MFCB _Limbaje_Baze_Date_CIG ( 56 intrebari

)
MULTIPLE CHOICE 1. O interogare in Access permite, intre altele: a. vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o

ordine specificata.
b. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de

date.
c. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si proiectarea bazei de date. d. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine

specificata. e. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o baza de date.
ANS: D 2. Secventa urmatoare de comenzi:

If A< B then C=B-A Else If A=B then C=0 Else C=A-B Print “C=”,C End If End If pentru A=3 si B=10 afiseaza:
a. b. c. d. e.

C=3 C=0 C=7 nu afiseaza nimic C=10

ANS: D 3. Se considera tabelul MAT:

Nr. 1 2 3

Cod 21123 31221 41124

Mat Tabla Cot Con

UM kg kg kg

Cant 1221 1550 15500

Pret_u 150000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT SUM (Pret_u) As Total FROM MAT;

a. b. c. d. e.

150000 130000 120000 nu afiseaza nimic 400000

ANS: E 4. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa

pentru problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret). a. Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret – cost Then If pret > cost MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit)
b.

Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox “Pierderea este: “ &(-profit) End If Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox “Profitul este: “ &profit Or MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End If Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer

c.

d.

cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost Daca pret > cost Atunci MsgBox “Profitul este: “ &profit Altfel MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End Daca
e.

Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End If

ANS: B 5. În Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face:

.
a. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa. b. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa printr-

un simbol. c. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine. d. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect. e. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la care este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente.
ANS: A 6. Secventa urmatoare de comenzi:

If A< B then C=B-A Else If A=B then C=0 Else C=A-B Print “C=”,C End If End If pentru A=10 si B=3 afiseaza:

a. b. c. d. e.

C=-7 C=0 C=7 nu afiseaza nimic C=10

ANS: C 7. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM 1 21123 Tabla kg 2 31221 Cot kg 3 41124 Con kg Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT AVG (Pret_u) As media FROM MAT;
a. b. c. d. e.

Cant 1221 1550 15500

Pret_u 170000 120000 130000

170000 120000 140000 nu afiseaza nimic 420000

ANS: C 8. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa

pentru problema: Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit, dupa o perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si valoarea acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05; daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5.
a.

val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)

val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is <=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 c. d.val_tot=val_tot+val_f(i) Next i b. .

Avg si Count asigura efectuarea interogarilor: a.Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i e. b. d. Min. Max. functiile Sum. de actiune asupra unei anumite date de grup de stergere de adaugare ANS: C 10. c. În Access. e. C . Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Print "C=". val_tot = 0 For i=1 To N cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i ANS: D 9.

c. ch_totale = 0 For i=1 To N dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i ch_totale = 0 For i=1 To 5 . 1 2 3 Cod 21123 31221 41124 Mat Tabla Cot Con UM kg kg kg Cant 1221 1550 15500 Pret_u 170000 120000 130000 Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MIN (Pret_u) As pu_min FROM MAT. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema. e. a. Se considera tabelul MAT: Nr. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse. b. e.pentru A=5 si B=10 afiseaza: a. d. b. b. a. c. C=5 C=0 C=100 nu afiseaza nimic C=10 ANS: B 11. cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp). 170000 120000 130000 nu afiseaza nimic 420000 ANS: B 12. d.

dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp c. e. . ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp(i)=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 d.

a.ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is>200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i ANS: D 13. c. c. 170000 120000 130000 nu afiseaza nimic . 1 2 3 Cod 21123 31221 41124 Mat Tabla Cot Con UM kg kg kg Cant 1221 1550 15500 Pret_u 170000 120000 130000 Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MAX (Pret_u) As pu_min FROM MAT. C=5 C=0 C=100 nu afiseaza nimic C=10 ANS: B 14. b. Se considera tabelul MAT: Nr. b. e. C pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Print "C=". d. d.

Scheme logice Rezultate Probleme de rezolvat Pseudocod si scheme logice Declaratii si instructiuni ANS: E 16. . a. For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj.e. 420000 ANS: A 15. b. timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar). c. Tab(30). Se cunosc. pierd. denumirea utilajului (den_utilaj). de regula. timpul normat (t_norm). mai simplu. e. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze. d. gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse (pierd). dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100 de milioane de lei. programul) are in compunere. Tab(30). urmatoarele tipuri de enunturi: a. „lei”) End If Next i For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) c. pentru fiecare utilaj. Format(pierd. pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati productive. Programul pe calculator (sau. b. Format(„lei”) End If Next i For i=1 To N den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj.

pentru fiecare produs.pret_unitar. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus. a. Format(pierd. denprodus. Format(pierd. pret_unitar. Tab(30). cantitate. tva Next i . Tab(30). cantitatea – cantitate si pretul unitar . valoare.grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj. „lei”) Next i e. „lei”) End If Next i For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then Print den_utilaj. ANS: A 17. taxa pe valoare adaugata – tva si valoarea cu tva . „lei”) End If d. Format(pierd. sa se calculeze si sa se afiseze. For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd<100000000 Then Print den_utilaj. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva. stiind: codul produsului –codprodus. Tab(30). denumirea produsului – denprodus.valoare.

valoare. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else cantitate=InputBox(“Cantitate”) pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus. cantitate. pret_unitar. tva End If Next i d. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus. cantitate. pret_unitar. tva End If e. denprodus. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n If i=n+1 Then End Else pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus. valoare.b. valoare. cantitate. tva msgbox “ “ End If Next i c. pret_unitar. denprodus. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 . denprodus.

pret_unitar. e. contine erori de sintaxa C=0 C=-10 nu afiseaza nimic C=-4 ANS: E 19. c. denprodus. C pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. cantitate. d. valoare. e. tva End If Next i ANS: B 18. d. Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B For i = 1 To 5 step 2 C=C-i Next i Print C pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. b. c. contine erori de sintaxa C=5 C=-5 nu afiseaza nimic C=100 ANS: E . Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Next i Print "C=". b.valoare=valoare+tva Print codprodus.

