You are on page 1of 3

La sfarsitul tertiarului Muntii Carpati superior, sa format in zona de Alaturi de Dunare si Marea Neagra, Carpatii - "Corona Montium" - constituie

margine a elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman. Insusi bazinului numele acestor munti deriva de la numerosul si puternicul popor liber geto-dacic al Transilvanie carpilor: Karpathos-Horos, conform primelor informatii istorice grecesti. i cel mai lung lant Carpatii Romanesti apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde aria intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de Bratislava vulcanic din si ajunge pana la raul Timok, in Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor. Lungimea Europa, acestuia Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Carpatii se apartinandu impart in mai multe grupe: Carpatii Occidentali, Padurosi, Orientali si Meridionali, -i si rocile extinzandu-se pe teritoriile Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ucrainei si Romaniei. Carpatii vulcanice, Romanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului mioritic. bogate in aur si Literatura romaneasca de specialitate imparte Carpatii Romanesti in trei grupe: argint, din Muntii Apuseni. • Carpatii Orientali Carpatii si Orogeneza Carpatilor Glac iatiunea Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si intervenita pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre acum cca 1,5 milioane 40 km - in Muntii Fagarasului - si 110 km. de ani a dus la aparitia Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si ghetarilor si Negoiu (2535 m) -, care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii la formarea Transilvaniei". Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica decat unor vai cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua grupe de munti este glaciare in considerata de geografi Valea Prahovei. forma de albie. La Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii altitudini de Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m, peste 2000 motiv pentru care sunt considerati munti de inaltime medie. Numeroase vai pitoresti, m, culmile brazdate de ape curgatoare, despart masivele muntoase ale Carpatilor Romanesti, muntilor ssubimpartindu-le in unitati mai mici. au transformat Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand in coaste rocile din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe fundul Marii Tethys. O data cu abrupte si sedimentarea depunerilor geosinclinalului carpatic, in cretacicul superior, si cu inaltarea accidentale, crestelor muntoase deasupra apei, a inceput actiunea fortelor de eroziune, astfel incat cu o orogeneza Carpatilor trebuie inteleasa ca o alternanta intre cutare, inaltare si eroziune a configuratie formelor de relief existente. Configuratia lor curbilinie este determinata de blocurile alpina. cristaline, iar prin continua ridicare a spatiului carpatic, acesta a devenit, in final, uscat. Dovezile Intr-o serie de bazine, umplute cu roci aluvionare, s-au format depresiunile acestui intramontane, care prezinta o deosebita importanta, fiind primele vetre de locuire in fenomen Carpati. sunt lacurile glaciare • •

Carpatii Meridionali Carpatii Occidentali

Nucleul cristalin al Carpatilor Occidentali este alcatuit din Muntii tranzitie spre etajul Bihorului. calcaroase si dolomite. incepe Rosu.Balea. granodiorite). mai ales pe versantii nordici. iar cantitatea de precipitatii este de 800-1200 mm/an. Astfel. precum si nordici ai culmile cu pasuni montane au un rol important in economia zonelor alpine din Carpati. Spre sud. brad si mai putin fag. cu cca 10. paltinul. superioara a zonei In zona alpina. Carpatilor Meridionali. Rametilor. Bicaz. Intregalde. sensibil mai dure. care Temperatura si cantitatea de precipitatii se modifica in functie de cresterea altitudinii. Ulterior. pana la cca 900-1000 conglomerate. Carpatii Orientali si Meridionali pot fi peste 1200 traversati cu usurinta printr-o serie de trecatori: Tulghes. intalni. urmeasza o Incepand de la Muntii Iezerului si Fagarasului. pe un fundament cristalin. variatiile termice.zona situata deasupra padurilor constituind montane. corespunzand m. care stagneaza in locurile mai joase). Pe langa sisturi cristaline. vantul. -2. fagului. se 1600-1700 intalnesc doua etaje bioclimatice: al muntilor mijlocii. ci si de orientarea culmilor. Suprafatele de denudatie. fapt usor observabil in zona silvestra. granite si magmatite.Cheile Bicazului. dintre care 116 endemice. sedimentate dupa Pe topirea ghetarilor. extrem de diversificata. 1400 mm si chiar mai mult. constituind intinsa zona de flis din Carpatii Orientali. incepe vulcanica) sunt alcatuite mai ales din andezit. iar precipitatiile anuale ating. plopul tremurator Factorul care limiteaza extinderea pe verticala a speciilor vegetale este si temperatura. pana spre varf. alaturi de Flora. precum si colinele si morenele terminale. ai Gilaului si Muntele Mare. in structuta lor geologica se gasesc si roci molidisurilor : molid. si cel al muntilor inalti . unde prezenta sau absenta unor mesteacanu specii de arbori este determinata nu numai de altitudine. Rodnei si partial ai Bargaului) sunt alcatuiti din sisturi cristaline. Flora Carpatilor cuprinde 1350 fagi izolati si de specii. urmeaza muntii in care. . aceasta etajului forestier montan. apa versantii au dus la alte modificari ale formelor de relief. Gutai. se pot frigului (datorita aerului rece. 600-800 m peate nivelul marii. Gurghiu. bazalt. Podoaba muntilor este haina lor vegetala. Muntii Metaliferi sunt de origine vulcanica. +4 grade C. Oituz. dacit. Tot din roci m. In Pana la depresiunile intramontane ale Carpatilor Orientali apar adesea inversiuni termice. 1700-2544 m. Turnu m. 1400-1500 sesizabile si la nivelul vegetatiei. Zanoaga -. faliile si cheile sunt prezente mai ales in masivele La calcaroase . aceste depresiuni transformandu-se in adevarati poli ai m. m. Configuratia reliefului montan romanesc s-a conturat in functie de rocile care-i servesc drept fundament. silvice. Bucura.000 de ani in urma. gresii. urmeaza o serie de masive in alcatuirea carora intra sisturi cristaline.precum si cele ale Pietrei Craiului si Bucegilor. l. Caliman.Ciucas. De la calcaroase si conglomerate sunt formate si masivele Carpatilor de curbura . se pot distinge mai multe etaje de vegetatie. Structura geologica a Carpatilor Romanesti este deosebit de complexa. cu amprenta continentala. In timp de la cca ce masivele Carpatilor Orientali: Oas. zona molidisurilor Clima in Carpati este umeda si racoroasa. s-au depus calcare. ajunge pana la De la poalele muntilor. gnais si intruziuni magmatice zona de (granite. 1000-1200 Postavaru . intre 800-1700 m. temperatura medie anuala scade la +0. Temperatura anuala medie in muntii mijlocii este de +2 grade si limita C.5 grade C. Harghita (catena 600 m. Predeal. muntii din grupa nordica etajul (Maramuresului. . In functie de altitudine si de conditiile climaterice.5 grade C. Sibles.

brebenei si cocosei. Carpatii au plante comune si cu Muntii Balcani. ier floristice din Europa Centrala. pajistile. Fauna Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si diversificata. Anul floricol carpatin incepe la sfarsitul lui februarie . traieste si salamandra Etajele de vegetatie influenteaza distributia spatiala a speciilor de animale. gusa-porumbelului. se afla cel al tufisurilor pitice: campii de smirdar. se intinde braul subalpin al jnepenisurilor (1700-2000/2200m). ochiul-soricelului. Retezat etc. gentiana-punctata si cea galbena.Mai sus de etajul padurilor alpine. grohotisuri. munte infloresc sofranul-de-toamna si brandusele-de-toamna. intre care sunt: garofta Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). ciocanitoarea-de-munte. cu iezere sau ochiuri de mare. zaganul a ascutite. marile pasari afin si merisor. . siguranta si suficienta hrana. prezente pretutindeni. circuri glaciare. in padurea de molid aproximativ alte 40. barba-ungurului (Dianthus spiculifolius). cuprinzand pagini alpine. In zona inferioara. vreo 13 specii. care incheie multicolorul rasul. ciocarliaurecheata. cea de contact cu padurea montana. imparatia ocazional. Regiunile Insectele numara specii variate. Un eveniment deosebit este inflorirea. iar in arealul superior. a bujorilor de munte. Pasarile al caror habitat se afla mai sus de limita padurilor sunt: fluierarul. cand mai sus de braul jnepenisurilor. la sfarsitul lui iunie . iarba-rosioara (Silene dinarica) etc. alai floricol al toamnei. coastele muntelui devin rosii. .a supravietuit zambrul (Pinus cembra). se afla etajul de subtranzitie. soparlita. prin inflorirea altor plante: mici clopotei. macul galben (Papaver corona sanctistephani). crucea-voinicului. pentru disparea apoi cu desavarsire. Sosirea toamnei este anuntata de stelita (Aster amellus) si de lumanarica. bursuca (Bartsia alpina). Plantele de munte s-au adaptat la conditiile vitrege ale etajului alpin. In padurile de foioase traieste sarpele Aesculap.inceputul lui iulie. vulturulsolitar au Specificitatea botanica a Carpatilor Romanesti se exprima prin plantele devenit endemice ale acestora. fasa-deapa. Dintre Mai sus de etajul jnepenisurilor. gentiana. formand intre acestea rozete si pernite sau folosindu-se de spalieri. Carpatii Romanesti apartin zonei 1930. acoperite de minunatul covor al bujorilor de munte. iar pe coastele caprelor insorite pot fi vazute viperele-cu-cruce. scortarelul si vulturul de stanca. aceasta relicta a glaciatiunii. O serie de plante din Alpi pot fi intalnite si aici: dediteii (Pulsatilla pratensis alpina). buha si altele. ghindura vulturulcalugar si (Gentiana). specii de iarba grasa. ghiocelul. Pe infloritele pajisti alpine atrag stancoase atentia numerosi fluturi si variate specii de gandaci. In padurea de fag traiesc cca 100 (Triturus de specii de pasari. fiind: cerbul carpatin. jderul. unde molizi in grupe sau izolati incearca sa creasca in pofida conditiilor neprielnice. Majo ritatea mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt In iulie si august. de munte Padurea oferind ocrotire. cu podbealul. salamandra. inca alpestris). In padurea de fag intalnim pitigoiul. Aceasta este zona in care. In raurile limpezi de munte traiesc constituie pastravul si lipanul. vulpea etc. pierit inca din anii Din punct de vedere al geografiei botanice.Muntii Rodnei. bursucul.inceputul lui martie. Pe pajistile de ursul brun. specia de baza fiind jneapanul (Pinus mugo). cu pereti de stanca si culmi rapitoare. Soparlele traiesc din zona de padure pana in negre. grohotisurile si peretii de stanca sunt transformati in panze multicolore. devenind tot mai mici si mai chirciti. musafiri foarte rari. unde zona alpina. In gropile adanci si umede din padurile de fag poate fi intalnita. intr-o serie de lanturi muntoase . Acest etaj continua in sus cu zona alpina. diferite locuitori ai padurilor. clopoteii (Campanula).