Opţional tip D a X a. specializarea ..5. Cunoaşterea presupune investigaţii şi acumulări de date rezultate din măsurători. Putem însă să efectuăm măsurători astfel încât să obţinem date reale.4. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. Aflaţi câte parteneriate pe teme ecologice/de protecţia mediului există în sectorul/judeţul dumneavoastră. Nu se poate măsura absolut orice.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 9 Găsiţi şi alte date referitoare la protecţia mediului şi a vieţuitoarelor ce trebuiesc reţinute în afară de cele amintite mai sus. pe 122 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

evapotranspiraţia. pe baza cunoştinţelor de biologie ( ex: acoperirea cu nori. înţelegerii. culoare. textură. modele pentru stabilirea efectelor schimbărilor sezoniere. C2 – observarea şi recunoaşterea interacţiunilor dintre componentele ecosistemelor aflate în studiu. Competenţe specifice C1. sol. temperatura. fizică şi matematică. Relaţii între componentele ecosistemelor studiate şi între parametrii componentelor acestora şi structura populaţiilor locale.) Conţinuturi Componentele ecosistemelor naturale studiate: apă. anticipării şi prevenirii schimbărilor din mediu. Influenţa factorilor externi şi interni asupra acestor componente. chimie. Interacţiuni între aceste componente. etc. evapotranspiraţiei . temperatura. grafice. Investigarea organismelor : determinarea densităţii. precum şi a factorilor care le influenţează parametrii. prezentarea rezultatelor sub formă de tabele. modele pentru anticiparea efectelor variaţiilor acestor parametrii - - Proiectul pentru Învăţământul Rural 123 . în scopul identificării. diagrame şi interpretarea acestora. cicluri de legătură între componente. aer. organisme. precipitaţiile. C4 – colectarea de date rezultate din investigaţiile efectuate.identificarea principalelor componente ale ecosistemelor naturale din cartierul/zona X . Investigarea atmosferei: norii. Prin acest opţional se vor aplica în condiţii reale cunoştinţele de biologie. structură. Cauze şi efecte ale variaţiilor parametrilor ecosistemelor studiate. Variaţii sezoniere ale componentelor ecosistemelor. C6 – evaluarea cantitativă şi calitativă a schimbărilor componentelor ecosistemelor studiate. C7 – Argumentarea variaţiilor parametrilor componentelor ecosistemelor studiate. C3 – utilizarea investigaţiei pentru evidenţierea parametrilor componentelor ecosistemelor naturale studiate. compoziţie. pH-ul. C5 – explicarea diversităţii şi densităţii populaţiilor locale pe baza caracteristicilor celorlalte componente ale Ecosistemelor studiate. precipitaţiile. diversităţii.Proiectarea didactică la biologie baza cărora să anticipăm ce se va întâmpla în viitorul apropiat. Investigarea solului : profil.

• Investigarea solului: profil. Notarea în catalog se realizează în rubrică separată pentru CDS.Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 9 Analizaţi competenţele specifice şi conţinuturile corespunzătoare din opţionalul de la pagina 144. Stabiliţi dacă acestea sunt suficiente şi dacă există relaţii de interdependenţă între ele. textură. temperatura. precipitaţiile. pH-ul. densităţii. culoare. organisme • Interacţiuni între componentele ecosistemului studiat. Dacă nu. • Componentele ecosistemului Terra: apă. sol. evapotranspiraţiei. Capitolul III • Evoluţia ecosistemelor naturale Sugestiile metodologice: Timpul alocat pentru acest opţional este de 34 de ore pe an. Capitolul II • Investigarea componentelor ecosistemului studiat. • Investigarea organismelor: determinarea diversităţii. corectaţi-le. • Influenţa factorilor externi şi interni asupra acestor componente. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Listă de conţinuturi : Capitolul I. structură. aer. Investigarea atmosferei: norii. compoziţie. 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

descoperire şi investigaţie. opţionalul se poate continua pe toată perioada liceului.Proiectarea didactică la biologie Dacă are succes. Ei vor orienta demersul didactic pe observarea directă. scrise ● Referate. Se recomandă utilizarea proiectelor de grup a căror temă va fi anunţată la începutul semestrului. orale. Modalităţi de evaluare: ● Probe practice. proiecte Studiu individual 10 Completaţi lista de conţinuturi ale acestui opţional. fie de un grup de profesori. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . Predarea poate fi realizată fie de acelaşi profesor. Daţi şi alte sugestii metodologice şi îmbogăţiţi metodele de evaluare. prin diversificarea tipurilor de investigaţii.

