UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATA SI STIINTA MATERIALELOR

REFERAT

STIINTA SOLULUI

TEMA POLUAREA SOLULUI CU PESTICIDE

STUDENT:Fasui Mihaela GRUPA: 1141 IM Bucuresti, 2010
1

................. . ............ . STUDIUL PROCESULUI DE BIODEGRADARE A PESTICIDELOR ÎN SOL ............ ................INTRODUCERE ............................ ....... 8 2.................................. ............. .......... 6 2................3................ .............. .................... 10 BIBLIOGRAFIE ........... .......... PROBLEMATICA POLU RII SOLURILOR........4...................1... ...... CONCLUZII ............. ............... 8 2............................................ 11 2 .................. 4 1........................ ...........Cuprins 1................................. ............................................... ................................................ .................. ASPECTE PRIVIND UTILIZAREA PESTICIDELOR ÎN AGRICULTUR SI SILVICULTUR .. ............. PROCEDEE DE DEPOLUARE A SOLULUI CONTAMINAT CU PESTICIDE ........................................ PARTICULARIT I ............. 4 1....................2........ CONSECIN ELE ECOLOGICE ALE UTILIZ RII PESTICIDELOR ....................... ....... CARACTERISTICILE GENERALE ALE PESTICIDELOR .................5............. 10 3. 5 2............ EFECTELE SECUNDARE (NEGATIVE) ALE UTILIZ RII PESTICIDELOR.. 9 2..... . ... TOXICITATEA PESTICIDELOR ...................................... 4 2... .......2.......................................1......................

am incercat sa evidentiez si unele consecinte ecologice ale utilizarii pesticidelor asupra proprietatilor fizice. de structura plantelor i de m rimea suprafe ei lor. adica impactul negativ generat de poluarea cu pesticide asupra solului. de forma. chimice si biologice ale solurilor. sau mai bine spus. iar pe de alta parte. aparitia de modificari negative in chimismul solului.ABSTRACT Scopul acestei lucrari este acela de a studia modificarile fizico-chimice. Cercetarea aspectelor privind influenta utilizarii pesticidelor asupra indicilor fizici. De asemenea. ca rezultat al actiunii pesticidelor. y De remanen a pesticidelor în sol se leag i posibilitatea trecerii acestor compu i în culturile vegetale. ca urme. chimici si biologici ai solului ofera posibilitatea cunoasterii unor solutii practice de a preintampina pe de o parte. 3 . y Stabilirea riscului de poluare cu pesticide asupra activitatii microbiologice din sol. Prin cercetarile intreprinse in cadrul prezentei teme se urmaresc urmatoarele obiective: y Cunoasterea stadiului actual al cunostintelor privind influenta aplicarii pesticidelor asupra proprietatilor solurilor si implicatiile ecologice. y Studierea influentei tipurilor de pesticide asupra activitatii biologice si asupra altor proprietati ale solurilor. y Importan a cunoa terii activit ii microorganismelor i a varia iei sezoniere a acestora datorit implic rii lor în reducerea efectului remanent al pesticidelor. Prezen a pesticidelor în sol depinde de frecven a i de metodele folosite pentru combaterea nemijlocit a d un torilor din sol. în organismul uman i al animalelor. de intensitatea execut rii tratamentelor de protec ie a plantelor. de a interveni eficient pentru redresarea indicatorilor agrochimici la nivelul optim. y Studierea evolutiei proprietatilor fizico-chimice si biologice ale solurilor tratate si afectate de pesticide. iar din acestea. microbiene si enzimatice ale solurilor ca rezultat al utilizarii pesticidelor.

fluoruri. cu de euri i reziduuri anorganice din industrie. cu prelucrarea mai intens a p mântului. poluarea solului poate avea loc astfel: prin lucr ri de excavare la zi. chimic . cu materii radioactive. Poluarea solurilor poate fi de natur fizic . pomicole si silvice. a f cut ca impactul asupra naturii s devin tot mai substan ial. Prin toate aceste interventii. ciuperci parazite. mult mai rapid decat in ecosistemele naturale. cu de euri i reziduuri organice din industria alimentar i u oar . procedeele agrotehnicii moderne. Dintre tipurile de poluare enumerate mai sus cele mai frecvente i mai d un toare sunt cele provocate de utilizarea îngr mintelor i a pesticidelor. halde de steril. este dovedita de faptul ca. prin eroziune i alunec ri de teren. exces de ap . irigatiile.POLUAREA SOLULUI CU PESTICIDE 1.i pun amprenta asupra naturii.1. viermi. pomii fructiferi raman pe acelasi amplasament o perioada lunga de timp in care extrag din sol mari cantitati de elemente nutritive. sanatatea si productivitatea pomilor este foarte mare. cloruri. influen a omului a început s . deoarece chimizarea. prin acoperire cu deponii. bioxid de sulf. prin s r turare. Astfel combaterea chimica in pomicultura trebuie sa se realizeze permanent pe parcursul intregului an. În raport cu natura i sursa poluan ilor. Apari ia polu rii în agricultur . in ecosistemele agricole si silvice. se modifica in permanenta. PROBLEMATICA POLU RII SOLURILOR. exces sau caren e de elemente nutritive.2. Diferite b acterii. 1. mecanizarea. oxizi de azot. insecte. au contribuit la cresterea substantiala a produselor agricole. compu i ai plumbului). virusuri.INTRODUCERE 1. gunoaie. prin compactare i formare de crust . complexele relatii de functionalitate. se hranesc si cresc pe anumite organe ale pomilor. Odat cu cre terea popula iei care solicit tot mai mult hran . procese ce au dus la dezechilibr ri ale florei i faunei i degrad ri ale solului. PARTICULARIT I Gradul de poluare a unui sol poate fi cuantificat prin evaluarea reducerii calitative i/sau cantitative a produc iei agricole fa de situa ia normal . datorit dezvolt rii for elor de produc ie. acidificare. cu substan e din aer (hidrocarburi. Importanta utilizarii pesticidelor in pomicultura. biologic i radioactiv . Introducerea pe 4 . sau numai cantitativ prin evaluarea cheltuielilor necesare men inerii solului la o capacitate bioproductiv egal cu cea anterioar producerii polu rii. cu pesticide (Agen ia Na ional de Protec ia Mediului). consecin a metodelor prin care omul lupt împotriva speciilor de plante i animale d un toare i a epuiz rii resurselor nutritive ale p mântului. Numarul organismelor daunatoare care afecteaza intr fel -un sau altul. ASPECTE PRIVIND UTILIZAREA PESTICIDELOR ÎN AGRICULTUR SI SILVICULTUR Chimizarea in agricultura si silvicultura a fost o formula sinonima cu progresul si dezvoltarea.

utilizate pentru combaterea roz toarelor 5 . de i în cantit i infime se pot integra în lan urile trofice naturale. ciuperci. nu prezint ac iune selectiv absolut ci distrug i alte vie uitoare decât cele nedorite. pot p trunde în plante unde se localizeaz mai ales în fructe. Cu toate progresele f cute în agricultur prin folosirea acestor substan e chimice. chimic . avându-se în vedere c bolile. CARACTERISTICILE GENERALE ALE PESTICIDELOR Pesticidele sunt substante chimice naturale sau de sinteza folosite pentru combaterea daunatorilor animali si vegetali care aduc daune omului sau organismelor utile lui( plantele de cultura. de exemplu: 8 ani dup tratarea cu DDT .948.jum tate din cantitatea ini ial se g se te în sol.acaricide-folosite în lupta contra acarienilor .scar larg a progreselor agrotehnicii. 2. d un torilor i buruienilor. Dezvoltarea produc iei i consumului de pesticide. Unele pesticide . Pericolul deosebit pe care îl prezint pesticidele const în faptul c ele se pot concentra în lan urile trofice. etc. alge.nematocide si sterilizanti ai solului. acumulat în cantit i m rite în sol devine toxic chiar i pentru plantele cu sistemul radicular bine dezvoltat i care exploreaz un volum mare de sol. ÄChimizarea agriculturii´ a fost în majoritatea cazurilor sinonim cu progresul i dezvoltarea în acest domeniu. animale domestic etc.).utilizate în lupta cu mucegaiurile plantelor i cu diferite ciuperci. Din acest motiv. de cele mai multe ori. folosit în combaterea bolilor i d un torilor. Folosirea pesticidelor în protec ia plantelor cultivate. . ceea ce face foarte dificil combaterea ei imediat . în anul 2000 importurile au atins valoarea de 10. a început la sfâr itul secolului XIX. d un torii i buruienile distrug anual cca 35% din recolta poten ial .137. a insecticidelor. Folosirea pesticidelor este d un toare i omului. Pericolul este multiplicat de persisten a unor pesticide. acestea prezint poten a de a primejdui echilibrul biologic al solului de a polua i a distruge via a în stratul fertil al solului (bacterii. Cuprul .) Produsele chimice utilizate în acest scop . iar exporturile de 11. iar 3 ani dup aplicarea lindanului acesta continu s fie activ.574 mii dolari.utilizate în lupta cu insectele d un toare .rodenticide. odat cu circula ia substan ei organice i din acestea se acumuleaz în sol.fungicide si bactericide. la care se adaug 10-20% pierderi postrecolt . utilizarea intens a îngr mintelor naturale i chimice. erbicidelor i altor pesticide. când pentru combaterea agen ilor patogeni i d un torilor s-a f cut apel la produse chimice cu propriet i toxice fa de organismele nedorite. moluscocide si repelanti. comer ul cu pesticide avea valori destul de impresionante la nivel mondial . Pomicultura se situeaz printre marile consumatoare de pesticide. mul i ecologi ti au propus denumirea de biocide (ucig toare de via ) pentru toate substan ele capabile s nimiceasc grupe izolate de specii sau mari comunit i vii pe arii întinse. Poluarea în sol ac ioneaz pe cale fizic . În ultimii ani.insecticide. viermi. s-a realizat sub presiunea nevoii de a avea cantit i sporite de hran pentru o popula ie în continu cre tere. au crescut gradul de poluare. biologic i radioactiv . pentru combaterea bolilor. Numarul pesticidelor si a altor produse de uz fitosanitar este de circa 670 grupate in 10 categorii: . Prin trecerea de la agricultura extensiv la cea intensiv . tiin a i tehnica au descoperit i aplicat diferite substan e pentru sporirea fertilit ii solului. si utilizate pentru îndep rtarea bacteriilor i a bolilor bacteriene ale plantelor .418 mii dolari.

