P. 1
Gram a Tic A

Gram a Tic A

|Views: 79|Likes:
Published by Liliana Chiriac

More info:

Published by: Liliana Chiriac on Jul 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/15/2012

pdf

text

original

Sections

  • CUVÂNT ÎNAINTE
  • ABREVIERI
  • FIŞA NR. 1
  • FIŞA NR. 2
  • FIŞA NR. 3
  • FIŞA NR. 4
  • FIŞA NR. 5
  • FIŞA NR. 6
  • FIŞA NR. 7
  • FIŞA NR. 8
  • FIŞA NR. 9
  • FIŞA NR. 10
  • FIŞA NR. 11
  • FIŞA NR. 12
  • FIŞA NR. 13
  • FIŞA NR. 14
  • FIŞA NR. 15
  • FIŞA NR. 16
  • FIŞA NR. 17
  • FIŞA NR. 18
  • FIŞA NR. 19
  • FIŞA NR. 20
  • FIŞA NR. 21
  • FIŞA NR. 22
  • FIŞA NR. 23
  • FIŞA NR. 24
  • FIŞA NR. 25
  • FIŞA NR. 26
  • FIŞA NR. 27
  • FIŞA NR. 28
  • FIŞA NR. 29
  • FIŞA NR. 30
  • FIŞA NR. 1
  • FIŞA NR. 2
  • FIŞA NR. 4
  • FIŞA NR. 5
  • FIŞA NR. 6
  • FIŞA NR. 8
  • FIŞA NR. 10
  • FIŞA NR. 11
  • FIŞA NR. 15
  • FIŞA NR. 16
  • FIŞA NR. 19
  • FIŞA NR. 20
  • FIŞA NR. 26
  • FIŞA NR. 27
  • FIŞA NR. 28
  • BIBLIOGRAFIE

LIMBA ROMÂNĂ

( ORA DE GRAMATICĂ )

CUVÂNT ÎNAINTE Lucrarea de faţă s-a născut dintr-o experienţă didactică de peste 20 de ani, din dorinţa de a oferi celor interesaţi de limba română o serie de exerciţii de testare şi verificare a unor cunoştinţe din acest domeniu, ea se doreşte o sursă de informare pentru cititorul dornic de a cunoaşte şi de a pătrunde tainele limbii române. Culegerea noastră cuprinde o serie de exerciţii din fonetică, morfologie, sintaxă, lexic şi se adresează, în primul rând, absolvenţilor clasei a VIII-a, care se pregătesc pentru examenul de admitere în liceu, dar şi altor categorii de cititori, elevi din licee cu profil pedagogic şi filologic, viitori studenţi… Chiar dacă lucrarea noastră nu este o descriere teoretică a faptelor de limbă, avem convingerea că ea va reprezenta un mijloc de informare aprofundată şi sistematizată a cunoştinţelor de gramatică. Recomandăm cu căldură acest volum celor care doresc să-şi însuşească corect normele gramaticale şi exprimarea corectă în limba română, dorind să asimileze noi şi noi cunoştinţe. Sperăm că el va fi un sprijin pentru toţi cei care simt, scriu şi vorbesc limba română. La baza elaborării acestei lucrări au stat 30 dintre “Cugetările” lui Nicolae Iorga precum şi numeroase alte exemple “culese” din comunicarea orală şi scrisă, lucrarea fiind structurată în două părţi. În prima parte sunt cuprinse 30 de fişe de lucru (fiecare cu câte 15 subpuncte pentru rezolvare, care se constituie într-o gamă largă de exerciţii de analiză, de recunoaştere şi de creaţie), iar partea a doua a lucrării cuprinde rezolvarea fişelor. Mulţumim anticipat şi aşteptăm cu interes şi recunoştinţă alte sugestii şi observaţii pertinente din partea acelora care vor avea bunăvoinţa să le formuleze. Mulţumim Doamnei profesor universitar doctor Maria Vulişici Alexandrescu care a citit în manuscris cele 30 de fişe şi care a făcut utile şi competente observaţii.

Oradea Iunie 2002

Autorul

ABREVIERI abs. Ac. acc. act. adj. adv. afirmat. apoz. aprop. arh. art. ATR atr. atr. adj. atr. adv. atr. pron. atr. subst. atr. verb. card. c. ag. C Ag c.c.cumul. c.c.cz. CCumul. c. dir. CD c.c.de exc. CExc. c. ind. CI c.c.instr. CInstr - absolut - acuzativ - accentuat - accentuat - adjectiv - adverb - afirmativ - apoziţie - (de) apropiere - arhaism - articol, articulat - atributivă - atribut - atribut adjectival - atribut adverbial - atribut pronominal - atribut substantival - atribut verbal - cardinal - complement de agent - propoziţie sobordonată completivă de agent - complement circumstanţial cumulativ - complement circumstanţial de cauză - propoziţie subordonată circumstanţială cumulativă - complement direct - propoziţie subordonată completivă directă - complement circumstanţial de excepţie - propoziţie subordonată circumstanţială de excepţie - complement indirect - propoziţie subordonată completivă indirectă - complement circumstanţial instrumental - propoziţie subordonată circumstanţială instrumentală

CRel CSV c.conjuncţie . c.(de) depărtare .c.demonstrativ (adjectival) . c.c.contragere .timp CT CZ D defect. com. dem.complement circumstanţial de loc .c.c. .de rel.demonstrativ . c. adj.condiţional – optativ . -ă . c. conjug.c. opoz.complement circumstanţial de timp .complement circumstanţial de relaţie .conces. Csociat c.comparativ .complement circumstanţial concesiv .conjunctiv .c.complement circumstanţial consecutiv . sociat.propoziţie subordonată circumstanţială de relaţie .complement circumstanţial sociativ . COpoz. depărt.complement circumstanţial de mod .cond.consec. conj. dem.defectiv .propoziţie subordonată circumstanţială condiţională .conjugare .propoziţie subordonată circumstanţială de mod (modală) .complement circumstanţial opoziţional .propoziţie subordonată circumstanţială de cauză .Dicţionar explicativ al limbii române .c.propoziţie subordonată circumstanţială temporală .propoziţie subordonată circumstanţială sociativă . COND cond – opt.propoziţie subordonată circumstanţială concesivă . conjunct. contrag.propoziţie subordonată circumstanţială de loc . scop c.complement circumstanţial de scop .propoziţie subordonată circumstanţială consecutivă .c.dezvoltat.c.dativ .complement circumstanţial condiţional .c.propoziţie subordonată circumstanţială opoziţională .comun .mod CM CNS c. comp. DEX dezv.c.loc CL c.

înt. pron. imperf.locuţiune prepoziţională . imp.enclitic . G gen. conj. EPS enclit.identitate .element predicativ suplimentar .egalitate . f.întărire . F fem. expr. fig.locuţiune pronominală . loc. hot. egalit.indicativ .genitival – gerunziu .locuţiune substantivală .inferioritate .hotărât .imperfect . loc. ident.diat.locuţiune adverbială .distributiv . loc. prepoz.feminin .imperativ . ex. . adj. verb. int.invariabil . intranz. loc. inf.genitiv . ger. distrib. invar. adv. interj. ind. loc.interogativ .propoziţie subordonată circumstanţială finală (scop) . loc.diateză .exprimat .figurat .interjecţie .locuţiune conjuncţională . infer.locuţiune adjectivală .locuţiune verbală . loc.locuţiune .interjecţie .exemplu . loc.infinitiv .formă . subst.

predicativ . nehot. .neaccentuat .nominativ .pozitiv .multiplu .nume predicativ .ca perf. nereg. pos. polit.negativ . pred.masculin . m. nume pred.mai mulţi posesori . comp. m.pos.politeţe .ordinal . mult. m. N neacc. pred.nearticulat . ord. neart. nr.posesiv genitival . pos.numeral . nţ.predicat nominal .plural .nepersonal . pers.neutru .m.mai mult ca perfectul . nepers.mai multe obiecte posedate .număr . numer. pl. n. multiplcat.participiu .persoană (personal) .prefix .pasivă .posed.multiplicativ . PR PS pref. pas.pefect compus . genit. neg. part. poz. verb.nuanţă . pred.masc.neregulat . perf.predicativă suplimentară .nehotărât .posesiv .propoziţie subordonată predicativă .ob.predicat verbal . nomin.m.m.

regionalism . proven.reflexiv. p.tranzitiv .s. superl.prezent . prez. propoz.vocativ . subst. V var. viitor II . super. -ă .singular .perfect simplu .substantiv (substantival) . region.trecut . termin.verbal . . suf. verb.(de) superioritate .prepoziţie .pronume (pronominal) .viitor I.proclitic . trec.propoziţie subordonată subiectivă . II. I.propoziţie . viit.provenit .prepoz. proclit. rel. pron. SB sg.superlativ .variabil .sufix . reflex.terminaţie . tranz.relativ .

EXERCIŢII .

CNS(4). VIII. . Amico noli maledicere. predicatele nominale este capabil şi eşti dator din text. îndatorat. complement indirect. 5. 2. de care. CD(2). IV. XI. greşeală – greşală. II. Nu trebuie să-ţi spun de ce n-acept vre-o greşală dea lor de acum înainte! Fii atent şi numai fi distrat să na-i probleme întruna din zile. more. Construiţi trei complemente circumstanţiale de timp şi trei Corectaţi textul: cinci cuvinte cu diftongi descendenţi (alţii decât cei din text). PP. IX. Alcătuiţi o frază după schema: 1. în toate şi Găsiţi o locuţiune adjectivală pentru capabil şi alcătuiţi o scurtă propoziţie. XIII. VI. re probantur amicitiae. ore. Analizaţi morfo-sintactic pronumele fiecare. a creea – a crea. 4. XII. (subliniaţi sufixele si prefixele). XIV. faceţi schema frazei. inimă. X.FIŞA NR. 3. delimitaţi propoziţiile. V. rând cu sens propriu şi sens figurat. Subliniaţi formele corecte: mi-ar place – mi-ar plăcea. a învăţa. a munci Găsiţi antonimele cuvintelor: capabil. Marcaţi diftongii din text. Scrie-ţi-vă tema şi re transcrie-ţi-o şi tu ca să na-i nici-o problemă cu educatorii aceea.” I. VII. complemente circumstanţiale de scop exprimate prin verbe la infinitiv. ATR(1). XV. a recunoaşte. despre tine. III. Amore. daţi exemple de alte cinci cuvinte cu diftongi ascendenţi şi Formulaţi câte trei propoziţii în care cuvintele : icoană. Contrageţi ultima propoziţie din frază. Precizaţi sensurile următoarelor expresii: Altum silentium. aşează – aşază. Rescrieţi şi numerotaţi predicatele. nu face! – nu fă!. Daţi exemple de trei adjective care cer o prepoziţie şi sunt elemente regente pentru un Daţi exemple de trei substantive defective de gen şi număr. F(3). gură să fie folosite pe Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: carte. dar de aici nu urmează că tu eşti dator să te recunoşti în toate. 1 Se dă textul: “Fiecare îşi face despre tine icoana de care este capabil.

cerul s-a înorat – cerul s-a înnorat. perfect. Construiţi cinci propoziţii în care să aveţi: complement direct exprimat prin verb la infinitiv. . pasiv.FIŞA NR. predicativă. exceptând-o pe cea din text. Subliniaţi vocalele în hiat din text şi daţi exemple de alte cinci cuvinte care conţin Găsiţi sinonimele cuvintelor: a se căzni. a ţine. XI. XIII. Subliniaţi formele corecte: nu fi supărat – nu fii supărat. III. activ. completivă indirectă. a ieşi. Construiţi o frază în care verbul a fi să fie în acelaşi timp element regent pentru o Alcătuiţi propoziţii în care predicatul verbal să fie exprimat prin verbele predicative: a Dezvotaţi în propoziţii corespunzătoare a lăsa şi tău şi contrageţi propoziţiile 2 şi 4. a rămâne. II. Precizaţi trei valori morfo-sintactice ale lui o. tipuri de subordonate: subiectivă. complement direct exprimat prin pronumele relativ ce. V. fi. XII. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. pe când alţii se căznesc să se suie. X. complement circumstanţial de timp exprimat prin verb la infinitiv. propoziţie subordonată subiectivă şi pentru o propoziţie subordonată predicativă. VIII. Construiţi fraze în care conjuncţia subordonatoare de să introducă următoarele cinci vocale în hiat. complement indirect exprimat prin pronumele relativ care. Daţi exemple de cinci substantive formate prin derivare cu sufixe şi prefixe şi cinci Analizaţi verbele din textul de mai sus. VII. Corectaţi textul: De-aş fi fost eu însemi-însumi în locul lor v-aş fi creiat impresia că ei vă agreiază prea mult. completivă directă. Subliniaţi predicatele. cuvinte formate prin compunere. IX. a se sui. IV. atribut pronominal prepoziţional exprimat prin pronume personal cu prepoziţie . propriii mei ochi – proprii mei ochi.dragele mele prietene – dragile mele prietene. VI. dau surorii mele – dau sorei mele. atributivă. 2 Se dă textul: “A lăsa fiului tău o moştenire este ca şi cum l-ai ţinea pe umeri. perfect. Efortul continu v-i sa recomandat demult timp dar voi n-aţi luat aminte! Citi-tu-i-ai pe scriitori aceea care ne-au fost recomandaţi întruna din zile de profesorii noştrii.” I.

XIV. Precizaţi felul subordonatelor: E ciudat că a plecat; El e hotărât să înveţe mai mult; Dacă nu spune nimic înseamnă că e vinovat; Dacă te dojeneşte este pentru că ţine la tine; XV. Precizaţi sensurile următoarelor expresii: Amicus optima vitae possessio; Amicus Plato, sed magis amica veritas; Amor vincit omnia.

FIŞA NR. 3 Se dă textul: “Sunt oameni care linguşesc pe omul de merit când îl recunosc, fiindcă nu-l înţeleg”. I. II. III. găsite; IV. V. VI. text; VII. VIII. IX. X. Găsiţi trei conjuncţii (locuţiuni conjuncţionale) care în contextul de mai sus ar putea Arătaţi (în propoziţii) trei valori morfologice ale verbului a fi; Formulaţi enunţuri în care subiectul şi numele predicativ să fie exprimate, pe rând, Introduceţi într-o propoziţie un complement direct, un complement indirect şi un să înlocuiască conjuncţia fiindcă; Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: nul, nu-l, va, v-a, mai, m-ai; Analizaţi din text cuvintele: sunt, care, de merit, -l; Precizaţi alte trei funcţii sintactice ale pronumelui nehotărât care, în afara celei din Subliniaţi predicatele, delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei; Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor : a cunoaşte, a înţelege, om; Găsiţi antonimele cuvintelor: a linguşi, de merit şi alcătuiţi propoziţii cu antonimele

prin: substantiv, pronume personal, verb la supin; complement circumstanţial de mod şi transformaţi-le în propoziţii subordonate corespunzătoare; XI. Corectaţi textul:Mă întâlni, întruna din zile cu copii aceea a căror fapte ne-au c-am dat de gândit. Aduna-tu-s-au pe aleie toţi aceea pe care i-am anunţat eu însemi- însumi. Fi-ţi mai atenţi, iar tu nu m-ai fii distrat, ca-i s-o păţeşti când te-or întâlni ai noştrii. XII. Construiţi cinci propoziţii în care să existe : complement indirect exprimat prin verb la supin; complement circumstanţial de mod - locuţiune adverbială de mod; nume predicativ - substantiv în genitiv cu prepoz.; atribut adjectival – adjectiv relativ în nominativ; atribut adverbial – adverb; XIII. Precizaţi felul subordonatelor: În ciuda faptului că a învăţat, nu a reuşit; Greşeala lui este că nu ascultă de părinţi; Unde a ajuns, s-a simţit bine; Vorbea aşa de repede, că nu-l puteai urmări; Primeşte ce ţi-am dat; XIV. Precizaţi sensurile expresiilor: Anni curentis; Anno Domini; Anno aetatis suae; XV. Analizaţi cuvintele subliniate din exemplele de mai jos: Faţa-i roşie îl trădează; Nu se ştie nimic despre aceia; Poezia poate fi uşor memorată.

FIŞA NR. 4 Se dă textul: “Sunt mulţi oameni care, alergând după o trăsură, îşi închipuie că fac drumul mai uşor”. I. frazei; II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. Alcătuiţi propoziţii cu omonimele cuvintelor: care, ar, lin; Scrieţi trei cuvinte formate cu ajutorul sufixului –ieră şi trei Găsiţi trei cuvinte care pot forma fiecare: un cuvânt derivat, un Analizaţi predicatele din textul de mai sus; Folosiţi în enunţuri diferite adjective de întărire potrivite pe lângă Construiţi propoziţii în care uşor să fie adjectiv şi adverb; lung să Construiţi regente potrivite, astfel încât subordonata: să citeşti să Construiţi câte un complement circumstanţial de timp, de mod, de Dezvoltaţi în propoziţii subordonate circumstanţiale de timp, de Corectaţi textul: Subliniaţi predicatele, delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema

neologisme terminate în –iza; cuvânt compus şi un cuvânt cu altă valoare gramaticală;

pronume persoanale de persoana I singular şi plural, masculin şi feminin; fie adjectiv, locuţiune adverbială şi locuţiune propoziţională; fie pe rând: SB, PR, ATR, CD, CI; scop exprimate prin verbe la modul infinitiv; cauză şi condiţională gerunziul alergând; De-l ve-i găsii pe educatorul acela dă-ii lui în grijă pe chiulangii aceea. Întru cât orce moment pierdut îţi crează neplăceri, nu le m-ai fă nicio concesie. I-aţi acele studii, ne uitând vreo clipă să te pregăteşti întruna ca să a-i rezultate bune. XII. Construiţi câte un exemplu pentru fiecare dintre cerinţele următoare: nume predicativ exprimat prin adverbul relativ cum; atribut pronominal genitival exprimat prin pronumele relativ care; predicat verbal exprimat prin locuţiune verbală la timpul viitor II, diateza pasivă; complement circumstanţial de timp exprimat prin substantiv în cazul genitiv cu prepoziţie; complement circumstanţial de cauză exprimat prin pronumele relativ care; XIII. Subliniaţi forma corectă din următoarele perechi alternative: îi

Cum deschizi uşa. s-a înnorat – s-a înorat devreme. cărţi a – ale elevilor. a ansambla – a asambla. De vreme ce nu m-ai sunat. n-am mai plecat. Se vorbeşte că nu va participa. est. Precizaţi sensurile expresiilor: Ante tempus. Felul subordonatelor: Nefiind vremea cum ne-am aşteptat. Aperto libro. nu te-am mai aşteptat. pătrunde frigul. Se sfiieşte să recunoască.place înnotul – îi place înotul. Apertum . XV. cărţi a patru copii – cărţi ale patru copii. XIV.

Construiţi: atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în Dativ. trecător. ajunge ridicol. complement circumstanţial de mod exprimat prin pronume relativ în Dativ. CZ(3). 5 Se dă textul: “Cine râde de toată lumea ajunge de la sine ridicol când găseşte unul de care nu mai poate râde”. Pare că şi tu (însuţi. asamblu – ansamblu cuvinte). În ciuda învăţat. situaţie. X. V. SB(2). adj. a tipări cuvintelor : corigibil. apoi ca pronume. Corectaţi textul : Ne mai putând să aştepte sa dus la plimbare. PP 3.) şi Construiţi propoziţii în care: sine să fie folosit ca substantiv. Alcătuiţi trei propoziţii în care cuvântul arde să aibă sens figurat. XIII. 4. coperţi – coperte. Precizaţi felul subordonatelor: Nu se ştie cine va câştiga.înseţi) le-ai spus să numai fie supăraţi c-or trece toate cu bine. XI. Daţi exemple de cuvinte care să aibă accent pe ultima silabă (două Subliniaţi predicatele. deşi să fie adjectiv şi conjuncţie. sforţare. primăvara să fie adverb şi substantiv. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema delicvent– delincvent. întâmplător. cu un adjectiv (loc. CD(4). VIII. Alcătuiţi o frază după schema: 1. . pe a patra silabă (două cuvinte). 6. complement indirect exprimat prin pronume interogativ în genitiv. VI. IV. râde. VII. XII. subordonată atributivă introdusă prin adverbul relativ unde. cu o locuţiune verbală din familia lexicală a cuvântului a râde. coli – coale. I. II. subordonată temporală introdusă prin adverbul relativ cum. Indicaţi variantele corecte ale cuvintelor: ridicol – ridicul. iar Analizaţi din text: cine. 5. PR(2). 2.FIŞA NR. pe penultima silabă (trei cuvinte). Găsiţi sinonimele neologice ale cuvintelor : culme. detracta şi alcătuiţi propoziţii cu ele. pe antepenultima silabă (trei cuvinte). Toţi îl agreiază fiincă sa decis să nu m-ai absenteze. Folosind un dicţionar al limbii române explicaţi sensurile Construiţi propoziţii cu un substantiv. Va spus întruna din zile că lămuri-va şi pe aceea să-l însoţească. III. IX. T(5). frazei. fervoare. toată. molipsitor. unul. a alcătui. vârf.

longa. Precizaţi sensurile expresiilor: Argumentum ab invidia. aeropoarte – aeroporturi. vita brevis. S-a adresat cui nu-i putea oferi informaţii. am venit la tine. acolade – acolăzi. Părerea lor era că el greşise. XIV. Ars amandi. soseam şi eu. XV. Ars Subliniaţi formele corecte de plural: abţibilde – abţibilduri. aerodroame – aerodromuri. Să fi aflat despre concurs.faptului că m-ai avertizat. . aerogare – aerogări.