Autor……………….oportunitatea opţionalului .DA cu recomandări” la punctul III. Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii ( CCŞ) CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE DA NU DA.FIŞĂ DE AVIZARE A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL PENTRU GIMNAZIU A. cu recomandări ………………………………….DA” /. 2000 – Ghid Matematică şi Ştiinţele naturii – Material de lucru Proiectul pentru Învăţământul Rural 126 .. NU Avizul conducerii şcolii: …………………….. 10 Adaptare după ...realismul în raport cu resursele disponibile ● Corelarea obiectivelor cu activităţile de învăţare ● Corelarea obiectivelor cu unităţile de conţinut ● Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus AVIZUL CCŞ : DA DA DA . NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească..CNC. cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii ● Conţinutul argumentului . * Avizul şcolii Denumirea opţionalului………………………………………………………… Tipul opţionalului………………………………………………………………. cu recomandări I. Respectarea structurii standard a programei ● Argument ● Obiective specifice ● Activităţi de învăţare ( minim una/obiectiv) ● Conţinuturi ● Modalităţi de evaluare II..DA” la punctele I şi II şi cel puţin 5. Clasa……………………………………………………………………………. Durata…………………………………………………………………………… Număr de ore pe săptămână………………………………………………….Proiectarea didactică la biologie Modelul 110 AVIZAT Inspector de specialitate ..Abilitare pentru susţinerea cursului…………………… Unitatea de învăţământ………………………………………………………… B... Existenţa unei bibliografii III.. Elemente de calitate ● Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor ● Concordanţa cu etosul şcolii.

11 Adaptare după .realismul în raport cu resursele disponibile ● Corelarea competenţelor cu situaţiile de învăţare propuse la Sugestii metodologice ● Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus AVIZUL CCŞ : DA NU DA. Autor………………. 2000 – Ghid Matematică şi Ştiinţele naturii – Material de lucru Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 .DA” /.CNC.oportunitatea opţionalului . Respectarea structurii standard a programei ● Argument ● Competenţe specifice ● Conţinuturi ● Valori şi atitudini ● Sugestii metodologice ( inclusiv modalităţi de evaluare ) II.. cu recomandări ………………………………….DA” la punctele I şi II şi cel puţin 5...... cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii ● Conţinutul argumentului .... DA DA . Existenţa unei bibliografii III. cu recomandări NU NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească. Clasa…………………………………………………………………………….. Elemente de calitate ● Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor ● Concordanţa cu etosul şcolii.FIŞĂ DE AVIZARE A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL PENTRU LICEU C. * Avizul şcolii Denumirea opţionalului………………………………………………………… Tipul opţionalului……………………………………………………………….Abilitare pentru susţinerea cursului…………………… Unitatea de învăţământ………………………………………………………… D. Avizul conducerii şcolii: …………………….Proiectarea didactică la biologie Modelul 211 AVIZAT Inspector de specialitate . Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii ( CCŞ) CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE DA I.DA cu recomandări” la punctul III 7. Durata…………………………………………………………………………… Număr de ore pe săptămână………………………………………………….

Proiectarea didactică la biologie 3. cea din urmă. selectează şi ierarhizează. prezintă şi avantaje deosebite: interacţiunea elev . Modalităţile de evaluare trebuie gândite înainte de predarea temelor. comportament comunicativ şi de interrelaţionare al elevilor. nu doar la sfârşitul ei. psihomotor şi relaţional al elevilor.profesor.4.etc. 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural . eva luarea ar trebui să cantitatea de informaţie ci şi calitatea acesteia. care inventariază. deşi ocupă mult timp pentru aprecierea tuturor elevilor. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Fiind focalizată pe unitatea de învăţare. de cele mai multe ori nerelevante pentru personalitatea elevului şi neglijează aspecte importante precum: gândirea. Astfel.6. adică ceea ce pot face elevii cu ceea ce au învăţat. în favoarea celei formative. utilizarea unor metode proprii de lucru. deoarece o importantă parte a evaluării are loc în timpul activităţii..” de mai sus cu încă două exemple de comportamente/capacităţi care nu sunt luate în consideraţie în cazul evaluării curente. formarea unor competenţe cu ajutorul întrebărilor ajutătoare. care nu pune accentul pe nivelul cognitiv. • stabilirea unui echilibru dinamic între evaluarea scrisă şi cea orală. atitudinea de responsabilitate. afectiv. Evaluarea la disciplinele opţionale Proiectarea evaluării la disciplinele opţionale se realizează după aceleaşi principii ca şi evaluarea la disciplinele din trunchiul comun. competenţa de comunicare şi de relaţionare. În acest sens trebuiesc avute în vedere următoarele aspecte: • diminuarea ponderii evaluării sumative. cea de-a doua. Adeseori evaluarea formativă este înlocuită cu evaluarea curentă. etc. are în vedere doar unele tipuri de comportamente. imaginaţia. Temă de reflecţie 10 Înlocuiţi . care valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea stilului şi a metodelor proprii de învăţare. concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare şi în concordanţă cu acesta.