solurilor i apelor cu reziduuri toxice. capsule. apelându-se de obicei la a a numitele tratamente Äde siguran ´ sau Äde acoperire´.folosi i pentru c derea frunzelor . nitroderivati.aceste substan e sunt folosite pentru a combate un num r restrâns de specii d un toare.pesticidele se comport în agroecosisteme ca un factor independent de densitate. cât i vegetale. tiofanati. etc. . Aceste substante fitofarmaceutice sunt preparate pe baza de sulf. floururi.folosite în scopul combaterii plantelor buruienoase . carbonat de calciu. .multe pesticide sunt greu degradabile. reziduurile fiind mai putin identificabile. paste. EFECTELE SECUNDARE (NEGATIVE) ALE UTILIZ RII PESTICIDELOR Pesticidele au anumite particularit i comune indiferent de natura chimic sau de destina ia lor.regulatori de crestere. Poluarea directa se datoreaza persistentei substantelor active din pesticide care depinde de viteza de descompunere a acestora.marea majoritate a pesticidelor prezint toxicitate ridicat pentru om.cantit ile aplicate sunt. in interiorul tesuturilor si in sol) este in general mai putin cunoscuta. Aplicat într-o anumit concentra ie. . endrinul. solutii. vapori. mercur si compusii acestora. insecticid. fosfor organic. Pesticidele pot avea un efect direct asupra solului si pot actiona indirect prin transmiterea lor sau a produsilor de descompunere in alte ecosisteme.spectrul de ac iune al unui pesticid este mult mai larg decât cel sugerat de clasificarea acestuia conform destina iei de utilizare (fungicid.feromoni. Reziduurile pesticidelor cel mai des intalnite in toate fazele mediului sunt cele ale insecticidelor de tipul hidrocarburilor clorurate. . nematocid. Formele de aplicare sunt diverse: prafuri.produse diverse si auxiliare. în timp ce acestea ac ioneaz în grade diverse asupra tuturor vie uitoarelor. arsen. în realitate ele intr într-un circuit ce afecteaz ecosistemele terestre.pesticidele sunt dispersate pe suprafe e întinse. Degradarea lenta face posibila trecerea in lantul trofic sau deplasarea sub actiunea precipitatiilor in acvifer (prin levigare) sau in apele de suprafata (prin spalarea solului). . Cel mai grav fenomen al utiliz rii pesticidelor în agroecosisteme este toxicitatea acut a acestora pentru speciile animale sau vegetale supuse ac iunii lor. animale. etc. datorata reziduurilor lasate de pesticide in urma descompunerii lor chimice si biochimice (la suprafata plantelor. compusi organo-stanici. ..defolianti. dieldrinul. pe ti. granule. De dorit ar fi ca pesticidele folosite s se epuizeze o dat cu realizarea scopului urm rit. albine. din care decurg numeroase consecin e ecologice i anume: . 2. . în general. tiocarbamati. dinitroortocrezol. pulberi. un pesticid provoac aceia i mortalitate indiferent de densitatea organismului int . gaze. mult superioare celor necesare reducerii pagubelor. hidrocarburi clorurate.1. substante foarte toxice pentru om.ierbicide.) incluzând deopotriv atât specii animale.. determinând contaminarea alimentelor. Estimarea toxicit ii unui pesticid se face în mg substan activ /kg corp greutate vie i se exprim prin doza letal ± 6 . dinitrofenol. spume. aerosoli. cum ar fi de exemplu DDT-ul. afectând în mare m sur i ecosistemele naturale sau antropizate nevizate. suspensii. Poluarea indirecta. acaricid. toxafenul si clordanul. .

ATMOSFERA APLICARE Interceptare Depunere. cât i poten ialul biotic al d un torilor i agen ilor patogeni prin sc derea fecundit ii. numite demoecologice. viabilit ii. flora fluviului Strat superior de sol Solubilizare Macropori Lant trofic SEDIMENTE PARTICULE IN SUSPENSIE ACVIFER Figura 1-Distributia pesticidelor in biosfera 7 . Pesticidele influen eaz atât reducerea popula iei contaminante. Aceast categorie de efecte toxice. consumarea de catre om a acestoraproducand intoxicatii grave. adsorbtie Depunere. Pesticidele in forma lor activa sau reziduurile lor se acumuleza in sol de unde pot fi asimilate de catre plantele cultivate ulterior sau pot fi levigate in apele meteorice si de irigatie cu afectarea apelor de suprafata si subterane. In figura1 sunt prezentate caile de distributie a pesticidelor intre principalele rezervoare unde se pot acumula pentru perioade care depind de timpul de injumatatire. Ajungand in apele de suprafata si in final in mari si oceane se pot acumula in organismele acvatice. se traduc printr-un ansamblu de influen e perturbatoare care se exercit la nivelul fiec rei specii sensibile la ac iunea unuia sau altuia din produsele fitofarmaceutice.DL 50 ± doz care administrat pe cale oral la cobaii albi determin moartea în timp de 14 zile a 50% dintre ace tia. agresivit ii. adsorbtie Coronamentul unei culturi Asimilarea de catre animale Suprafata solului Infiltrare Precipitatii FLUVIU Eroziune Fauna.

.2. fie la suprafata plantelor. 2. .aplicarea directa pe/sau in sol./ Kg si 1000 mg. .grupa II apartine produselor puternic toxice care contin o substanta activa cu o DL 50 cuprinsa intre 50 mg. / Kg.1-10 ppm pentru reziduurile toxice. Pesticidele de pe sol sau din subsol sunt absorbite prin intermediul unor procese complexe ca: transfer de sarcina. constituie un suport adsorbtiv atat pentru pesticide cat si pentru unii din produsii lor de degradare. . prin intermediul complexului argilohumic. aceasta se poate inlatura prin asigurarea masurilor adecvate de protectie. corp. Toxicitatea fata de om trebuie privita sub doua aspecte: .ajungerea pe sol a resturilor vegetale si animale incarcate cu reziduuri de pesticide.in grupa I se incadreaza produse extrem de toxice care contin o substanta activa cu o DL de 50 pana la 50 mg. / Kg. STUDIUL PROCESULUI DE BIODEGRADARE A PESTICIDELOR ÎN SOL Pesticidele din mediul inconjurator sunt expusi unor variate posibilitati de degradare. se bioacumuleaza in organismele vii si prezinta riscul de a cauza efecte adverse asupra sanatatii umane si mediului. corp. corp. fie in interiorul tesuturilor. Pe plan mondial s-au eliberat norme de toleranta foarte severe de ordinul 0. legaturi hidrofobe. si 200 mg.grupa IV apartine substantelor cu toxicitate redusa care contin o substanta activa cu o DL 50 mai mare de 1000mg./Kg corp.DL 50 -ce reprezinta doza la care mor 50% din animalele de experienta: . este prezentata o clasificare a pesticidelor in 4 grupe de toxicitate. Astfel microorganismele au un rol deosebit de important in metabolizarea poluantilor din mediu. Procesele metabolice si degradarea biotica joaca un rol important in a decide soarta pesticidelor din mediu. Acumularea reziduurilor de pesticide in sol are loc pe mai multe cai: .in grupa III se incadreaza substantele moderat toxice care contin o substanta activa cu o DL 50 cuprinsa intre 200 mg.ajungerea pe sol a unei mari cantitati din produsele destinate tratarii partilor aeriene ale plantelor. TOXICITATEA PESTICIDELOR Toxicitatea ridicata a unora dintre pesticide pot provoca intoxicatii directe la plante si animale generatoare de modificari si dereglari de echilibre. Datorita gradului ridicat de persistenta si toxicitate pesticidele au fost denumite poluanfi organici persistenfi (POP). Toxicitatea selectiva fata de plantele de cultura sau fitotoxicitatea selectiva este unul din dezideratele pe care trebuie sa le indeplineasca pesticidele folosite pentru combaterea daunatorilor animali sau vegetali. Pentru controlul gradului de toxicitate al pesticidelor.toxicitatea cronica care apare in urma acumularii de reziduuri toxice. . Poluantii organici persistenti sunt substante chimice care persista in mediul inconjurator.2. . capacitatea adsorbtiva fiind functie de textura solului.reziduurile de pesticide pot fi purtate de aer prin caderi directe de praf din atmosfera sau prin spalarea atmosferei de catre precipitatii. . schimb ionic./ Kg.au greutate moleculara mare si solubilitate diferita in apa. in "Lista pesticidelor si a altor produse de uz fitosanitar in Romania" (1992). 8 . Particulele solului.toxicitatea acuta. . Pesticidele ajunse pe plante sau introduse in sol sufera reactii chimice si biochimice de transformare. /Kg.3. (STAS 4706-88) stabilite in functie de doza letala .

Pesticidele actioneaza intotdeauna negativ asupra microorganismelor solului a caror activitate vitala asigura rodnicia acestuia. 2. de cele mai multe ori. pesticidele pot provoca dereglari serioase si ireversibile ale ciclurilor normale de circulatie a substantelor si pot micsora productivitatea ecosistemelor din sol. Un alt efect negativ al folosirii pesticidelor este cunoscut sub denumirea de Äamplificare biologica" si consta in sporirea concentratiei substantei active sau a metabolitilor pe masura ce substanta este preluata de nivelurile trofice superioare. urmata de substituirea acestora cu microorganisme rezistente. In particular. procese importante pentru asigurarea circuitului materiei organice 9 . in prezenta unor conditii normale ale factorilor de mediu. pesticidele provoaca dereglarea procesului de nitrificare.Prezenta microorganismelor in sol poate influenta distributia. urmata de reducerea activitatii globale (compusii cu arsen). Anumiti poluanti persista foarte putin timp in mediu. o influenta selectiva de inhibare a unui proces metabolic vital numai pentru unele grupe de microorganisme. produc o serie de fenomene negative in sol. zineb. Fungicidele pot ajunge in cantitati variabile la suprafata si in adancimea stratului arabil. cum ar fi: reducerea populatiilor de bacterii ce afecteaza procesele de nitrificare si denitrificare. etc. pot utiliza pesticidele ca sursa de carbon si energie. Procesul de detoxifiere este facilitat de microorganismele rezistente. Utilizarea repetata a ditiocarbamatilor (maneb. Pana la 80% din pesticide sunt adsorbite de humus. fertilitatea solului. fapt datorita caruia timpul de remanenta in sol creste mult. aparand chiar o stimulare a microorganismelor. tiuran. actiunea de stimulare pentru una sau mai multe grupe de microorganisme. Partea de erbicide care actioneaza. Microorganismele din sol. plante si animale. sub actiunea pesticidelor are loc inhibarea unor grupe de microorganisme si dezvoltarea altora. Microorganismele furnizeaza substante nutritive degradand poluantii organici. fenomen ce duce la o scadere accentuata a fertilitatii solului. CONSECIN ELE ECOLOGICE ALE UTILIZ RII PESTICIDELOR Acumulandu-se in soluri. majoritatea erbicidelor nu sunt practic supuse descompunerii biologice. Produsele organo-mercurice prezinta cel mai dur impact cu activitatea biologica a solului. Adeseori. Doar 3% din fungicidele si pesticidele folosite isi ating scopul. mancozeb. afectand procesele de mineralizare a materiei organice. deoarece acestia servesc ca sursa de hrana si energie pentru microorganismele active. Prin interactiunea cu procesele biologice din sol este afectata. oscileaza intre limitele a 5-40 % din cantitatea totala de pesticide folosite.). In stare adsorbita. ce au la baza procese de catabolism si metabolism-detoxifiere. Actiunea pesticidelor asupra microflorei se concretizeaza pe 3 directii si anume: o actiune de inhibare a unui proces metabolic comun (respiratia). Biodegradarea reprezinta procesul biologic de transformare a compusilor organici cu ajutorul activitatii microbiene. degradarea lui producandu-se imediat si ireversibil. mobilitatea si concentratia poluantilor avand la baza un proces numit biodegradare. Solul nu are putere de dispersare.4. astfel ca echilibrul microbian nu este modificat. care elimina aproape in totalitate fauna din sol. datorita functiilor metabolice. produc perturbari importante in echilibrul microbiologic. ziran. Straturile superficiale ale solului au o mare capacitate de mineralizare a substantelor organice si o energica actiune de distrugere a germenilor patogeni. In cazul utilizarii pesticidelor sunt atacate nu numai speciile ce trebuie distruse dar si multe alte specii care n-ar trebui distruse ca si parazitii si dusmanii naturali ai formelor distruse.

Procesele cele mai rapide sunt cele care se bazeaza pe administrarea de adjuvanti in sol. trestia de zahar. Procedee chimice de depoluare a solurilor incarcate cu pesticide pot fi: Spalarea solului in situ nu necesita excavarea solului contaminat. iar acest proces accelereaza reactiile geochimice care modifica concentratia contaminantului in solutia solului. Vitrificarea in situ este un proces prin care contaminantii din sol se transforma treptat intr-o masa vitroasa inerta din punct de vedere chimc. cum ar fi de exemplu: porumbul. ci se va pune accent pe inlocuirea pesticidelor persistente cu altele ce prezinta o biodegradabilitate sporita in sol. Acest procedeu a fost folosit pentru imobilizarea deseurilor depozitate neglijent in perioada in care protectia mediului nu reprezenta o cerinta stringent si poate fi aplicat pentru distrugerea si imobilizarea unor compusi toxici periculosi. sorgul. 3. Acest proces are o eficacitate mai mare in cazul pesticidelor daca se utilizeaza pe langa apa. In pomicultura. Acest procedeu poate fi aplcat cu succes la decontaminarea solurilor poluate cu pesticide. surfactanti( detergenti sau emulsifianti) si cosolventi(reactiv cu alcool). CONCLUZII Cu toate ca pesticidele au efecte negative importante asupra solului si asupra organismelor vii. 2. utilizarea intensiva a benzimidazolilor intarzie considerabil descompunerea litierei si afecteaza populatiile de rame din sol .5.in sol si a fertilitatii acestuia. compusi petrolieri si compusi organici volatili nehalogenati. care au ca scop principal retinerea sau degradarea pesticidelor. Compostarea in gramezi este procesul de degradare a materiei organice biodegradabile in prezenta microorganismelor aerobe cu formare de produsi nepericulosi si stabili (compost). 10 . PROCEDEE DE DEPOLUARE A SOLULUI CONTAMINAT CU PESTICIDE In cazul poluarii cu pesticide masurile de ameliorare sunt diferite in functie de natura pesticidului. nu se va putea renunta la folosirea acestui mijloc eficient si ieftin de combatere a daunatorilor agriculturii. Un numar mare de procedee de depoluare folosesc capacitatea de retinere a contaminantilor sau a noxelor de unele plante.

Stanescu R. Editura Agir. pag.com/science/article/B6T3Y-4PNF9P1- 2/2/4f42305ee7b577f64d9b038484647446?&zone=raall 11 . pag.. Szabolcs L. http://cerex.Poluarea si protectia mediului..300-303 4.regielive. Bucuresti 2006. 174-229 2. 2008. 123-129. Bobirica L. Editura Universitatii Petrol si Gaze din Ploiesti. pag. Simonescu C..pdf 5. http://www.BIBLIOGRAFIE 1.Factorii de mediu si poluantii lor.ro/teze/rezumate/2010/rom/BugaOnetAurelia.Fizico-chimia mediului.html 6. Stanescu R. Bucuresti 2002...ro/cursuri/agronomie/protectia_mediului_in_agroecosistemele_p omicole-83092. Editura Printech. http://facultate...M.unitbv. Orbulet O.sciencedirect.152-159 3. Trambitasu E.Remedierea solurilor contaminate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful