Litera A

Armură arămie a asprului atrid Agamemnon, atîrnată asupra altarului antic, atrăgea așadar atenția armatorilor anatolieni, amici ai anticelor armate arhaice, așteptînd atenuarea ațîțărilor anarhice ale aprigului Ahile. Oaia aia e a ei, eu i-o iau. (Frază formată numai din vocale.) Tam tam-tam Hipopotam / S-a-ngrășat un kilogram / De la pîine cu salam / Tam Tam-tam cel dolofan / A spart cana și-un borcan. Acele fete au pus acele-n pernițe.

• •

Litera B
Berbecul Becu înșuruba becul.
• • • • • •

Balaban Bălăbănescu bîlbîiește bîlbîituri bîlbîite pe negîndite. Bunul bunel ne-mbunează cu bomboane bune. O babă bălană mănîncă o banană babană. Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia cînd s-a întors Bucurel bucuros de la București. Bucur și Bucura se bucura că Bucurel e bucuros în București. Boul breaz bîrlobreaz în vacile bîrlobrezene, cu greu a dezbîrlobrezit breazul boilor bîrlobrezeni! Bob breaz bîrlobreaz / Din boii bîrlobrezenilor / Nu e anevoie de a zice: / Bou breaz bîrlobreaz / Din boii bîrlobrezenior; / Ci e nevoie de a dezbîrlobrezi / Bou breaz bîrlobreaz / Din boii bîrlobrezenilor. Brad si Bard au văzut un leopard. O barză brează face zarvă pe-o varză. Bubulina, gospodina, macină pînă se termină făina! Bubulina, gospodina, nu-ți dă pace pînă nu face ce-ți place!/ Bubulina, gospodina, gătește pîn' se stinge lumina.

• • •

Litera C

Colo-n vale pe-un pietroi stă o codobatură și un codobăturoi, codobăturoiu codobăturește codobatura, codobatura nu poate codobături codobăturoiu... Un codobăturoi a putut sa codobăturească pe o codobăturiță, dar o codobăturiță nu a putut să codobăturească un codobăturoi. Un caricaturist a caricaturizat o caricatură. Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa. Un caricaturist a caricaturizat o caricatură. Poți tu să caricaturizezi caricatura caricaturizată de acel caricaturist? Cred c-ai spus c-ai doi cai. Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i

• • •

• •

Cînd am zis c-am zis c-om zice. Nici n-a zis și zici c-am zis. dar cărămidăreasa nu poate cărămidări pe cărămidar. pe hîrtii. nici n-am zis c-am zis c-om zice.cu copii și făclii. Pînă cînd a cărămidărit cărămidarul pe caramidăriță. Creață isteață. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • . Dă-mi un pic de pic să pic pe picătura de pe plic. ci coropișnițoiul coropișnițea pe coropișniță. Da’ dă zîs io tăt oi zîce. cînd oi zice. da tu zici c-am zis c-om zice. cînd oi zice chiar oi zice ca să zici c-am zis ce-oi zice. capu caprii crape-n șase! Capra noastră n-are lapte.gîndac. Arhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se dezarhiepisconstantinopolizeze. ca să zici c-am zis c-oi zice. Piatra crapă-n patru./ Crăpa-i-ar capu caprii-n cinci/ Cum a călcat capra-n clinci. Clinciul crapă-n cinci. Cînd oi zice tot oi zice. De ce-ai zis tu c-am zis eu c-a zis ăla nu știu ce? N-am zis ș-ai zis c-am zis. chiar oi zice . unde se descocostîrcăreau și alți cocostîrci nedescocostîrcăriți. ca să se descocostîrcărească de cocostîrcăria lui. Tot am zis și-am zis c-oi zice. Capra calcă piatra. scandează cu dicție fără interdicție fel de fel de poezii azurii . precum a crăpat clinciul-n cinci. da’ dă zîs io tăt n-am zîs. Cînd voi zice atunci să zică. dar de zis tot zice-oi. zîmbitoare și glumeață. nu e cuc. Cocostîrcărel s-a dus la cocostîrcărie să se descocostîrcărească de cocostîrcăroaica lui. pe capac un ac. Constantin Constantinevicescovici Cupa cu capacul lacătelor rococo cotcodăcea croncănind clocotitor.ca să zici c-am zis ce-oi zice. Capra neagră calca-n clinci. O coropișniță și-un coropișnițoi se coropișniteau la noi pe gunoi. îl hurduc. ca să știu c-am zîs c-oi zîce Nici n-a zis și zici c-am zis. îl apuc. Capra neagră calcă-n clinci. că tu zici c-am zis c-om zice. nu-i brotac. să nu zici c-am zis c-oi zice. c-am zis eu c-am zis că-i zice. mii și mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal. cum o calca-n patru crapa! Crapă capul caprii-n patru. a cărămidărit cărămidarița pe cărămidar la fel cum ar fi vrut cărămidarul să cărămidărească pe cărămidăriță. • • Pe cap un capac. Crăpa-i-ar capul caprei precum a crăpat piatra-n patru. crape capul caprei-n cinci. cum a crăpat piatra-n patru! Capra paște lîngă casă. Tăt am zîs c-am zîs c-oi zîce. Nu coropișnița coropișnițea pe coropișnițoi. crăpa-i-ar coarnele-n șapte! Cărămidarul cărămidărește pe cărămidăreasă. Cine a zis că am zis că-i zice? Eu n-am zis și nici n-oi zice. E tot drac. Cîntecul cîntat de cîntăreață încîntătoare încînta cîntărețul încîntat de cîntarea cîntăreței. Un cocostîrc s-a dus la descocostîrcărie. Capra neagră-n piatră calcă.