Fiecare activitate de evaluare a elevilor trebuie însoţită în mod sistematic de autoevaluarea activităţii profesorului. în spaţiul delimitat pentru o oră apar specificaţii de evaluare iniţială.Proiectarea didactică la biologie creşterea frecvenţei de utilizare a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare în grupuri mici.3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 . formativă sau sumativă. sunt capabili să şi le susţină şi să le motiveze şi cum acceptă opiniile celorlalţi. 3 : Metode şi instrumente de evaluare ● probe scrise ● probe orale Metode şi instrumente de ● probe practice evaluare tradiţionale ● observarea sistematică a elevilor ● investigaţia ● proiectul Metode şi instrumente de ● portofoliul evaluare complementare ● tema pentru acasă ● tema de lucru în clasă ● autoevaluarea Tabelul. • Temă de reflecţie 11 Comentaţi afirmaţia din ultimul paragraf de mai sus şi motivaţi dacă este falsă sau adevărată. vizând aprecierea modului în care elevii îşi exprimă liber opiniile. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri În raport cu momentele realizării evaluării. iar la final este prevăzută o oră de evaluare sumativă.

3 X X 12 1. 12 Instrumente de evaluare Obiective/Compet enţe să identifice componentele structurale ale ecosistemelor terestre şi acvatice să compare ecosistemele naturale cu cele antropizate să întocmească tabele şi grafice comparative privind variaţiile factorilor de mediu din diferite ecosisteme să descrie 1. 6..Proiectarea didactică la biologie Un singur instrument de evaluare nu poate măsura totul. 7. De aceea este necesar să se proiecteze evaluarea avându-se în vedere varietatea instrumentelor de evaluare ce pot fi utilizate.2 X CNC. Ecosistemul ” pe care-l puteţi desfăşura atât la gimnaziu cât şi la liceu.1 X X Ob. 2.2 X X X - 1. 4. Mai jos aveţi un model de construire a unei matrice de evaluare: Instrumente de evaluare Descriptori de performanţă/Obie ctive/Compe tenţe Proba scrisă Proba orală Pro ba prac tică Temă de lucru în clasă Temă pentru acasă Observa rea sistemat ică Autoe valua re Referat Proie ct 1. 2002 – Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie – învăţământ obligatoriu Proiectul pentru Învăţământul Rural 130 . Ref Compet. Pornind de la matricele realizate se pot construi apoi instrumentele de evaluare cele mai potrivite capacităţilor sau conţinuturilor respective. Mai jos aveţi un exemplu de proiectare a evaluării pentru un opţional cu titlul . 5. 3. Proiectarea eficientă a evaluării se poate realiza cu ajutorul unei matrice de evaluare centrată pe competenţe/capacităţi. specif Proba orală Proba scrisă Prob ă prac -tică Refe rat Proiect Auto evauare Observ area sistema ti-că X X - 1. astfel încât prin evaluarea realizată pe tot parcursul anului să se acopere cât mai multe obiective/competenţe.

2 X X X X X X X - 2.3 X X X X - 2.1 X X Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 .2 X - 3.Proiectarea didactică la biologie organizarea spaţială a unui ecosistem să explice relaţiile funcţionale dintrun ecosistem să investigheze structura şi relaţiile din cadrul ecosiste-melor naturale şi antropizate să interpreteze rezultatele investigaţiilor privind caracteristicile unor ecosisteme naturale şi antropizate să realizeze predicţii privind evoluţia ecosistemelor să utilizeze diverse surse de informare pentru obţinerea datelor privind caracteristicile ecosistemelor să interpreteze corect datele obţinute din investigaţii sau din diverse surse să utilizeze termino-logia ştiinţifică în interpretarea şi comunicarea datelor să participe la acţiuni de asistenţă ecologică la nivelul comunităţii locale să elaboreze strategii pentru prevenirea şi reducerea poluării în ecosistemele învecinate - 1.2* X X - 4.4 X X - 3.1* X X X X - 3.2 X - 4.3 2.

6 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi: ………………………………………………………………………. diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute. Pe parcursul secvenţei 3. probă practică. În aprecierea temei.. referat. Cel mai mult m-a ajutat …………………………………………………. la care adăugaţi şi baremele de corectare şi notare. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… pentru că……………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………….Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 11 Completaţi matricea de evaluare de mai sus cu câte un exemplu de: probă scrisă.4. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 3. Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte…………………………….. …………………………………………………………………………………. vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Temă pentru portofoliu Concepeţi un proiect de programă pentru un opţional de tip C pentru clasa a IX a. Completaţi următoarele enunţuri: 1. 2. la care adăugaţi şi . ………………………………………………………………………………….Fişa de avizare”. proiect. ………………………………………………………………………………… 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural ..

. Construiţi o matrice de evaluare pentru o unitate de învăţare pentru clasele gimnaziale Proiectul pentru Învăţământul Rural 133 . Enumeraţi metodele şi instrumentele de evaluare com-plementare. 2. …………………………………………………………………. ………………………………………………………………….... …………………………………………………………………. …………………………………………………………………. 3. completaţi cu răspunsul corect! 1..Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. Care sunt deosebirile dintre evaluarea continuă şi evaluarea formativă? …………………………………………………………………. ………………………………………………………………….

. cum ştim că s-a învăţat?” şi ..5p).. În evaluare vor fi analizate: dacă obiectivele de referinţă răspund la întrebarea . Corelaţi/relaţionaţi elementele ce structurează unitatea de învăţare.. dacă resursele alese răspund la întrebarea .5p).5p).. modul de concepere şi structurare a secvenţei de structurare şi sistematizare (3p). dacă activităţile de învăţare răspund la întrebarea . În evaluare vor fi analizate: modul de concepere şi structurare a secvenţei de familiarizare (3p). să elaborez probe de evaluare pentru măsurarea nivelului de achiziţie în cadrul fiecărui obiectiv de referinţă selectat? .1 p din oficiu. c. modul de proiectare şi realizare a autoevaluării (1. de creaţie şi respectiv de prezentare. cum se învaţă?” (1. Proiectaţi o activitate de învăţare pe bază de proiect respectând etapele caracteristice acesteia. Se acordă 1 p din oficiu.să corelez elementele constitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adap-tat contextului clasei? 134 Proiectul pentru Învăţământul Rural .. Sistemul excretor” de la clasa a VII a.5 p pentru fiecare probă elaborată corect ( să corespundă obiectivelor operaţionale) şi 1 p din oficiu. 2. să organizez demersul didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare? .) aplicarea.) familiarizarea. pentru etapa de căutare şi câte 2p pentru etapele: de rezolvare.5p). .5p).. conform celor trei secvenţe: a. b.. dacă evaluarea răspunde la întrebările . să corelez elementele nstitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adaptat contextului clasei? 1.5p). cu ce se învaţă?” (1. 4. În evaluare se vor acorda câte 9 p pentru consemnarea corectă şi 1 p din oficiu.Se acordă 1 p din oficiu. cât s-a învăţat?” (1. 3. modul de concepere şi structurare a secvenţei de aplicare (3p)... În evaluare se vor acorda câte 4. conţinuturile răspund la întrebarea .... Pentru corecta proiectare a etapelor se vor acorda: 3p. dacă... să consemnez feed-back-ul întrun jurnal reflexiv? .) structurarea şi sistematizarea.. Elaboraţi câte o probă de evaluare scrisă şi una orală pentru alte unităţi de învăţare decât cele exemplificate la punctele 1 şi 2. Elaboraţi proiectul unei unităţi de învăţare.Proiectarea didactică la biologie TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 3:. Proiectarea didactică la biologie” Am reuşit…??? . Consemnaţi în jurnalul vostru reflexiv feed-back-ul obţinut prin aplicarea probelor de evaluare scrisă şi practică de la punctul 3. 5. de ce se învaţă ?” (1... ce se învaţă?” (1.

Proiectarea didactică la biologie

...să elaborez o probă de evaluare pentru a măsura nivelul de achiziţie în cadrul unui obiectiv de referinţă prin metoda observării sistematice ? elevilor?

6. Elaboraţi o fişă de evaluare pe baza observării sistematice a activităţii elevilor pe parcursul unei ore ca are ca subiect “Celula” la clasa a IX a. Se va evalua astfel 3 p . pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a conceptelor şi capacităţilor elevilor, 3p. pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a atitudinii elevilor şi 3p pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a comunicării elevilor. Se acordă 1p din oficiu.

...să elaborez o probă de evaluare prin metoda referatului?

7. Elaboraţi un barem pentru evaluarea unui referat cu tema “Mamifere acvatice” la clasa a VI a. Se va acorda câte 1 p. pentru fiecare din criteriile de evaluare ( pentru structură nu se acordă puncte aceasta reieşind din toate componentele referatului). Se acordă 1p din oficiu.

8. Elaboraţi fişe de autoevaluare care să conţină elemente pentru identificarea modului în care elevii
...să elaborez o probă de evaluare prin metoda autoevaluării?

... să elaborez un proiect de opţional din perspective nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor?

Înţeleg criteriile de apreciere după care se conduce profesorul 2. Sarcinile de lucru 3. Percep mediul de lucru 4. Sunt interesaţi de activitatea din clasă 5. Doresc să studieze suplimentar subiectul abordat la clasă În evaluare se acordă 1 p pentru punctul a şi câte 2p pentru punctele b-e. Se acordă 1p din oficiu. 9. Elaboraţi un proiect de opţional ( fie pentru gimnaziu, fie pentru liceu) pe problemele de mediu din comunitate, din perspectiva nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor. În evaluare se vor acorda 6 p pentru proiectul de programă, 3 p pentru modalitatea de evaluare şi 1 p din oficiu.

1.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

135

Proiectarea didactică la biologie

INDICAŢII, SUGESTII DE REZOLVARE, RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 3

Temă de reflecţie 1 -

corelaţii obiective/competenţe cu tematica, succesiunea, conţinutul, activităţile de învăţare, resursele. modul de organizare a activităţii: -etapele investigaţiei -criteriile de realizare -stabilirea sarcinilor de lucru reflectă modul în care elevii au atins obiectivele instruirii , demonstrează care sunt achiziţiile elevilor

Temă de reflecţie 2 -

Temă de reflecţie 3:

Temă de reflecţie 4 – Nu; Nu. *Fiecare cursant va spune cu sinceritate cu ce dificultăţi s-a confruntat Temă de reflecţie 5 - Sunt suficiente, dar le considerăm opţionale Temă de reflecţie 6 - 3, maxim 4. Temă de reflecţie 7 - 4 – 5 CS ; competenţele specifice acoperă dimensiunea cognitivă a personalităţii elevilor şi se stabilesc pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concept operaţionale în funcţie de dominantele avute în vedere (vezi tab.2 pg.24-25 din unitatea de învăţare 1) Temă de reflecţie 8 - Competenţe generale, specifice şi eventual derivate Temă de reflecţie 9 – Sunt suficiente şi există relaţii de interdependenţă între ele Temă de reflecţie 10- Competenţe afective şi psihomotorii Temă de reflecţie 11 - ,,Fiecare activitate de evaluare a elevilor trebuie însoţită în mod sistematic de autoevaluarea activităţii profesorului”. Afirmaţia este corectă: prin autoevaluare profesorul va avea feed-back-ul şi astfel îşi va putea proiecta activitatea viitoare. Studiu individual 1 - cunoaşterea programei şcolare, a conţinutului ştiinţific, a particularităţilor elevilor, stabilirea metodelor de instruire şi evaluare, alocarea timpului, organizarea activităţii - personalizarea derivă din deciziile profesorului privind organizarea activităţii de învăţare-evaluare Studiu individual 2 Secvenţele se succed logic, raporturile între elemente sunt de interdependenţă cauzală, secvenţele au în comun parcurgerea logică a elementelor procesului didactic: Ce..De ce..Cum ..În ce măsură se învaţă.
Proiectul pentru Învăţământul Rural

136

Proiectarea didactică la biologie

Studiu individual 3 Studiu individual 4 Studiu individual 5

Furnizează informaţii privind conceptele şi capacităţile, atitudinile şi comunicarea elevilor. Argument, prezentarea rezultatelor, rezumarea Concluziilor, aspectul şi modul de prezentare. Beneficiile autoevaluării: -metodă de autocunoaştere -stimulează implicarea activă a elevilor în propria lor instruire -relevă imaginea de sine a elevilor

Studiu individual 6 - * Se vor studia cu atenţie, se vor face observaţii reale şi pertinente care se vor menţiona în portofoliul individual Studiu individual 7 - * Se vor studia cu atenţie, se vor face observaţii reale şi pertinente care se vor menţiona în portofoliul individual Studiu individual 8 - Există asemănări şi deosebiri între modul de proiectare a opţionalelor la aria curriculară ,,Matematică şi ştiinţe”, pe care fiecare cursant le va indica în conformitate cu realităţile de la propria şcoală. Studiu individual 9 - * Fiecare cursant va căuta date noi ce trebuiesc reţinute, iar bibliografia consultată o va trece în portofoliul personal Studiu individual 10 - * Se va pune accent pe creativitatea şi originalitatea cursantului Studiu individual 11 – După ce se consultă tabelul 3 de la pagina 150 şi secvenţa 3.3 se va consulta pentru exemple ,,Ghid metodologic de APLICARE A PROGRAMEI DE BIOLOGIE – învăţământ obligatoriu” – Partea a III a, M.Ed.C. – C.N.C.,Ed. S.C.Aramis Print s.r.l.,2002 Test de autoevaluare, pagina 113 1. Conform informaţiilor din secţiunea 3.1 2. Obiective, competenţe, conţinuturi 3. Adaptări, înlocuiri, omiteri, adăugări

Test de autoevaluare, pagina 129 -capacităţile elevilor de aplicare, transfer, generalizare a cunoştinţelor -încurajează dezvoltarea deprinderii de studiu individual şi de comunicare -avantaje: înlesneşte evaluarea deprinderilor de lucru cu metode şi instrumente specifice biologiei, exersează colectarea de date şi formularea de concluzii pe baza acestora. Test de autoevaluare, pagina 142
Proiectul pentru Învăţământul Rural

137

S.Ghid metodologic – aria curriculară matematică şi ştiinţe ale naturii – liceu” M..C.Ed.. 11-12 3.Ed.. Se va consulta.C.Aramis Print s. atitudinea de responsabilitate.C..r.l.Ed.C.. Metode alternative de evaluare • Observarea sistematică a elevilor • Investigaţia • Proiectul • Portofoliul • Tema pentru acasă • Tema de lucru în clasă • Autoevaluarea 2.C.N.r. 11-12 2.Proiectarea didactică la biologie 1. Evaluarea curentă are în vedere doar unele tipuri de comportamente.N.C. pagina 154 1. – C. competenţa de comunicare şi de relaţionare.Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie – învăţământ obligatoriu” M..2002 Test de autoevaluare.Ed.Aramis Print s.Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie – învăţământ obligatoriu” – M.C. – C.2002 138 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Aramis Print s. imaginaţia. Se va lucra individual sau pe grupe.. – C.2002 şi . de cele mai multe ori nerelevante pentru personalitatea elevului şi neglijează aspecte importante precum: gândirea.N.l. utilizarea unor metode proprii de lucru..Ed. 2 de la pag.. Se va consulta tab. Evaluarea formativă valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea stilului şi a metodelor proprii de învăţare. . 2 de la pag.Ed. S.r. Se vor consulta. 3.l.C. Se va consulta tab. S.C.

manual pt. 2000.. – Ecologia şi protecţia mediului.. 33-65. Stugren B.. – Ecologie teoretică. Ed. 1994. Bucureşti. pag. 1985..1987.. pag. Proiectul pentru Învăţământul Rural 139 .Constelaţii.68-103 Teodorescu I. Buc. 1990. – Microbiologia resurselor Naturale. Editura Didactică şi Pedagogică. Teodorescu I. Popescu l. Ed. Boşcaiu N. – Flora spontană.Şt. Purdea L.Constelaţii.. Soran V. Ploaie Ghe. 167-185.2001.Rîşnoveanu G. Ed.Academiei. pag. Walter H. 1952 – 1992.Constelaţii.. pag. Teodorescu I. Râmnicu Vâlcea. Petrescu I. 23-31. Buc. Ilie N. 34-56... 1970 . 5-9. – Vegetaţia Pământului. 1993.. Editura Didactică şi Pedagogică. pag.T. Ionescu A. Ed..Proiectarea didactică la biologie Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 3” Dunmitriu Constanţa. Cluj. Neguţ C. Evaluarea în procesul didactic.Offsetcolor.Rîşnoveanu G. Neguţ C...clasa a XII a. Ed. Buc. Udrescu S. – Ecologia şi protecţia mediului.2002.. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale.Ecologie.. manual pt. pag. – Omul şi biosfera. Toniuc N. * * Flora RPR-RSR . Craiova.. 23-30.. I – Mic atlas de plante.Scisul Românesc. Târgovişte. Păun M. pag 26-44. – Importanţa ecologică a parcurilor naturale.sarmis. introducerea pag. pag. 2001. Radu I.. – Ecologia şi protecţia mediului. sursă de plante pentru spaţiile verzi Ed. Ed.. Buc. clasa a X a.. Buc. Bucureşti.1999. 14-56 Tudor. 1976. 2003. Buc. Ed. Borcea M.

Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la ştiinţe ale naturii. ***Manuale de biologie pentru clasele a V-a.Sigma... MEYER G. Metode de învăţământ. 3. LEAHU I. Programe şcolare pentru clasele a V a – a VIII a. Ciolac Anca. Studiu comparativ (I). Stugren B. Polirom 7. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. Ed. Editura Didactică şi Pedagogică. Învăţarea matematicii şi a ştiinţelor naturii.S.C.. Predarea interactivă centrată pe elev.SARIVAN L.C. Psihopedagogie. Cluj.C.Ed. corelaţii cu alte strategii didactice. Cadru de referinţă. M.Ed. *** Ministerul Educaţiei Naţionale.. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii. Ed.). Ed.. 8. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale Naturii. 1994 140 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ed.C. – Ecologie teoretică. Dumitru Constanţa . 2006.. Ed.. Curriculum Naţional învăţământul obligatoriu.1989.2001 20. 15. – C. 4. Bucureşti.Humanitas Educational Bucureşti. Biologie (soft educaţional) 6. De ce şi cum evaluăm. ***Softwin. Bucureşti. 2004. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Bucureşti. Ed.S. Clasele a V a – a VI a. 2003. Liceu. RADU I. Instruirea şcolară. Iaşi 11.C.(II).C.Polirom. 5. SARIVAN L. 12.N. Dumitru Gh. C. Programe şcolare pentru clasele a X a.Bibliografie generală 4. 13.Corint Bucureşti 1999.1983.2000. Dumitriu Constanţa. SINGER M. Bibliografie minimală recomandată pentru modulul “Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu” 1.E.). (coord. Polirom 17. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Polirom.2000. Consiliul Naţional pentru Curriculum. 2006.N.sarmis.E. Ed. Un model de proiectare curriculară centrat pe competenţe.Aramis Print. Ed. NOVEANU G. Ghid metodologic. Bucureşti. 2. EDP Bucureşti 10.. M. Aramis.. 14. PIR: Dezvoltarea profesională pe baza activităţii proprii desfăşurată în şcoală.(coord. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. .C.C.). Ed. Cucoş Constantin. 18. 1996.). Polirom. Bucureşti. 2002.(coord.a X-a.N. 2001.2001. *** Programe şcolare pentru învăţământul obligatoriu.Academiei. Comunicare eficientă. Cerghit I. Iaşi 16. Pâinişoară I. Ed. 2003. Pedagogie. Strategii didactice inovative. ipografia Universităţii Bucureşti. M. Psihologia educaţiei şi dezvoltării. Editate de CNC şi MEC.Iaşi.Cicero.N..1999. 1998 – 1999.Aramis Print. Iucu Romiţă. 9. (coord. 2005. şi colab. O. Învăţarea prin descoperire în predarea – învăţarea biologiei. 19. PĂCURARI O. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale.TÂRCĂ A.