V. vreodată. trei adjective invariabile şi Alcătuiţi trei propoziţii în care să aveţi predicate nominale cu verbe copulative Construiţi fraze în care conjuncţia să să introducă subordonate diferite (subiectivă. 6 Se dă textul: “Nu întrerupe niciodată vorba celui care se bucură şi nu lăsa să se reverse niciodată durerea celui întristat”. IX. întristat. finală. atributivă. II. Transcrieţi corect textul: Fi bun. Completaţi următoarele clişee frazeologice: Verba volant…. a lăsa. predicativă. altă dată. VI. el înoată-înnoată. diferite. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. atribut verbal la infinitiv.FIŞA NR. concesivă). atribut pronominal genitival – relativul care. I. Că ai greşit. forma negativă. vreo dată. elevii aceea-elevii aceia. Construiţi: complement direct exprimat prin verb la gerunziu. X. a se bucura. numai fi rău. Non multa. Ceea ce nu recunoştea era că a greşit ieri. nici o dată. Felul subordonatelor: Părerea lui este că a greşit. Părerea că a greşit nu este a mea. Ajuns acasă. Mă sfii să le spun totul când văzui că nu-s integrii cum trebuie să fie toţi arbitrii aceia. VIII. Creiază-ţi o idee despre proprii tăi amici a căror fapte nu le agreiem. ca-i s-o păţeşti. . atribut substantival prepoziţional în dativ. XII. XIV. XI. XIII. Magna …. Găsiţi dubletele sinonimice ale cuvintelor: a întrerupe. şi-a dat seama că greşise. Formulaţi enunţuri cu omofonele: niciodată. pronumelui reflexiv în cazurile dativ şi acuzativ. ştiam noi. Subliniaţi predicatele. la diateza pasivă şi reflexivă. Folosiţi într-o propoziţie forma accentuată corespunzătoare a lui se şi arătaţi formele Daţi exemple de trei adjective fără grade de comparaţie. trei adjective variabile cu o terminaţie. XV. Analizaţi substantivele şi pronumele din text. IV. formele accentuate şi neaccentuate. altădată. atribut adjectival – relativul ce în nominativ. să fii disciplinat-să fi disciplinat. VII. III. fii silitor!-fi silitor!. Subliniaţi cuvintele formate prin derivare şi compunere din text. Subliniaţi formele corecte: noi creem-creăm. Puneţi următoarele verbe (din text): a întrerupe.….

VI. XI. ca să. complement direct – pronume relativ compus. numai de cât. a iubi. Construiţi o propoziţie după schema: subiect (exprimat prin substantiv) + atribut (exprimat prin verb la modul participiu) + complement de agent (exprimat prin substantiv) + predicat verbal (exprimat prin locuţiune verbală al cărei verb se află la timpul mai mult ca perfectul. Alcătuiţi enunţuri cu omofonele: casă. Se spune că ţi-este dor de el. alcătuiţi propoziţii cu derivatele formate. S-a plictisit să te tot caute. te-aş fi căutat. l-a supărat. caută să-l vezi cum iubeşte.complement condiţional – verb la gerunziu. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul om să îndeplinească următoarele funcţii sintactice: subiect. Analizaţi subordonatele din frazele de mai jos: Plecarea ei grăbită de unde o întâlnise. Rescrieţi corect textul: V-a-ţi convins că no s-aştept pân s-o-nopta’ ca să-i re întâlnesc pe aceea. Realizaţi derivate adjectivale şi substantivale de la radicalul verbelor a judeca. împărţiţi textul în propoziţii şi alcătuiţi schema frazei. III. vidi. Contrageţi propoziţiile subordonate din textul dat. V. În ziua acea n-a apărut nici un nor pe cer. Veni. XIV. I. diateza activă) + complement direct (exprimat prin substantiv) + atribut (pronume demonstrativ de depărtare). IV. numaidecât. II. limbii române. V-am văzut cum v-aţi pregătit. pasiv. nume predicativ. Să fi avut timp. i-am asigurat eu pe colegii noştrii. oarecare. pasiv. IX. XIII. 7 Se dă textul: “Ca să judeci omul. Construiţi: atribut verbal la infinitiv. VIII. atribut apoziţional. VII. Aflaţi predicatele. XII. oare care.Niciun admirator nar putea renunţa. predicativă cerută de verb la supin.FIŞA NR. Audiatur et altera pars. Construiţi enunţuri în care cuvântul om să facă parte din trei locuţiuni (expresii). Găsiţi sinonime şi antonime pentru trei cuvinte din text. iar ei sau adunat în acelaş loc de vreme. perfect. subiectivă cerută de verb la infinitiv. vici. Indicaţi cel puţin cinci cuvinte din text care fac parte din vocabularul fundamental al Ce sens au expresiile: Errare humanum est. Nu poţi greşi”. X. . Analizaţi predicatele din text.

XV. . morituri te salutant!. Precizaţi sensurile expresiilor: Ave!. Caesar. Ave. Bene merenti.

suflet. nu ştiu unde am pus stiloul pe care mi l-ai împrumutat ieri să scriu tema. VII Aflaţi predicatele. de dânsul. Carpe diem!. Felul subordonatelor: Ai carte. Construiţi: atribut adjectival exprimat prin numeral cardinal cu valoare adjectivală în Genitiv. El pretinde…n-a greşit. predicative. XI. II. prin exemple. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. fi amabil şi adresează-i-te în numele a lor nostri şi-a lor voştrii. V. IV. IX. a ajunge să fie pe rând copulative. nume predicativ exprimat prin pronume posesiv în Acuzativ. a rămâne. tristeţe. impersonale. 8 Se dă textul: “Cel mai trist lucru în dragoste este că uneori sufletul ţi-l ia cine n-are nevoie de dânsul” I. Causa finalis. s-ar. trebuie să-i asculţi sfatul. Ne-am adresat continuu aceleeaşi autorităţi ai cărei membrii ne-au agreiat şi ne agrează continu. XII. De la cuvintele dragoste. N-am venit…nu m-ai invitat. complement circumstanţial de timp exprimat prin adjectiv cu prepoziţie. Vrei nu vrei. perfect. VI. la indicativ. Introduceţi în diferite enunţuri forme ale verbului a lua. Puneţi în locul punctelor că sau căci: Au dovada…a greşit. diateza pasivă. -l. este. XIII. Întâmpla-tu-s-au de atunci multe şi auzi că zurbagii aceea nu ne m-ai creiază probleme. realizaţi derivate adjectivale şi verbale. Nu Construiţi fraze în care verbele: a fi.FIŞA NR. III. perfect. X. uneori. De cum mi-i vedea pe mine acolo. Găsiţi cinci expresii şi locuţiuni în care să apară cuvântul lucru.complement circumstanţial de loc exprimat prin pronume nehotărât în cazul Genitiv cu prepoziţie. diateza activă. XIV. . sar. cor. Corectaţi textul: vezi…a greşit?. Analizaţi următoarele cuvinte din text: cel mai trist. modalităţi expresive de realizare a superlativului. Oricât m-aş strădui. la condiţional-optativ. complement circumstanţial de cauză exprimat prin adjectiv cu prepoziţie. Precizaţi sensurile expresiilor: Carmen saeculare. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: mai. N-am plecat…ploua. VIII. m-ai. diateza activă. Exemplificaţi alte trei funcţii sintactice ale pronumelui cine (în afara celei din text). mai mult ca perfectul. ai parte. c-or. la conjunctiv. Indicaţi.

greşeală – greşală. Subliniaţi formele corecte: apărea. ortodox – ortodocs. atrium – atriu. apropo apare – – apropos.XV. .

VI. XV. Este foarte bucuroasă. XI. n-or. merituos. mi-e.” I. -a.FIŞA NR. sufixele –iş. IV. temporală. VII. a luat notă mică. Causa latet. lincşii. perfect. Construiţi cinci fraze în care să aveţi următoarele tipuri de subordonate: cauzală. III. subliniat. Formulaţi enunţuri cu ortogramele: nul. Analizaţi următoarele cuvinte: să fii mândru. bun. concesivă. sublimare. atribut substantival în dativ cu prepoziţie. V. modală. ajungând ce-a visat. 9 Se dă textul: “ Să fii mândru de ceva înseamnă să recunoşti că nu-l meriţi. inerent. II. a cunoaşte. veşnic. Felul subordonatelor: Toate câte s-au prognozat s-au realizat. consecutivă. Subliniaţi predicatele. XII. dă-i lui în primire pe năzdrăvanii aceia. Folosiţi verbul a cunoaşte la cele patru moduri nepersonale şi arătaţi funcţiile Alcătuiţi propoziţii în care să aveţi trei verbe cu sufixele: -i. -iza şi trei adverbe cu Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: mândru. Corectaţi textul: mândru. de cât noi. nor. per se. asemenea. Unde nu a învăţat la română. nu-l. arctic. E greu de spus încotro au luat-o. Construiţi: nume predicativ – pronume demonstrativ de identitate în genitiv. Causa . Subliniaţi din lista următoarelor adjective pe cele care nu au grad de comparaţie: Construiţi o frază în care verbul a însemna să fie în acelaşi timp element regent pentru Avem în text SB? Dar CD? Care sunt acestea?. atribut pronominal – pronume personal în acuzativ cu prepoziţie. VIII. -îş. rotund. inegalitate. Mama că e mamă şi tot te ceartă. Nu-i nici-o nădejde c-am putea săi învingem pe redutabili noştrii inamicii. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: excepţional. -eşte. nu meriţi. împărţiţi în propoziţii textul şi alcătuiţi schema frazei. Precizaţi sensurile expresiilor: Cave canem!. atribut verbal – verb la supin. sintactice în aceste situaţii. conjuncţie. sensibil. IX. mie. punctuaţie. atribut adjectival – adjectiv relativ în acuzativ. XIII. poate că el îi agreiază alt fel. somptuos. principal. X. merit. Întâmpinatu-i-am pe aleie pe toţi aceea pe care i-am înştinţat. de ceva. De li-i vedea pe el acolo. viu. XIV. o subiectivă şi pentru o predicativă ( alta în afara celei din textul de mai sus).

III. XIII. împrejurare. complement direct. Aflaţi predicatele.FIŞA NR. odăiţă. Numai fii nepăsător casă nu fi păgubit! XV. VIII.Am aflat unde. Găsiţi sinonimele neologice ale cuvintelor: a cere. precizaţi alte 5 substantive care au forme numai de plural. complement indirect. Rescrieţi corect textul: Duce-ţi-vă şii informaţi că arbitri aceea sunt mai puţin asprii. XI. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: ale. subiect. Dezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare a cere. X. deasupra. VII. Spunându-i-se să vină repede. şi apoi Analizaţi sintactic şi morfologic toate substantivele din text. pământului. ai. l-a. la. societate. a le. V. josnic. josnicie. contrageţi ultimele două propoziţii subordonate. lexicală a cuvântului a zbura. a-i. Scrieţi pluralul următoarelor substantive: erou. precizaţi felul lor. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul erou să îndeplinească funcţiile sintactice de zburătoare. Cunoscut fiind faptul că el întârzia. XIV. Constuiţi propoziţii în care să aveţi un substantiv şi o locuţiune verbală din familia Există în text CI? Dar PR? Care sunt?. împrejurare. atribut substantival prepoziţional. context. complement . Construiţi enunţuri în care să aveţi: nume predicativ exprimat prin adjectiv participial. subliniat. Despărţiţi în silabe cuvintele: cerere. IV. Precizaţi în propoziţii trei valori morfologice ale lui a . XII. IX. II. complement de agent. societate. când şi cum se va desfăşura examenul. vultur. Fii atent să nu mai greşeşti. împrejurare. a alergat într-un suflet. decăzută. 10 Se dă textul : “A cere cuiva să fie erou în împrejurările josnice ale unei societăţi decăzute este ca şi cum a-i cere unui vultur închis într-o odăiţă să zboare la o mie de metri deasupra pământului. atribut adjectival exprimat prin adjectiv demonstrativ de identitate în cazul genitiv. VI. Arătaţi felul subordonatelor: Fără îndoială că examenul va fi greu. delimitaţi propoziţiile. E o problemă aceia a cărei aspecte nu le-au ştiut proprii ei susţinători. Construiţi enunţuri în care să aveţi cinci prepoziţii (locuţiuni prepoziţionale) care cer cazul genitiv (cu excepţia celei din text). nu l-am mai aşteptat.” I. josnice. atribut pronominal exprimat prin pronume fără prepoziţie în cazul dativ.

complement circumstanţial de loc exprimat prin pronume nehotărât în cazul genitiv. .indirect exprimat prin pronume relativ în cazul acuzativ.

b) 2. balustrade – balustrăzi. aşază-aşează. Daţi exemple de 3 locuţiuni (expresii) verbale în care să aveţi verbul a râde. Ecce homo!. pe care nu-i m-ai agreem de loc. nu demult timp. nu le. complement circumstanţial de mod -substantiv în acuzativ. VI. Dacă vrea să mă pedepsească înseamnă că nu-i era indiferent că eu preferam să vorbesc cu altcineva. cine nu. ci de acelea pe care nu le-ai făcut niciodată. Găsiţi sinonime şi omonime pentru trei cuvinte din text. V. totodată. Editio princeps. Alcătuiţi propoziţii cu omofonele: întruna. delicvent- delincvent. IV. XIV. nu m-ai fii naiv cai noştrii teor agreia de-acum. XIII. Aflaţi predicatele. II. baraje – barajuri. VII. VIII. complement indirect în acuzativ cu prepoziţie subordonat unui adjectiv – pronume nehotărât. Despărţiţi în silabe: analfabet. atribut adjectival . tot o dată. retranspunere. exmatriculat. coajă-coaje. Precizaţi felul subordonatelor: Cine are bani. Va-ţi convins că no s-aştept pân so-nopta casă-i revăd pe aceea. III. Corectaţi textul: Mar mira săi găsesec la ora aceia în acelaş loc pe care mi la-i indicat tu (însuţi-înseţi). Alcătuiţi o frază după schema: PP – SB – Atr – CZ – CSV – T. deşi ai fi avut prilej să le faci”. X. inexact. numerotaţi propoziţiile. biruinţe . nu de greşelile pe care nu le faci.relativul care în acuzativ. jertfă. c) 3. stă şi se uită. Dorinţa lui este să….FIŞA NR. atlet. Subliniaţi formele corecte de plural: baloate – baloturi.biruinţi. XII Construiţi: nume predicativ exprimat prin pronume posesiv în acuzativ. mătuşă-mătuşe. A alergat atât că…. Daţi exemple de cinci cuvinte cu scriere identică. bea şi mănâncă. Câte articole sunt în text: a) 1. Ce sensuri au expresiile: Errare humanum est. Nu-mi pasă de rămâne cum este şi cum a fost. Ideea că…nu este departe de adevăr. Fi încrezător. 11 Se dă textul: “Să râzi. atribut verbal la supin. inefabil. IX. I. dar cu accent (pronunţare) diferită. nule. Pe lângă cele cinci regente date puneţi cinci subordonate corespunzătoare: Este uşor să…. într-una. somptuos. balsame – inerent. Indicaţi formele corecte ale cuvintelor: greşeală-greşală. balsamuri. Mama că…şi tot te ceartă. . alcătuiţi schema frazei. XV. XI. anacronic.

nu pot să-ţi răspund la întrebarea dacă şi unde am mai auzit de problema aceea. mi-a răspuns că n-a citit prea mult . culoar . Identificaţi diftongii şi vocalele în hiat. XII. a se complace . La întrebarea mea dacă şi cum a pregătit examenul. fiecare (altele Dezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare: aşa.relativul care în dativ. încât fiecare cititor să poată crede că le-ai scris pentru el”.a credea. acvilă – acvilă. Subliniaţi cuvintele accentuate corect: abil – abil. oferindu-ne ast fel un spectacol dea dreptul grozav.nume predicativ în nominativ. Predicativă introdusă prin care . poţi. VII. Sine ira…. X. fi m-ai atent de-acum înainte casă opţii rezultatele ce-ţi oferă garanţia sucesului. ia-i fi văzut cum ştiusă se pregătească. VIII. Precizaţi felul subordonatelor: Singura lui vină este că nu poate să vină oricând Numerotaţi predicatele. V. Completaţi următoarele clişee frazeologice: Non multa…. doreşte. Completivă directă introdusă prin cum . stabiliţi prooziţiile. creer . Complement indirect .creier. întrucât nu tot ce vrei. Precizaţi formele corecte: a crede . Găsiţi câte un sinonim şi un antonim pentru trei cuvinte din frază. IX.a plăcea.a se Formulaţi propoziţii în care cuvintele: a scrie şi carte să fie folosite pe rând cu sens Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: încât. cititor. 12 Se dă textul: “Scrie-ţi cărţile aşa. în cât. propriu şi cu sens figurat.FIŞA NR. . II.culuar. Oricât mi-aş frământa mintea. XIII. XI.Corectaţi textul: Vorbi-i într-una cu unii dintre ei întru-cât auzii căi supără pe educatorii aceea. adio – adio. XV.complement indirect în dativ. est…. decât. acolo – acolo. III. Construiţi: Complement de agent exprimat prin pronume interogativ.complement circumstanţial de mod. XIV. decât cele din text). Fiind că na-i citit destul. de cât. Dea-i fii venit. Subordonată atributivă introdusă prin cine . a place . Repetitio complăcea. Analizaţi din text toate cuvintele în nominativ şi acuzativ. VI. ai. faceţi schema. I. crede. a-i. Precizaţi câte o altă valoare morfo-sintactică pentru cuvintele: aşa. IV. Explicaţi folosirea virgulei în frază. academie – academie.

Găsiţi în scurte enunţuri două funcţii sintactice ale cuvintelor: om. 13 Se dă textul: “Bogatul este adesea un om care n-a muncit şi totdeauna omul care n-a ştiut să cheltuiască”. IX. A numărat până la optsprezece-optusprezece-optîşpe. VI. delincvent. Doctor universalis. Găsiţi sinonimele neologice ale cuvintelor: originalitate. urmaş. numerotaţi propoziţiile. Aflaţi predicatele. adjectivale şi (altele decât cele din text). a conveni de De la cuvintele: om. dezvoltaţi în propoziţii corespunzătoare: bogatul şi Câte complementele circumstanţiale de timp sunt în text? Construiţi trei propoziţii Construiţi opt propoziţii subordonate diferite introduse prin că. Vehicolul-vehiculul s-a defectat. Despărţiţi în silabe cuvintele: brancardier. fie. comun acord. Se înşealăînşală crezând că-l voi ajuta. iar. arctic. V. XII. a alcătui. XV. b) iar. a munci Cum se numesc următoarele construcţii şi de ce: notorietate publică. a spune. Contrageţi propoziţiile 4 şi 5. I. XIV. cale. cu complemente circumstanţiale de timp exprimate şi prin alte părţi de vorbire ( precizaţi-le). Sunt conjuncţii coordonatoare adversative cuvintele din seria: a) dar. calitate. VII. deci. totdeauna. material. Do ut des. infracţiune. IV. dar. lucru. rafinament. totdeauna. Analizaţi din text cuvintele: este un om. a creşte din ce în ce mai mult. acreditare. Precizaţi sensurile următoarelor expresii: Doctor honoris causa. eminent. VIII. ci. faceţi schema. declaraţie. Găsiţi paronimele cuvintelor următoare şi alcătuiţi propoziţii cu ele: a proveni. a ratifica. n-a muncit. adverbe antonime.FIŞA NR. verbale. bogat realizaţi câte două derivate substantivale. atlas. X. Daţi exemple de câte trei substantive. c) însă. II. adjective. bănuială. celibatar. a însemna. XI. Ileana însăşi-însuşi m-a sunat. XIII. jertfă. şi. Subliniaţi formele corecte: I-am transmis multe complimente-complemente. să cheltuiască. ori. . III. bogat.

expoziţie. dar am oferit-o colegului meu. Iată că vine şi el. Găsiţi câte un sinonim neologic pentru cuvintele: amănunţit. II. ca să-mi iau cartea de citire. XI. plan.FIŞA NR. Subliniaţi formele corecte: batjocură – badjocură. altius…. prez. Am primit în dar o carte. excomunica. Precizaţi felul subordonatelor: Mi se pare că nu eşti de pe aici. excepţional. complement circumstanţial de cauză – verb la gerunziu. Completaţi următoarele clişee frazeologice: Cave…. puternic. Sunt bucuros că m-ai sunat. delimitaţi propoziţiile. diateză pasivă.. atribut verbal la gerunziu. Analizaţi cuvintele: nu este. Construiţi: atribut pronominal în dativ cu prepoziţie. V. besmetic – bezmetic. exotic. I. b) ind. s-a. Nu am aflat de vii sau nu. v-a. Scrieţi cinci cuvinte derivate cu sufixul –ar şi alte cinci cuvinte în care –ar să nu se comporte ca sufix lexical. Alcătuiţi scurte propoziţii cu enunţurile: amabilitate. IX. Citius. Aflaţi predicatele. X. VIII. deşteptăciune. c) conj. imperf. preocupare. IV. El pare că e vinovat. berărie – bererie. Despărţiţi în silabe cuvintele: extraordinar. Caută. facultativ. vină. împrejurare. VII.. expansiv. alcătuiţi schema frazei. Verbul se credea este la: a) ind. bănăţean – bănăţan. nu s-a făcut.adjectiv invariabil în genitiv. complement circumstanţial de mod exprimat prin numeral multiplicativ. XIV. prez. XV. atribut adjectival . judecată. la. impiegat – impegat.. De ce sunt pleonastice construcţiile: a extermina în masă. va. XIII. adevărul. făţarnic. expresionism. extra-bugetar. expectativă. hemoragie de sânge. a uşura. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: sa. lumea faunei. 14 Se dă textul: “Extraordinar nu este ce nu s-a făcut ci ceea ce se credea că nu se poate face”. . l-a. Alexandru. Nosce …. VI. XII. III. examen. Daţi cinci exemple de cuvinte cu litera x şi cinci cuvinte cu grupul cs. face din text. Recunoaşteţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în următoarele enunţuri: Un dar frumos se oferă frumos. de vrei.

faceţi schema frazei. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: ceai.. predicat verbal .. Despărţiţi în silabe: dreptunghi. trufaş. ilegal. VIII. Nici unul nu părea să fie îngrijorat. II. nu este. gerunziu. urmă. atribut adjectival adjectiv relativ în nominativ. litigiu. ce-ai. A ajuns de…. semeţie. Vine la oraş să…. subofiţer. investi-învesti. situaţie. mai. IV. nume predicativ. Eram atât de atent că…. III. I. V . VI. nai. XI. 15 Se dă textul: “Tăgăduieşte ce ai văzut că nu este . Alcătuiţi o frază după schema: 1-SB (2). c) prepoz. n-ai văzut. XII. Analizaţi din text cuvintele: ce.verb la gerunziu. intangibil. cumsecade. n-ai. complement circumstanţial de mod – interjecţie. simţământ. rescriere. Folosiţi la infinitiv verbele: a făgădui. Sinonime neologice: fermecător. solidar-solitar. Introduceţi într-un enunţ câte un complement indirect. b) conj. jertfit. XIII. 2-PP. 5-CD (4). atribut substantival. acţionar. deştept. Părea că au înţeles ce le-am transmis când ne-am întâlnit în casa familiei pe care o cunoşteam. Înlocuiţi punctele cu subordonatele corespunzătoare şi precizaţi felul lor: Păcat că…. ceea ce.FIŞA NR. nu ceea ce n-ai văzut că este”. a vedea pentru a ilustra funcţiile de subiect. Precizaţi felul subordonatelor: Pare de necrezut cum a trecut timpul. Alcătuiţi propoziţii cu complement direct exprimat prin: verb la infinitiv. Construiţi trei propoziţii cu subiect multiplu exprimat prin diferite părţi de vorbire. complement circumstanţial de timp . d) art. Construiţi: atribut pronominal exprimat prin pronume reflexiv în dativ. X. Felul în care…e de neimitat.. XV. a spune. silă. 4-CZ (3). Alcătuiţi enunţuri cu paronimele: diferenţă-deferenţă. IX. 3-PR (2). VII. Partea de vorbire care leagă un complement de regentul său se numeşte: a) adv. suspensie. somptuos. atribut verbal. m-ai. complement circumstanţial de scop şi transformaţi-le apoi în subordonate corespunzătoare. .verbul predicativ a ieşi. XIV. supin. numerotaţi propoziţiile.. Aflaţi predicatele.

Părându-i-se că ştie. Aflaţi predicatele. Analizaţi cuvintele: fiecui. diateza reflexivă. III. n-a mai citit!. XII. b) A ajuns devreme acasă. Dezvoltaţi în propoziţii: fiecui. XIII. ţi-e. El i-a spus ce-i de lăudat în a-i demonstra calităţile. VI. este sigur. alcătuiţi schema frazei. tavan. Precizaţi felul subordonatelor: A stat acolo cât a fost necesar. mi-e. gerunziu. i. perfect. urmare. X. completivă directă introdusă prin relativul ceea ce. Construiţi fraze cu subordonate subiective cerute de : cu siguranţă. necuviinţă. ţie. graniţă. Construiţi propoziţii în care complementul indirect să fie exprimat prin verbe la infinitiv. a îndruma calea. VIII. c) Ajunge să-l priveşti. ce . complement circumstanţial de loc-relativul cine în genitiv. care să fie complement direct în acuzativ. Găsiţi câte un verb neologic pentru expresiile verbale: a-şi da arama pe faţă. Tot ce s-a prevăzut s-a realizat. a împodobi cu ornamente.FIŞA NR. ce. consecutivă introdusă prin să cu verbul la conjunctiv. fără îndoială. pasiv. Scrieţi trei locuţiuni sau expresii în care să apară verbul a da. Este vai de cine greşeşte!. V. puternic. II. izvor. 16 Se dă textul: “Dă fiecui ce i se cuvine. a face din ţânţar armăsar. Verbul “a ajunge” este predicativ în secvenţele: a) A ajuns profesor. I. IV. XIV. VII. complement circumstanţial de cauză-verb la gerunziu. îndemânare. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: cei. De ce sunt pleonasme următoarele construcţii: a intra înăuntru. ce-i. a se da pe brazdă. ca să vezi cine este. mie. delimitaţi propoziţiile.Iată că vin şi ei!. Precizaţi valorile morfologice ale lui i în enunţurile: Cine-i el ce-i spune vrute şi nevruteacum?. supin. şi ţie ajungă-ţi ce rămâne”. Sinonime neologice: cerere. Construiţi: completivă indirectă introdusă prin cum. XI. Stabiliţi alte trei valori sintactice ale lui ce. înfumurare. IX. sfetnic. . Dă-i-i lui în primire pe aceia. XV.

prudent. în N. c) atr. liniştit.FIŞA NR. în G. că-i. b) atr. nemaiputând – ne mai putând. III. Găsiţi cinci expresii frazeologice sinonime cuvântului suflet. VII. (ei) invocă – invoacă. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: casă. adj. pehlivan. . citeţ. adj. Subliniaţi forma corectă a cuvintelor: propriu – propiu. Construiţi propoziţii cu cuvintele: superior. conjuncţie. stabil. inferior. XI. trecător. exmatriculat. efemer. din când în când. vârf. “Tău” (din text) este: a) atr. ca să. d) atr. rural. dezvoltaţi în propoziţii corespunzătoare greşeală şi întreg.. numeral cardinal cu valoare adjectivală în cazul acuzativ. XII. excepţional. 17 Se dă textul: “ Pentru ca să-ţi recunoşti greşeala trebuie ca sufetul tău întreg să-i fi fost superior ”. marşarier – marşalier. suflet şi alcătuiţi apoi propoziţii cu ele. bătrâneţe. XIV. să-i. săi. alcătuiţi schema. legal. pronom. Care adjective din text nu au grade de comparaţie? Daţi exemple de alte cinci asemenea adjective. adjectiv pronominal relativ în cazul nominativ. căi. infracţiune. XV. pronom. greşeală. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: circumstanţial. a părea. harnic. îndemânatic. ineficient. subiectivă. punctuaţie. Găsiţi sinonimele cuvintelor: vârstă. continuu. VIII. confuz. adjectiv pronominal demonstrativ în cazul dativ. IX. XIII. delimitaţi propoziţiile. Găsiţi antonimele cuvintelor următoare: nocturn. a recunoaşte. în Ac. subofiţer. Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: suflet. a rămâne. adjectiv pronominal posesiv în cazul genitiv. Construiţi subordonate predicative cerute de: a se face. în G. I. V. înnorat – înorat. veşnic. II. X. VI. Alcătuiţi propoziţii în care atributul adjectival să fie exprimat prin: adjectiv propriu-zis în vocativ. IV. Aflaţi predicatele. Contrageţi propoziţiile 1 şi 3 . Formaţi derivate adjectivale şi verbale de la substantivele: greşeală. optim. tânăr.

XV. înduplecă. Daţi exemple de trei substantive cu forme numai de singular şi trei Găsiţi sinonime neologice pentru cuvintele: înverşunat. 18 Se dă textul: “ Pâinea care te satură mai bine este accea pe care ai dăruit-o. XI. exclama. Auri sacra fames. băştinaş. scriptură. Aminti-tu. aceea.i. Există în text NP? Dar CCM? Care sunt?. Sosirea acasă m-a surprins. acord. pustnic. se făcură toţi o apă şi-un pământ. Construiţi propoziţii în care cuvântul bine să fie: substantiv. VII. colegilor mei un telefon. Daţi câte trei exemple de antonime derivate şi nederivate. altercaţie verbală. III. A creiat ce na m-ai creeat nimeni pe-aici şi nici nu cred că v-a mai crea vreo dată. sublocotenent. vârstnic. a fi de Subliniaţi predicatele. bogăţie. abţinere. VIII. XIII. Corectaţi textul: Nu mă sfii să-l critic într-una ştiind că nui v-a priii cei v-oi povestii. o. X. iscusit. Cum se numesc următoarele construcţii şi de ce: scurtă alocuţiune. IX. tot nu mă interregional. iar o să fie interjecţie şi Ce sens au expresiile: Timeo Danaos et dona ferentis. să aibă valoare neutrală. .” I. Despărţiţi în silabe: monarh. XII. Cum veniră. XIV. a dărui. Pământul este lucrat cu plăcere. cu forme de plural. te. Ar fi bine să ne amintim cum ne-am pregătit pentru examenele ce le-am avut în vară. Subliniaţi formele corecte de plural: diamante – diamanturi. II. Întrebarea este cum vor reacţiona. Analizaţi cuvintele subliniate din exemplele de mai jos: Am dat Precizaţi felul sobordonatelor: Cum ar proceda. sum. V. pe care. şaptesprezece. la diateza pasivă şi reflexivă.ai întruna din zile pe aceea a căror comportament ne-a creiat continu neplăceri?. Nu s-a ştiut cum a procedat. ergo a înmănunchea un buchet. prescurtare. dezgustător. renunţare. splendid. VI. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. Treceţi următoarele verbe din text: a sătura. Cogito. Analizaţi din text pronumele: care. adâncime mare.FIŞA NR. aflux. IV.

divane – divanuri. dobânde – dobânzi. . dinee – dineuri.dimineţi – dimineţe.

complement direct. III. aragazuri. Alcătuiţi două enunţuri cu câte un derivat verbal şi adjectival ale substantivului Analizaţi toate verbele din text. Adjectivul îndeplineşte următoarele funcţii sintactice: a) SB. Nume predicativ numeral cardinal în genitiv cu prepoziţie. comparaţie. este greu să ai dorinţa de a-l găsi”. XV. ATR. a continua să ia Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: greu.locuţiune adverbială predicativă. alcătuiţi schema. I. de a găsi. Atribut adjectival . Dezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare: adevărul. subiect. a găsi. Găsiţi trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text. IV. c) SB. aragazePrecizaţi trei valori morfologice ale cuvântului greu. dorinţă. caiet…colegului. Completaţi spaţiile libere cu articolele potrivite: locul de naştere…părinţilor. descrescunt vires. De ce sunt pleonasme construcţiile: a se întrajutora reciproc. apoi treceţi-l la toate gradele de Verbul a găsi folosiţi-l în propoziţii diferite în care să îndeplinească funcţiile de proporţii. Subliniaţi formele corecte de plural: arende-arenzi. XIII. 19 Se dă textul: “ Nu este greu să găseşti adevărul. Găsiţi cel puţin trei cuvinte din text care fac parte din vocabularul fundamental. abţibilde-abţibilduri. complement indirect. Aflaţi predicatele. adevăr. II. CCZ. CCM.FIŞA NR. b) NP. . XIV. complement circumstanţial de cauză – locuţiune adverbială. foile rupte…unei cărţi. VI. cei trei copii…vecinului. Credo quia absurdum.adjectiv de întărire în nominativ. VIII. atribut pronominal în genitiv cu prepoziţie. nume predicativ. complement circumstanţial de timp. despărţiţi în propoziţii. opere…lui Eminescu. XII. VII. ATR. XI. mijloace mass media. ATR. NP. Ce sens au expresiile: In vino veritas. V. X. Crescunt anni. Construiţi: Predicat verbal . IX.

acelei. Adevărul Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele: eşti. este mama virtuţii. pasiv. am văzut. completivă indirectă subordonată unui adjectiv. ca să nu-l uiţi. E bine de ştiut ce vei urma. Analizaţi morfo-sintactic: eşti. a încerca. XIII. Care este echivalentul latin al expresiilor: Am venit. complement indirect exprimat prin pronume interogativ în genitiv. trei să aibă câte o altă valoare morfoDezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare cuvintele: acolo. ale înţelepciunii. atribut adjectival-adjectiv relativ în genitiv. V. acolo. să descoperi ce trebuie acolo. VI. complement indirect. multiplicativ. XV. I. adverbial corespunzătoare şi alcătuiţi propoziţii cu ele. Alcătuiţi enunţuri cu paronimele: captivat – captivant. tot. Cine m-a pus să te susţin. trei. nevoie. Felul subordonatelor: E bine ştiut că ai învăţat. am învins. alcătuiţi schema frazei. Daţi exemple de cinci cuvinte cu scriere identică (omografe) dar cu pronunţare Găsiţi derivatele adjectivale şi substantivale ale verbelor: a şti. a Alcătuiţi propoziţii cu omonimele: lin. cauză – clauză. Drumul drept este drumul scurt. Ajunge să-l vezi o dată. complement circumstanţial de timp-verb la infinitiv. distributiv. X. VIII. rădăcină cu sensuri figurate. sunt cele trei rădăcini ale înţelepciunii”. XIV. . II. De la numeralul cardinal trei formaţi numerale: ordinal. Alcătuiţi trei propoziţii în care numeralul trei să fie complement de agent. încerca. contracte. 20 Se dă textul: “Să ştii unde eşti. să încerci tot ce poţi încerca în vederea acelei nevoi. tun. tot.FIŞA NR. a anunţa o ştire. complement direct. perfect. contacte - (accent) diferită. VII. Folosiţi în trei propoziţii cuvintele: a descoperi. IV. Numerotaţi predicatele. A rămas bun cum îl ştiam. rasă. XII. IX. De ce sunt pleonasme: amintire de neuitat. Construiţi: o subordonată modală comparativă. sintactică în afara celor din text. delimitaţi propoziţiile. III. XI. a se apleca în jos. descoperi.

. indicaţi funcţia lui sintactică şi daţi exemple de alte cinci adjective care nu au grade de . VII. citindu-. s-au. II. Dezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare următoarele cuvinte: cele Declinaţi în propoziţii substantivul gând.FIŞA NR.de la radicalul cuvintelor citire.. Corectaţi textul: Să nu m-ai fi nepăsător. nume pred. spune şi introduceţi-le în enunţuri potrivite. atr. corespunzător. funcţie. a spune să fie folosite pe rând cu Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele următoare: cele. III.. neîmpăcat.. pred. Treceţi adjectivul bun la toate gradele de comparaţie. Mie mii indiferent de vii s-au nu vi să rezolvăm problema acea. VI. Construiţi propoziţii cu următoarele perechi de paronime: bard-brad. VIII. la singular şi plural. b) Pred.. pe lângă cele de nume predicativ. adjectivul pronominal demonstrativ de apropiere potrivit. Analizaţi cuvintele aflate în cazul nominativ şi acuzativ din textul de mai sus.ori. m-ai. liliac.. Eu veni la voi acasă findcă mă gândiii să vă comunic cea ce sa întâmplat cu ei în codri aceea. c. or . ind. a Alcătuiţi propoziţii în care substantivul gânduri să îndeplinească funcţiile Precizaţi alte trei funcţii sintactice ale pronumelor nehotărâte oricare şi altul. circumstanţial. atr. nume pred.c. sau.. 21 Se dă textul: “Cele mai bune gânduri sunt acelea pe care citindu-le ţi se pare că le-a spus şi altul” I.însoţit de Adverbul îndeplineşte următoarele funcţii sintactice: a) Subiect. complement indirect şi complement direct..de ag. IV. c) C. care. aluziemai bune. în propoziţii scurte. XII. sintactice de : nume predicativ. XV. Numerotaţi predicatele. XIII. atribut pronominal şi complement circumstanţial de timp... delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei.de timp. Alcătuiţi enunţuri care să conţină omonimele: mai. c. XIV. iluzie. XI. neaccentuat. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: construcţie. V. mai. sens propriu şi sens figurat. Formulaţi propoziţii în care cuvintele: a citi. contragere. dir. comparaţie. IX. întrucât nu v-ei avea nicio bucurie! locuţiune. re. X. exemplar. ce le. Formaţi adjective cu prefixele ne. c. cadran.

XIV. notorietate publică. a îndrepta. complement de mod . VIII. perfect. Construiţi propoziţii în care substantivul scriitor să îndeplinească nemijlocit.FIŞA NR. apoi construiţi propoziţii în care. II. a da voie. Ce alte valori morfologice mai pot avea de şi iar. par. X. să devină atribute pronominale. corespunzătoare vorbind şi a vorbi. subiect . pronominale. III. adjectiv . apus. dar. IX. abject. Analizaţi pronumele din text. atribut substantival apoziţional. I. propoziţii cu ele: enervat. solidar. XII. . anexare. XV. XIII. istorisi. filosofie-filozofie. Sinonime neologice: trecător. corectare. direct Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: scriitor. Aflaţi predicatele. excepţie. XI. postmeridian. Alegeţi forma corectă: chintesenţă-chintezenţă. excrocherie-escrocherie. lume. nume predicativ. complement de loc să determine verb la infinitiv. Alcătuiţi enunţuri cu omonimele: car. exemplificaţi-le. a Găsiţi perechea potrivită pentru următoarele paronime şi alcătuiţi Despărţiţi în silabe: abisal. prefăcătorie. în afara celor din Folosiţi în propoziţii verbul a vorbi la cele patru moduri Contrageţi propoziţia subordonată 1 şi dezvoltaţi în propoziţiile Identificaţi atributele adjectivale exprimate prin adjective text. nepersonale şi arătaţi-i funcţia sintactică . 22 Se dă textul: “Unii scriitori când vorbesc de alţi oameni parcă vorbesc de sine. asfalta. activ.verb la infinitiv. funcţiile sintactice de: subiect. iar alţii vorbind de sine par a vorbi de oricare-n lume”. complement de agent. IV. a birui. delimitaţi propoziţiile şi faceţi schema frazei. escavator-excavator. De ce sunt pleonastice construcţiile: monolog cu sine. a părăsi. V. Construiţi propoziţii în care să aveţi: complement de cauză – a fuziona-a fusiona. VII. excavator. complement de scop-verb la infinitiv. complement de cauză. cuscru. VI. ţinută. a vorbi. a duce. boccea. prin schimbarea valorii gramaticale. damnat.verb la infinitiv.

dictatură. 23 Se dă textul: “Să ajuţi către glorie pe cineva care nu este chemat pentru dânsa. buclucaş. este să-l urci pe casă şi să-i dai drumul în jos când el nu are aripi”. Găsiţi sinonimele cuvintelor: a ajuta. Pulchre. Ştiindu-se că întârzie. XII. delimitaţii propoziţiile.FIŞA NR. dânsul . dar cu scriere simbol. . adjectiv propriu-zis în genitiv.verbe la infinitiv. Numai ce am ajuns acasă. Declinaţi pronumele personal de persoana a III-a. II. a da drumul. Construiţi: Subiect exprimat prin: pronume negativ.dânsa. Corectaţi textul: Nu mă sfii să-l critic dacă auzi-i ca greşit. întru-cât sar putea s-o păţeşti în vre-una din zile. Marcaţi accentul corect al următoarelor cuvinte: aripă-aripă. Să ne aştepte în fiecare zi. I. şi l-am şi sunat.a chema. stampilă . adjectiv nehotărât în dativ. VI. numeral colectiv. Complement direct. simbolDaţi exemple de cinci cuvinte cu pronunţare identică (omofone). supin. ne-am fi dorit. XV. X. Cum se numesc construcţiile următoare şi de ce: caligrafie frumoasă. VII. A creiat ceace n-a m-ai văzut şi auzit nici-un om depe aici. Precizaţi formele corecte: înbarca – îmbarca. VIII. verb la supin. Despărţiţi în silabe: acvariu. a urca. unic-unic. Ce sens au expresiile: Sic transit gloria mundi. Atribut adjectival: verb la gerunziu acordat. XI. IV. antic-antic. IX. V. calitate bună. profesor-profesor. XIII. răsbate – răzbate. scinda – şcinda. singular şi Contrageţi propoziţiile subordonate din text. butonieră. faceţi schema frazei. recte!. plural. a avea. duhovnic. nu l-am mai aşteptat. III. insignifiant. armistiţiu. Salve! Salvete!. Felul subordonatelor: Plecarea ei de unde o lăsase l-a supărat. S-a săturat să ne tot aştepte. teatru. bene. caserie – casierie. Găsiţi trei expresii sau locuţiuni în care să apară cuvintul a da şi alcătuiţi propoziţii Numerotaţi predicate. masculin şi feminin. Analizaţi pronumele din text.ştampilă. XIV. diferită. ceremonie protocolară. astmatic. gerunziu. Fi bun şi nu fii rău. Cei v-oi povestii eu însumi-însemi nul v-a încânta. cu ele. breaslă.

delimitaţi propoziţiile. a dispărea. Precizaţi câte o altă funcţie sintactică pentru cuvintele: oameni. VIII. a dispărea.dativ ale adjectivelor pronominale demonstrative de Daţi exemple de cinci adjective care cer numai dativul. Păcatul e că aţi greşit. Analizaţi pronumele personale şi verbele la viitor din text. aluzie-iluzie. II. subiect. sar. Găsiţi sinonimele cuvintelor: oameni. . XV. a lăuda.interjecţie. ne-am. V. 24 Se dă textul: “Dintre o sută de oameni ce te vor lăuda. singular şi plural. faceţi schema frazei.FIŞA NR. celor din text). cuvintelor: a lăuda. a încuviinţa. Aflaţi predicatele. apropiere. XIV. III. complement de mod . complement de cauză. nouăzeci şi nouă vor crede că au fost mărinimoşi cu tine. iar cutare va fi sigur că printr-această laudă distanţa dintre tine şi el a dispărut” I. complement de cauză să determine un adjectiv. XI. s-ar. IV. masculin şi feminin. X. nume predicativ . din familia lexicală a Treceţi adjectivele mărinimos şi sigur la toate gradele de comparaţie.ce. iar. adverbial. genitiv. a crede. în antonimele cuvintelor: sigur. Alcătuiţi enunţuri cu paronime: riguros-viguros. De ce sunt pleonastice construcţiile: concluzie finală. v-aţi amăgit. tot nemulţumiţi sunteţi. distanţat. distributiv. a lăuda. Alcătuiţi propoziţii în care numeralul o sută să îndeplinească funcţiile sintactice de Transformaţi numeralul o sută în numerale: ordinal. afluenţă-influenţă. Orice-ar face. cu prepoziţie. multiplicativ. a conlucra împreună. a Construiţi: complement de loc exprimat prin pronume demonstrativ de depărtare. atribut. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: neam. şi folosiţi-le în scurte propoziţii.locuţiune adverbială. Unde ştia că are notă la română. i-ar. VII. IX. n-a mai citit nimic. XIII. XII. E prea grea problema s-o poţi rezolva singur. VI. distanţă (în afara Scrieţi formele de genitiv . Felul subordonatelor: Bucurându-vă că s-a amânat concursul. complement condiţional exprimat prin verb la gerunziu. distanţă. a dispărea şi Construiţi câte o propoziţie cu un substantiv şi un adjectiv. continua mai departe.

lacom. X. Nu-i nici-o nădejde cam putea săi învingem pe redutabili noştri adversari. Plăcerea să-ţi spun asta este mare. II. c) fier. . Derivaţi adjective şi substantive de la radicalul cuvintelor răsare. apune şi Construiţi propoziţii în care substantivul soare să îndeplinească funcţiile sintactice de Indicaţi modul. Construiţi: atribut exprimat prin verb la infinitiv. zi-muncă – zi muncă. complement circumstanţial de cauză şi de loc. caraghios. am greşit. propriu şi cu sens figurat. inacceptabil. b) planetă. complement direct. Nu au forme de plural substantivele din seria: a) soare. chemat la concurs.substantiv în acuzativ fără prepoziţie. sanctuar. sdrăngăni – zdrăngăni. V. delimitaţi propoziţiile. VIII. complement indirect pronume negativ în genitiv cu prepoziţie. prezent. diateza şi conjugarea verbelor din text. a lumina să fie folosite pe rând cu sens Daţi exemple de cinci cuvinte omofone. XV. III. plângere.pronume posesiv în genitiv. Se zvoneşte că ne va vizita. nume predicativ . I. atribut. împrospătat. Corectaţi textul: Aduna-tu-s-au pe aleie toţi aceea pe care i-am ciudat.FIŞA NR. IX. introduceţi-le în scurte enunţuri. astru. Despărţiţi în silabe: ambiguu. VII. XII. oţet. cinstit. subapreciat. secară. Fără tine n-ar fi putut deveni ceea ce este azi. IV. VI. lună. realitate. activ.substantiv în dativ. eclipsă. Felul subordonatelor: Mă tem că n-am să pot veni azi. sinoptic. Subliniaţi formele corecte: smeu – zmeu. Găsiţi trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text. Numerotaţi predicatele. XI. molipsitor. inerţie. Contrageţi subordonatele din text în părţile de propoziţie corespunzătoare. dar nu şi omografe. sublimare. XIII. nume predicativ. 25 Se dă textul: “Soarele răsare nu ca să apuie. îngâmfat. Sinonime neologice: vină. Dacă m-ai mişcat. inadmisibil. Construiţi propoziţii în care cuvintele a răsări. veşmânt – veştmânt. adânc. pământ. Auzi-i că nu le a-ţi mai creeat probleme şi că nu le ve-ţi m-ai creia în viitor. timpul. luminează. ci ca să lumineze până apune”. complement de timp . alcătuiţi schema frazei. XIV. deştept. zigzag – zig-zag. complement de loc .

Felul propoziţiilor: Se grăbea să termine repede de scris. . dezechilibru. aceasta înseamnă că nu este nici a unuia. şi alcătuiţi propoziţii cu ele. o dată ce. real. aproape de. 26 Se dă textul: “Când doi oameni au aceeaşi idee. Se cade să le mulţumim. Cum s-a grăbit. ţi-a şi deschis. c) de-a dreptul. I. virus. cinstit. VII. b) pe lângă că. b) în faţa. valoare. V. idee. Corectaţi textul: Situaţia a rămas aceiaşi întru-cât na-ţi depus un conjuncţie. La repetiţii prea va-ţi încrezut şi na-ţi obţinut rezultatele pe care le-a-ţi scontat. XIII. d) a face faţă. Despărţiţi în silabe: inerent. acord. regent. temporal. ci a întregii societăţi în care trăiesc”. efort continu. inexact. Găsiţi sinonimele cuvintelor: început.FIŞA NR. sublim.somptuos. de pe la. X. VI. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul oameni să ilustreze cinci funcţii sintactice ale Sunt locuţiuni conjuncţionale secvenţele din seria: a) pe lângă. VIII. IV. Nu m-ai întârziaţi. ilustru. XII. înseamnă. scump. debut. Găsiţi perechea următoarelor paronime: alteraţie. împărţiţi în propoziţii şi alcătuiţi schema frazei. Precizaţi alte trei funcţii sintactice ale numeralului doi (în afara celei din text). primul substantivului în acuzativ. contestabil. logic. pregăti-ţi-vă conştiincios şi recomanda-ţi-le şi lor acest lucru. XIV. întreg. Precizaţi valoarea morfologică a verbului “a însemna” în exemplele: a) El însemna totul în caiet cu creionul. Ei au adus dovada că sunt nevinovaţi. în faţă. III. Cum ai sunat. ineficacitate. cu tot dinadinsul. în care din text. funcţie. albastru Antonime: a înfiinţa. De ce sunt pleonastice construcţiile: confident intim. c) faţă de. c) Aceasta însemna că era deosebit. a dăinui permanent. citeţ. Este locuţiune adverbială secvenţa: a) în faţă. bogăţie. XI. b) El însemna totul pentru ea. măreţ. Aflaţi predicatele. subliniind. chiar dacă. XV. Căutaţi trei expresii sau locuţiuni în care apare cuvântul a trăi. lucru. a înapoia. a societăţii. inervat. IX. II. a greşit. Analizaţi: aceeaşi. amestecat.

V. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. IX. ajungea doar să ne privească. XII. Corectaţi textul: Răsplata v-ei avea-o neântârziat şi sucesu-ţi va fii . neobişnuit. de dânşii. pers. mustrare. complement indirect – numeral ordinal în acuzativ. pers. XI. ţi-. b) pron. a răspândi. supin. Îi verbelor: a se mira. amnar. Găsiţi sinonimele şi antonimele cuvintelor următoare: prieten. niciodată din text. acvariu. pron. armistiţiu. complement circumstanţial de timp – locuţiune adverbială. gerunziu.. trainic. Felul subordonatelor: Dacă te caută mereu este ca să nu-l uiţi. I. Construiţi o frază după schema: PP-CD-CI-T-F.. atribut. în clipa. a se despărţi. abracadabra. – atr. a se hotărî. 27 Se dă textul: “Unii prieteni se miră de ce te desparţi pentru totdeauna de dânşii în clipa când ţi-au dovedit că nu ţi-au fost niciodată prieteni”. Construiţi propoziţii cu câte un substantiv şi un adjectiv din familiile lexicale ale Alcătuiţi propoziţii în care substantivul prieten să fie: nume predicativ. ind. IV. Folosiţi în propoziţii verbul a dovedi la infinitiv. piedică. oropsire. urmă. complement circumstanţial de cauză. L-am anunţat că vin azi. c) pron. duhovnic. participiu. în genitiv. d) pron. VI.. ind. nume predicativ – interjecţie. pron. reflex. a se despărţi. Găsiţi sinonimele neologice ale următoarelor cuvinte: oroare.FIŞA NR. a se despărţi. reflex. X. complement direct şi complement indirect. A ajuns de trezeşte admiraţia tuturor. a) pron. VIII. Analizaţi: unii. S-au descurcat cum au putut. cu prepoziţie.c. – c. operaţie. XIII.. . dictatură. Construiţi cinci propoziţii subordonate diferite introduse prin când. Alcătuiţi familia lexicală a cuvintelor: prietenie. III. VII. teatru. XIV. XV. subiect – verb la supin. câte o funcţie sintactică pentru fiecare mod. Despărţiţi în silabe: prietenos. ilustrând Precizaţi valoarea lui “ţi” din propoziţia: Ţi-am pierdut cartea. breaslă. arlechin. II. Construiţi: complement circumstanţial de cauză exprimat prin pronume demonstrativ de identitate. Subliniaţi predicatele. a dovedi. – atr.

Vorbi-i cu câţiva dar m-am convins că nu ori cine poate aşi lămuri exact problema. Fiind că mam convins cine-i de vină. .de plin când te-or lăuda ai noştri. nu-mi m-ai aduce-ţi explicaţii inutile.

a însoţi. mină. daţi Contrageţi subordonatele din text. curat. Sinonime neologice: milos. real. Tot ce s-a spus fusese realizat. amintire. autentic. VIII. Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: plăcut.substantiv în dativ fără prepoziţie. citeţ. IX. care. Omonime: baie. să răpuie. greutate. Antonime: trist. înghesuială.FIŞA NR. egal. cneaz. . atribut . complement indirect să aibă element regent o prepoziţie. IV. De ce sunt pleonastice construcţiile: dună de nisip. obstacol. film. 28 Se dă textul: “ Cea mai plăcută laudă este aceea care porneşte de la omul ce a venit să te răpuie”. soartă. alegeri electorale. Felul subordonatelor: Nu avem destule date ca să rezolvăm situaţia. care. a se vindeca. II. caimacan. stolnic. V. XIII. altă valoare morfologică. nocturn. I. zece zile. complement direct . III. e aceea. în afara celor din text.locuţiune pronominală. XI. subliniaţi vocalele în hiat. exemple şi de trei triftongi. a ecraniza un Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele: plăcut. Aflaţi predicatele. XIV. aproape. a urca. genitiv. vie. te să aibă câte o Construiţi: atribut pronominal exprimat prin pronume relativ în cinci expresii (locuţiuni). te. comedie. Formulaţi cinci propoziţii în care cuvântul om să facă parte din Identificaţi diftongii din text. Nu ar merita să te mai consumi pentru asta. Analizaţi: laudă. nu te ajută. laudă.A insistat să-şi rezolve situaţia.numeral fracţionar. Şi de-l rogi. Găsiţi trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text. delimitaţi propoziţiile. XII. om. XV. energie. alcătuiţi schema frazei. X. Precizaţi originea arhaismelor: pârcălab. VII. VI. serdar. complement de agent.

VII. zicându-se. analfabet. autoritate. răutăcios. c. atr. VI. X.sublinia. Analizaţi poate. II. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. ctitorie. XIV. gol. Despărţiţi în silabe: acrobaţie.adverb. 2-SB(1). parte. măreţ. Introduceţi în propoziţii un c. devină pronume corespunzătoare. a reda. nume predicativ exprimat prin verb. A rămas bun cum l-ai ştiut. molipsitor.FIŞA NR. 6-T(5). repetat. XI. De vine atât de des înseamnă că nu tea uitat. numeral. de: se pare. Numerotaţi predicatele. Rămâne transformaţi-le apoi în propoziţiile subordonate corespunzătoare. a cultiva. XV. 5-CI(4). şi Construiţi propoziţii în care adjectivele pronominale din text să Alcătuiţi o frază în care: 1-PP. VIII. nimeni. adjectiv. ind. prepoz. Omonime: lună. supin şi cu atribute adjectivale exprimate prin: adjectiv propriu-zis. adjectiv pronominal negativ. complement indirect în acuzativ cu prepoziţie subordonat unui adjectiv. gerunziu. XIII. a atinge. prin schimbarea valorii gramaticale. I. V. zadarnic. veşnic. 3-ATR(2). . vine. alfabet. Construiţi fraze în care propoziţiile subiective să fie cerute Alcătuiţi propoziţii cu complemente indirecte exprimate aprinde. dar că fiecăruia-i trebuie altă parte din el”. Felul subordonatelor: Ajungând ce şi-a dorit. lac. caracter. a afecta. concurent. circumstanţial. XII. dir. era bucuros. Sinonime neologice: a întemniţa. a aspira. din el din text. IV. vinovat. III. subst. 29 Se dă textul: “ Poate că nimeni să n-aibă nevoie de tot scrisul tău.. prin: verbe la infinitiv. tău. 4-CD(3). Dezvoltaţi în propoziţii corespunzătoare scrisul şi altă. IX. să stabilim date excursiei. Alcătuiţi trei enunţuri cu următoarele trei cuvinte polisemantice: a Ilustraţi alte două valori morfologice ale lui poate.. Construiţi: atribut adjectival exprimat prin relativul care în acuzativ. Ajunge să-l vezi o dată ca să nu-l uiţi.

prin contopire. adverbe compuse Găsiţi trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text. complement circumstanţial concesiv – substantiv în genitiv cu prepoziţie. întâmplat. IX. a veni. Construiţi trei enunţuri în care de să fie prepoziţie.FIŞA NR. IV. steag. Daţi exemple de câte trei substantive. interjecţie. adjective. Mi-e drag să . I. du-ne. X. a veni. a simţi. demn. Precizaţi alte trei funcţii sintactice ale cuvintelor: gândul. plăteşte în numeral – numerar. altă dată. siguranţă. dar cu Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: a crede. gândul. a obţine. comportare plină de diferenţă – deferenţă. XIV. III. Numerotaţi predicatele. VII. XI. fundamental. XV. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: nicicum. dune. V. soartă. complement indirect – adjectiv cu prepoziţie. XIII. A sosit înaintea cui nici nu gândea. alcătuiţi schema Folosiţi în două propoziţii cuvintele gând şi a veni cu sens figurat. culme. Sinonime neologice: amănunt. Subliniaţi formele corecte: dependenţa – dependinţa de un drog. VI. Derivaţi substantive şi adjective de la radicalul cuvintelor: a crede. virtuos – virtuoz al pianului. insera – a însera un fragment într-un text. care. Uite ce s-a frazei de mai sus. a simţi. pronunţare diferită. Construiţi: complement circumstanţial de scop exprimat prin substantiv în acuzativ. a întâmplător. complement circumstanţial de loc – pronume personal în acuzativ să determine o interjecţie. nici cum. Daţi exemple de trei cuvinte cu scriere identică (omografe). II. complement de agent – pronume interogativ. altădată. a venit din text. Habar n-am cu cine a plecat. Felul subordonatelor: Piatra că e piatră şi tot crapă. citesc. 30 Se dă textul: “Crezi că vine de sus gândul pe care nu-l simţi cum a venit”. Analizaţi crezi. pe care. greşit. conjuncţie. XII. VIII. delimitaţi propoziţiile.

REZOLVAREA EXERCIŢIILOR .

(în) toate – pron.. expr. Familii lexicale: cărticică. ind. Sensul figurat: Icoana stelei ce-a murit…. nesolvabil. neîndatorat. neînvăţat. subiect. ind. muncitorime. astfel încât să nu am vreo surpriză la examen.. -ii(fii). (de) care – pron.. ind. N. reînvăţat. 2-este capabil-PN. eşti dator – pred. -io(voios).. adj. cărţoi. -uă(rouă).. N.. 4-că tu eşti dator... cop. X. 2-de care…capabil. El este în stare să înveţe mai mult. VIII. 3-nu urmează-PV. platină.-zis. expr. adevăr grăieşte. propr. învăţător. var. sg.. II. format din verb.. este capabil – pred. prin adj. -eo(deodată). inapt. muncire. sg. sing. afirmat. Loc. masc. sg.FIŞA NR. c. cop... a Analiza pronumelor din text: fiecare – pron.. grad poz. -ei(tei).. dator la. muncit. -ea. Îl durea inima. nehot. reînvăţare.. a fi nerecunoscător. cu două termin... a II-a. a) Predicate: 1-(îşi) face -PV.. a IV-a. -ui(sui).învăţătură.. Antonime: incapabil. -oa (toţi trei urcători). fier. Pe-o gură de rai…. IX. b) Propoziţiile: 1-Fiecare…icoana. rel. Gura păcătosului.. c. masc. muncitoresc.. pl. pers... VII. unt. nomin.. şi numele pred. XI. intranz. învăţământ. capabil.. sing. nomin. IV. învăţăcel.. propr. muncitor. conj.-oare. masc. format din verb. 5 cuvinte cu diftongi descendenţi: -ou(birou). şi numele pred. a fi. Substantive defective de gen şi număr: aur. N. c. Sensul propriu: Se închină mereu la icoana cea nouă. 4-eşti dator-PN.. sg. 5-să te…în toate.-zis. muncă. muncitoreşte. Frază după o schemă dată: Mi-am luat o carte de comentarii pe 5-să( te) recunoşti-PV. prez.. 1 I. învăţăminte. învăţat. VI. (despre) tine – pron. ind.. nehot. Ţi se rupe inima văzându-l. care hotărâsem s-o cumpăr de multă vreme ca să învăţ.. 5-CI(4). var. prin adj. c) Felul lor: 1-PP. 5 cuvinte cu diftongi ascendenţi: -ia(voia). -ua(noua). afirmat. III. grad poz. 3-PP. Ac. conj.-oare.. solidar cu. II. pers. 2-ATR(1). pers.. Diftongii din text: -oa. nemuncit... cu două termin. Ac. ind. Contragere: …eşti dator …a te recunoaşte. cărţulie. învăţare. prez..: în stare. remuncit. V. a III-a. a fi. . -oi(roi). făină. Adjectivele: capabil de.a IV-a. neobligat. nu recunoaşte. act. act. intranz. cărticea. 3-(dar) de aici nu urmează.. 4-SB(3). Ac.

Construiţi trei c. greşeală. aşază. prin vorbire. . XV. XIII. trei c.c. Corectaţi textul : Scrieţi-vă tema şi retranscrie-ţi-o şi tu ca să n-ai nici o problemă cu educatorii aceia. S-a dus la librărie spre a-şi cumpăra o carte.c. M-am dus acolo până a mă fi anunţat. a crea. Formele corecte : mi-ar plăcea. Nu trebuie să-ţi spun de ce n-accept vreo greşeală de-a lor de-acum înainte. prin comportament.timp: Plecasem înainte de a suna tu. Despre un amic să nu vorbeşti niciodată de rău. nu face. Prin iubire. A venit la bibliotecă pentru a citi. Sensurile expresiilor : O linişte adâncă. Fii atent şi nu mai fi distrat să n-ai probleme într-una din zile. Luasem legătura cu ei înainte de a fi venit voi. prin împrejurări se leagă prieteniile.scop: A plecat pentru a vizita oraşul.XII. XIV.

. pl.pe când…căznesc. Cititu-i-ai pe scriitorii aceia care ne-au fost recomandaţi întruna din zile de profesorii noştri?. a II-a. …se căznesc a se sui. cocoţa. VI.. reflex. a se Valori ale lui o (trei) : pron. moştenire Sinonime: a se strădui. X. intranz. fi-in-ţă. a încerca. prez... din numer. ind.. afirmat. V. a III-a. conj. dar voi n-aţi luat aminte.-opt. a III-a. Corectaţi textul: De-aş fi fost eu (însămi-însumi) în locul lor v-aş fi creat impresia că ei vă agreează prea mult. a sprijini. proven. a IV-a. act. pl. a se căţăra. conj. verb.. act.. conj. 2 – PR(1). 2. ATR – Întrebarea de înveţi mă preocupă.(O carte e interesantă.ind. tranz. bănuială..(Pe ea am zărit-o). b) Propoziţii: 1-A lăsa…este.. pers..... po-et.. cond. intranz. nomin. Ei au rămas la locul lor. a se chinui. co-or-do-na-tor. floarea-soarelui. tău o (hiat în fonetică sintactică). pers. afirm.. VII. dreptunghi. conj. afirmat.. a IV-a.. 3-se căznesc-PV. alta nu este). nehot. VIII. verb. IX. sing. tranz. PR – a) Predicate: 1. 4.. III. inc... conj. portdrapel.să se clasă. IV. conj. suie..ai ţinea-PV. adj.(2). Propoziţii: El este deja în clasă.I. a susţine. ultrademagog.... pers.. afirmat. 2.ca şi cum…umeri. alte 5 cuvine : a-le-e.. Substantive formate prin derivare: adunare. inf. prez. subiect. pred. CI – Hotărăşte-te de înveţi sau nu. ai ţinea: verb pred. XI.este-PN inc. Analiza verbelor din text: a lăsa: verb. Vocale în hiat: fi-u-lui. a se ridica. hipersensibilitate.. II..copreşedinte.. pe umeri. Întrebarea este de înveţi. 3...FIŞA NR.PP. prez. este.. c) Felul: 1. a III-a. act. afirmat. a IV-a. 3 – Opoz. pers. .. a III-a. Efortul continuu vi s-a recomandat mai de mult timp. A ieşit pentru o mică pauză din Dezvoltare: Să laşi fiului tău…. 2 I. 4-să se suie-PV. prez. con-ti-nu-u. adj. pred. pers. 4 – CI(3). sing. reflex.. pred.. să se suie: verb pred. Contragere: Fraze diferite (5): SB – Nu ar fi rău de te-ai pregăti serios. viţă-de-vie.. card... pred. (Mi-am luat o carte şi două caiete). …este a-l ţinea pe umeri. se căznesc: verb pred. …care este al tău. pron. intranz. prez. CD – Nu ştiu de înveţi. prin compunere: untdelemn. Fraza: Ceea ce nu recunoştea era că absentase ieri. verb. este: verb cop.

CI. Ştiu căruia ai dat cartea. XV. Platon. dragile mele prietene. dau surorii mele. Expresii: Un prieten este cea mai bună avere a vieţii. te-am căutat. Priten mi-e înnorat. Înainte de a fi ajuns Subordonate: SB. Formele corecte: nu fi supărat. cerul s-a Construiţi: Dorea şi el a fi fost invitat acolo. acolo. dar mai prieten îmi este adevărul.PP . . Iubirea învinge orice. (SB – PP . XIV.XII. XIII. Ştiu ce-ţi doreşti. propriii mei ochi.PR).CZ). Cartea din faţa lui e a mea. (SB .

omenire. bine.c. 3 – când îl recunosc. Ci : Se gândeşte a învăţa şi el. Nume predicative: Ei sunt colegii mei. c-ai so păţeşti când te-or întâlni ai noştri.nu înţeleg-PV.. omenit. Verb pred. sg. CI: Se gândeşte să înveţe şi el.. masc. Lecţia este de învăţăt. a omeni. 2.. Analiză: sunt: verb pred. VI. Construiţi: Se pregăteşte de învăţat. întrucât.: Ei sunt acasă. adj. M : Scrie cum poate el mai . e colegul meu. Ac. Mai vorbim noi! M-ai căutat cumva? IV-a. din cauză că. 4 fiindcă…înţeleg. uşor de învăţat.FIŞA NR. CD : Doreşte să înveţe.. recunoscut. omenos. N. V-a adresat numai laude... neomenie. verb. conj. Eu mă pregătesc zilnic.. ind. (loc. 3 I. înţelegere. al cărui caiet Conj. care: pron. pred. 4. Familii lexicale: cunoaştere. Antonime: a critica(Îl critica întruna). Corectaţi textul: Mă întâlnii într-una din zile cu copiii aceia ale căror fapte ne-au cam dat de gândit.: Am fost invitat la ei acasă. înţelegător.): deoarece.. Adunatu-s-au pe alee toţi aceia pe care i-am anunţat eu (însămi. XI.. c. Este e pe bancă. a III-a.. neînţelegător. sg. sg.. c. VII. X. Citeşte din ce în ce mai bine. a III-a. rel. intranz. pers. c) Felul propoziţiilor: 1 – PP... Va reveni curând. Fiţi mai atenţi. recunoştinţă. iar tu nu mai fi distrat. 4 – CZ(2). înţelepciune. omenesc. V. Funcţii sintactice: NP – Ştiu care e el. IX. masc. Colegul meu cel mai bun este el. a continuu). verb cop. prez.. neomenit. neomenesc. cunoscut.: Ei sunt prietenii mei. neînţelegere. înţelept. l-: pron.linguşesc-PV. a) Predicate: 1-sunt-PV. neomenos.m: Scrie lizibil. omeneşte. 2 -care linguşesc…merit. de merit: loc.. înţeles. Nu-l mai recunosc. APG – Elevul. insignifiant(Pentru mine este insignifiant).recunosc-PV. a defăima(L-a defăimat Propoziţii: Scorul a fost nul. II. Cd : Doreşte a învăţa. . omuleţ.... 3. recunoaştere. b) Propoziţii: 1. VIII. conj. Ac. neînţeles. XII. verb Subiecte: Elevii se pregătesc zilnic. subiect. 3 – T(2). însumi). pers. adj. cunoştinţă. 2 – ATR(1). pl. necunoaştere. de nimic(E un om de nimic). pers. neomeneşte.Sunt oameni. aux. act. necunoscut.. III. AA – Ştiu care film ţi-a plăcut. atr. masc.. omenie. afirmat. IV. dir.

de depărt.. Care elev învaţă.Suntem împotriva lenei. subiect.... tranz. pers....... are rezultate bune. În anul Domnului. pl. În anul vârstei sale. c.. D. fem. dem.. fi memorată : verb la inf.. sg.I. conj. N. poezia : subst. act. sg. pronom. verb pred. masc. . neg. XIII. intranz. a III-a. L. Sosirea acasă m-a bucurat. CNS. Ac. pers. com. simplu.. ind. ind... dir. (despre) aceia : pron. Analiză: i : pron. N. subiect... XV. conj. Subordonate: ATR. a III-a. I. atr. trădează: XIV... PR. sg.. c. prez.. Expresii: În anul curent.. af. nimic: pron. afirmat... CD. pas. pers. prez. pred. verb.

E lung pământul.. C. expr. pl. V. prin verb pred.FIŞA NR. conj. butonieră.. verb. X. pred.. CI : Gândeşte-te să citeşti toată bibliografia indicată.. afirmat. VI.). IX. prez. III. b) Propoziţii: 1 . conj. prin verb. fac : pred. ATR : Problema să citeşti mă preocupă. Cuvinte cu –ieră: balastieră.). Rochia e albă(adj. 3 – CD(2). ai Corectaţi textul: De-l vei găsi pe educatorul acela. verb. dă-i-i lui în fără a se uita înapoi. c) Felul lor: 1 – PP. Noi înşine v-am aşteptat.. act. scop: Citeşte pentru a şti. CZ: Cum alergi repede. conj. COND: Dacă alergi repede vei câştiga concursul...). electriza. De-a lungul drumului erau pomii înfloriţi. CD : Învaţă să citeşti cursiv. pl.care…îşi închipuie.. 2 – ATR(1). VII. – adv. Albul ne încântă(subst. a III-a. Omonime: Care e vinovatul? Care cu poveri de muncă Vin încet şi scârţâind…. Analiza predicatelor din text: sunt: pred.).. bune. Noi însene le-am povestit totul. Verdele câmpului se pierde în zare(subst. ind. Ar mai trebui să ne vedem! Un ar de pământ era puţin pentru bunici.Priveşte în lung şi-n lat.Sunt…oameni. act. 2 . PR : Problema e să citeşti zilnic. tranz. prin verb pred. Nu este uşor să obţii rezultate văzut... a IV-a.timp: Înainte de a sosi tu. prez. 3 – că fac…uşor. expr.c. Albă-ca-Zăpada. am sosit şi eu. îşi închipuie : pred. reflex. tranz. II. SB : E bine să citeşti. a III-a. 4 I. obosit. IV. Enunţuri potrivite: Eu însumi mi-am făcut tema. verzeală. favoriza ...c.. a) Predicate: 1-sunt . A prins un lin în râul ce curge lin la vale. 2-îşi închipuie . ajungi devreme.. derivate: frumuseţe. Eu însămi te-am Propoziţii: Mersul tău uşor îl admira. afirmat. verde.).. 3. . pl. ind. terminate în –iza: conştientiza.c. a III-a.cuvinte compuse: Făt-Frumos.. a III-a. ba e lat….fac – PV. betonieră. c.PV. a IV-a. XI. pers.. cuvinte cu altă valoare gramaticală: Un dar frumos se dăruieşte frumos(adj.. intranz.PV.. verb.. albeaţă.Verde Împărat. mod: A plecat T: Când alergi repede. Câmpul e verde(adj. pers. prez. alb. pers. neologisme Cuvinte: frumos. exprim. ind. c. VIII. afirmat..

XIV. T. Este clar. Am aflat din cauza căruia ai lipsit. cărţi a patru elevi. Voi fi fost anunţat şi eu de vei veni. Părinţii ai căror copii învaţă sunt mândri. XII.grijă pe chiulangiii aceia. neuitând vreo clipă să te pregăteşti întruna. XIII. ca să ai rezultate bune. CZ. a asambla. Construiţi: El este cum este. A sosit la şcoală înaintea colegilor. Ia-ţi acele studii. Expresii latineşti: Înainte de vreme. Subordonate: PR. XV. . SB. Forme corecte: îi place înotul. CI. cărţi ale elevilor. nu le mai face nici o concesie. s-a înnorat devreme. Întrucât orice moment pierdut îţi creează neplăceri. Deschizând (la întâmplare) cartea.

. VIII. conj. Substantiv: râs. adjectiv(loc.. pron. masc. a III-a. II. format din verb. prez. carte. ocazional. sg. c. adj. VI.): A ajuns de râsul lumii . sg. masc. substantiv: Primăvara a sosit pe neaşteptate..act. locuţiune verbală: îşi râde-n barbă. lapoviţă.. c.. Sensuri figurate: Arde de nerăbdare să te vadă. prez.. a elabora. cop. subiect. fervoare: ardoare. a edita. cu două termin. înfocare. pe antepenultima: binele.. Îl arde sufletul să te întâlnească. intranz. 5 I.. detracta: a denigra.. N. fem. pers. celălalt. îşi râde-n sine: Îi râdea inima de bucurie pentru cele întâmplate. prin adj. conjuncţie: Deşi a plouat. Analiză: cine: pron. a defăima pe cineva: În ultima vreme a fost denigrat mereu. afirmat. şi numele pred. culegere. XI.-zis. toată: adj... X. b) Propoziţii: 1 – Cine…lumea.. IX. Sinonime neologice: apogeu. var. dir.. VII. râde: verb la inf. Substantiv: În sinea lui se gândea că procedase corect.. 3 – când…unul. sg. 2 – PP.rel. coperte. a ajunge. pasiune: Munceşte cu fervoare pentru a obţine numai rezultate bune. pisc. atr. Ac. adj. . 2-ajunge ridicol-PN.. ocazie. N. neliniştea.dir.. V-a spus voi eraţi acasă când v-a căutat el . afirmat. act. fişă. contagios. conj. sg. 4 – de care… masă. a) Predicate: 1-râde-PV. adverb: Primăvara se întorc păsările călătoare. 3 – T(2). a III-a.. ridicol. erudit. râde.. pronume: Lauda de sine nu miroase-a bine. de fapt.... îi râde inima. Cuvinte accentuate pe ultima silabă: caiet. unul: pron.. pe a patra silabă: ferfeniţă. III..FIŞA NR. Sensurile cuvintelor: corigibil: care se poate corija (a se corecta. intranz. ansamblu. a III-a.. coli. 4-nu poate-PV. 2 – ajunge…ridicol. nehot. ajunge ridicol: pred. 4 – ATR(3).. efort.. 3-găseşte-PV. nomin. am mers la teatru... pe penultima: după ea.Ac. IV. a efemer. s-a dus la plimbare. V. expr. delincvent. propr. râdere: Râsul îi trădează. ind. Frază: Dacă nu zice nimic înseamnă că a greşit întrucât a aflat că Corectare: Nemaiputând să aştepte. c) Felul lor: 1 – SB(2). adjectiv: Codrii deşi mărginesc satul nostru. cadou. Îi ardeau călcâiele Variante corecte: ridicol.. se îndrepta): Este un om corigibil. nehot.

Arta Forme corecte: abţibilduri.. aerogări. Subordonate: SB. PR. c-or trece toate cu bine. aerodromuri. XV. Ştiu conform căruia ai procedat. ATR. Împotriva cui te-ai ridicat?. ţi-am răspuns. acolade. Toţi îl agreează. Arta e îndelungată. CI. XIII. . Construiţi: Dau colegului meu o carte. viaţa e scurtă. COND. Argument pornit din ură. aeroporturi. de a iubi. fiindcă s-a decis să nu mai absenteze. Pare că şi tu însuţi-însăţi le-ai spus să nu mai fie supăraţi. XII. Întrebarea unde ne vom opri ne preocupă.într-una din zile că lămuri-i-va şi pe aceia să-l însoţească. Cum m-ai sunat. XIV.

simplu. a nu se lăsa. dem. Analiză: vorba: subst. să fii disciplinat! . CD. XII. Problema să învăţăm ne stă în atenţie. 2 – ATR(1). el înoată. Ştiu ce carte-ţi place. limpede. rel. elevii aceia. (E împăcat cu Optim. Caietul ale cărui foi s-au rupt era al lui. Creează-ţi o idee despre propriii tăi amici ale căror fapte nu le agreăm. mare. IV. perspicace. Cuvinte derivate: reverse. -s-. F – A venit la facultate să înveţe. celui: pron. – (pe. Atr. fem. G. a nu fi lăsat. Forme corecte: creăm. fii silitor!. SB – E bine să înveţi.genit. îşi. Ea este studentă.. ATR. ofensat. Construiţi: De departe vezi albind…. se. simplu. 2 – se bucură-PV. Nici o dată nu este mai importantă pentru a) Predicate: 1.. subiect. şi tot ar mai trebui să citeşti încă. durerea: subst. ATR – sine însuşi. moale. X.să se reverse- ea ca data zilei de naştere. Ei au rămas aceiaşi. compus: niciodată. Cunoşti vreo dată mai importantă decât data de 24 Ianuarie în istoria noastră?. c-ai s-o păţeşti. N. Subordonate: PR. 4. CI. nu mai fi rău. 4 – să se reverse…întristat. VI. Cd. 4 – CD. -se. D – sie. El a ajuns profesor. -şi. subiect. a se opri. PV. CSV – Să înveţi continuu. VII. fem. 3 – PP. V.FIŞA NR. …sed multum. Ac. care: pron. VIII. c) Felul lor: 1 – PP.. Altă dată importantă este şi 1 Iunie... XI. N.. cu. Mă sfiii să le spun totul când văzui că nu-s integri cum trebuie să fie toţi arbitrii aceia. IX. Transcrieţi corect textul : Fii bun. XIII. jignit.. tenace. la. (SB – PP . XIV.nu întrerupe-PV... a se minuna. XV. II. 3-nu lăsa –PV. şi-. Dorinţa de a-i vedea e mare. sg. …scripta manent. a înceta. se-. a se extazia. …cum laude. a nu se întrerupe. Niciodată nu m-a minţit. de depărt. cumsecade. sg. 6 I. PR – Datoria noastră e să învăţăm. b) Propoziţii: 1 – Nu întrerupe…celui. de. s-.PR). şi.. com.pron. Ac. com. 2 – care se bucură. sieşi. Învăţarea conform orarului dă satisfacţii. -şi-. de-acum). III. A nu fi întrerupt. 3 – (şi) nu lăsa. masc. Altădată era mai ospitalier. Vaţi certat vreodată?. inferior. de la) sine. întristat. sg. maxim.

a II-a. verb... tranz. sg. act. a vedea. conj. a) Predicate: 1 – să judeci – PV. XI. X. 3 – să vezi – PV. IX. exprim... exprim.. sg.. Sinonime: a judeca – a condamna.. 3 – să-l vezi... tranz. A greşi este omeneşte. omul. conj. prin verb pred. III.. a II-a. pers. un om şi jumătate. afirmat. prin verb pred. a greşi – a îndrepta.. 2 – caută.. să vezi: pred. a zări. calculat. act. om cu scaun la cap.. prez. este un om adevărat.. pers.FIŞA NR. prez.. conj. a II-a. om – persoană. 7 I. sg.. prin verb pred. E un om minunat. a III-a. iar ei s-au adunat în acelaşi loc devreme. ins. conj. prez. V. am învins. a iubi. expr. ascultată şi cealaltă parte. S-a împrumutat numai de cât a avut nevoie. 3 …a-l vedea. A judeca. afirmat.. iubire (Iubirea lui e veşnică). acelora. c) Felul lor: 1 – F(2). verb. prin verb pred. Am venit. apoz... Oare care a fost acela?. VII. IV. a se uita. pers. Nici un admirator n-ar putea renunţa. 2 – caută – PV. Nume pred. Antonime: a iubi – a urî.. 5 – Nu poţi greşi. pers. II. este vecinul meu.. expr.. Un oarecare mi s-a adresat necuviincios. 4 – PRED. pers. ind. un om şi jumătate: El e om de Elevul premiat de profesor băgase de seamă nemulţumirea 1 – Pentru a judeca…. a vedea – a Derivate adjectivale: judecat. a II-a... întreagă. exprim. a IV-a.I. VIII. i-am asigurat eu pe colegii noştri.. forma afirmat. fapta comisă). Numaidecât l-am şi pedepsit. verb.…iubind. 4 – cum iubeşte. 5 – PP. forma neg. 5 – nu poţi – PV. a II-a. conj.. nu poţi: pred.I. 2 – PP. a căuta.. afirmat. caută: pred. tranz. nejudecat (El e omul judecat pentru privi. a căuta – a ignora.. prin verb pred. sg.... sg. Derivate substantivale: judecată (Teme-te de judecata de apoi). – El.. verb. E un om cu scaun la cap. iubit (Omul iubit n-a dezamăgit-o niciodată). – El Analiză: să judeci: pred. .. V-aţi convins că n-o s-aştept pân’ s-o-nnopta ca să-i reîntâlnesc pe omenie. Atr. tranz. tranz. conj. VI. a II-a. În ziua aceea n-a apărut nici un nor pe cer. aceia. imp. iubeşte: pred. Om de omenie. 4 . verb. Ca să vizitezi oraşul îţi trebuie o zi 4 – iubeşte – PV.(3). 3 – CD(2). omul acela. Să fie O casă ca a lui mai rar!. b) Propoziţii: 1 – Ca să judeci omul. Subiect – Omul muncitor este ca pomul roditor.. SUPL. prez. act. act. am văzut. act. ind. XII. conj.

. . cei care vor muri te salută!. Construiţi: Dorinţa lui de a fi fost invitat era mare. A se spune că n-ai învăţat e o greşeală.XIII. PRED. Fiind apreciat. De devenit ce-ţi doreşti nu e greu. ATR.. COND. Să fii sănătos. Ştiu ceea ce vrei. SUPL. CI. vei învăţa şi mai bine. XIV. SB. împărate. XV. Celui ce merită. Să fii sănătos.

Era Luasem cu mine şi cartea aceea. intranz. verbale: a se îndrăgosti. XII. derivate A avea de lucru.. verbe predicative: El este în clasă.. b) Propoziţii: 1 – Cel mai trist…este.. este: verb cop. pers... Cd – Ştiu pe cine aştepţi. fii amabil şi adresează-i-te în numele alor noştri şi-alor voştri. Nu vezi Verbe copulative: El este silitor. . A rămas acasă cu părinţii. Să fi luat şi caseta era şi mai bine. a III-a. var. că nu!... afirmat. act. Aş fi fost luat de-ai lor de mai întârziam. cu două termin. VIII... A ajuns la şcoală devreme. pers. propr. a III-a. prez. Te ştiu de mic. Verbe impersonale: Era să nu te mai recunosc. N. 2 – ia – PV. – Nu ştiu al cui copil s-a rătăcit... Ci – Ştiu de cine te fereşti. fără grad. pred.FIŞA NR. superlat. VI. Nu am venit căci nu m-ai invitat. c) Felul lor: 1 – PP. 8 I. III. uneori: adv. pron. pers. pers. 2 – că uneori…ia. rel. V.. c. Florile sunt pentru ai mei. II. -l: pron. Era extraordinar de frumoasă. XI. încât s-ar părea că-s uşori ca pana!. Atr. c. 3 – n-are nevoie – PV..ind. a IV-a. sg. A rămas neschimbat.. S-a oprit în faţa unora. lucru de mână. Ac. De flămând ce era. c. De cum m-i vedea pe mine acolo. sg.. a) Predicate: 1 – este – PN inc. pers.. nehot.. Ne-am adresat continuu aceleiaşi autorităţi ai cărei membri neau agreat şi ne agreează continuu. c-or vrea. nomin. X.. de timp. Sar aşa de Analiză: cel mai trist: adj.. a se întrista. atr. Construiţi: Cărţile celor doi elevi sunt pe masă. 3 – cine n-are nevoie de dânsul.adj. A ajuns frumoooasă! Era frumoasă.neutru. de dânsul: pron. sg. IX. Ac. lucru de nimic. însufleţit.t.. sus. profesor. că a greşit? El pretinde că nu a greşit. VII.-zis. NP – Ştiu cine eşti. sg. Ajunge să-l vezi o dată!. a (se) însufleţi. IV. Întâmplatu-s-au de-atunci multe şi auzii că zurbagiii aceia nu ne mai creează probleme. Era frumoasă foc!. Mai m-ai întrebat asta!. a III-a. a da de lucru.dir. conj. nici nu te vedea bine!.c. inc. întristat. 3 – SB(2). frumoasă! Era frumoasa frumoaselor!. ind.. Rămâne să ne mai vedem. Derivate adjectivale: îndrăgostit. 2 – PR(1). Au dovada că a greşit.. N-am plecat de-acasă căci ploua.. mână de lucru.. Cântă-n cor.

atrium-atriu. (CSV–CSV–PP-SB). Apărea. (CSV – PP – CD – ATR . Cauza finală. . Trăieşte ziua!. Cântec secular. XV. greşeală. ortodox.F).PP).XIII. (COND . XIV. apropo.

re. rotund. recunoscut. te-ai lovit. principal. nu meriţi: verb pred. a IV-a.. con-junc-ţi-e. VI. pers. intranz. forma neg.. PR. recunoaştere. Nu-l mai recunosc. sg. Nici un nor nu-i pe Analizaţi: să fii mândru: pred. Florile de la ei m-au bucurat. verb. 4 .. CZ: Cum n-ai fost atent. N-or apărea curând. afirmat.. a igieniza. veşnic. III.ind. CSV. pers. meritat. in-e-ga-li-ta-te.: Dorinţa de a cunoaşte cât mai multe e mare (Atr. tranz. merituos. c) Felul lor: 1 . cunoaştere. ind.). X. Ac..). şi o CD (4): că nu-l meriţi. poate că el îi agreează altfel decât noi. recunoşti – PV. XII. 3 – să b) Propoziţii: 1 – Să fii mândru de ceva. pred... bărbăteşte. Dacă nu recunoştea însemna că era aşa. 3 – să recunoşti. somp-tu-os. prin adj. punc-tu-a-ţi-e. târâş. nehot. CZ. conj. linc-şii. F: Am venit la teatru să văd acest spectacol.. o vei putea rezolva corect (compl.: Ai carte. act. necunoaştere.. conj. CD. mândru. asemenea.PR(2).-zis. Meciul s-a terminat nul. 2 – înseamnă – PN inc. cunoscut.. IV.PP. II. recunoştinţă.. Întâmpinatu-i-am pe alee pe toţi aceia pe care i-am înştiinţat.. 4 – că nu-l meriţi. Viu. a) Predicate: 1 –să fii mândru – PN. 4 – nu meriţi – PV.. expr.. cop. i-ne-rent. act. I. sg. masc. . a fi. de ceva: pron. propr. adverbe: furiş.. 3 . sub-li-ni-at.. format din verb. Inf. a cunoaşte: recunoaşte. mândreţe. verbal). arc-tic. a ara. gerunziu: Numai cunoscând bine problema. mândrie. Construiţi: Cartea e a aceloraşi. VII. V. conj.. necunoscut. adj. perfect. VIII.. De l-i vedea pe el acolo. dă-i-i lui în primire pe năzdrăvanii aceia. şi nume pred. Ex-cep-ţi-o-nal. Mândru: a se mândri. M: A rămas bun cum îl ştiam. supin: De cunoscut această specie nu e uşor (Sb. c. a II-a. nomin. nemeritat.. IX. Mie mi-e dor de ei. 9 I.FIŞA NR. merit: a merita. Nu-i nici o nădejde c-am putea să-i învingem pe redutabilii noştri amici. cer. Avem o SB (1): Să fii mândru de ceva. ai parte.CD(3). Cond.. cond. cu două termin. recunoscător. XI. participiu: Tema cunoscută în clasă te va bucura (atr.. nerecunoscător.SB(2). prez.. prez. T: Am ajuns când ai sunat tu.. a II-a sg. XIV..). 2 – înseamnă. var. N. su-bli-maATR. Verbe: a sări. XIII. 2 .

Cauză prin sine.Mersul potrivit orarului e respectat. Cauza (motivul) este ascuns. Am aflat ce carte preferi. Dorinţa lui de învăţat e mare. Păzeşte-te de câine!. XV. .

. este…a cere. Ac. Ac. nehot. neutru.. a) Predicate: 1 – să fie erou – PN. enclit. ASP: Titlul de erou e o înaltă opri din zbor. genit. c... sg. XI. sg. A-i lua apărarea mi se pare un lucru corect. o şi prepoz. simplu. 4 – să zboare… pământului. Substantive: zbor. simplu.proclit. Ac. împrejurări…care sunt josnice. vulturi. com. împrejurări. deasupra pământului: subst. IX.. (Zborul deasupra mării era lin.c..com. nume pred. sub-li-ni-at. PV. c.: a-şi lua zborul. sg.. D.. câlţi. contra. 10 I. Analiză: erou: subst. sg. b) Propoziţii: 1 – să fie erou…decăzute. grâne. deasupra.. prepoz.. simplu. închis într-o odăiţă.FIŞA NR. proclit. 3 – ca şi cum ai cere…într-o odăiţă. loc. . con-text.. festiv. ind.. şale. De-a lungul străzii sunt mulţi pomi. zbu a solicita. de-că-zu-tă. Ai luat parte la ră-toa-re.. subst. hot. CI: Ne gândim cu recunoştinţă la eroul necunoscut.timp. odăiţe. Să ceri cuiva…. icre. verb. jos-ni-ci-e. fem. IV. Oamenii luptă împotriva furtunii. VI. hot. cinste. com. com. art. în ce-re-re. 3 – ai cere – PV.. art.c.loc.. L-a dus şi pe el la spectacolul împrejurările: subst. V.c. de-a lungul. VIII.. şi art. unui vultur: subst. atr.. III.loc. sg. circumstanţă. fem. G. so-ci-e-ta-te. avem o PR (3): ca şi cum ai cere unui vultur SB: Eroul acela va fi nemuritor.. a-i cere…a zbura. genit. masc. 4 – CD (3). nehot.. prepoz. sg. pos. îm-pre-ju-ra-re. Eroi. 2 – este – PN inc. simplu. masc. com. zburare. art. c. Ale lui eau cărţile. nehot. simplu. 4 – să zboare – acea ceremonie?.. simplu. com... enclit. VII. Contra furtunii nu te poţi pune. simplă la. Ac. prepoz. S-au oprit din zbor pe acoperişul casei mele). zburatul. 2 – PP. simplu..Ag. pl. împotriva.c. Asupra satului se abate furtuna. c. în spatele.loc. CD: Am cunoscut un erou al zilelor noastre. la o mie: subst. neart.. simplu. N. com. simplă. Asupra. fem. dea-su-pra. societăţi. 2 –A cere cuiva…este. c) Felul lor: 1 – CD (2). a se Nu avem nici o CI. fem. C. degradant.. art..: Pământul nostru a fost apărat de eroii neamului românesc.. zori. prepoz. X. ale unei societăţi: subst. 3 – PR (2). masc. c. com. În spatele şcolii este un teren frumos. de metri: subst. G. subst. II. atr.. A le ascunde adevărul nu e bine. simplă de. pă-mân-tu-lui. art. într-o odăiţă: subst. pl.

CD). XV. genit. Am aflat cu care ai discutat. ATR.: Cartea este a elevului. Nu mai fi nepăsător ca să nu fii păgubit!. Mâinile-i tremurau de emoţie. CI. XIV. Este impunătoare.: Miroase a primăvară. adj. (CD – CD . În faţa unora se deschidea o privelişte minunată! . pos.: Casa a nouă este SB. Construiţi: Maria e plecată de acasă. o problemă aceea ale cărei aspecte nu le-au ştiut propriii ei susţinători. dem.XII. prepoz. Art. Cartea aceluiaşi elev mă interesează. SB. Duceţi-vă şi informaţi-i că arbitrii aceia sunt mai puţin aspri. XIII.

i-ne-rent. indicat tu. a fi de râsul A greşi e omeneşte!. Nu le mai faceţi atâtea favoruri!. (SB – CD – an-al-fa-bet. Totodată a mers şi până la el. M-ar mira să-i găsesc la ora aceea în acelaşi loc pe care mi l-ai niciodată – nicicând. 5 – să faci – PV. biruinţe. nu de mult timp. fost declarate nule. 4 – deşi ai fi avut prilej. 4 – ai fi avut prilej – PV. jert-fă. II. El vorbeşte întruna. PP – PR – SB . balustrade. pe care nu-i mai agreăm deloc. Baloturi. VII. …că abia mai sufla(CNS). . IV. 11 I. delincvent. …să meargă la mare(PR). 3 – nu ai făcut – b) Propoziţii: 1 – Să râzi…ci de acelea. Fii încrezător. era frumos. i-ne-fa-bil. omonime: care. copii – copii. Banii sunt de la ai mei. in-e-xact. re-trans-pu-ne-re. XV. a râde cu gura până la urechi. III. Iată omul!. ţarină – ţarină. 5 – să le faci. aşază. Maşina de scris e nouă. IX. ai. deşi. enclit. Cea dintâi ediţie. coajă. V-aţi convins că n-o s-aştept pân’ s-o-nnopta ca să-i revăd pe aceia. Rezultatele au curcilor. A râde în hohote. …este mamă(CSV). XIII. a-na-cro-nic. comentat-o. baraje. V. 4 – CSV(3). …să înveţi(SB). Sinonime: a râde – a se bucura (a se amuza).PP). c-ai noştri te-or agrea de-acum. 2 – ATR(1). balsamuri. 2 – pe care nu le faci. 3 – pe care nu …niciodată. deşi apăruseră şi câţiva nori când ai apărut tu. …mişcarea e Păcat că n-ai venit la noi în ziua când te-am aşteptat. sănătoasă(ATR). 5 – CI(4). Într-una din zile te voi căuta. 2 – nu faci – PV. Greşeală.CD). acele – acele. ex-ma-tri-cu-lat. XIV. (PP – CI – PR . Învaţă cu plăcere. greşeală – eroare. Cartea e utilă pentru oricare. XI. 3 – ATR(1). fiindcă timpul Un singur articol: greşelile (le – art. VIII. X.FIŞA NR. somp-tu-os. PV. c) Felul lor: 1 – PP. Companie – companie.PR). VI. a-tlet. Ştiu care carte aţi (SB – PP – PP – SB – PP . mătuşă.). a) Predicate: 1 – să râzi – PV. hot. nu mai fi naiv. barem – barem. XII. Tot o dată importantă e şi ziua mea de naştere.

masc.FIŞA NR.subiect). (ATR – ATR – PP . IV. X. culoar. Cine citeşte…să poată….. subiect.. Decât să alergi. fi-e-care.. le-: pron. încât credeam că vine potopul. cititor: lector. Îşi joacă ultima carte. pl. simplu. pers. Virgula desparte aici o subordonată consecutivă de regenta ei. II. Nu ne-a spus cum s-a pregătit.. a putea: a reuşi. Ac. c. adj. c. cărţile aşa. 3 – CD(2). VIII. IX. a III-a. întrucât auzii că-i supără pe . Să poată…să (PP – PR – CD – T – CZ . fiecare: adj.CD). …et studio. a III-a. 2 – CNS(1). 2 – să poată – PV. XI.. Aşa om mai rar! (adj. atr. simplu.. b) Propoziţii: 1 – Scrie-ţi cărţile aşa. De cât ai nevoie să-ţi cumperi această carte?... Ac. a scrie-a nu scrie(a enclit.ATR).. Fiecare e stăpân pe soarta sa. cititor: subst. c. com. – atr.. Ai scris căruia i-ai promis. 2 – încât fiecare…crede.. masc. a) Predicate: 1 – scrie-ţi – PV. …sed multum. carte.. art. c) Felul lor: 1 – PP.. masc.. Diftongi: poa-tă. Analiză: cărţile: subst...). hot. vocale în hiat: scri-e. pron.ATR). Sens figurat: Pe faţa lui este scrisă uimirea. a marca).. nehot. (CSV Construiţi: De cine ai fost anunţat?. le-ai. V. N.. sg. sta). …mater studiorum. . VII. pentru el: pron. antonime: cititor-analfabet. (hiat în A crede. sg.ind. sg. XII. Scrie…cum e mai bine. adj. pers. În cât timp vă fonetică sintactică). fem. a se complăcea.dir. fem. pers. Întrebarea cui îi vei răspunde mă preocupă. (pron. XIV. faceţi temele?. XIII. a putea. pl. Problema este care este vinovatul. A citit cu plăcere această Ploua aşa de tare.a nu putea(a nu reuşi).. creadă. nehot. 3 – ai scris – PV. – PP – CD – ATR . VI. Vorbii întruna cu unii dintre ei.dir.. 12 I. a plăcea. pers.. Ac. mai bine ai învăţa. 3 – că le-ai scris pentru el. creier. com. Ai o oră la dispoziţie pentru a-i arăta că a greşit. III. Sens propriu: Îşi scrie zilnic temele. N. Sinonime: a scrie: a nota (a însemna.

fii mai atent de-acum înainte ca să obţii rezultatele ce-ţi conferă garanţia succesului. Abil.educatorii aceia. acvilă. academie. XV. acolo. adio. i-ai fi văzut cum ştiu să se pregătească. . Fiindcă n-ai citit destul. De-ai fi venit. oferindu-ne astfel un spectacol de-a dreptul grozav!.

. bogăţie. III. conj. CI: Sunt sigur că nu mă vei dezamăgi. a creşte îns. 13 I. fără grad. CZ: Te-ai lovit că n-ai fost atent. te-am sunat (gerunziu). comp. erou – laş.El este bogat sufleteşte (NP).. 2 – ATR(1).FIŞA NR. 3 – PP. verb. a III-a.. VI. act. verbale: a omeni.. a conveni îns.). Sunt construcţii pleonastice. pred. N. CD: Ştiu că vei veni. pers. El este un om bogat (Atr. “a cădea de acord cu cineva”. CSV: Piatra că e piatră şi tot crapă. conj. un om expr. Îţi dau ca să-mi ştiut – PV. format din verb. prez. masc. cop. sg. 3 – (şi) totdeauna (este) omul.c. pers.).timp. C. pers.. totdeauna: adv. n-a ştiut …a cheltui. art. a III-a.timp: În vara aceasta voi Expresii latineşti: Doctor în semn de cinstire. Despre omul bun vorbeşti numai de bine (CI).. zi – noapte. a III-a. tranz. Sosind acasă.. şi numele pred. ATR: Problema că nu vei veni m-a pus pe gînduri. c. pers. act. VIII. IV. n-a muncit: verb pred. bogat. Am sosit acasă înaintea lui (pron. totdeauna... Substantive: adevăr – minciună. sg. 2 – care n-a muncit. conj.. un. a IV-a.. adjective: .). IX. X. sg. perf. alte c. 2 – n-a muncit – PV. Datoria de a munci ne revine (Atr. omenos (de omenie). A munci e o cinste (SB). dai. c) Felul lor: 1 – PP. act. Dezvoltaţi: Cine este bogat….timp: adesea.Contrageţi: omul…neştiutor. verb.c.. de timp. Omul bun e ca pomul copt (SB). VII. adj. nomin. a IV-a. afirmat. Subordonate: SB: Se ştie că înveţi zilnic. CNS: Mergea aşa de repede că abia-l urmam.c. intranz. “a se mări treptat. 4 – care n-a ştiut. intranz. 5 – să cheltuiască.. II. prez. a IV-a. afirmat. ind. simplu.Bogatul este…om. 5 – CD(4). 4 – ATR(3).. pred. prin subst.. “faptul de a fi cunoscut de multă lume”. merge la mare (subst. a (se) îmbogăţi... Savantul universal. conj... a fi. Derivate substantivale: omenie (omenire). V. 4 – să cheltuiască – PV. oricând a dorit. 3 – n-a b) Propoziţii: 1 . deoarece: notorietate îns.. adjectivale: Analiză: este un om: pred. ind. să cheltuiască: verb pred. com.. a) Predicate: 1 – este un om – PN. nehot.. neg.. PR: A ajuns că nu-l mai cunoşteam.sg. a deveni mai mare”. verbal).

El e un elev eminent. frumos – urât. ţi-u-ne. descendent. optsprezece. Este un obiect de calitate. adverbe: aici – acolo. . jert-fă. Îl previne zilnic să n-aibă probleme. sus – jos. concret. a crea. însăşi. XIV. in-frac Autenticitate. Provine dintr-o familie numeroasă. obiect. vehiculul. ieri – azi. a-cre-di-ta-re. ra-fi-na-ment. a-tlas. Atitudinea lui de caritate ne-a impresionat. dar.bun– rău. a nota. mare – mic. depoziţie. XIII. de-linc-vent. a comunica. Bran-car-di-er. iar. suspiciune. ce-li-ba-tar. se înşală. XV. Pericolul era iminent pentru ei. alee. a ra-ti-fi-ca. XII. XI. ci. arc-tic. Complimente. Seria c): însă.

. nomin. act. 14 I. VI. Detaliat. face:verb. ind. conj.. a facilita. imperf. PR. perf.. …fortius. XIV. c) Felul lor: 1 – PP. IV. Şi totuşi. afirmat. a masacra în masă”. 2 – SB(1). tip expansiv. Analiză: nu este: verb cop. prez. s-a lovit. conjuncţie şi prepoziţie.. VII. 5 – nu se poate – PV. III. CI. Subordonate: SB.”a ucide. blănar.. a III-a. XIII. intranz.. circumstanţă. bazar. 3 – este extraordinar. VIII.…te ipsum!. Câştigă îndoit în inteligenţă. “scurgere abundentă de sânge”. neg. rucsac. Fiind împins. durabil. b) ind.. XV. argintar. prez. …canem. ex-tra-bu-ge-tar. ind. . conj. Ideea acestui om cumsecade mă pune pe gânduri. 4 –ceea ce se credea.Ax. ipocrit.. pers. act. hemoragie îns. ex-cep-ţi-o-nal. xerox.. ardoare. 3 – este extraordinar – PN. culpă. II. ex-pre-si-o-nism. pers. IX. coexistenţă. ultimul timp. mărar. pred. inc.. amar. V. vacs. X.Mama sa s-a supărat că n-a învăţat.Ex-tra-or-di-nar. conj. faună îns. Adjectiv şi adverb. sg. Nu v-a spus de va veni şi el?. dintr-o epocă geologică”. subiect. COND. a III-a. 4 – se credea – PV. extraordinar. ex-po zi-ţi-e. pred. bezmetic. 2 – ce nu s-a făcut..A extermina îns. ex-pec-ta-ti-vă. ex-co-mu-ni-ca. e-xo-tic. nu s-a făcut: verb pred. tranz. Cursul acesta e facultativ. Pomii atârnând de roade aşteaptă culegătorii. berărie. proiect. refl. Dă dovadă de multă amabilitate în ceea ce ne priveşte..a) Predicate: 1 – extraordinar nu este – PN.FIŞA NR. a III-a. afirmat. XII.. verb. XI. cocserie. comp. b) Propoziţii: 1 – Extraordinar nu este. CD.Cuvinte derivate: acar. cizmar. 4 – SB(3). a IV-a.. inf. impiegat. bănăţean. batjocură. substantiv şi conjuncţie. sg. facsimil... 2 – nu s-a făcut – PV. intranz.. examen. raţiune.. e-xa-men. arţar. dintr-o regiune. El este un Construiţi: Reuşita datorită lor ne-a bucurat.. cocs.”totalitatea speciilor de animale de pe glob.. a III-a. pantofar.. 5 – că nu se poate face. l-a luat la teatru. A-le-xan-dru. aşadar. 5 – SB(4). 3 – PP..

verb. subiect. pers. act. Ai noştri şi ai voştri plecaseră devreme.. 4 – PP. ceea ce: pron. VI. a III-a. Întorcându-se acasă. frământă. Eşti dator să înveţi ajuns din timp la şcoală.). N-am ştiut ce gânduri te fie mai aproape de voi. Vine la bibliotecă pentru a se pregăti zilnic (pentru a se pregăti .CCScop). PV.. ind.). c) Felul lor: 1 – PP.. nu se ştie ce-ai face toată ziua. …cum ne Eşti dator a învăţa zilnic (a învăţa – c. conj. 2 – ai văzut – PV. intranz. sg. a II-a.. Gândul de a-l vedea cât mai curând îl neliniştea (atr. 5 – n-ai văzut – PV. Al doilea şi al treilea din rând erau nişte necunoscuţi pentru noi. Ideea de a-i făgădui sprijin nu-i dă pace (atr. zilnic (CI).ASP).. 6 – CD (5). 15 I. IX. II. prez. a II-a.. Carnetul de elev e oglinda acestuia (de elev . ind. faci dacă nu ştii să cânţi la nai. comp. 2 – CD (1). rel. te-a sunat. V. n-ai văzut: verb pred. nu este: verb pred. subiect. Are de învăţat zilnic. 4 – nu tăgădui – PV. Nu e bine a făgădui ce nu poţi face (subiect). III.. De nu bei dimineaţa ceai. Carnetul care aparţine elevului e oglinda acestuia (ATR). …să-şi viziteze rudele – F.. PR. Subordonate: SB.. ind. compus. pers. Eu şi colegul meu am C) prepoz. rel. verb. povesteşte el – ATR. E bine a-ţi vedea lipsurile (subiect). N.FIŞA NR. N-ai ce să Analiză: ce: pron. X. neg. act.. …că nu puteam greşi . 6 – este – PV.). neg. A ieşit în oraş invitat de prieteni.. a) Predicate: 1 – tăgăduieşte – PV. VII. El merge lipa- . Vine la bibliotecă să se pregătească (F). pred. 3 – CD (2). 5 – CD (4).. a IV-a. 2 – ce ai văzut. 5 –ceea ce n-ai văzut.CNS. N. VIII. M-ai anunţat că-n mai vii pe la mine... verb.. sg. Aud plouând. conj. …de râd colegii de el – PR. verb. …că nu învaţă – SB. Dorinţa mea este a-l vedea fericit (nume pred. lipa!. Problema este a-i făgădui măcar (nume pred. 4 – nu tăgădui.). XI. 6 – că este. Să înveţi a învăţa nu e greu. pred. XII.). Dacă vă scrie înseamnă că nu v-a uitat întrucât astfel încearcă să Construiţi: Ochii-şi negri d-arunca…. tranz. 3 – nu este – b) Propoziţii: 1 – Tăgăduieşte. (PP – SB – CD – T -ATR)... perf. 3 – că nu este. IV.

A fost învestit director un unchi deal lui. măreţie. re-scri-e-re. i-le-gal. XV. somp-tu-os. parcă n-ar fi fraţi. in-tan-gi-bil. jer-fit. semeţ. Trăieşte de mult timp solitar. sentiment. inteligent. ac-ţi-o-nar. Am investit mult la banca aceea. oroare.XIII. cum-se ca-de. sus-pen-si-e. . amprentă. Divin. sub-o-fi-ţer. ocazie. conflict. Drept-unghi. Totdeauna a fost solidar cu ei. E o mare diferenţă între ei. Manifestă o atitudine de deferenţă faţă de ea. a comunica. XIV.

CD: A se demasca. S-a Secvenţa b) : A ajuns devreme acasă. în D. limită. în D. D. VI. indecenţă. 4 – SB (3). -i : verb Cu siguranţă că ne vom revedea. a da din colţ în colţ. Ţie nu ţi-e teamă de ceea ce s-ar Dă…cui i se cuvine. vinovat. a găti. redutabil. -i : pron. “a arăta cuiva drumul”. SB. -i : pron. sg.. 4 b) Propoziţii: 1 – Dă fiecui. Se gândeşte a-şi revizui comportarea. Fără îndoială că nu este el Se gândeşte cum să procedeze.. c. îţi spun drept!. CD.PV. V. XIII.. a III-a. X.pers... S-a plictisit privind. AA: Cunosc ce spectacole îţi plac. ATR.ind. cop. XIV. 16 I. “a trece din afară înăuntru”. 3 – (şi) ţie ajungă-ţi. II. abilitate. CI. -i : pron. Este sigur că şi-a făcut tema. a ornamenta”. IV. – rămâne – PV. pers. 4 – ce rămâne. ce: pron. VIII. consecinţă. NP: Am aflat ce-ai devenit.. i se cuvine…ceea ce e important.se cuvine . a da drumul. sursă. Lovindu-se n-a mai venit. Este putea întâmpla?. în D. aşezat. Sunt pleonasme pentru că: a intra îns. i: pron. N. Pe cei de colo. 2 – ce i se cuvine. a îndruma îns. pers. -i : pron. XV. nehot. 3 – PP. neacc. subiect.ind. pers.pers. Subordonate: T. a înfrumuseţa.FIŞA NR. 2. în D. vanitate. “a decora. Solicitare. a exagera . XII. XI. Ştiu ce ţi-ai cumpărat. de ce-i critici?.. -i : verb cop. D. Ştiu ceea ce ai văzut acolo. 3 – ajungă-ţi – PV. pers.: pron. c. Mie mi-e teamă.. a împodobi îns. în Ac. 2 – CD (1). săturat de aşteptat. i. rel. Ştiu în faţa cui te-ai .pers. IX. consilier. plafon. a) Predicate: 1 – dă – PV. III. c) Felul lor: 1 – PP. A da din mâini. prea grea problema să fi fost rezolvată de tine. a se corecta. VII. Analiză: fiecui: pron..

Au condiţii optime de lucru. con-junc-ţi-e. lizibil. III. . verbale: a greşi. reînsufleţi. înnorat. însufleţit. c) Felul lor: 1 . Harnice elev. X. 2 – PP. cinste ţie!. reînsufleţire. interior. urban. Cir-cum-stan-ţi-al.Derivate adjectivale: greşit .FIŞA NR. întinerit. o-fi-ţer. adj. neînsufleţit. 2 – trebuie. Propoziţii: Tema era greşită în totalitate. 2 – trebuie – PV. (ei ) invocă. Etate. tineresc. A rămas cum îl ştiai. IX. 17 I. su-bi-ec-ti-vă. întineri. marşarier. instabil. XIV. el merge pe aceleaşi căi. ilegal. Produsele muncii sale sunt de o calitate inferioară. sufletul…care este întreg. sufleteşte. trebuie…a fi superior. Ca să ai o casă trebuie să trudeşti. IV. efemer. Că-i spui. tânăr: tinereţe. în-de-mâ-na-tic. II. Imaginile însufleţite parcă ale desenelor îl impresionau. Părinţii colegului meu sunt oameni de fost superior – PN. leneş. tinereşte. punc-tu-a-ţi-e.F (2).Pentru ca…greşeala. superior. a-l durea sufletul. Am dat acestor colegi a şansă. peren. VII. omenie!. 3 – SB (2). VIII.Omul e o fiinţă superioară. El părea că nu e în apele lui. reîntinerire. a-şi pierde sufletul. C) atr. delict. extrem. XV. tinerel. neclar. întinerire. senectute. în N. reînsufleţit. ex-ma-tri-cu-lat. însufleţire. eroare. nemaiputând. pe-hli-van. rotund. El s-a făcut ce şi-a dorit.Pentru a-ţi recunoaşte greşeala…trebuie. agitat.A-şi trage sufletul. însufleţi. a identifica. intermitent. 3 – ca sufletul tău…superior. XI. apogeu. sub Diurn. in-e-fi-ci-ent. că nu-i spui. N-am văzut care elevi au intrat. a se duce într-un suflet. reîntinerit. imprudent. Suflet: sufleţel. Propriu. reîntineri. însufleţit. etern. ex-cep-ţi-o-nal. alte adjective: minim. a pune suflet. egal. V. XIII. A greşi e omeneşte…. I-am văzut pe cei doi colegi ai tăi la teatru. a însufleţi. să recunoşti…ce ai greşit. deseori. Întreg. a) Predicate: 1 – să-ţi recunoşti – PV. tinerică. XII. Trebuia să-i fi spus că ai săi o să întârzie. VI. 3 – să fi b) Propoziţii: 1 . Însufleţeşte-ţi eroii benzilor tale desenate!.