Ciubotarul are o ciubotărie unde ciubotărește ciubote și ciuboțele. face fasole fiartă fără foc. Fata-i fată pînă-i fată și cînd fată. Fata are flori pe prispă. fiindcă focul face fum. Ochii lui Chirică privesc chitara prin ochelari. Dacă Dacă nu era. Dacă Dacă nu era. fiindcă focul face fum. dă dragoste și duh de dărnicie. Litera D • Domnule director. Dragă Doamne. oare Oare se-nsura? Didon dîna. Cerce cei ce cer cercei. Parcă parcă se-neca. dit-on. Florica. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul poate ca să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierlița fuflendița fuflendi-fuflendăriță. doamna Dida Drăgan dorește două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drum. Dacă și cu Oare s-au dus să se-nsoare. („Se spune că Didon se ospăta din tîrtița unui curcan gras”) • • • • • • • • • Litera F • • • • Florin s-a dus la florărie să cumpere de la florăreasă flori pentru Florica. forofifo-fenderliță și fifoi fondofirloi. Domnitorul domnitorilor. fata fostului funcționar. dă-mi două dude dulci din dudul dumitale de dincolo de Dunăre! Dacă și cu Parcă se plimbau într-o barcă.• • • • • • • Ceea ce cerea celebrul Cicero celor cinci sute cincizeci și cinci de ciraci ai săi. fata are flori pe prispă. Cel ce știe că nu știe nimic știe mai mult decît cel ce nu știe că nu știe nimic. fata fată. dați-mi două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drumul dinspre Dudești. prisma are flori. Domnule dudar. Domnule Dudău. Croitorul croiește și coase rochii pentru croitoreasă. Fofiță fondofirliță. du dos d'un dodu dindon. O mierliță fuflendiță fuflendi-fuflendăriță nu poate să fuflendească fuflendi-fluflendăreasacă pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul. Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcă focul face fum. forofifo-fenderloi. Un căscat cu cască cască lîngă cascadă. Fata fierarului Fănică face fasole frecată fără foc. dă-mi două dude din dudul dumitale de dincolo de drum! Doisprezece cocostîrci pe casa lui Kogălniceanu. prispa are flori. Danilă îi dă lui Nilă dalta dată de Daniela ca să dăltuiască-n dale dalii dantelate. Domnul domnilor. de dumnezeire dornicilor doritori de daruri divine! Domnule Dudescu. de descoperire. Dumnezeul dumnezeilor. • • • • .