_ Format(am_lunara. „#####0”) Next i For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj. pentru fiecare utilaj. Format(val_in. Format(val_in. Tab(50). cunoscand. Tab(30). e. Tab(30).20. Format(val_in. „#####0”). Tab(50). Format(am_anuala. Tab(30). Tab(50). „#####0”). Tab(40). a. _ Format(am_lunara. Tab(50). c. „#####0”). „#####0”). Format(val_in. valoarea initiala (val_in). denumirea utilajului (den_utilaj). Format(am_anuala. Tab(40). d. „#####0”). _ Format(am_lunara. „#####0”) For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj. For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj. „#####0”). „#####0”). Tab(40). Format(am_anuala. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze. Tab(30). amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala). „#####0”) Next i For i=1 To N den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj. Tab(40). „#####0”). „#####0”) Next i For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) b. _ Format(am_lunara. . pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati productive. Format(am_anuala. durata normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).

val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata Print den_utilaj. _ Format(am_lunara. contine erori de sintaxa C=5 C=-5 nu afiseaza nimic C=100 ANS: E 22. „#####0”) Next i ANS: A 21. C pentru A=5 si B=10 afiseaza: a. C pentru A=5 si B=10 afiseaza: . Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B For i = 1 To 2 If C < 0 Then C=B-A Else If C = 0 Then C = 100 Else C=A-B End If End If Next i Print "C=". b. Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Next i Print "C=". Format(am_anuala. „#####0”). „#####0”). c. d. Tab(50). Tab(30). Format(val_in. e. Tab(40).

Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme: 1 2 3 4 5 a. e. d. e. contine erori de sintaxa C=5 C=-5 nu afiseaza nimic C=100 ANS: C 23. d. Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B For i = 1 To 2 If C < 0 Then C=B-A Else If C = 0 Then C = 100 Else C=A-B End If End If Next i Print "C=". e. c. C pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. structura cu doua ramificatii (If…Then…Else) structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata) structura de control fara contor conditionata anterior (While Do) structura de control cu contor conditionata posterior (Do…For) structura de control generalizata (Case-Of) 2+3+4 1+4+5 3+4+5 1+2+5 2+4+5 ANS: D . d. b. contine erori de sintaxa C=5 C=-5 nu afiseaza nimic C=100 ANS: B 24. c. b. c.a. b.

rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “. Ca variabile de lucru se definesc tsd – total sold debitor.rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “.tsd Print “Total suma creditoare: “. tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+ rcredit tsc=tsc+ rdebit Print rdebit. a.tsc .tsd Print “Total suma creditoare: “. tsc – total sold creditor.tsd Print “Total suma creditoare: “. rulaj creditor – rcredit.tsd Print “Total suma creditoare: “.25.rcredit Print “Total suma debitoare: “. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor – rdebit. For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+ rdebit tsc=tsc+ rcredit Print rdebit.tsc d.tsc b. tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit. tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit.tsc c.rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “.

5 si C= . a. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD. c. C Next i pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 140 si mai mic sau egal de 170 d.tsc ANS: A 26. tsd=0 tsc=0 For i=0 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “. PRET_U). Contine erori de sintaxa b. UM. Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170.5 si C=5 C=5 si C=5 C=5 si C= -5 C= . CANT.e.tsd Print “Total suma creditoare: “. e. DEN. Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B For i = 1 To 2 If C < 0 Then C=B-A Else If C = 0 Then C = 100 Else C=A-B End If End If Print "C=". b. C= . Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 140 c.5 C=100 ANS: B 27. d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 140 si mai mare de 170 .

Tab(33). pret – pretul. denprod – denumirea produsului. denprod. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret*0.19 If VAL >600 Then Print Tab(2).Tab(33). Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod – codul produsului. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON.Tab(33). VAL End If Next i . Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 170 ANS: C 28. VAL End If Next i d. a. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL <600 Then Print Tab(2). cant – cantitate. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2).e.Tab(33). denprod. For i=1 To M codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2). VAL End If Next i c. VAL End If Next i b. denprod. denprod.

C Next i pentru A=5 si B=10 afiseaza: a. b. VAL End If ANS: A 29. CANT.e. a. UM. denprod. c. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD. Comanda: SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100.5 si C= 5 C=100 ANS: C 30. ANS: C .Tab(33).5 si C=100 C=5 si C=100 C=0 si C= 100 C= . Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100 b. d. PRET_U). C= . Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat 100 d. Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Print "C=". Nu selecteaza nimic. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2). Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai mare decat 100 c. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mic decat 100 e. e. DEN.

1221 b. 120000 c. a. Cod Mat UM 1 21123 Tabla kg 2 31221 Cot kg 3 41124 Con kg Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT AVG (UM) As media FROM MAT. c. a.31. b. e. 1 2 3 Cod 21123 31221 41124 Mat Tabla Cot Con UM kg kg kg Cant 1221 1550 15500 Pret_u 150000 120000 130000 Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT SUM (UM) As Total FROM MAT. 130000 120000 nu afiseaza nimic 400000 ANS: D 32. d. 150000 b. 1 2 3 Cod 21123 31221 41124 Mat Tabla Cot Con UM kg kg kg Cant 1221 1550 15500 Pret_u 170000 120000 130000 Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MIN (Cant) As pu_min FROM MAT. Cant 1221 1550 15500 Pret_u 170000 120000 130000 170000 120000 140000 nu afiseaza nimic 420000 ANS: D 33. Se considera tabelul MAT: Nr. 130000 . a. Se considera tabelul MAT: Nr. Se considera tabelul MAT: Nr. d. e. c.

nu afiseaza nimic e. For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Numarul de facturi luat in calcul este 3. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 130 c. PRET_U). iar peste 30 de zile – 10%.d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 200 ANS: A 36. DEN. intre 15 si 30 de zile -8%. e. b. c. d. stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de intarziere pentru fiecare factura. Se considera tabelul MAT: Nr. 420000 ANS: A 34. Contine erori de sintaxa b. 15500 120000 130000 nu afiseaza nimic 420000 ANS: A 35. a. UM. Zile intarziere”) Next i . Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 130 si mai mare de 200 e. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata pe factura majorata. CANT. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere – 5%. 1 2 3 Cod 21123 31221 41124 Mat Tabla Cot Con UM kg kg kg Cant 1221 1550 15500 Pret_u 170000 120000 130000 Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MAX (Cant) As cmax FROM MAT. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD. Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 130 AND 200 a. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 130 si mai mic sau egal de 200 d. a.

Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i).b. Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i For i=1 TO n nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i c. Valf(i). Zile intarziere”) SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i). Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Valf(i). . SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i). Valf(i).

penalizarile se reduce la jumatate. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere PrimaAbatere. nr. Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i e. cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit. a. Dim SumaInit As Double. SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) . ANS: A 37. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i). For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Valf(i). De zile de intarziere a platii Nrzile si procentul de penalizare ProcPenaliz. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO n Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i). Valf(i). NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single.d.

“Standard”) c. Dim SumaInit As Double.NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin. SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin. NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single. Dim SumaInit As Double. “Standard”) d. NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single. “Standard”) . SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin. SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin. NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single. Dim SumaInit As Double. “Standard”) b.

baza de date din care se cere raportul interogarile facute pe baza de date datele de intrare formularele o copie protejata la scriere a datelor. e. e. c. “Standard”) ANS: B 38. similare sau inrudite diferite referitoare numai la rapoarte referitoare numai la formulare referitoare numai la interogari ANS: A 41. obiectele care fac parte din formular poarta denumirea de: a. e. In SGBD Microsoft Access. grupurile macro reunesc mai multe comenzi: a. NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single. focus evenimente controale clase . d. In SGBD Microsoft Access. la construirea unei interogari la obtinerea unui raport popularea bazei de date ANS: B 40. c. Dim SumaInit As Double. d. b. d.e. deschiderea bazei de date aparitia unor evenimente. SGBD Microsoft Access foloseste pentru obtinerea unui raport: a. c. SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin. b. ANS: E 39. b. b. c. Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la: a. d.

e. metoda. d. In ce consta universalitatea unui algoritm? a. specificarea operatiilor. d. b. e. modelul clasa. d. in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a b. Specificati raspunsul corect: a. c. b. b. 2+5+6 1+3+4 1+2+3+4+5+6 1+2+3 4+5+6 . implementarea operatiilor clasa. e. tipul structura. care dintre urmatoarele elemente sunt inglobate de un obiect? a. structura. e. e. modelul. c. c. In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni: 1) 2) 3) 4) 5) 6) Colectia de date Limbajul Visual Basic Descrierea datelor Relatiile dintre date Programare Tastatura calculatorului. In limbajul Visual Basic. operatorul ^ este un operator: a. persistenta ANS: D 44. In programarea orientata pe obiecte (OOP). de stabilire a prioritatii de comparare de exponentiere de concatenare sir de caractere alfabetice logic ANS: C 43. tipuri ANS: C 42. c. operatiilor in prezentarea vizuala a fluxului de date in existenta unei scheme logice in scrierea corecta a programului in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari ANS: E 45. d. persistenta structura de date.

in functie de clasa de obiecte careia ii apartine ANS: D 48. c. e. ci secvente de program executate ca raspuns la aparitia evenimentelor b. Defineste caracteristica unei operatii de a se comporta in mod diferit. codul urmareste o cale prestabilita. Este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea procesului care le-a creat b. dar cu semantica si implementare diferita d. iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul) ANS: A . erori de algoritm erori de executie erori de asamblare erori de schema logica erori de codificare numite si erori de sintaxa ANS: E 49. codul urmareste o cale prestabilita specifica aplicatiilor procedurale e. Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare sunt: a. mostenirea: a. aplicatia in sine decide ce portiuni de cod sau de program se executa la un moment dat c.ANS: B 46. codul nu urmareste o cale prestabilita. Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module. b. Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui obiect si modul in care se executa operatiile c. e. d. codul urmareste o cale prestabilita in care aparitia unor evenimente nu provoaca nici o reactie din partea aplicatiei informatice d. In programarea orientata pe obiecte. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita: a. c. b. relatie sau inregistrare relatie sau atribut relatie sau camp de date relatie sau tabel relatie sau ierarhie ANS: D 47. Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente: a. Permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume. d. evitand rescrierea si codificarea e.

de stabilire a prioritatii de comparare de exponentiere de concatenare sir de caractere alfabetice logici ANS: E 53. 1+2+3+4 b. OR si NOT sunt operatori: a. functii financiare functii de editare functii statistice functii de afisare functii pentru siruri de caractere ANS: A 54. b. In limbajul Visual Basic. e. e. c. e. operatorii & si + sunt operatori: a. b. In limbajul Visual Basic. 1+3+4+5 . functiile DDB si PMT sunt: a. operatorii () si [] sunt operatori: a.50. b. In limbajul Visual Basic. de stabilire a prioritatii de comparare de exponentiere de concatenare sir de caractere alfabetice logici ANS: D 51. c. d. d. operatorii AND. c. d. de stabilire a prioritatii de comparare de exponentiere de concatenare sir de caractere alfabetice logici ANS: A 52. b. Limbajul Visual Basic prezinta caracteristici specifice: 1 2 3 4 5 6 programarii structurate orientarii spre manipularea fisierelor clasice programarii dirijate de evenimente orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare) programarii bazate pe obiecte programarii inteligente a. c. e. d. In limbajul Visual Basic.

Adaugarea unui camp unui tabel Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date Stergerea unui camp dintr-un tabel Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de date ANS: E MFCB_PSI_CIG MULTIPLE CHOICE (35 intrebari) 1) Se da relatia Student = ( NrMatricol. criteriile reprezinta: a. e) NrMatricol este un atribut optional. c) NrMatricol este un atribut decompozabil. d. c) pot exista entitati ale unei ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET . AdrStudent. care afirmatie este adevarata: a) NrMatricol este un atribut care poate lua valoarea NULL.c. evenimente care fac referire la date evenimente de focalizare evenimente asociate cu alte evenimente evenimente asociate butoanelor de la tastatura evenimente asociate mouse-ului 1+2+3+4 2+3+4+5 1+2+4+5 1+2+3 1+2+3+4+5 ANS: C 56. DataNastere). e. c. 2+3+4+5 d. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt: 1 2 3 4 5 a. 3+4+5+6 e. intr-o interogare. ANS: D 2) Cardinalitatea 1. b. e. b) pot exista entitati ale unei ET care nu participa la AST.1 semnifica faptul ca: a) toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate corespondenta intr-o alta ET participanta la aceasi AST. 2+4+5+6 ANS: B 55. StareCivila. b. c. b) NrMatricol este un atribut multivaloare. d) NrMatricol este un atribut identificator. NumeStudent. d. In Microsoft Access.

Cititor = (NrFise. Data_imprumut). Cititor = (NrFise. NrFise. ANS: A 3) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD): Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect : a) CarteCititor = (Cota. Cititor = (NrFise. Editura. b) Carte = (Cota. Editura. d) Carte = (Cota. b) Cerere aprobata este un EvT declansator extern. e) este multipla corespondenta entitatilor unei ET intr-o alta ET participanta la aceasi AST. Editura. Nr_editie. Prenume. c) Carte = (Cota. Nr_editie. c) Cerere aprobata este un EvT emis rezultat. Nume. ANS: C Editura Cerere asigurare Nr_ediţie Nr_vol 5) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde: Cerere Depusă şi Do re . Nr_vol). Nr_vol. Loc_munca). Editura. Data_imprumut). e) Cerere aprobata este un EvT indus. Prenume. NrFise). CarteCititor = (Cota . Editura. Nume. d) Cerere aprobata este un EvT declansator rezultat. Nr_vol. Prenume. Loc_munca. ANS: E 4) Se da urmatorul fragment de MCP: Carte Cota 0 Indicati afirmatia adevarata: a) Cerere aprobata este un EvT intern intermediar. Adresa. Nume. Adresa. Nr_editie. Nr_editie. Cota. Loc_munca. Nume. Data_imprumut).participanta la aceasi AST. Adresa. Loc_munca). e) Carte = (Cota. Loc_munca). Cititor = (NrFise. NrFise. NrFise. Nr_vol). Nume. Adresa. Nr_editie. Data_imprumut). Adresa. Prenume. d) este optionala participarea entitatilor unei ET la AST. Nr_vol. Prenume.

e) Persoana = (CNP.n semnifica faptul ca: a) toate entitatile unei ET participa obligatoriu la o AST. Licenta = (Cod_licenta. AT Medicament.a) b) c) d) e) AST Medicament. Nume. indicati afirmatia eronata: a) CodProdus este un atribut atomic. Licenta = (Cod_licenta. b) Persoana = (CNP. Data_Obtinerii). Cod_licenta) Licenta = (Cod_licenta. Denumire. Cod_licenta. Nume. Data_Obtinerii). c) CodProdus este un atribut monovaloare. e) pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST. Adresa. Adresa). PersoanaLiceniata = (CNP. c) Persoana = (CNP. Nume. Medicament ANS: B 6) Se da relatia Produs = (CodProdus. Data_Obtinerii. d) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST obligatorie. Cod_licenta). Adresa.n . Bloc operator Medicament. Denumire. Persoana CNP 0. Nume. Adresa. Adresa). d) PersoanaLiceniata = (CNP. DataFabricatie). Denumire. Nume. Proces Medicament. b) CodProdus este un atribut optional. d) CodProdus este un atribut obligatoriu. ANS: B 7) Cardinalitatea 0. CaracteristiciProdus. CNP). Data_Obtinerii. Cod_licenta). Licenta = (Cod_licenta. DenProdus. ANS: E 8) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD): CodMedicament Denumire Caracteristici Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Persoana = (CNP. CNP). b) toate asocierile unei AST participa obligatoriu la o ET c) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST este unica. ET Medicament. Data_Obtinerii). Denumire. e) CodProdus este un atribut identificator. Denumire.

b) fiecare entitate din MCD se transforma intr.un Tabel in MLD. c) fiecare ET din MCD se transforma intr. b) Polita intocmita este un EvT declansator extern.un Tabel in MLD.un Tabel in MLD.un Tabel in MLD. ANS: C 12) Indicati afirmatia adevarata: a) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o legatura intre tabele Data_împrum (Chitanţă prezen . SincT Data_imprumut. d) Polita intocmita este un EvT intern intermediar. Chitanţă plată primă asigurar EsteÎmprumut ANS: B 11) Indicati afirmatia adevarata: a) fiecare atribut din MCD se transforma intr. e) Polita intocmita este un EvT indus. OpT EsteImprumutata. AT Data_imprumut. ANS: D 10) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde: a) b) c) d) e) EvT EsteImprumutata. d) fiecare AST din MCD se transforma intr.ANS: B 9) Se da urmatorul fragment de MCP: Indicati afirmatia adevarata: a) Polita intocmita este un EvT emis declansator. AST EsteImprumutata. c) Polita intocmita este un EvT emis rezultat. e) fiecare asociere din MCD se transforma intr.un Tabel in MLD.

ANS: B 17) Se da relatia Elev = ( NrMatricol. DataNastere). b) Varsta este un atribut variabil in timp. NumeAngajat. ANS: E 16) Se da relatia Persoana= ( CNP. NumeElev. b) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un tabel de sine statator in MLD. StareCivila. b) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o legatura intre tabele de tip UNU LA UNU. c) NumeAngajat este un identificator. d) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o ET. c) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o linie a unui tabel. indicati afirmatia adevarata: a) eMail este un atribut calculat. ANS: A 13) Indicati afirmatia adevarata: a) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o coloana a unui tabel. ANS: C 15) Se da relatia Angajat = ( Marca. DataNastere. b) eMail este un atribut optional. d) Varsta este un atribut multivaloare. Tel.de tip UNUL LA MULTI in MLD. c) Varsta este un atribut decompozabil. indicati afirmatia adevarata: a) NumeAngajat este un atribut istoric. d) NumeAngajat este un atribut optional. b) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in cardinalitate. c) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un tabel de sine statator. Adr. AdrAngajat. eMail). . c) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o coloana a unui tabel in MLD. e) NumeAngajat este un atribut necalculat. e) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-un AT. d) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o ET in MLD. indicati afirmatia adevarata: a) Varsta este un atribut repetitiv. Varsta). ANS: B 14) Indicati afirmatia adevarata: a) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua tabele. b) NumeAngajat este un atribut multivaloare. e) Varsta este un atribut identificator. e) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un AT in MLD. Nume. StareCivila. e) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi intre tabele de tip UNU LA UNU si cardinalitate. StareCivila. d) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi intre tabele de tip UNU LA MULTI. AdrElev.