FIŞA NR. 18 I. PV; b) Propoziţii: 1 – care te satură mai bine; 2 – Pâinnea…este aceea; 3 – pe care ai dăruit-o; c) Felul lor: 1 – ATR (2); 2 – PP; 3 – ATR (2); II. Se numesc pleonasme pentru că: alocuţiune îns.”scurtă cuvântare ocazională”; altercaţie îns.”schimb dur de cuvinte între două persoane”; înmănunchea îns. “a strânge, a lega în mănunchi”; III. Analiză: care: pron. rel., N, subiect; te: pron. pers., pers. a II-a, sg., Ac., neacc., c. dir.; aceea: pron. dem. de depărt., fe., sg., N, NP; pe care: pron. rel., Ac., c. dir.; o: pron. pers., pers. a III-a, fem. sg., Ac., neacc., c.dir.; IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. Există un NP: aceea şi un CCM: mai bine; Antonime derivate: accesibil – inaccesibil; cinstit – necinstit; Subst.: Ţi-oi face şi eu un bine cândva; interj.: O, ce bine-mi pare Expresii: Mă tem de greci şi când oferă (fac) daruri; Afurisită Diat. pasivă: a fi săturat, a fi dăruit; diat. reflex.: a se sătura, a se dărui; Singularia tantum: azur, argint, aur; pluralia tantum: anale, zori, Bucegi; Energic, asentiment, abandonare, abil, abis, oribil, autohton, Mo-narh, vârst-nic, scrip-tu-ră, splen-did, in-ter-re-gi-o-nal, subAnaliză: am dat: verb pred., ind., perf. comp., pers. I, sg., act., conj. I, afirmat., tranz., pred. verb.; mei: adj. pronom. pos., masc., pl., D, atr. adj.; este lucrat: verb pred., ind., prez., pers. a III-a, sg, pas., conj. I, afirmat., tranz., pred. verb.; cu plăcere: subst. com. simplu, fem., sg., Ac., c.c.de mod, neart., prepoz. simplă; acasă: adv. de loc, atr. adv., fără grad; m-: pron. pers., pers. I, sg., Ac., neacc., c. dir.; XIII. XIV. CSV; T; (PP – SB – CD - ATR); SB; PR; Nu mă sfiii să-l critic întruna ştiind că nu-i va prii ce-i voi povesti; a) Predicate: 1 – satură – PV; 2 – este aceea – PN; 3 – ai dăruit –

înfrunzit – desfrunzit; nederivate: adevăr – minciună; aici – acolo; a urca – a coborî; că te văd!; val. neutrală: A luat-o la fugă văzându-l!; (blestemata) foame de aur; Cuget, deci exist;

abreviere, renunţare, opulenţă; lo-co-te-nent, a-flux, pust-nic, ex-cla-ma, şap-te-spre-ze-ce;

A creat ce n-a mai creat nimeni pe-aici şi nici nu cred că va mai crea vreodată; Amintitu-i-ai într-una din zile pe aceia al căror comportament ne-a creat continuu neplăceri?; XV. Diamante, dimineţi, dineuri, divane şi divanuri, dobânzi.

FIŞA NR. 19 I. a) Predicate: 1 – nu este greu – PN; 2 – să găseşti – PV; 3 – este b) Propoziţii: 1 – Nu este greu; 2 – să găseşti adevărul; 3 – este greu; 4 – să ai dorinţa de a-l găsi; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – SB (1), 3 – PP; 4 – SB (3); II. Sunt pleonasme pentru că: întrajutora îns. “a se ajuta unul pe celălalt”; a lua proporţii îns. “a se dezvolta, a creşte foarte mult”; mass media îns. “mijloace de comunicare în masă”; III. IV. V. VI. Greu: greutate, a îngreuna, îngreunat; adevăr: a (se) adeveri, Sinonime: greu – dificil, a găsi - a afla, adevăr – realitate; Derivate verbale şi adjectivale: a dori, dorit (nedorit). E un lucru Analiză: nu este: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. adevărat, neadevărat, neadevăr; a găsi: găsire, găsit, negăsit, regăsit, găsitor; antonime: greu – uşor, a găsi – a nu afla, adevăr – minciună; bun a dori să citeşti acea carte; Era dorit de colegi în mijlocul lor; a IV-a, neg., intranz., pred. nomin. inc.; să găseşti: verb pred., conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., tranz., pred. verb.; este: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; să ai : verb pred., conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a II-a, afirmat., tranz., pred. verb.; VII. VIII. IX. X. A fi, a găsi, adevăr; În vin se află adevărul; Cred, pentru că e absurd; Cresc (trec) anii, Arenzi şi arende, abţibilduri, aragazuri; Subst.: Greul abia începe; adj.: Este greu exerciţiul pentru tine!;

greu – PN; 4 – să ai – PV;

descresc (scad) puterile;

adv.: Este greu să răzbeşti în viaţă! Poz.: greu; comp. de superiorit.: mai greu; de egalit.: tot aşa de (la fel de) greu; comp. de inferiorit.: mai puţin greu; superl. rel.: cel mai greu; superl. abs.: foarte greu; XI. SB: Nu este greu a găsi timp pentru lectură; NP: Dorinţa mea este de a găsi cât mai mulţi prieteni; CD: Doreşte a găsi adresa ta pe internet; CI: Se gândeşte a-şi găsi cât mai mulţi prieteni; CCT: Găsindu-ţi adresa, te-am sunat; XII. Locul de naştere a părinţilor; opere ale lui Eminescu; cei trei copii ai vecinului; caiet al colegului; foile rupte ale unei cărţi;

CCZ. . că n-a fost atent. XV. B) : NP. Să găseşti…ce e adevărat. Construiţi: Fără îndoială că examenul va fi greu. Suntem împotriva celor doi care nu învaţă. Să ai dorinţa…să-l găseşti. Cartea din faţa lui e a mea.XIII. De aceea s-a lovit. XIV. ATR. Ei înşişi au ceva de spus în această problemă.

VII..subiect)... i-am urmat Sunt pleonasme pentru că: amintire îns. (redescoperit). verb.”un semn că cineva (ceva) sfatul. sg. a înştiinţa”. hot. În urma mai multor contacte au fost semnate acele contracte.. de depărt. De voie. a se înclina”. II. VI. trei: numer. Din acea clauză a contractului nu rezultau acele date. 2 – CD (1).... fem. Cântă – cântă. Analiză: eşti: verb pred. Am văzut la Muzeul de istorie şi un tun al oştirii române.c.. descoperire. acele – acele. a) Predicate: 1 – să ştii – PV. atr. b) Propoziţii: 1 – Să ştii. G. Al treilea din stânga este . 7 – PP. 4 – ce trebuie acolo. 5 – să încerci tot. card. vidi. pred. via brevis. act.. com. VIII.veselă – veselă. fem. fără grad. Romanul acela captivant l-a captivat încât nici nu m-a auzit CI: Despre cei trei am discutat cu voi. Mi-am descoperit o nouă vocaţie. fem. încercat (neîncercat). acolo: adv. c) Felul lor: 1 – SB (7). IV-a. Veritas mater virtutis. Acest Veni.. Trei au plecat. XI. adj. pron.”a se îndoi. 3 – să descoperi. sg. atr. subst. afirmat. 6 – poţi – PV. 5 – să încerci – PV. genit. 7 – sunt rădăcini – PN. N. Rădăcinile învăţăturii sunt amare…. III. a ţarină – ţarină.: ştire. pers. Eşti nerăbdător să afli rezultatul examenului (verb cop.. 6 – ce poţi…nevoi. 2 – unde eşti.. C. XIII. pl.. IV.. şi art. subst. genit. Al treilea. G. acelei: adj. pos.de loc. adj. Derivate adj.). 7 – sunt…înţelepciunii. Ei au luptat pentru o cauză dreaptă.. Via recta. val. . prez. card. vici. cum s-a înserat (numer.: A fost lăudat de cei trei. simplu. descoperit Am prins un lin în râul acela lin. adj. ale înţelepciunii: subst.. XII. a anunţa îns. 6 – ATR (5). a se apleca îns. a vesti. Doarme tun!. IX. conj. câine e de rasă. 4 – trebuie – PV.. …ce e folositor .FIŞA NR. n-a fost dat uitării”. 5 – SB (7). ag. X. c.. V. a II-a.”a aduce la cunoştinţă. de trei ori. deriv. Bunicul are barba rasă. …unde e necesar . atr. câte trei.. 3 – să descoperi – PV. sg. – nume pred. dem. CD: Pe cei trei i-am mai întâlnit.: ştiut (neştiut). ind. colonie – colonie.). 4 – CD (3). Să mă fi anuţat şi tot nu veneam (adv.. …să încerci .. art. tranz. 20 I. 2 – eşti – PV. întreit. încercare. 3 – SB (7). întorcându-mă. de nevoie. de loc.

Cartea este utilă cui învaţă. Subordonate: SB. Părinţii lui câştigă acum întreit. . M. CI. Construiţi: Aleargă de parcă ar fi fost urmărit. (SB . Se îndreptau spre clasă câte trei. Am plecat înainte de a fi fost sunat de tine. Ştiu ale căror elevi sunt cărţile astea.vecinul meu. CD. Asupra cui ai ridicat mâna?. XIV. XV. De trei ori şi-a repetat poezia.CNS).

adj. VII.. subiect.: N –Ac. VIII. Care a văzut la ţară care trase de boi?. II. c. N. G –D: acestui gând. ţi se pare…când le citeşti. masc.... 2 – pe care…se pare. auzi lucruri bune. 3 – SB (2). atr. Spune Analiză: cele mai bune: adj. Ac. . 3 – a spus – gânduri. Gândurile…care sunt cele mai bune. sg.: Despre oricare ai vorbi. superl.adj.: Oricare elev citeşte această carte. pers. Au mers la film sau s-au dus la teatru? neutru.FIŞA NR. pl. pl. El este la fel de bun ca şi colegii lui (nume pred. iar cel respus te poate pune pe gânduri adesea. III. N.. Cu altul am discutat eu despre examen. adj.. viu. pe când cea recitită îţi dă satisfacţii. Altul s-a dus cu prietenii despre gândurile lor viitoare. La căderea nopţii am văzut Necitit. mi dacă mai m-ai sunat?. pl. c.). pl. VI. rotund. Elevul bun învaţă bine (atr. cu prepoz. În luna mai. pl. atr. principal. mai este liliacul înflorit.. V. C. b) Propoziţii: 1 – Cele mai bune…acelea.. Ţi-am citit din priviri gândurile.. de depărt.).). nespus. dir. nu-i vinovat. neutru.. acelea: pron. dir.. Lecţia necitită nu-ţi aduce o notă liliacul zburând. N. PV.: N –Ac.: acest gând.. lui. G –D: acestor gânduri. Elevul mai puţin bun la învăţătură se străduieşte şi el de-acum (atr. inferior. simplu. X.. XI. El citeşte multe poezii. var. com.). propr. le: pron. rel. respus. rel. N. Le spune ca din carte. Ea citeşte în lună şi-n stele. 2 – ATR (1).. Acestea sunt gândurile mele pentru viitor. IV... nume pred. neutru. dem. ind. 2 – se pare – PV. a III-a. Sg..). adj. pe care: pron. 3 – că …şi altul. neacc.. pers. fără grade: interior.. Pe cei foarte buni îi apreciem (atr... nehot. gânduri: subst. subiect. Alt elev a citit-o pe aceea. neart. 21 I.: aceste a) Predicate: 1 – sunt acelea – PN. Ne spune că Cele mai frumoase poezii sunt acelea ce le reţii mult timp. IX. bună. altul: pron. recitit. Cei mai buni elevi au multe satisfacţii (atr. Un lucru nespus la timp îţi poate crea neplăceri.. cu două termin. c) Felul lor: 1 – PP. adj.).-zis. Ac.adj. N-am discutat vreodată Subiect: Oricare poate lua notă mare. El este mai bun la învăţătură (nume pred.

XV. Mie mi-i indiferent de vii sau nu vii să rezolvăm problema aceea. venii la voi acasă. XIV. nume pred. Bardul de la Mirceşti e un mare poet al nostru. întrucât nu vei avea nici o bucurie. Am venit la tine.XII. atr. lo-cu-ţi-u-ne.. Ori va fi frig. e-xem-plar. func-ţi-e. ne-îm-pă-cat. Bradul fanic străjuieşte cabana. Face aluzie la faptul că ai lipsit ieri. B) pred. c. ori va fi cald.. ne-ac-cen-tu-at. . de timp. Eu tra-ge-re. Con-struc-ţi-e.. XIII. Era o iluzie de-a lui dacă se gândea că ei se vor îndrepta. con Să nu mai fii nepăsător. fiindcă mă gândii să vă comunic ceea ce s-a întâmplat cu ei în codrii aceia. co-res-pun-ză-tor. ca-dran. cir-cum-stan-ţi-al. or tu nu erai acasă.c.

a-ne-xa-re. lumesc. vorbitor. alură..: Creangă este un mare scriitor al nostru. c.de cz). notorietate îns.PV. a cuceri.: Creangă.: Iar altora nu ne interesează întotdeauna. scriitură. vorbărie. XIII. iar părerea Chintesenţă.: Din cauza acestui scriitor. Unii şi alţii: atr. De: conj. excavator. a Muşchiul i-a fost inervat. boc-cea. faimă. necitindu-l. a relata. Vorbind de alţii…. c) Felul lor: 1 – T (2). 2 – Unii scriitori…de sine. nehot. a corecta. ind. scriitorime. altcuiva. interj. lume: lumeşte. -oare. Pentru A-bi-sal. Efemer. a) Predicate: 1 – vorbesc – PV. n-am luat notă mare. c.FIŞA NR. XI. această colectare de materiale am depus eforturi mari. ind. altul colea. ne-a încântat copilăria. pierzi încrederea lor (c. XII. b) Propoziţii: 1 – când …oameni. de oricare: pron. nemijlocit îns. XIV. 3 – (iar) alţii…în lume. Un par ici. căci în car sunt alte poveri. Ac. N. Vorbind prea multe. a transporta. VI. dam-nat. nevorbit. a fuziona.”direct. la rândul meu. …când vorbesc de sine. Părerea unora contează mult. a scrie. nehot. . c. pe cale neocolită”. Eu car ce-i mai uşor.). Trăieşte solitar de când îl ştiu.: De voi nu mă vreţi. III. de ag. adj. filozofie. verb. Iar: adv.. cus-cru. Lecţia vorbită întruna se învaţă mai uşor (atr. abandona. VIII. eu vă vreau. Ac. vorbuşoară. -eaţă. masc. Sunt pleonasme pentru că: monolog îns. 22 I. scriitoricesc. adj. atr. duplicitate.. IV. IX.c. ab-ject. dar l-am oferit. par nişte suliţe singuratice.c. as-fal-ta.”reputaţie. aşa e vara!. vest. A vorbi corect nu e uşor (subiect). V. VII. par…să vorbească... 3 – par a vorbi – PN. X. scris. 2 – vorbesc: . rescris.de cz. reflex.. 3 – PP.. faptul de a fi cunoscut de multă lume”. am venit să te văd!..”vorbire cu sine însuşi”. Lecţia de vorbit îmi trădează emoţia (atr. nelumit. c. subst..: De. a vorbi: vorbire.). Scriitor: scriitoare.: Locurile copilăriei au fost evocate de mulţi scriitori români. alţii: pron. subiect. vorbit. nescris. Am primit un dar. apoz. Analiză: de sine: pron. a permite. 2 – PP. escrocherie. scriitorul moldovean. Subiect: Scriitorul acesta ne este cunoscut. vorbăreţ. nume pred.. pl. II. vorbuliţă.

E bine a fi citit această carte. Până a ajunge acolo. mai este .ex-ca-va-tor. vreme. XV. post-me-ri-di-an. ex-cep-ţi-e. A pornit fără a se grăbi. n-a venit la şcoală. Construiţi: Bolnavă. Se pregăteşte pentru a reuşi.

a se înălţa. N. G – D: dânsului. Aud cântând. masc.: dânsul. IV. Sg. calitate îns. Aripă. Am dat altui elev cartea. Astfel trece (se duce) gloria (faima) lumii.. el: pron. a apela. A sprijini. a) Predicate: 1 – să ajuţi – PV. 2 – ATR (1)... nefiind Se numesc pleonasme căci: caligrafie îns.. casierie....”însuşire bună. A da din mâini. 4 – să-l urci pe casă. a III-a.. 6 – când el nu are aripi. N. V. scinda. Am de învăţat. pe cel nechemat. IX. a da din colţ în colţ. sg. Ac. a III-a. breas-lă.. ar-mis-ti-ţiu. dânşii. VII. în cât. încât. a poseda.. c. pers. Construiţi: Nimeni nu aleargă. a III-a. 3 – PP. 2 – care…dânsa.. când va. 2 – nu este chemat – PV. întrucât s-ar putea s-o păţeşti în vreuna din zile.. înaripat (neputând zbura). nehot. Carnetul elevului studios e de admirat. rel.. sg. XII.. 5 – PR (3). 5 – să dai drumul – PV. Amândoi lucrează.. întruna. dânsei. 4 – PR (3). sg. c.: A ajuta . care: pron.: N – Ac. altfel. XI. pl. a elibera. profesor. pers. cândva. pers. Ac. -i: pron. II. c.. III. subiect. D. G –D: dânşilor. 23 I. dir. -l: pron. a-i da drumul . ind. VIII. caracteristică pozitivă”.. Mâna-i tremurândă îi trăda vârsta. 6 . pentru dânsa: pron.. 5 – (şi) să-i dai…jos. iar ceremonie este sinonim cu protocol. X.FIŞA NR.. odată. subiect. Da târcoale în jurul blocului. pers.. antic. pers.. fem. ”arta şi deprinderea de a scrie frumos”. XIII. a-l urca . unic. bine. Să fii sănătos! Să fiţi Îmbarca. o dată. XIV. pers. Poate învăţa zilnic. mâini ca să fie înţeles. Da din colţ în colţ să-şi afle locul. ast-ma-tic. a III-a. dânsele. a da târcoale.. Fii bun şi nu fi rău. . ind. simbol. căci nu găsea adresa indicată. 3 – este. bu-to-ni-e-ră.: N – Ac. dir. c.. Ce-i voi povesti eu însumi – însămi nu-l va încânta. masc. corect. 3 – este – PN inc. masc. dânselor. Într-una. 4 – să b) Propoziţii: 1 . sg. Analiză: pe cineva: pron. Frumos. c) Felul lor: 1 – SB (3). VI. A creat ceea ce n-a mai văzut şi auzit nici un om de pe aici. ştampilă.. alt fel. cu prepoz. Ac. neacc. dânsa. 6 – CZ (5). pers.nu are – PV.Să ajuţi…cineva. pers. răzbate. Ac-va-riu. Este uşor de învăţat. bu-clusănătoşi!. Întruna da din urci – PV. Nu mă sfiii să-l critic dacă auzii c-a greşit.

dic-ta-tu-ră. . du-hov-nic. in-sig-ni-fi-ant. tea-tru. CD. XV. CI. SB. T.caş. Subordonate: ATR.

comp.. ind. propice. de super. atr. 2 – vor crede – PV. X. Anterior. câte o sută.. a critica. superl. a III-a.: mai mărinimos. Ac. (nelăudat). “ultima parte a unei mărinimoşi – PN. de egalit. a elogia. a III-a. a II-a... superl. favorabil.. III. a III-a. pred.. atr. dispariţie. atr. comp. pers...: cel mai mărinimos. 24 I. acc. pl..I. cu tine: pron. a) Predicate: 1 .. acc. incert. a III-a.c. adj.. mai puţin sigur. act. 2 – PP. Ac. pron. tranz.: ai primit.I. pers. De nu sar atent. act. viit.: Am aflat ce cadou G –D.. de o sută de ori. foarte sigur. util. sg.. Ale acestor elevi (eleve) sunt manualele. La pomul lăudat să nu te duci cu sacul. Animalul dispărut de la grădina zoologică a fost salvat. IX. pred. rel. a aproba. acc. abs... prielnic.. cu prepoz. dar iar se supără. sg...FIŞA NR. Am dat acestei eleve o floare. nomin. Lauda de sine nu miroase-a bine.. masc. sg.I. tranz... 4 – va fi sigur – PN.. a pieri. a III-a. ind. antonime: Substantive: laudă (lăudare).: Am parcurs o distanţă mare până aici.de cauză: Din cauza sutei nu te-am mai sunat. act. 3 – că au …cu tine. fem.. masc. Sunt pleonastice deoarece: concluzie îns. I-ar spune să-şi vadă Sinonime: inşi. intranz. XI. dispărut. de infer. nu mai este valabilă. 4 – PP. II.. pers. VIII.I. pers. conj.: Bancnota de o sută Al o sutălea. pron.. conj. apropiat. (dintre) el: pron.. Ne-am dus în vizită la un neam de-al nostru. ind. c. a nu crede (neîncrezător).. viit. Ac. inc... la fel de (tot aşa de ) sigur. fem. adjective: lăudat de-ale lui. VII. 4 – (iar) cutare va fi sigur. XII.. sg.: acestui. dintre tine: pron. cel mai sigur.: foarte mărinimos. c. a apărea. Pozitiv: mărinimos. pers. 5 – că…a dispărut. pl. însutit. vor crede: verb pred.: mai puţin mărinimos. pers. masc. pers. c) Felul lor: 1 – ATR (2)..: la fel de (tot aşa de) mărinimos. pers... Subiect: O sută de muncitori au protestat. cu prepoz. IV. dir.. c. atr.. s-ar putea s-o păţesc. sigur. pers.. Cartea acestui elev e nouă. Analizaţi: vor lăuda: verb pred. 3 – au fost b) Propoziţii: 1 – ce te vor lăuda.. va fi: verb cop. 3 – CD (2).. 2 – Dintre o sută…vor crede. Dispariţia lui ne-a pus pe gânduri.: acestei. conj. afirmat. verb. afirmat.vor lăuda – PV. . a IV-a.. V. depărtare.. acestor. pl.. 5 – CI (4). a II-a. viit. mai sigur. afirmat.. 5 – a dispărut – PV. VI. verb. pred. comp. Subiect: Oamenii aceştia ne fac cinste. ind. sg. sg..

Se pregăteşte riguros pentru examen.expuneri. Copacul îngrijit creşte viguros. a unei opere” . a conlucra este sinonim cu a colabora . A avut o mare influenţă asupra mea. Este vai de omul leneş!. CNS. XV. XIII. “a duce mai departe un lucru început”. Învăţând continuu. Subordonate: CI. PR. CSV. Construiţi: S-a aşezat în faţa aceluia. reuşeşti. XIV. a continua îns. Frunzele palide de soare se aşterneau pe jos. Se îndreaptă spre şcoală încet-încet. E o mare afluenţă de oameni la această expoziţie. Nu-şi făcea iluzii în ceea ce-l priveşte. . Făcea numeroase aluzii la adresa lor. CZ.

in-ad-mi-si Adunatu-s-au pe alee toţi aceia pe care i-am chemat la concurs. Soarele răsare dis-de-dimineaţă. Răsare: ind. 4 – apune – PV. Strălucirea este a soarelui abia ivit. VIII. Să lumineze…până la apus. Culpă.FIŞA NR. zigzag. 3 – să lumineze – PV. a pune. Oraşul (i)luminat ne îndeamnă să-l vizităm. 2 – nu ca să apuie. 2 – nu să apuie – PV. apune – răsare. Zmeu. veşmânt. inteligent. apus. in-ac-cep-ta-bil. Auzii că nu leaţi mai creat probleme şi că nu le veţi mai crea în viitor. act. Lupta este împotriva alor bil. VII. numai. îm-pros-pă-tat. lumină... Razele soarelui încălzesc cu putere. prez. 4 – până (ce) apune. . si-nop-tic. prez. 3 – F (1). Până la soare este o cale lungă. Subordonate: CI. Cărţile i-au luminat viaţa. străluci. A răsărit în viaţa lui pe Totodată. Soarele apus ne mână spre case. Răsare…nu pentru a apune. a IV-a.. sub-a pre-ci-at. Apusul soarelui ne adună spre case. Sinonime: a răsări – a se ivi. conj. zi-muncă. Văzând soarele strălucind s-a luminat la faţă. nu mai. a apune – a asfinţi.. oţet. straniu.. XIV. să apuie: conj. contagios. V.: neaşteptate. sanc-tu-ar. reclamaţie. Subst. prez... conj.. ci pentru a lumina (pentru luminarea). să lumineze: conj. împotriva nici unuia. prez. su-bli-ma-re. voştri. act. hilar. Nu-i nici o nădejde c-am putea să-i învingem pe redutabilii noştri adversari. i-ner-ţi-e. Din cauza soarelui nu te-am observat. a) Predicate: 1 – răsare – PV. XI. Soarele răsărit vesteşte o nouă zi. Stai locului!.. apune. Am-bi-gu-u. tot o dată. IX. Soarele luminează cu putere în zilele de vară. act. SB. act. antonime: a răsări – a apune. conj. Vara aceasta merg la mare. II. C) fier. Construiţi: Dorinţa de a-l revedea este mare. onest. 4 – T (3). ca să. Nu se pronunţase conj. apusul.. apune: ind. 2 – F (1). Răsăritul soarelui anunţă o nouă zi. X. CZ. III.. a III-a. răsăritul. ATR. casă. b) Propoziţii: 1 – Soarele răsare. totuna. XV. 3 – (ci) ca să lumineze. a III-a. semeţ. tot una. zdrăngăni. VI. a lumina – a Adjective: răsărit (nerăsărit). abis. a lumina – a întuneca..I. re-a-li-ta-te. 25 I. XII. IV. XIII. secară. Lumina soarelui e binefăcătoare. avar. c) Felul lor: 1 – PP. (i)luminat (neluminat). PR.

su-blim.. subst. 26 I.: Cărţile sunt pentru A) verb pred. XIV. al treilea scrie. 4 – PR (3).. cei doi.. XII. atr. inc.: Cărţile sunt pentru oameni. B) pe lângă că. atr. com. de loc.FIŞA NR. 4 – (este) a societăţi – PN. Situaţia a rămas aceeaşi întrucât n-aţi depus un efort continuu. “începutul. Analiză: aceeaşi: adj. nume pred.. Ac. in-e-xact. Subordonate: CI.. pron.. abundenţă. 2 – aceasta înseamnă.căci: confident este sinonim cu intim. I-ne-rent. de identit. junc-ţi-e. 5 – trăiesc – PV. a trăi cu chiu cu vai. de loc: Când am ajuns la oamenii aceia era noapte. dir. XI. c) Felul lor: 1 – T (2). a) Predicate: 1 – au – PV. pers.c. ieftin. ind. i-ner-vat.c. sg. bătrâneţe. c. c) verb cop. a societăţi: subst. A desfiinţa. neciteţ. dez-e-chi-li-bru. A trăi de azi pe mâine. chiar dacă. 2 – înseamnă – PN inc.: Pe oamenii aceia i-am ascultat. afirmat. sub-li-ni-ind. 5 ATR (4). La nici unuia – PN. somp-tu-os. X. prez. conj. ATR. A) în faţă. c. incontestabil. prepoz. VIII.. genit.c.: Am discutat despre oamenii aceia. IX. a persista”..... profesie”.. ilogic.. 4 – (ci) (este)…societăţi. o dată ce. XIII. a III-a. debut îns. func-ţi-e. intranz.. Evenimentul a avut loc recent. VI. 3 – nu este a b) Propoziţii: 1 – Când…idee. sg. deplin. nume pred.. a trăi până la adânci Nume pred. VII. fem. atemporal. dem. dezacord.. b) verb cop. G. eterogen.. primele manifestări într-o activitate. înseamnă: verb cop.. Subiect: Doi învaţă. nomin. Ac..: Cărţile veridic. antivirus. con Între cei doi a avut loc o altercaţie. pos. XV.. Construcţiile sunt pleonasme. de cauză: Din cauza celor doi am întârziat. c.. 2 – PP. IV. II. in-e-fi-ca-ci-ta-te. art. fem... onest. CZ. c. simplu. cu prepoz. adj. de la oameni sunt pentru oameni.a returna. 3 – că nu este…unuia. 3 – PR (2).. . a dăinui îns. 5 – în care trăiesc. SB. act. ind. “a continua să existe. rel. nonvaloare. imens. opinie. V. sg. III. travaliu. insignifiant. I. pred. în care: pron. T. Acest vas decorativ este din alabastru. c. Debut. a dura.

pregătiţi-vă conştiincios şi recomandaţi-le şi lor acest lucru. .repetiţii prea v-aţi încrezut şi n-aţi obţinut rezultatele pe care le-aţi scontat. Nu mai întârziaţi.

.: Dovedind că nu eşti vinovat. pl. de timp. Sinonime: amici. 2 – de ce te desparţi…în clipa. a se împrieteni. Atr. c) Felul lor: 1 – PP. Am discutat cu prietenul meu despre întâmplarea aceea.. de timp.. du-hov-nic. despărţire. a demonstra. V. a se decide. subiect: Nu e greu de dovedit duşmanul. a III-a.c. amprentă. La despărţire i-au dat lacrimile.durabil. Analiză: unii: adj.. prietenos. VIII. 27 I. hot. morală... XI. fem. breas-lă. sg. simplă în. ne revedem. adj. obstacol. ac-va-riu. IX. Pe prietenul acesta nu-l pot abandona. c. II.. nedespărţit. X. pron. I se citea pe faţă mirarea ce-l cuprinsese . CD: Ştiu când va sosi. PR: Întrebarea este când va veni. Ac. c. a iradia. a-bra-ca Repulsie. enclit.. atr. da-bra. II. III. com.. masc. SB: Se ştie când va veni. despărţit. a) Predicate: 1 – se miră – PV.. neacc. cartea. 2 – te desparţi – PV. Ajutorul de la un prieten este de nepreţuit. a se despărţi: despărţire. a nu demonstra. pron.. (nedespărţit) . 3 – când ţi-au dovedit. 4 – nu au fost prieteni – PN.. – atr. pers. neprietenos. N.. CI: Se gândeşte când îi va restitui . adjective: mirat.. tea-tru. pl. Este un bun prieten al meu. pers. 3 – au dovedit b) Propoziţii: 1 – Unii…se miră. ind. sg. împrietenit. despărţitor. antonime: Prieten: prietenie. straniu. ind. prieteneşte. când a venit la noi să Pri-e-te-nos. simplu.. masc. verb. nehot. 2 – CI (1).. Faptul când va sosi mă interesează.FIŞA NR. ai câştigat simpatia lor. ţi-: pron. 4 – că nu ţi-a fost…prieteni. ATR. am ajuns mai târziu.: Dorinţa de a dovedi că nu e vinovat e mare. exploatare. Ac. ar-mis-ti-ţiu. Era despărţit (nedespărţit) acum de cei dragi. VI. niciodată: adv.: Faptul dovedit e recunoscut mai oşor. Substantive: mirare. c. VII. pers. de dânşii: pron. a. atr. Era mirat că nu-l aşteptase nimeni la gară. am-nar. Din cauza acestui prieten..cz. de timp. cu prepoz. despărţit duşmani.: – PV.. acţiune. D. prepoz. pers. XII.. adj.c. c.. art. a se aduna.c. în clipa: subst. c. 4 – CD (3). IV. El doreşte să vorbească despre ce a realizat. dic-ta-tu-ră. 3 . C) pron.ATR (2). fără grad de comp. ar-le-chin. a se împrăştia.

XV. Este vai de elevul leneş. Subordonate: (SB – PP . lăuda ai noştri. CD.F). M. am întârziat. XIV. Vorbii cu câţiva. dar m-am convins că nu oricine poate a-şi lămuri exact problema.XIII. . Din când în când te-am mai sunat. Fiindcă m-am convins cine-i de vină. Nu este greu de învăţat. Construiţi: Din cauza aceloraşi. SB. PR. Am vorbit despre al Răsplata vei avea-o neîntârziat şi succesu-ţi va fi deplin când te-or doilea. nu-mi mai aduceţi explicaţii inutile.

. 3 – ce a venit. prin pron. cop. lăudăros. II.. laudă – critică. com. pers. 2 – ATR (1). lăudare.).: Am aflat Construiţi: Părinţii ai căror copii învaţă sunt fericiţi.. care: pron. triftongi: lupoaică (oai). Sunt pleonasme pentru că: dună îns. conj. sg. a veni – a sosi. electoral îns. a) Predicate: 1 – este aceea – PN. subiect. c. “movilă mică de nisip formată antonime: plăcut – dizgraţios.. stolnic (slavă). 2 – care…de la omul. neplăcere. subiect. 2 – porneşte – PV. omenos. Este vai de voi de nu învăţaţi! Şi-a luat doar o jumătate de pâine. 3 – a venit b) Propoziţii: 1 – Cea mai…aceea. fem. c) Felul lor: 1 – PP. deşteptării noastre…. Ioan (ioa).. pron. afirmat.. omeneşte. X. prez.. un om Diftongi: –ea. caimacan (turcă). verb. -ai. din om în om. VI. rel. fem. -ea.FIŞA NR. XI. omenit.. omenie. de depărt. te: pron.. prez. III. Aceea…pornită. adj. Este lăudat mereu de nu ştiu cine. dem. N. refl. la omul (a-o). neomenit. rel. omenesc. pred. ce a (e-a). şi nume pred. neplăcut. pron. neomenesc. nomin. a venit…pentru a te răpuie. în vederea alegerilor”. intranz. neomenie. vreau (eau).. a fi. a veni – a pleca. Adv. Ca de la om la om.. 4 – să răpuie – PV. sg. IX.. neomenos. serdar (turcă)... neart:. a face pe cineva om. sintactică)..... este aceea: pred. lăudat. .. Ac. omenire. Preot care elev a întârziat. relăudat. laudă – elogiu. a fi omul lui Dumnezeu. “a turna un film pe baza unui scenariu ” . laudă este (ă-e: hiat în fonetică şi jumătate. neomeneşte.. Plăcut: a plăcea. plăcere. Sinonime: plăcut – frumos... conj. Pârcălab (magh. III. tranz. sg.. hiat: a-u. de vânt în zonele nisipoase” . II. 4 – F (2). VIII. III. nelăudat.. PV. afirmat. N. simplu. omuleţ. V. ind.: Este plăcut să memorezi poeziile. expr. 3 – ATR (2). neacc. a ecraniza îns.. este aceea (e-a). N. a III-a. sg. 28 I.: Te-ai descurcat şi singur în situaţia aceea. 4 – să te răpuie. om: a omeni. format din verb. act. dir. să răpuie: verb pred. laudă: a lăuda. sg. omul…venit. omuşor. a IV-a. VII. cneaz (rusă). conj. IV. “privitor la alegeri. act. Analiză: laudă: subst. aceea.

neclar.XII. ATR. vrea să mă vadă. uitare. a se Vesel. Caritabil. destin. busculadă. baraj. Încă-i vie pasărea ce-a prins-o ieri. Subordonate: CNS. ireal. XV. inegal. decadă. departe. XIV. Vara mergem adesea la baie. dificultate. tragedie. a coborî. În mină lucrează mulţi mineri. diurn. Vie de cicatriza. CI. CSV. SB. fals. purificat. În baie lucrează mulţi mineri. Avea o mină tristă din cauza celor întâmplate. XIII. a conduce. . dinamism.

3 – poate b) Propoziţii: 1 – Poate. Alţii Este bine să-ţi revezi oraşul în care ai aflat că te-ai decis să urmezi Să n-aibă nevoie…de ceea ce ai scris. atr. masc.. III. Totul îmi foloseşte în viaţă. a expune.. contagios.. –PV.. com. culpabil. Aspiră la mai mult în viaţă. 4 – că fiecăruia…din el. mama a aprins focul. Poate învăţa zilnic.. din el: pron. Am discutat despre întâmplarea de ieri. simplu. Cartea este necesară pentru sunt mai înţelegători. 2 – că nimeni…tău. Cartea nici unui elev nu e pe masă. pron. adj. pred. X.: Se pare că vremea se îndreaptă. Construiţi: Ştiu care carte ţi-o doreşti. sg.. Analiză: poate: adv. A-cro-ba-ţi-e. Verb la mod pred. Carnetul de elev este al meu. parte: subst. VI. N. (PP – SB . Fiind frig în casă. Am discutat despre ce s-a întâmplat ieri. III. pers. IV. S-a aprins în el flacăra studiului. neutru. sg. XI. Îmi vine să-mi iau câmpii!. săturat de aşteptat.PR). prepoz. inutil. fem. colosal. IX.. 3 – PP. al-fa-bet. Poate să înveţe zilnic. Cei doi elevi nu sunt vinovaţi.: El poate învăţa şi singur. frecvent. a a-fec-ta. VIII. 4 – trebuie – PV. II. (SB – PP ... sub-li-nia.. XIV. cti-to-ri-e. A aspirat prin casă. Ac. S-a A putea citi această carte nu e greu. N. Ac. VII. an-al-fa-bet. XIII. .FIŞA NR. subiect. facultatea când vei deveni student. au Se gândeşte a renunţa la idee. 3 – (dar) poate – PP. cir-cum-stan-ţi-al. etern.. L-am atins din greşeală şi-a căzut. atr. Zicându-se că el e vinovatul. A încarcera. XII. Elevii silitori sunt apreciaţi continuu. ca-rac-ter. c) Felul lor: 1 – PP. S-a plictisit privind pe fereastră. verb. Subordonate: PR. 29 I. 4 – SB (3). Ai tăi sunt intransigenţi cu tine. 2 – să n-aibă nevoie – PV.. a cul-ti-va.CNS). Carnetul care este al elevului este pe bancă. pos. maliţios. Atinge-mă cu altceva mai bun!.. pron. SB. partea…care îl interesează. greşit. M. pred. 2 – SB (1). sg. V. nimeni: pron... subiect. verb la mod nepred. tău: adj. a-u-to-ri-ta-te. neg. emul. a) Predicate: 1 – poate – PV. neart.

A făcut curăţenie lună!.aceia. XV. În această lună luăm vacanţă. Am luat lac pentru parchet. Nu este bine cum ai procedat. În acest lac pescuiam adesea. Sună a gol! A primit un nou gol! . Datoria noastră este de a învăţa. El este silitor.

careva. Din roşu s-a făcut galben. a IV-a. era – era. pred. certitudine. c. rel. credul. venit. Vino-ţi în fire până nu este prea târziu!. intranz.. Cântă – cântă. VIII. încredere. a) Predicate: 1 – crezi – PV... Hai la noi!. comp. necrezut.. simţit (resimţit). nesimţire.. subiect. sg. dir. simţitor. simţit. c. simţire. Vino şi tu pe la noi!. încredinţat. III. cumsecade. n. a veni – a sosi.. afirmat. adj.... XIII. Mi-a trecut prin gând să te sun. tot a venit.: Avea un gând al lui ce nu-l mărturisea. 3 – ATR (2). verb. 3 – pe care nu-l simţi. IV. venire. sg. a venit: verb pred. aşa este el!. încrezut. Nume pred. plec. ind. Nu învaţă nicicum. drapel. a veni – a pleca. (3). enclit. gândul: subst. venit (revenit). XI. 2 – că vine de sus gândul. antonime: a crede – a nu crede. Analiză: crezi: verb pred. 4 – cum a venit. credincios... destin. XII..: Acesta era un gând ascuns al lui. pred. XIV. SB.: N-am aflat care film ţi-a plăcut cel mai mult. act. nume pred. revenit. Câmpulung. De cine ai fost Detaliu. CI. a III-a. adjective: crezut A citit un roman de aventuri.FIŞA NR. prez. 4 – b) Propoziţii: 1 – Crezi. VII. invitat?.. (necrezut). necredincios. încrezător. 3 .nu simţi – PV. botgros. Sinonime: a crede – a fi de acord. atr. II. Ac. a venit – PV..: Ştiu care este vinovatul. credibilitate. VI. a veni: venire. X. necredinţă. afirmat. art. ind. sg.. II. resimţit. perf. verb. Subordonate: CSV. a dobândi. IX. mână – mână. 2 – vine – PV. pe care: pron. cardinal. V. pisc. c) Felul lor: 1 – PP. nesimţit... Nici cum am procedat eu nu i-a convenit. credibil. De.. T. Supl. onest. III. hot. simplu. oricare. subiect: Care a învăţat.. conj. cauza gândului ascuns a suferit mult. act. . untdelemn. a simţi – a ignora. com. tranz. Mă bate gândul să te vizitez. a reuşit. conj. fortuit. neavenit. Construiţi: Am plecat la vânătoare. CD.de cauză: Din binevoitor. c. De nu vii. În ciuda ploii. eronat. a simţi – a Substantive: credinţă (încredere). 2 – CD (1)..binefăcător. N.c. percepe. crezământ.. a simţi: simţire. 4 –PRED. A crede: credinţă. dir. fiecine. 30 I..

comportare plină de deferenţă. XV. Dependenţa de un drog. . virtuoz al pianului. a insera un fragment. plăteşte în numerar. Altă dată importantă pentru el este şi 4 iunie. Du-ne şi pe noi să desenăm acele dune.Altădată era mai săritor.

Graur. Dicţionarul explicativ al limbii române. Dicţionar de cuvinte recente. Editura Academiei. Dicţionar de cuvinte călătoare.. Editura Enciclopedică. 7. Dicţionar de cuvinte derivate al limbii române. Editura Academiei. Gugui.. Editura Imprimeriei de Vest. 10. Bucureşti. Felecan. Bucureşti. Bucureşti. L. Beldescu. 14. Ortografia în şcoală.. Bucureşti. 1984. Gramatica pentru toţi. 9. Bucureşti. G.. Latine dicta.. Gramatica limbii române. 3. Angelescu. citate celebre. Dicţionar de antonime al limbii române. Lexic. Al. Dicţionar de expresii şi locuţiuni ale limbii române. 17. 5. . Editura Ştiinţifică. Bucureşti. EDP.. 1990. 1995. 1969. 1983. Bulgăr. Cum scriem cum pronunţăm corect. expresii. Tiraj nou. 16. Editura Academiei. Alexandrescu. ediţia a II-a. 1992. Bucureşti. Gh... Bucureşti. M. Limba română. 6. revizuită şi adăugită.. Al. N.. Bucureşti. Vinţeler. Editura Niculescu. Alexandrescu.. Editura Vox. S. Editura Albatros. Avram.. FL. Drincu. 1985. 1998. 1972.Vulişici. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Dicţionar enciclopedic ilustrat. A. F. Semnele ortografice şi de punctuaţie în limba română. G. Stilistică. 1995. Bucă. S. J. Editura Albatros. Bucureşti. M. Fonetică. 19. 11. 1978. Gh. 1986. Dicţionar de omonime. 1970. Norme şi exerciţii. Bulgăr. 13. Capcanele limbii române. 1996. Bucureşti. Dimitrescu. 8. Editura Vox. Editura Ştiinţifică. Editura Cartier. 18.. Graur. Bucureşti. 1995... 1966. Ciobanu. G. N. Bucureşti.. Bucureşti. Dicţionar de paronime. Editura Vox. O. Citate şi expresii latineşti. Oradea.. 1999. Sintaxă.. Wojicicki. Dicţionar de cuvinte. 15. Editura Albatros.. Sintaxa limbii române. M. M. I –II. Constantinescu.. Chişinău. Duda. vol. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE 1. Morfologie. Editura Coresi. Gh. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. I. Berg. Bucureşti. Norme şi exerciţii. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Editura Albatros.. Bucureşti. Dicţionar de pleonasme. 12. 1995. 4. Bucureşti. 1973. Felecan. Sfîrlea. 1976. 20.. 2.. Bucureşti.

(coord. Bucureşti. 1967. Mihăescu. Bucureşti. Norme gramaticale şi valori stilistice. Aeterna latinitas. Editura Academiei.. M.. V. 33. Dicţionar de sinonime.. Editura Polirom.. Marcu. Bucureşti. 25. Marcu. Editura Albatros.. Al. 1982. 1984.. Bucureşti. Bucureşti. 1982... 1980. Dicţionar uzual de neologisme. Iordan. Structura morfologică a limbii române contemporane. M. Elemente de analiză gramaticală. ortoepic şi de punctuaţie. Bucureşti. Bucureşti. G. Ediţia a II-a. N. Predarea ortografiei în gimnaziu. 22. Al. Creangă. Bucureşti. Uritescu.. Aspecte ortografice controversate. Editura Tineretului. 1986. 31. 36. Maneca.21. L. Uritescu.. 1972. Romalo. N. Editura Academiei. C. Cugetări. Bucureşti. Bucureşti.). Graur. N. L. Bucureşti. 35. Fonetica. Editura Augusta. I. Uţă. Editura Ştiinţifică. 99 de confuzii / distincţii. Fl. Cureteanu. S.. Dicţionar de neologisme. Bucureşti. Nica. 1997.... Iorga. 28.. 1986. Seche.. Guţu.. Editura Academiei. Îndreptar ortografic. Cum e corect?. 1978.. Sinteze de limba română. Munteanu. 23. 1989. 1996. 1996.. Bucureşti. Romalo. Niculescu.. Hristea..O. Ediţie îngrijită şi prefaţată de B. G. V... Neamţu. 1973.. Şerban. Theodorescu. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1997. (f. N. 34. I. E. Editura Saeculum I. Dicţionar al greşelilor de limbă. Iaşi. Corectitudine şi greşeală. . Preda. 26. Editura I.. 29. Fl. Mihăescu.a). Guţu. V. Timişoara. G. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 32. Ediţia a III-a. EDP. Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină. Univers enciclopedic. Seche. R. Munteanu. 27.. EDP. 30. Th. 24. D.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->