face fasole fiartă fără foc. • • Litera M • • Cîțiva melci-codobelci au fost la un meci. Ia ai! Ca să-l ai la fusai! Folosindu-l. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval. pre ăi din casă. / Se vede mijlocul! • • • • Litera H • • • Horia are-n harbuzărie harbuji. J • • Lîngă un gard gînsacul și gîsca gîgîie îngîndurați: ga-ga-ga. nici la mai! (în Aredeal: foale "stomac". Lumînările leliței Leonora legalizaseră rămurelele lalelelor liliachii. (Al. Doamna de Monsoreau) Fluture pe masă. dar mai tare vîjîie avionul vîjîietor. fiindcă focul face fum. fluture prin casă. Hangiul si hangița au un han cît un an! Litera L • Luni la lumina lumînării luminată de lună prin luminator i-a luminat o luminiță în lumina ochilor. mai "ficat") Cum s-a întîmplat că regelui îi fu frică de a-i fi frică și cum s-a întîmplat că lui Chicot îi fu frică de a nu-i fi fost frică. tot una-i. Fusu-i ici. Dumas. hrib fript. ga-ga-ga! Gîndindu-mă că te gîndești / Că mă gîndesc la tine. • • • • Literele G. Harbujii din harbuzăria lui Horia sînt hrănitori. Hrib fiert. Florica Firea. Eu mă joc în cojoc. Mormolocii momiți mimetic comemoraseră ramificațiile milimetrice înmagazinînd endometacinul lucidității memorialisticii înmărmurite numismatic. cînd te vei dezoriginaliza? Mă voi dezoriginaliza cînd cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza. fără rival. Dar. . fluturi pe toți p-ai noștri. egal și actual. hrib nefript. fiindcă focul face fum. / Gîndește-te că mă gîndesc / Că te gîndești la mine. fusu-n poală la lelea. Am o vîjîietoare care vîjîie ca un avion vîjîietor. fusu-i colea. fără fum. pal. fluture pe casă. Paragarafaramus. n-ai să ai bai nici la foale. Vîjîie tare vîjîietoarea. nici regele Paragarafaramus nu se va dezoriginaliza. fata fostului fochist Fănică Florea. hrib nefiert.• • Fata fostului funcționar francez fierbe fasolea fără foc. / Dar deodată aud: poc! / Mi s-a rupt cojocul. Geamgiii geamurilor geologic germinate cotonogeau cu triajele gergevelelor. cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza. real și natural.

În porumbar. D-na Smith: Doamnă Martin. pilalău cu pila lungă pilește pila pilii cu pila lungă pe Paradimetilaminoanzobenzensurfonic. Smith: Muștele mușcă mușcata! D-na Martin: Musca mușcă mușcata ta! D-na Smith: Mușca-ți-ar musca mușchiul! Dl. Martin: Muști mișcați! Dl. iar mai pestriț decît prepelița cea mai pestriță este prepelițoiul cel pestriț. E pestriță prepelița pestriță. pilalău cu pila lungă pilește pila pilii cu pila lungă pe Are-o plasă și nu-i pasă. Patzi-petzi-pitzi-potzi. Agățați-ai poamele calului de poalele podului. Pila-n pungă. nu mișca de unde muști! D-na Martin: Musca mișcă! D-na Smith: Mișcă musca! Dl. pila-n pungă. popa pupă poala mea. • • • • . Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică! Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali. Martin: Nu mișca de undeva! Dl. Preaplecat primesc poruncă Pili-aș cu pila lungă. mușcă musca mușcată. ci cu minte cumințește celui care minte. punga-n pilă. Pila-n pungă Pimpirel cu pila lungă ! • dunga pilii pînă cînd punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă. Puiul de găină se vindecă. Privind punga prea plinuță. dar mai pestriți sunt puii prepeliței pestrițe. muștele mustesc în mușchiul mușcat. Eu pup poala popii.• • Un băiat cu minte nu minte. punga-n pilă. • • Și-a pilit pila pe pungă Punga-n pilă. pînă cînd punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă. ești mușchiul mușcat! Dl. Pizmuind pe prințul pașă Pentru piatra perlă prinsă.” (Eugen Ionescu. “D-na Smith: Nu mușca de undeva! Dl. dar papucăreasa nu poate papucări papucii nepapucăriți ai papucarului care papucărește papuci nepapucăriți. punga-n pilă. Englezește fără profesor) Litera P • • • • • Pipotele priponite în panoplia paralelipipedelor pompau pipăind pampoanele laptopurilor. • • • • • dungă pilii. mușchiul mustește. O găină porumbacă Am o prepeliță pestriță cu paisprezece pui de prepeliță pestriți. Pimpirel cu pila lungă Pila-n pungă. Papucarul papucărește papucii nepapucăriți ai papucăresei. dacă ia as-piri-piri-pirină. porumbaca Tot porumbul a mîncat. Smith: Domnule Martin. Pitulicea pitică s-a pitulat. Martin: Domnule Smith. mustul mustește! D-na Martin: Doamnă Smith. E mai pestriță prepelița pestriță decît cei paisprezece pui de prepeliță pestriți. Smith: Nu mușca de unde miști. • • În porumbar s-a urcat.

Spre sfînta sa soră Suzana se suie / Spășită din suflet suspinu să-și spuie / Și-n susul sarcastic suspinu-și șoptește / Și-odată pe scara sucită se oprește. cinci pite lipite. n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară? Sisoie se suie seara sus să sară scara singur. rățușcă. Stella vreu si eu o stela. Dragomir) Un sas cu glas de bas cam gras și ras pe nas stă la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas. Știu că știi că știuca-i pește. a fost legat c-o sfoară și-acum sforăie de se omoară. originar de oriunde. roaga Stella un baiat. rămurică". două sape late. Rar morar fără mărar. șase pite lipite. patru pite lipite. Dar mai știu că știuca-i pește. dar mai știu că știuca-i știucă. Și că știuca se prăjește. O sapa lată. • • • • • Și-s sus și-n jos de casa sa. (C. zece pite lipite. șapte pite lipite. Cosașul Sașa cînd cosește. Știu că știu că știu că-i știucă și mai știu că știuca mușcă. morăriță și mai rar. trei pite lipite. Soră Sară. Un oarecare cărturar cronicar. cosește sașul și-n șosea. Stan sta-n castan. cît șase sași sașul cosește. Stanca sare punînd sare în sarmale. opt pite lipite. Șase sași în șase saci soseau pe șosea. • • • • • • • • Litera Ș • Știu că știi că știuca-i știucă. rămurică". face o înfiorătoare parafrazare. Rică anvățat să zică "rîu. O pită lipită. cosește sașul și-n șosea. nouă pite lipite. Și că știuca se mănîncă. rățușcă. Ella scrie-n sailt la Stella. două pite lipite. Și-n sus și-n jos de casa sa. Litera R • Rică nu știa să zică "rîu. Dar de cînd băiatu-nvață poezia despre rață. șase sași în șase saci în șase sate. Stanca sta-n castan ca Stan. Treier fără greier / Parcă ăsta-i treier? / Greier fără treier / Parcă asta-i greier? • • • • • Litera S • Un sforar a dat sfoară-n țară că i-au furat rufele de pe sfoară. a tras lumea pe sfoară.• • O albă pisică miroase sipică pentru insomnie. . șapte sape late ș-alte șapte sape late. Răsărita s-a trezit la răsăritul soarelui și i-a zis răsărita soarelui: "Știi că sora soarelui pe pămînt e floarea-soarelui?" Un rîs s-a luat la-ntrecere cu alt rîs care a rîs mai mult decît primul rîs. Stella se uita la stele.