d) DataExecutie poate fi un atribut calculat. e) eMail este un atribut identificator. d) Y=1 exprima participarea multipla la actiune. c) X=0 exprima participarea multipla la actiune. e) DataExecutie poate fi un atribut identificator. ANS: C 19) Se da relatia Serviciu = (CodServiciu. ANS: D 20) Indicati afirmatia adevarata: a) X=0 exprima participarea unica si obligatorie la actiune. e) Y=1 exprima participarea multipla si obligatorie la actiune. e) X=0 exprima participarea optionala la actiune. . DataExecutie). DenServiciu. c) X=1 exprima participarea multipla la actiune. DataExecutie).c) eMail este un atribut decompozabil. d) X=0 exprima participarea unica la actiune. indicati afirmatia eronata: a) CodServiciu este un atribut elementar. b) DataExecutie poate fi un atribut multivaloare. Caracteristici. b) Y=n exprima participarea obligatorie la actiune. c) DataExecutie poate fi un atribut decompozabil. b) X=0 exprima participarea obligatorie la actiune. ANS: C 23) Indicati afirmatia adevarata: a) Y=n exprima participarea multiplala actiune. d) eMail este un atribut repetitiv. DenServiciu. d) X=1 exprima participarea unica la actiune. c) CodServiciu este un atribut atomic. d) CodServiciu este un atribut optional. c) Y=1 exprima participarea unica la actiune. indicati afirmatia adevarata: a) DataExecutie poate fi un atribut optional. ANS: B 18) Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu. e) X=1 exprima participarea unica si optionala la actiune. b) X=1 exprima participarea obligatorie la actiune. b) Y=1 exprima participarea obligatorie la actiune. ANS: B 22) Indicati afirmatia adevarata: a) Y=1 exprima participarea optionala la actiune. e) CodServiciu este un atribut obligatoriu. ANS: E 21) Indicati afirmatia adevarata: a) X=1 exprima participarea optionala la actiune. Caracteristici. b) CodServiciu este un atribut identificator.

ANS: B 26) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde: a) b) c) d) e) EvT Asigurare. d) EvT emis. ET Asigurare. generat de desfasurarea unei activitati în interiorul sistemului economic. care declansaza un tip de activitate. d) EvT emis rezultat. e) EvT intern. c) EvT intern rezultat. produs (generat) de desfasurarea unei activitati. Proces.c) Y=n exprima participarea multipla si obligatorie la actiune. ANS: B 28) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde: Nr poliţă Dată Valoare TrimitereFact . AST Asigurare. aparut ca urmare a unui EvT intern rezultat. OpT Asigurare AT asigurare Asigurare ANS: C 27) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde: a) b) c) d) e) EvT Declansator. care provine din exteriorul sistemului economic. EvT Emis. c) EvT declansator. e) EvT intern intermediar. d) Y=n exprima participarea unica la actiune. b) EvT emis. AST. b) EvT extern. ANS: A 24) EvT declansator poate fi: a) EvT extern intermediar. ANS: E 25) EvT indus este: a) EvT extern. e) Y=n exprima participarea unica si obligatorie la actiune. ET.

d) Telefon este un atribut identificator.Cont. indicati afirmatia adevarata: a) StareCivila este un atribut elementar/atomic. Persoana CNP Nume 0. DataDeschidere.Cont) d) Persoana = (CNP. NumeAngajat. Nume. EvT Emis. Adresa. d) StareCivila este un atribut calculat.Cont. EvT Declansator. Nr. Nume.Cont. DataDeschidere) ContCurentPersoana = (CNP. Telefon. AdrElev. Nume. Adresa) ContCurent = (Nr. Adresa.1 ANS: C 32) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD): . StareCivila. DataNastere. b) Telefon este un atribut optional. ANS: A 31) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD): Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este eronat: a) Persoana = (CNP.Cont. e) Telefon este un atribut permanent in timp. CNP). Nume. AdrAngajat. Bloc OpT. DataDeschidere. StareCivila. c) Telefon este un atribut decompozabil. indicati afirmatia adevarata: a) Telefon este un atribut calculat.Cont) ContCurent = (Nr. DataNastere).a) b) c) d) e) AST. Proces PrimireFactur ANS: D 29) Se da relatia Elev = ( NrMatricol. c) StareCivila este un identificator. eMail).Cont) e) ContCurent = (Nr. ANS: B 30) Se da relatia Angajat = ( Marca. Nr. e) StareCivila este un atribut decompozabil. NumeElev. Adresa) ContCurent = (Nr. b) StareCivila este un atribut multivaloare. DataDeschidere) b) Persoana = (CNP. CNP) c) Persoana = (CNP. Nr.

CodProdus. Plecarea. TipProdus. e) Cursa = (NrCursa. b) Tren = (CodIdentificare. DataUltimeiReparatii. OraSosire.factura) FacturaVanzare = (Nrfactura. Plecarea. NrMaxKmAdmisi. PretVanzare). c) Produs = (CodProdus. DataFactura. NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa. CantitateFacturata. Nr. NrKmParcursi. e) FacturaVanzare = (Nrfactura. DataFactura. Plecarea. d) Tren = (CodIdentificare. DataFactura. DataCursei). NrKmParcursi.Indicati fragmentul corect de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia: a) Tren = (CodIdentificare. PretVanzare). DataFactura. TipProdus. TipProdus) FacturaVanzare = (NrFactura. DataCursei). NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa. CantitateFacturata. NrCursa. OraPlecare. CantitateFacturata. DataFactura) ProdusFacturat = (CodProdus. OraPlecare. Destinatia) TrenCursa = (CodIdentificare. DataUltimeiReparatii. c) Tren = (CodIdentificare. DataCursei). ANS: B CodIdentifi DataUltimeiRe NrKmParcu Produs NrMaxKmAd CodProdus DenumireProdus TipProdus 34) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD): . CantitateFacturata. DataCursei). OraSosire. OraSosire. NrKmParcursi. d) Produs = (CodProdus. DenumireProdus. NrFactura. b) Produs = (CodProdus. NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa. ANS: D Tren 33) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD): Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Produs = (CodProdus. DenumireProdus. PretVanzare). Destinatia. CantitateFacturata. PretVanzare). DataUltimeiReparatii. Destinatia) TrenCursa = (DataCursei). NrCursa. Destinatia) TrenCursa = (NrCursa. PretVanzare. NrFactura. DenumireProdus. OraPlecare. OraPlecare. Plecarea. DenumireProdus. TipProdus) FacturaVanzare = (Nrfactura. CodIdentificare. DataUltimeiReparatii. OraSosire. CodProdus). NrKmParcursi.

NumeClient. NumeClient. NrFactura) FacturaVanzare = (Nrfactura. TelefonClient) FacturaVanzare = (Nrfactura. NrFactura. NrFactura. TelefonClient. DataFactura. d) Client = (CodClient. Functiile unui SIAD sunt: CodProdus DenumireProdus TipProdus . AdresaClient. CodClient. TipProdus) FacturaVanzare = (NrFactura. CantitateFacturata. DataFactura. DataFactura. DataFactura) FacturaClient = (Nrfactura. TelefonClient). CodClient. TipProdus. AdresaClient. NrFactura. DenumireProdus. CodProdus) ProdusFacturat = (CantitateFacturata. TelefonClient). AdresaClient. PretVanzare) Client = (CodClient.Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Client = (CodClient. CantitateFacturata. DenumireProdus. PretVanzare). AdresaClient. DataFactura. CodClient). CodClient) ProdusFacturat = (CodProdus. CantitateFacturata. FacturaVânzare 1 ANS: D 35) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD): Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) FacturaVanzare = (NrFactura. TelefonClient) FacturaVanzare = (Nrfactura. DataFactura. TipProdus. PretVanzare). DataFactura. NumeClient. DataFactura. DataFactura. b) ProdusFacturat = (CodProdus. TelefonClient) c) Client = (CodClient. NumeClient. CantitateFacturata. b) FacturaVanzare = (Nrfactura. c) Produs = (CodProdus. NumeClient. DataFactura).NumeClient. e) Client = (CodClient. AdresaClient. ANS: C NrFactură DataFactură Produs MFCB_SIAD_CIG (28 intrebari) MULTIPLE CHOICE 1. NumeClient. e) FacturaVanzare = (NrFactura. NrFactura. PretVanzare) Client = (CodClient. CodClient). TelefonClient. d) ProdusFacturat = (CodProdus. CodClient). PretVanzare). DenumireProdus. CodClient. AdresaClient. AdresaClient.

gestiunea datelor. relatiile dintre acestea MIS pleaca de la relatiile interumane pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile dintre sistemele informatice MIS pleaca de la date si relatiile dintre acestea pe cand SIAD-ul porneste de la decident si de la decizie MIS pleaca de la relatiile dintre sistemele informatice pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile interumane MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile interumane ANS: C 4. b. gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele. corelatii structurale. cauzale sau functionale e. Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional Information) pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la: a. cauzale sau functionale b. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: disocieri. gestiunea datelor. cauzale sau functionale d. gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri b. gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele. analiza datelor presupune: a. gestiunea modelelor. c. d. e. gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului c.SIAD (DSS) consta in aceea ca: a. gestiunea intrarilor. gestiunea modelelor. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la date si b. gestiunea modelelor. a gasi relatii intre datele distribuite. e. corelatii structurale. cum ar fi: disocieri. d.a. Diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele informatice pentru asistarea deciziei . cunostinte ANS: E 2. cauzale sau functionale . gestiunea iesirilor. corelatii structurale. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri. gestiunea datelor. a gasi relatii intre datele tranzactionale cum ar fi: asocieri. cauzale sau functionale c. gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele. gestiunea datelor. cunostinte e. a gasi relatii intre datele centralizate cum ar fi: asocieri. corelatii structurale. cunostinte d. corelatii structurale. c. În SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor. informatie unidimensionala prin analiza partajata rapida informatie multidimensionala prin analiza partajata rapida informatie multidimensionala prin analiza partajata lenta informatie multidimensionala prin analiza nepartajata rapida informatie unidimensionala prin analiza partajata incetinita ANS: B 3. gestiunea iesirilor.

validarea. defalcarea (dicing) este operatia de: a. din cubul tridimensional. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. utilizatorii finali unor intrari pentru descrierea fizica si logica a surselor de date. În cubul OLAP. adica un plan b. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime.ANS: E 5. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata proiectiei unei dimensiuni pe o alta. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor selectarii prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional selectarii prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date proiectiei unei dimensiuni pe ea insasi ANS: A 7. c. din cubul tridimensional. utilizatorii finali unui set specializat de instrumente pentru descrierea aleatoare a surselor de date. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor selectare prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional selectare prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date proiectie a unei dimensiuni pe ea insasi ANS: B 6. Pentru ca un depozit de date sa poata fi procesat este necesara existenta: a. validarea. curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date. b. În cubul OLAP. validarea. d. curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date. e. e. utilizatorii finali unui set specializat de instrumente pentru descrierea formala a surselor de date. utilizatorii finali unui set specializat de instrumente pentru: descrierea fizica si logica a surselor de date. curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi scoase din depozitul de date. adica un plan b. validarea. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata proiectie a unei dimensiuni pe o alta. c. selectare prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni. unui set specializat de instrumente pentru descrierea literara a surselor de date. a depozitelor sau a magaziei de date in care acestea urmeaza sa fie incorporate. d. c. d. prin sectionare (slicing) se creeaza posibilitatea: a. selectarii prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni. validarea. curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date. curatirea . e.

functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date. care sunt examinate si sunt deja cunoscute. modelele. pe baza lor constituindu-se un model ANS: D 11. bazele de date. e. procesul de executie si integrare a modelelor ANS: A 10. utilizatorii finali ANS: C 8. modelele. procesul de executie si integrare a modelelor b. procesul de executie si integrare a modelelor d. modelele. pe baza lor constituindu-se un model b. care nu pot fi examinate din cauza complexitatii lor. dictionarul (catalogul) de modele). sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD). În cubul OLAP. date de conjunctura detalii date sintetice date elementare date complexe ANS: C 9. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la . pe baza lor constituindu-se un model c. care sunt examinate pe baza flerului analistilor. prin operatia drill-up se obtin: a. Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date: a. pe baza lor constituindu-se un model e. care sunt examinate si sunt cunoscute din relatarile expertilor. perioade anterioare (date istorice). Subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD are urmatoarele componente: a. metodele. care sunt presupuse si nu sunt cunoscute. bazele de date. pe baza lor constituindu-se un model d. procesul de creare si verificare a modelelor c. perioade diverse. perioade anterioare (date istorice). sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD). dictionarul (catalogul) de modele). creeaza statistici b. c. d. perioade anterioare (date istorice) si perioade viitoare (date prognozate). perioade viitoare (date viitoare). procesul de executie si integrare a modelelor e. b. sistemul de gestiune al bazelor de date. dictionarul (catalogul) de modele). Prin tehnologia Data Mining se prelucreaza date care se refera la: a. dictionarul (catalogul) de modele).si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date. sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD). sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD). dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor.

prin operatia drill-down se obtin: a. subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul) . creeaza statistici d. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp d. În cubul OLAP. b. d. dispun de un mecanism pentru analiza imediata a cunostintelor. dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor. creeaza statistici c. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date. b. o structura multidimensionala prin care se modeleaza o baza de date tranzactionala ANS: C 14. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati numai intr-un moment de timp definit de administrator e. o structura cu o singura dimensiune prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp c. nivelele unei dimensiuni formeaza: a. subsistemul de gestiune a programelor. dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor. baza pentru nivelele altei dimensiuni o baza de date un depozit de date ierarhia un raft de date ANS: D 15. Cubul OLAP este: a. d. c. sistemul de gestiune a datelor. e. o structura unidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp b. creeaza statistici ANS: B 12. Un sistem suport pentru SIAD (SSAD) prezinta in arhitectura sa urmatoarele subsisteme: a. e. c. subsistemul de gestiune a intrarilor. functioneaza pe baza segregarii cunostintelor si au ca functii accesul imediat la cunostinte. În tehnologia OLAP. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date.date. creeaza statistici e. date de conjunctura detalii date sintetice date elementare date complexe ANS: B 13. dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor.

procese decizionale. b. facilitati de integrare a datelor ANS: A 18. SGBD. subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul) d. d. subsistemul de gestiune a iesirilor. integrarea datelor SE. subsistemul de gestiune a relatiilor dintre utilizatori. c. În tehnologia OLAP. SIAD. dictionarul de date. SE. Care dintre etapele de mai jos nu sunt specifice tehnicilor de Data Mining? a) b) c) d) identificarea surselor de date colectarea si selectarea datelor pregatirea datelor definirea si construirea modelului e) f) g) h) integrarea modelului construirea sablonului intermediar procesarea cuvintelor evaluarea modelului . subsistemul de gestiune a cunostintelor. e. SIAD. fiecare dimensiune este definita in genere prin mai multe: a. SGBD. subsistemul de gestiune a modelelor. subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul) ANS: B 16. unitatile de masura pot constitui: a. In SIAD bazate pe date. dictionar de date catalogul bazei de date. criterii de dezagregare a datelor criterii de agregare a datelor criterii de distributie a datelor criterii de repartizare a datelor catre utilizatori criterii de definire contextuala a datelor ANS: B 19. ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul in care se utilizeaza sistemul: a. subsistemul de gestiune a cunostintelor. SE. c. datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar din afara ei. În tehnologia OLAP. b. e. subsistemul de gestiune a cunostintelor. c. subsistemul de gestiune a modelelor. linii coloane niveluri tabele matrici ANS: C 17. b. e. subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul) c.b. subsistemul de gestiune a soft-ului. subsistemul de gestiune a datelor. definitii de date dictionar de date. subsistemul de gestiune a datelor. subsistemul de gestiune a datelor. d. subsistemul de gestiune a bazelor de date e. d. subsistemul de gestiune a cunostintelor. facilitati de integrare a datelor SGBD.

pe cand cele din depozitele de date sunt organizate pe sectiuni deoarece ele sunt organizate in functie de subiectul de analiza sistemele tranzactionale sunt orientate pe subiecte cum ar fi de 2 in cazul sistemelor tranzactionale. a+b b+c d+e e+f f+g ANS: E 20. Office Automation Systems) ANS: B 21. iar datele continute de un depozit de date sunt specifice asistarii deciziilor. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creerii unor tehnologii speciale cum sunt: 1 2 3 a. b. Dar odata implementate ele functioneaza perioade lungi de timp fara modificari. e. OnLine Analytical Processing) Automatizarea lucrarilor de birou (OAS. OnLine Transation Processing) depozitarea unor volume enorme de 5 date istorice ale organizatiei (Data Warehousing) birotica 1+2+3 2+4 3+4+5 4+5 1+5 exploatarea depozitelor de date prin procesare analitica on-line (OLAP. sunt date centralizate sau derivate din date operationale. 5 performantele se refera la integritate. modificarile care intervin datorita adaptarii sistemului la schimbarile intervenite reiau anumite faze ale ciclului de viata. b. Diferentele dintre depozitul de date si baza de date sunt urmatoarele: 1 datele continute de un sistem de 4 prelucrare a tranzactiilor. . De aceea se observa ca datele gestionate pentru sisteme tranzactionale sunt privite ca un intreg. OLTP (OnLine Transaction Processing) sunt de tip operational. ceea ce obliga depozitul de date sa se adapteze din mers cerintelor. d. e. În SIAD cerintele sunt cunoscute doar partial in momentul proiectarii si realizarii lor. d. nu se modifica in timp si sunt destinate utilizatorilor finali bazele de date construite pentru sisteme tranzactionale sunt proiectate si realizate pe baza unor cerinte cunoscute si certe. c.a. exploatarea datelor prin procesarea 4 online a tranzactiilor (OLTP. c.

pe cand depozitele de date reflecta de obicei fluxul datelor din activitati curente a. e. c. astfel incat prelucrarea se face destul de rapid. clienti. c. d. datele necesare acestora sunt in volum mare. Mediul in care se construieste si se exploateaza un depozit de date contine urmatoarele elemente: 1 2 3 a. stocate dispersat ceea ce duce la o prelucrare mai lenta 1+2+3+4 2+3+5 3+4+5 1+2+4+5 1+2+3+4+5 exemplu: resurse. În procesele decizionale. Astfel si securitatea si siguranta in exploatare nu sunt supuse unor riscuri majore. d. fac parte: 1 abordarea conceptuala multidimensionala a datelor 4 accesibilitatea asigurata utilizatorului prin asistarea implicarii acestuia in modalitatile tehnice de furnizare a datelor complexitatea dimensionala a analizei ofera performante stabile 2 asigurarea unei transparente sporite 5 prin existenta unei arhitecturi deschise a sistemului . b. surse de date tranzactionale instrumente de proiectare-dezvoltare instrument de extractie si transformare a datelor 1+2+3+4 2+3+4+5+6 3+4+5+6 1+4+5+6 1+2+3+4+5+6 4 5 6 sistemul de gestiune al bazei de date instrumente de acces si analiza a datelor instrumente de administrare ANS: E 23. siguranta si timp de raspuns intrucat un numar mare de utilizatori introduc date in sistem. e. furnizori. in timp ce in cazul SIAD (deci a depozitelor de date) numarul de utilizatori finali (manageri) este foarte mic. ANS: A 22.3 confidentialitate. produse. Dintre cele 11 principii formulate de Ted Codd (1992) care stau la baza tehnologiei OLAP. b. procedurile de salvare si restaurare fiind mai putin utilizate decit in cazul sistemelor tranzactionale datele procesate in sistemele tranzactionale sunt in seturi relativ mici. introduse recent si compact.

ETL (Extraction. Data Mining. EDW (Enterprise Data Warehouse) 5) Metadatele (programe soft pentru date si reguli pentru organizarea rezumatelor de date. b. b. c.3 numar limitat de niveluri agregare si de dimensiuni 1+2+3+4+5 1+2+4+5+6 2+3+4+5+6 1+3+4+5+6 1+2+3+4+6 de 6 utilizarea arhitecturii client-server. perspectiva unidimensionala a datelor perspectiva multidimensionala a datelor capacitatea de calcul ponderat 1+3+6 2+4+5 3+4+6 1+2+3 1+2+3+4+5+6 4 5 6 capacitatea de calcul intensiv orientare in timp (time intelligence) orientare istorica ANS: B 25. e. inclusiv prin instrumente Web) 6) Instrumente de tip middleware. Tuban – 2007) sunt urmatoarele: 1) orientarea pe subiecte 2) integrarea 3) nonvolatilitatea . Procesul de depozitare a datelor (Data Warehousing) contine urmatoarele componente majore: 1) Sursele de date 2) Extragerea. d. d. e. e. Caracteristicile fundamentale ale depozitelor de date (Inmon – 2005. Transformation and Load) 3) Personalul de specialitate 4) Depozitul de date de tip intreprindere. b. ce asigura accesul la depozitul de date (OLAP. 1+2+3+4+5 1+2+4+5+6 1+2+4+6+7 2+3+4+5+6 2+4+5+6+7 ANS: B 26. d. Sunt usor de indexat si regasit. transformarea si incarcarea datelor din bazele de date operationale. c. unde server-ul are ca scop omogenizarea datelor a. c. ANS: B 24. Tehnologia OLAP se caracterizeaza prin: 1 2 3 a. instrumente soft de intocmire a rapoartelor si de vizualizare a datelor) 7) Instrumente (Tools) de manipulare a entitatilor pe rafturile depozitului a.

In principiu. b.Data Warehouses 5) bazele de date obiecturale 6) bazele de date in tehnologii avansate a. c. e. procesul Data Mining poate fi aplicat asupra oricarui tip de depozit de date. 1+2+3+4+5+6+7+8 2+3+4+5+6+7+8+9 1+2+3+5+6+7+8+9 1+3+4+5+6+7+8+9 ANS: C 27. precum si asupra fluxurilor de date („trecatoare”). c. d. b.4) volatilitatea 5) variabilitatea in timp (serii de timp) 6) includerea aplicatiilor bazate pe Web 7) utilizarea arhitecturii client/server 8) utilizarea structurilor de baze de date relationale sau de baze de date multidimensionale 9) folosirea metadatelor (date despre date) a. 1+2+3 2+3+4 3+4+5 1+3+5 2+3+5 ANS: E 28. Integrarea datelor intr-un depozit de date contine trei procese majore. 1+2+3+4+5 1+2+4+5+6 2+3+4+5+6 1+3+4+5+6 ANS: B . d. Dintre acestea cele mai uzuale sunt: 1) bazele de date relationale 2) bazele de date tranzactionale 3) bazele de date periodice 4) depozitele de date . b. d. c. Alegeti-le din urmatoarea enumerare: 1) securizarea datelor 2) accesul la date 3) realizarea federatiei de date 4) pregatirea speciala a personalului de specialitate 5)reflectarea oportuna in depozitul de date a modificarilor semnificative ale datelor provenite din sursele de date de tip intreprindere a.