deci vor fi șapte sași cu șapte saci. s-a dus să vadă ce i s-a întîmplat tîmplarului în tîmplărie și. -Spune-mi cine sosește pe șosea? . O întîmplare întîmplătoare s-a-ntîmplat din întîmplare. să treacă printr-o trecătoare neîntrecută pînă atunci decît de o trecătoare cam trecută.. • • • • • Eu l-aș certa dacă l-aș ști laș..• Și șase case Sașa-și știe.. Ursul ursește.. În trecut. găina cotcodăcește.Cum? pe șosea sosește un saș cu un sac și aici mai sunt șase sași cu șase saci. auzind de întîmplarea tîmplarului de la tîmplărie a venit și s-a lovit cu tîmpla de tîmplăria tîplarului cu întîmplarea.Pe șosea sosește un saș cu un sac și aici mai sunt șase sași cu șase saci. Șase sași cosași cosesc șase saci sășești. auzise de întîmplarea întîmplată tîmplarului.. toporul pocnește. Unui tîmplar i s-a-ntîmplat o întîmplare.. un trecător cu trecere. Cuiul lui Pepelea) Stă trîntit Tîndală-n tindă.Da. . O-ntîmplare-ntîmplatoare. din întîmplare. Pe tîmplariță. Alt tîmplar.Aha. Litera T • • Nu-i greu a zice titiridva tidva. Și-a tîmpit-o! • S-a'ntîmplat o'ntîmplare pe strada'ntîmplării: În tîmplăria unui tîmplar s-a întîmplat o întîmplare. da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei. Trîndav trîntorul se-ntinde. Alt tîmplar. (Victor Ion Popa.Ce șansă!… Sașa-și spuse sieși… • . neîntrecut. . Sașiul stă pe șasiu și șușotește. s-a oprit în treacăt. din întîmplare. creanga trosnește. . dacă pe șosea sosește un saș cu un sac și aici mai sunt șase sași cu șase saci. pe șosea sosește un saș cu un sac și aici mai sunt șase sași cu șase saci! . care. • • • • S-a-ntîmplat din întîmplare: Că tîmplarul a tîmplat.. Șase sute șaizeci și șase de sași în șase sute șaizeci și șase de saci. Dacă s-o întîmpla să se întîmple întîmplător vreo întîmplare și ne-am întîmpla de față la întîmplarea care s-o întîmpla să se întîmple. s-a lovit cu tîmpla de tîmpla tîmplarului și a tîmpit. Drept în cap a nimerit-o. o să zicem că s-a întîmplat o întîmplare întîmplătoare și din întîmplare nu s-a întîmplat să oprim ce era să se întîmple.. Triedru tridreptunghic. tîmplarul s-a lovit cu tîmpla de tîmpla tîmplăresii! • • • Litera Ț • Țînțarul soț însoți soața țîțîind sancționînd înțepînd nesățios.

fără să se scuze. Cinci fine meduze. vineri-de-vineri.• Un țap țintat în frunte țintește într-un țînțar. . Vîjîie tare vîjîietoarea. țînțarul îl înțeapă pe țap în ținta din frunte. Vînturai vara mălai. vie cine-o fi să vie. Litera V • • Prin Vulturi vîntul viu vuia. dar mai tare vîjîie avionul vîjîietor. Două autobuze lovite de-obuze au lumini difuze și defect la diuze. geometrii confuze. Vara. dar mai lesne-a dezbîrlobrezi bîrlobrezitura din boii bîrlobrezenilor Zece broaște-n baltă zac • Și adună apă-n sac. ca să se amuze. bîrlobreaz. N-am venit că am venit. (Titus Popovici Setea) Vărul meu Vasile pe nevrute s-a lovit c-un vas în frunte. Vinerea viitoare verișoara Veruța vine în vacanța de vară la Văleni la verișoara Viorica s-o vadă vinerea viitoare. roșii archebuze.(Alvaro Menendez Leal. și în visul visului visam că visam. • • • • • • • Litera Z • • • • • • • • • Cele șapte muze cu priviri de zuze scriu. vociferînd vehement validitatea vînării vulpilor vîrstnice. am venit că n-am venit. Am o vîjîietoare care vîjîie ca un avion vîjîietor. Dacă balta o să sece Să rămînă saci vreo zece. Într-o zi am visat că visam.. vînturunga punga lungă. Boul breaz. Scurte povestiri fantastice) Mama-i vie și-i în vie. versuri andaluze! Șase călăuze încearcă s-acuze cinci femei lehuze că ar fi farfuze. O barză brează face zarvă pe-o varză.. cu unghiuri obtuze și ipotenuze! Patru buburuze. bîzîie ursuze zburînd pe peluze! Trei babe mofluze fără dinți și buze trag turte pe spuze. venerabilul veteran vrîncean. Vartolomeu Velisarie-Vulturescu vinde vanitos vechi vindiacuri vătuite veroșilor vînători vasluieni. Una din ecluze la uși cu mezuze luptă cu taluze punîndu-și ventuze. lesne-a zice boul breaz.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful