GLOSAR

Abacă Placă de piatră plasată deasupra capitelului unei coloane, de formă cel mai adesea pătrată, mai rar octogonală. Absida Spaţiu cu traseu circular, poligonal, rectangular sau, mai rar, lobat, ieşit în rezalit faţă de zidul perimetral al unei biserici. Absida altarului este plasată în axul bisericii, de regulă spre est, comunicând cu nava centrală sau cu naosul, fie direct, fie prin intermediul unui cor sau al transeptului. Există abside laterale (în nordul şi sudul absidei centrale) şi abside tăiate în pereţii nordic şi sudic al bisericilor. Academism Mod de viziune artistică dominată de conformitatea faţă de principiile învăţământului academic bazat pe studiul artei clasice. Uneori se întrebuinţează în sens peiorativ - atunci când este contestată validitatea reţetelor academice de creaţie. Acant Motiv ornamental reprezentând frunza de formă neregulată a plantei deacant. Este utilizat în decoraţia sculpturală a capitelurilor de ordin corintic şi compozit. Acatist / Imn ~ Imn de mulţumire şi de laudă adresat Maicii Domnului, Sfintei Treimi, diferitor sfinţi etc. Cel mai cunoscut este "Acatistul Maicii Domnului" sau "Acatistul Bunei Vestiri" atribuit lui Roman Melodul (sec.VI) şi completat de patriarhul Sergiu al Constantinopolului. Achiropoiet(ă) Imagine (icoană) considerată ca nefiind făcută de mâna omului, obţinută prin amprenta directă a chipului sau a trupului lui Iisus Hristos pe anumit material. Este un termen generic utilizat pentru tipurile iconografice a keramionului, mandylionului, Năframa Veronicii, Giulgiul de la Torino şi pentru unele icoane ale Maicii Domnului, căpătate conform legendelor în mod miraculos, fără a fi pictate de mâna zugravului.

Acoperământul Maicii Domnului Temă iconografică de intercesiune, avându-şi originea în calitatea de palladium (apărare) a oraşului Constantinopol al maforionului Maicii Domnului. Tipul iconografic apare iniţial în Rusia în două versiuni: cea novgorodeană şi cea moscovită. Ulterior, capătă răspândire în arta ortodoxă a altor state. Acoperământul Maicii Domnului figurează în picturile murale de la Suceviţa, Hurezi, Polovragi, Căuşeni etc. Adormirea Maicii Domnului Temă iconografică din ciclul morţii şi glorificării Mariei, inspirată din evangheliile apocrife. Este prezentă de obicei pe peretele de vest al naosurilor bisericilor. Figurează în calitate de temă principală în pictura bisericii Adormirea Maicii Domnului din Căuşeni. Adosat Termen ce marchează situaţia în care două elemente constructive sunt amplasate spate în spate sau atunci când un element constructiv (o coloană, un pilastru) sunt ridicate în faţa altui element mai important, pe care se sprijină. Ajur Tehnică decorativă constând din traforarea de mici străpungeri în plăci de piatră sau de lemn, permiţând pătrunderea luminii. Akinakes Spadă scurtă (sau pumnal) cu unul sau două tăişuri, folosite de sciţi, perşi, sarmaţi şi alte populaţii în sec.VI - III î. de Hristos. Se întâlneşte şi în săpăturile arheologice de pe teritoriul Republicii Moldova. Aliniament 1. Spaţiu jalonat la intervale egale de elemente de acelaşi tip (arbori, statui, fântâni, clădiri, coloane etc.). 2. Rezultatul unei operaţiuni de sistematizare urbană, constând în aducerea la o linie comună a spaţiilor verzi sau a amenajărilor ce le deservesc. Altar 1. Loc sacru destinat depunerii ofrandelor şi oficierii sacrificiilor, existent în diverse credinţe religioase.

1

2. Masă, plasată în centrul sanctuarului, pe care se oficiază liturghia. Altorelief Tip de relief puternic profilat faşă de suprafaţa de fundal, cu tendinţa de desprindere de acesta. Ambrazură 1. Deschidere practicată într-un zid, delimitată de cadrul unei ferestre sau al unei uşi. 2. Spaţiul cuprins între montanţii ferestrei sau uşii. 3. Deschidere practicată într-o amenajare întărită, pentru a permite tragerea cu o armă. Analoghion (Analog) Piesă de mobilier bisericesc, servind pentru sprijinirea cărţilor de cult în timpul lecturilor sau al cântărilor. Ancadrament Cadru de piatră sau de lemn delimitând golul unei uşi sau al unei ferestre, în care se fixează sistemul de închidere sau de siguranţă al acestora. Partea dinspre exterior este adesea decorată prin cioplire, putând contribui la definirea stilistică a edificiului. Angajat(ă) / Coloană ~ Termen care desemnează situaţia specială a unei coloane sau a unui element de sprijin (pilastru) care sunt semiîncastrate într-un zid. Angajat(ă) / Artă ~ Arta care serveşte propagandei ideologice a unei doctrine, program politic etc. Angobă Înveliş de argilă opacă, de obicei colorat diferit de suport, care acoperă vasul ceramic după ce acesta s-a uscat, prin înmuiere într-o suspensie de pulbere fină de argilă dizolvată în apă. Antablement Parte componentă a structurii unui edificiu clasic sau de orientare clasicizantă, plasată pe capitelurile coloanelor sau pilaştrilor, sub fronton. Antablementul este alcătuit din trei părţi: arhitravă, friză şi cornişă.

Arabesc Motiv ornamental de origine arabă alcătuit, exclusiv din combinaţii de linii geometrice şi forme vegetale, dispuse după un anumit ritm, simetric de o parte şi de alta a unui ax. Antropomorf Element decorativ sau figurativ, care are la bază imaginea figurii umane. Arc Element constructiv care are traseul realizat dintr-o curbă sau din combinaţii de curbe. După forma traseului se definesc diferite tipuri de arcuri: 1. Arcul în plin cintru, sau semicircular; 2. Arcul frânt; 3. Arcul în acoladă; 4. Arcul trilobat sau treflat; 5. Arcul polilobat; 6. Arcul turtit sat plat; 7. Arcul supraînălţat; 8. Arcul în potcoavă; 9. Arcul rampant; 10. Arcul butant - arc de sprijin în exterior spre contraforţii catedralelor gotice; 11. Arcul de descărcare; 12. Arcul dublou - arc suplimentar, menit să preia o parte din împingerile unei bolţi în leagăn etc. Arc de triumf Poarta monumentală ridicată, de obicei întru comemorarea unor victorii militare, cu ocazia trecerii cortegiilor triumfale. Apare în antichitatea romană. Porţile sfinte din Chişinău sunt o mostră de arc de triumf, ridicat în stilul empire-ului rus. Arcadă Deschidere practicată intr-un zid, sub un arc, care se sprijină pe montanţi de zidărie sau pe coloane. Arcadă oarbă Tip de arcadă, în care zidul de sub arc nu este pătruns total de gol, creându-se astfel o nişă plată. Arcatură 1. Arcadă mică sau şir de arcadefoarte puţin adâncite adosate unui perete sau părţilor unei construcţii şi care îmbracă forma de arc;

2

Art nouveau sub denumirea de "Style Modern" a avut o anumită influenţă şi în arhitectura Basarabiei. care serveşte drept acoperământ pentru un tron. comunicând cu interiorul construcţiei prin intermediul uneia sau a mai multor uşi. Baghetă Mulură rotunjită. şi mai târziu. care uneşte partea superioară a doi sau mai mulţi montanţi. adăpostind vatra. delimitată de un parapet metalic sau de zidărie. în gropniţe sau în corul bisericilor catolice. din zidărie.Stile Liberty" sau "Stile Floreale". cărămizi) cu o înălţime constantă. susţinută de colonete libere sau încastrată pe una dintre laturi în zid. sală de festivităţi şi reuniuni importante în incinta unor universităţi sau academii. îndeplinind funcţia unei coloane (a unui stâlp sau a unui pilastru). situat deasupra cornişei principale a unei clădiri. Arhivoltă Partea frontală a unei arcade. Art nouveau Mişcare artistică de la sfârşitul sec. Arcosoliu Nişă acoperită cu o arcadă. Peste stratul de arriccio se aplică stratul superior de intonaco. nudă sau seminudă. Era săpată în zidul bisericilor. uneori adăugat ulterior clădirii principale. Balcon Platformă exterioară cu o latură încastrată întrun zid. ionic şi corintic) alcătuieşte partea inferioară a antablementului. Arhitravă Element arhitectonic. un altar. Asiză Şir de unităţi constructive (pietre. spaţiu semideschis care precedă intrarea într-o clădire somptuoasă. În Germania această mişcare artistică era numită "Jugendstil". cu dezvoltare orizontală. foarte des ornamentată cu sculpturi. camera principală a casei antice. Marile portaluri romanice şi gotice prezintă o succesiune de arhivolte retrase treptat de la faţa zidului. sprijinite pe console. Iniţial "atica" desemna elementul arhitectonic cu structură continuă şi efect decorativ. dispuse orizontal într-o construcţie. La origine. susţinând pe umeri. 2. făcând parte din ornamentica ancadramentelor de uşi şi de ferestre. frecvent utilizat în baroc şi clasicism. în tradiţia românească se utilizează sintagma "Arta 1900". baluştri sau lesene. Arriccio Termen care denumeşte stratul sau straturile interne ce compun tencuiala pentru frescă. în cele două Americi."Sezession". XIX şi începutul secolului XX (primul deceniu) răspândită în toată Europa şi ulterior. un amvon sau o statuie. mai scund şi mai retras decât celelalte. Atic(ă) Etajul terminal. apoi din piatră. Astăzi. Şir de mici arcade oarbe. 3 . bogat ornamentată. 2. cu rost ornamental. destinată să adăpostească un mormânt. Aula 1. la origine din lemn. Când se sprijină pe coloane mai poartă şi denumirea de epistil. Prin extensie. Baldachin Lucrare de arhitectură sau de tâmplărie fină. uneori bogat decorată. în Italia .2. În ordinele clasice (doric. formând o bandă continuă. În arhitectura romană. cu rol pur decorativ. pe spate sau pe cap părţile portabile ale edificiului (antablementul.) Atriu 1. în Austria . curte. alcătuită dintr-o suită de unităţi (bolţari de arc. Atlant Statuie masculină. balcoanele etc. Aripă Volum lateral sau secundar al unul edificiu. cărămizi). Cuvântul provine din limba italiană. plasat la baza acoperişului pentru a masca pornirea acestuia. folosită singură sau în combinaţie cu alte tipuri de muluri.

cu fusul mult bombat la partea inferioară. cunoscut încă din antichitate. Bandă lombardă Vezi: Lesenă Bandou Brâu cu caracter decorativ. amenajare defensivă în faţa intrării principale a unei cetăţi. dimensiuni. care face legătură cu elementul de arhitectură pe care acesta se sprijină: plintă. Baroc Denumire dată unui stil din istoria artelor plastice. pentru supravegherea ei şi a curtinelor adiacente. oraş sau biserici întărite.) amplasat în puncte care oferă o deschidere agreabilă. fragmente ceramice. soclu. Începând cu secolul IV după Hristos. Betonul armat . Bazalt Rocă compactă de origine vulcanică. constând dintr-un spaţiu îngust. de culoare neagră. Elementul constructiv al unei coloane sau al unui pilastru.) reunite printr-un liant hidraulic. cenuşie. contribuind la definirea stilistică a acestuia. din piatră sau cărămidă. puţin profilat faţă de suprafaţa de fundal. unde ea adăposteşte altarul. 3. Bazilică Tip de edificiu roman civil. răspândit în întreaga Europă şi ulterior. plan 4 . balustradă. la subsolul unei construcţii care în arhitectura civilă particulară este destinat păstrării alimentelor. Başcă Denumire dată în ţările române. În arhitectura medievală prezintă uneori interesante rezolvări planimetrice şi spaţiale. bazilicile au început să fie folosite în calitate de biserici creştine. Extremitatea inferioară a coloanei sau a pilastrului. proporţii şi decor raportate le întregul din care face parte. cu striaţiuni.tehnică modernă de construcţie. Conform planificării lor construcţiile bisericeşti pot căpăta forma de: 1. 2.Balustru Colonetă din piatră. desemnând o amenajare specială. pardoseală. castel. apărut în Italia la mijlocul secolului XVI. Bază 1. Binoclu / Vas ~ Vas care are forma unui binoclu (arheologie). Bastion Amenajare defensivă plasată în unghiul unei fortificaţii pentru întărirea acesteia sau în preajma unei întrări. Beci Termen cu nuanţă arhaizantă. 2. lemn. absida fiind mutată de pe latura lungă pe latura scurtă. servind ca spaţiu de întrunire. Constă dintr-o sală dreptunghiulară prevăzută în axul uneia dintre latur cu o absidă proeminentă. evoluând până în secolul XVIII. chioşc etc. Biserică Denumire generică pentru edificiile de cult creştin şi pentru comunităţile de credincioşi. Basorelief Tip de relief. sală. nisip. stuc. cu forme. în America Centrală şi de Sud şi chiar în Asia (Filipine). reziduri de ardezie etc. Barbacană În arhitectura fortificată. cu traseu şicanat. în Evul Mediu. gândit ca spaţiu de odihnă şi reculegere. folosită în arhitectură şi sculptură (inclusiv în arta reliefului). Belvedere Loc special amenajat sau construcţie independentă (pavilion. estică a clădirii. delimitat de ziduri înalte prevăzute cu un drum de strajă. comercial sau ca loc pentru şedinţele tribunalului. constând în turnarea betoanelor în cofraje ale căror nucleu este alcătuit din bare metalice de dimensiuni diferite. utilizat în general în suite de elemente identice în arhitectură şi decoraţie. Betonul modern are la bază cimentul. ferestre de tragere şi guri de aruncare. albăstrie. stilobat etc. Beton Conglomerat artificial de materiale diverse (pietricele. încăperilor care serveau drept tainiţe în biserici sau în casele particulare. bazilică. profile. spre peisaj.

mănăstirească. în evantai. Bovindou Tip de fereastră care iese în rezalit faţă de planul zidului. refugii). A buciarda . care îşi i-a numele de la domnitorul Constantin Brâncoveanu. 5 . a căror latură frontală este tratată în relief. simple: există b. semicilindrice.a prelucra cu buciarda piatra de construcţii. acest sens s-a pierdut. în sfert de sferă (conică) etc. pe o coloană sau pe prelungirile bârnelor care alcătuiesc suportul pavimentului încăperii căreia îi corespunde şi al cărui spaţiu îl prelungeşte spre exterior. Prin acest sistem de boltire se obţine o reducere substanţială a diametrului şi greutăţii tamburului şi cupolei turlei bisericilor. Bolţar Fiecare din elementele constructive din piatră ale unui arc sau ale unei bolţi. în jumătate de sferă (cupolă). Potrivit acestui sistem deasupra pandantivelor. XVII şi de la începutul sec. b. Boltă moldovenească Sistem de boltire folosit în arhitectura religioasă din Moldova în secolele XV . sprijinită pe cel puţin doi pereţi laterali. realizată cu elemente rezultate din translarea unor arce cu trasee diferite. imprimându-i-se adâncituri sau şanţuri. termenul fiind preluat de biserica de mici dimensiuni care era de regulă ridicată în vecinătatea acestor construcţii. care separă între ele registre. este construit un inel de tambur în interiorul căruia sunt dispuse patru arce diagonale ale căror naşteri se află.Gheorghe (1819).central. b. Bolţile compuse sau complexe. b. plan triconic. cu care se prelucrează piatra de construcţie. Elementele constitutive poartă denumirea de bolţari. În decoraţie . puse în asize regulate. realizate prin translarea în spaţiu a unui arc: b. Apare pentru prima dată la Pătrăuţi. cruce greacă. Boltă Parte constructivă destinată să acopere un spaţiu. care fac trecerea de la planul pătrat al arcelor mari la planul circular al turlei. cruce latină etc. deasupra cheilor arcelor mari. personaje respective. Bosaj Tip de parament realizat din blocuri de piatră egale ca dimensiuni. cu penetraţii etc. Buciardă Ciocan prevăzut cu dinţi deşi. Brâncovenesc / Stil ~ Denumire dată artei din Ţara Românească de la sfârşitul sec. În amenajările urbane. b. sprijinită spre exterior pe console. amplasată spre partea carosabilă a străzii şi marcată de blocuri de piatră sau de piese special turnate din beton sau ciment. Conform tipologiei există bolţi simple. Ulterior. în proiecţie verticală. 5. bosajul de formă "rustucă" etc. Există bosajul "în diamant". care delimitează registrele de pe faţadele edificiilor. Bitronconic / Vas ~ Vas care are forma unui trunchi de con dublu (arheologie). se obţin prin combinarea de tipuri diferite de arce sau chiar a unor b. 2. b. La Chişinău acest sistem de boltire este utilizat în biserica Sf. varul fiind aglutinantul care fixează pigmenţii.cadru îngust. limită a spaţiilor destinate pietonilor (trotuare. Brâu Element al plasticii arhitectonice. Poate fi realizat în piatră. Bolniţă Denumire dată construcţiilor care adăposteau un spital sau chiliilor în care erau îngrijiţi bolnavii. b. în maniere diferite. scene. în plin cintru. Bordură 1. în fagure. bosajul "rotunjit". 6. cărămidă sau alt material. Buon fresco Numele dat de italieni "frescei autentice".XVII. Poate avea formă simplă sau profilată.XVIII. 4. În această tehnică murală mortarul final (numit intonaco) se aplică pe zid în ziua execuţiei picturii. în leagăn sau b. în ogivă.

religios. Prin asamblarea casetelor se obţine un plafon casetat. de diferite forme. Capitel Piesă componentă a unei coloane. care îndeplineşte într-un edificiu rolul unei coloane. Capelă-osuar . de prezenţa nemijlocită a unui scaun episcopal. Capelă 1. Calotă Boltă realizată din cărămidă (mai rar din piatră) reprezentată de porţiunea superioară a unei sfere tăiate de un plan orizontal. Cărămidă sfântă Una dintre imaginile achiropoiete ale lui Hristos. "vârful" unui sistem de boltire. prin asamblarea artistică a mai multor panouri decorative alcătuind casete. etc. având ca sursă considerente de ordin politic. la origine. care transmite greutatea antablementului fusului coloanei respective. aproximativ la nivelul diametrului sau mai sus de acesta. Sistem constructiv . 3. reprezentând partea sa superioară. înfăţişând partea superioară a corpului şi. deasupra unei uşi. 6 . Cheie de boltă Ultimul bolţar. imprimate pe o cărămidă. marcând o unitate independentă formată din pătrate precis delimitate de cadre proprii. servind cultului funerar particular.decorativ în care un element central (bloc de piatră feţuită sau bolovan) este plasat într-o zidire mixtă.denumire acordată bisericii mai importante dintr-un oraş în care funcţionează mai multe lăcaşuri de cult. Termenul canon cuprinde ansamblul regulilor impuse în reprezentarea artistică. Cartuş Ancadrament pictat sau sculptat. cu suprafaţa interioară decorată în relief sau realizată dintr-o succesiune de retrageri. 4. purtând în centru o inscripţie. drapată după moda antică sau seminudă.decorativ folosit la realizarea unui tavan. lege.. Capelă funerară .capelă plasată intr-un cimitir. din a căror compunere rezultă şi un efect decorativ. conform legendei . gresie sau ceramică. Canon Termen folosit cu înţelesul de normă. eventual. găsită. Carelaj Sistem de pavaj constând din asamblarea unor piese pătrate sau poligonale. Catedrală Biserică principală legată. Catolicon Biserica principală dintr-o mănăstire athonită. de piatră. stâlp sau pilastru. Parte constitutivă a unui plafon sau a unei bolţi. o emblemă. izolată sau plasată în interiorul unei alte construcţii. unei bolţi sau la pereţii unei mobile mari.Bust Specie a portretului în pictură şi sculptură. plasat pe frontispiciul unui edificiu. cu marginea ondulată. Prin extensie . comunicând direct cu acesta şi prevăzută cu un altar propriu. Construcţie anexă a unei biserici mai mari. marcând punctul cel mai înalt. cu care aceasta se încheie. Tipologic este apropiată de Mandylion. filosofic sau artistic. braţele. Biserică de mici dimensiuni.spaţiu în care se păstrează în cadrul mănăstirilor osemintele deshumate ale călugărilor decedaţi de mai mult timp. 2. Cariatidă Statuie feminină. regulă. Casetaj Sistem funcţional . 2. o dată cronologică etc.în oraşul Edessa. Casetă 1. Camera mormintelor Vezi: Gropniţă Canelură Şanţ vertical de secţiune semicirculară (rar uşor unghiulară) care decorează de jur-împrejur fusurile coloanelor şi pilaştrilor.

bază. Cor 1. ridicată special în preajma unei biserici pentru a adăposti clopotele. Concă Boltă în sfert de sferă. făcând parte. o nişă. capitel şi (la ordinele ionic şi corintic) . ieşit de la suprafaţa zidului o dată cu care este construit.) Poate fi realizată în lemn. care se constituie în ansambluri independente. piatră sau metal. Termen preluat din arhitectură pentru diverse tipuri de poliţe din piatră (lemn. încât să formeze un ansamblu omogen. Există şi contraforţi decorativi. cărămidă. capabil să transmită privitorului ideea şi emoţia artistului. cu treptele dispuse strâns în jurul unui ax central. compusă din casa propriu-zisă. Clipeus Element arhitectural constând într-un portret în medalion al unei persoane decedate. În arhitectura Muntelui Athos. din sistemul de descărcare şi de contraîmpingeri ale unei bolţi. metal. ceramică). Compoziţie Modalitate specifică de structurare a elementelor unei opere de artă astfel. indestructibil. cu rol funcţional. Colimacon Scară în spirală realizată din lemn. la origine. etc.) Consolă 1. Clopotniţă Construcţie de zid sau de lemn. destinată să apere gamba piciorului. beton. pe care se aşează sculpturi. Uneori poate fi situată deasupra pronaosului sau exonartexului bisericii. Compozit Ordin arhitectural roman al cărui capitel combină volutele ionice şi frunzele de acant corintice. În arhitectura bisericească rusă . servind ca punct inferior de sprijin şi de descărcare. Element arhitectonic din piatră. rezultând din îmbinarea celor două pante (ape). marcate prin "idealul ingineresc" de precizie. suspendate pe ziduri exterioare sau interioare. Contrafort Element de sprijin exterior. nume dat absidelor laterale ale catolicoanelor. metal. destinat să contribuie la descărcarea forţelor de împingere provenite din sistemul de acoperire a unui spaţiu (bolţi. Conac Reşedinţă bisericească sau nobiliară din mediul rural. orizontală a unui acoperiş. de dimensiuni medii. 2. obiecte de artă decorativă etc. Cnemidă Piesă de armură. Colonadă Succesiune uni-sau pluri-liniară de coloane de acelaşi tip sau de tipuri diferite. raţionalitate şi logică în elaborarea formelor vizuale.XX. concavă a unui arc sau al unei bolţi. piatră. tavane etc. 2. care doar ritmează faţadele. Vezi: Pridvor Chilie Fiecare dintre încăperile de mici dimensiuni locuite de membrii unei comunităţi monahale. care acoperă un spaţiu semicircular (o absidă. Cintru Curbură interioară. echilibrat. Coamă Muchia superioară. Constructivism Mişcare artistică şi curent de idei estetice de la începutul sec. Coloană Element constructiv vertical. uneori şi o grădină sau chiar un parc.Cerdac Pridvor (închis cu geamuri) la casele ţărăneşti.nume dat 7 . din anexe gospodăreşti şi o curte. În ordinele clasice coloanele aveau de obicei fus. unite prin arhitrave ori prin arce.

reprezentare. piatră. de trecere. respectiv.din nevoi funcţionale.catului superior (etajului) locaşelor ortodoxe. considerat în opoziţie cu fundaţiile.. Dalaj Tip de paviment alcătuit din dale. Edificiu Construcţie de dimensiuni importante. situat între două merloane. cărămidă sau mortar. realizate în piatră. Ecvestră / Statuie ~ Statuie reprezentând o persoană călare. de obicei. destinată locuirii. realizate o dată cu ridicarea zidurilor şi. Decoraţie arhitecturală Totalitatea elementelor decorative ale unei construcţii. cult. activităţi publice etc. prezent şi în arta clasicistă şi neoclasicistă. Crenel În arhitectura fortificată. marcând fie o simplă îngroşare . organizată în jurul unei încăperi centrale numite atriu. o îngustare a spaţiului interior. servind pentru păstrarea veşmintelor liturgice şi a cărţilor sacre. facilitând accesul direct în unele încăperi. prevăzută. servind pentru realizarea unor paramente sau a pavimentelor. 2. Decroş Porţiune de zidărie ieşită în afară sau retrasă puţin faşă de planul peretelui. Domus În antichitate . fie o lărgire. Spaţiu funerar subteran zidit (singular sau pluricelular). Dală Placă de marmură. ciment etc. de locuire. spre interior. Tip de biserică subterană. formând împreună cu acesta din urmă capitelul doric.construcţie de plan dreptunghiular cu mai multe încăperi. susţine din punct de vedere material şi întăreşte juridic ridicarea unui edificiu sau întemeierea unui aşezământ religios. Doric / Stil ~ Stil artistic şi ordin în arhitectura Greciei Antice. Curtină În arhitectura fortificată. Diaconicon În Biserica răsăriteană. la origine acoperită. Denticuli Motiv ornamental constând dintr-un şir de mici pătrate reliefate faţă de suprafaţa zidului. Cupolă Tip de boltă semisferică sau semisferoidală. parte a zidului de incintă plasată între două turnuri sau două bastioane. de formă regulată. din interioarele Coridor Spaţiu îngust şi lung. Echină Mulură semicirculară plasată între partea superioară a fusului coloanei şi abacă. situat pe latura sudică a acestuia. preluat de arhitectura Renaşterii. cu funcţii diferite. făcând parte integrantă din acestea. plasată dedesubtul sanctuarului uneia obişnuite. deci. spaţiu anexă al altarului. Ctitor Personaj care comandă. Barocului şi în special de Clasicism şi Neoclasicism. care oferă apărătorilor posibilitatea de a ţinti asupra atacanţilor fără a fi ei înşişi loviţi. ca şi pentru îmbrăcarea oficianţilor în vederea slujbei. Criptă 1. gol al unui parapet. cu drumuri de strajă. Cornişă Element arhitectural ieşit în consolă faţă de planul exterior superior al zidului unei construcţii. 8 . Corintic Ultimul din ordinele arhitecturii Greciei Antice. care acoperă spaţii de plan pătrat. Elevaţie Edificiu de la nivelul solului în sus.

Galb Profil uşor curbat al fusului unei coloane sau al corpului unui vas. Entasis Curbare convexă. în general. Endonartex În arhitectura bizantină. ca rezultat al evoluţiei neoclasicismului. în spaţiul altarului. spaţiu îngust plasat între naos şi pronaosul propriu zis (nartex) sau între acesta din urmă şi pridvor. argintărie.termen folosit şi în forma de neo-eneolitic. verticală a unei coloane sau a unui pilastru. Erker-ul reprezintă continuarea spaţiului interior al unei încăperi importante. aflat în afara zidurilor de incintă ale unui oraş. folosit în miniatură. Exonartex În bisericile ortodoxe. tradus uneori româneşte prin "burduf" sau "fereastră cu burduf". Firidă Nişă oarbă. Ultima etapă a neoliticului remarcată prin începutul prelucrării metalelor. Vezi: Entasis 9 . Epistil Vezi: Arhitravă Erker Termen german. Motiv frecvent în programele iconografice a bisericilor ortodoxe.Empire Stil în arhitectura şi arta europeană şi americană apărut la sfârşitul secolului XVIII. cu rol funcţional ori decorativ. A durat în Franţa până la 1815-1820. pridvor deschis sau închis. Feredeu În trecut sinonim pentru baie turcească. Exedră Sală de formă semicirculară sau rectangulară. fără echivalent exact în alte limbi. broderie. în care pigmenţii sunt amestecaţi cu apă şi aplicaţi pe un mortar de var umed (proaspăt tencuit). arhitectură. sau în conca sau pe pereţii absidei centrale. Factură Manieră specifică în care este lucrată o operă de artă. dar aparţinând efectiv acestuia. faţada principală a unui edificiu. Frescă Procedeu tehnic folosit în pictura murală. În Rusia Ţaristă acest stil s-a menţinut până în anii 1825-1830. Extrados Traseul exterior convex al unui arc sau al unei bolţi. Extra-muros Spaţiu construit sau liber. de la etaj (cu o fereastră mare frontală) terminat la partea inferioară în consolă. care îi încorporează. la interior sau la exterior. puţin adâncă. Eneolitic (epoca aramei şi pietrei) . Prin extensie. Feston Motiv decorativ constând din o succesiune de mici arce tangente sau încrucişate. în intenţia da a da obiectului maximul de stabilitate. Euharistie Împărtăşania apostolilor cu pâine (trupul) şi vin (sângele) Mântuitorului. amplasată între bază şi capitel. foarte uşoară a fusului unei coloane clasice în zona mediană pentru a compensa deformarea optică. practicată în grosimea unui zid. situat de obicei sau în tamburul turlei. mobilier. Fus Partea mediană. Fronton Motiv triunghiular sau semicircular încoronând. având rolul de spaţiu de conversaţie în casa romană. baie publică.

Habitat Denumire generică desemnând un spaţiu. pe frontoane. destinat unor activităţi productive sau comerciale. Termen generic pentru spaţiul rezervat într-o biserică mormintelor.) Gîrlici Spaţiu de acces spre o pivniţă. structurat din punct de vedere urbanistic. (din limba germană "Glaswand") Gorgan Movilă. Glaf Porţiune de zidărie reprezentată de grosimea acesteia. în special în decoraţia portalurilor. pe panouri etc. având funcţia de a facilita accesul în diferite încăperi ale unei mănăstiri sau biserici ortodoxe. reprezentând frunze. care fiind plasată orizontal primeşte şi repartizează forţele de descărcare ale zidăriei de deasupra ei în mod egal pe întreaga sa suprafaţă. aplicat unor elemente de arhitectură identice. Provine de la denumirea localităţii Hallstatt din Austria. ocupat de o comunitate umană. comunicând direct cu exteriorul şi acoperit fie cu o boltă fie cu un tavan cu grinzi. fie direct. mai mult sau mai puţin coerent. povestind vieţile sfinţilor.Galerie 1. cu părţi fixe şi batanţi mobili. unde s-a descoperit o vastă necropolă din prima epocă a fierului. XII XIII a luat locul stilului romanic în Europa Occidentală şi în Europa Centrală. care în sec. arce geminate etc. fie prin intermediul arcelor butante. un leu şi un vultur. Tip similar de spaţiu. înhumări etc. XIII-XIV. stil Denumirea tardivă a stilului. folosit în arhitectură (în jurul coloanelor. Hală Spaţiu amplu. corespunzătoare golului unei ferestre sau uşi. cu ochiuri de sticlă. flori şi fructe legate între ele. cu funcţii simbolice şi decorative. Perioada de maximă înflorire se situează în sec. Gotic. Gang boltit. piatră sau metal. de secţiune rectangulară. combinând. sau cea mai mare parte a sa. Grindă Bucată de lemn. unitar. XVI. dar se manifestă până în sec. 2. cu arcade spre curtea interioară. cuprinzând culegeri de texte organizate tematic sau cronologic. În arhitectura medievală din Moldova. Halou Aureolă Hallstatt Nume dat primei vârste a fierului şi culturii corespunzătoare de pe teritoriul cuprins între nord-vestul peninsulei Balcanice şi Franţa de Est. Ghirlandă Motiv decorativ în formă de fâşie suplă. plasată între naosul şi pronaosul bisericilor de mănăstire. în care se puteau afla unul sau mai multe morminte. în diferite proporţii. Grifon Animal fantastic. 10 . care sunt situate alăturat: coloane geminate. uneori cu funcţii funerare. Glasvand Cadru vitrat alcătuit din o ramă de lemn comparimentată. Elemente gotice se întâlnesc şi în arhitectura Moldovei medievale. 2. înlocuind cu totul un perete. încăpere cu destinaţie exclusiv funerară (pentru ctitori). Geminat Adjectiv folosit la plural. Gropniţă 1. Baza stilului gotic constă în sistemul elastic al construcţiilor în care greutatea boltelor este preluată de un schelet bazat pe încrucişarea de ogive şi pe contraforţi. Hagiografie Sursă principală a iconografiei.

Impostă Element constructiv de forma unui trunchi de piramidă răsturnat plasat între naşterea unei arcade şi capitelul pe care aceasta se descarcă. a unor personaje din Vechiul Testament. întreagă sau parţială. Helix Curbă interioară a unei volute dintr-un capitel ionic sau compozit. care comunică cu încăperile laterale sau cu cele situate la alte nivele. rectangular. dându-i caracterul unei unităţi morfofuncţionale independente. a fost folosit în feredeile (băile orientale) de la Orheiul Vechi. Hetimasia Motiv din iconografia bizantină şi postbizantină. 11 . Hram Ziua în care se comemorează patronul sau sărbătoarea religioasă de care este legată biserica şi comunitatea religioasă respectivă. Hiton (Chiton) În reprezentările iconografice ale lui Hristos şi ale apostolilor. de forma dreptunghiulară. care separă sanctuarul (absida altarului) de spaţiul naosului. destinat adăpostirii călătorilor şi bunurilor lor. purtată în Grecia şi Roma Antică. Hemiciclu Spaţiu de plan semicrcular sau. Havuz Fântână decorativă. de origine orientală. Acest sistem se bazează pe circulaţia aerului cald pe sub o podea dublă şi prin pereţi dubli. Harnaşament Ansamblul unui echipament necesar strunirii ori înhămării unui cal folosit la călărie sau tracţiune. format dintr-un tron monumental pe care este pusă o carte. piesă vestimentară albă sau colorată. adesea este aşezat porumbelul (Sfântul Duh). Apare în imaginile lui Hristos. Hipocaust Sistem de încălzire centrală folosit în antichitate şi evul mediu. apostolilor. deasupra căreia. grilaj de lemn. 2. Hol Spaţiu central amplu dintr-un edificiu. Hotă Construcţie aşezată deasupra unei surse de gaze pentru a le colecta şi evacua. Himation Veşmânt antic bărbătesc. Spaţiu închis în jurul unui edificiu. cu care comunică prin uşile împărăteşti şi prin perechea de uşi diaconeşti. în succesiune cronologică a vieţii lui Iisus Hristos. Iconostas Tip de ecran alcătuit dintr-un schelet lemnos sau de zidărie. care alunecă pe verticală într-un fel de şanţ special amenajat în ambrazura unei uşi sau al unei porţi. un fel de mantie înfăşurată în jurul umerilor. Incintă 1. Hersă În arhitectura fortificată. fără a se prinde cu agrafă. structurat după un traseu care descrie o jumătate de cerc. Mantie amplă din stofă de lână. al cărei jet de apă este dirijat vertical în sus. Hlamidă 1. 2. precedat de vestibul. Hristologic / Ciclu ~ Ciclu iconografic cuprinzând ilustrarea. mai rar. purtată de împăraţii şi arhiereii bizantini.Han Edificiu public situat în lungul drumurilor sau în localităţi. Pelerină circulară sau semicirculară din ţesătură vopsită cu purpură. al unui ansamblu construit sau al unei aglomerări urbane sau rurale. barând calea atacatorilor într-o cetate sau într-un alt edificiu întărit. Denumire dată şi zidului sau construcţiilor care delimitează incinta. purtată sub himation sau sub hlamidă. Probabil.

amplasată sub cornişă. Lacrimar Mulură mică.In situ Termen latin. mai multe persoane. fixîndu-se pe suport sau fixînd pigmenţii ori alte materii cu care a fost amestecată.) sau cu funcţie decorativă în ansamblurile arhitectonice (coloane. Lesenă Tip de pilastru foarte îngust şi subţire.VI până la Hristos în Anatolia şi insulele Mării Egee. 2. Ionic 1. care mijlocesc pe lângă Hristos iertarea pentru păcatele omenirii. apărut în sec. semnificând apartenenţa unui meşter sau marca personală a acestuia. al unei arcade sau al unei bolţi. care ritmează la exterior faţadele şi turnurile bisericilor romanice. aplicat unui obiect sau unui obiectiv. care la rândul său poartă tot numele de "lapidarium". cel puţin parţial. Intercesor În iconografia creştină. păstrându-se. Lapidar / Semn ~ Însemn incizat în piatra monumentelor. Izvod Model folosit odinioară pentru a fi copiat sau preluat liber. în general arheologic. independente (sculpturi. Semne lapidare au fost depistate atât în Transilvania. 12 . Liant Materie aglutinată. Albastru deschis.). contribuind la iluminarea acesteia. în special ortodoxă. scobită în piatră. ionic şi corintic). Lanternon (sau Lanternou. Intrados Traseul interior al unui arc. unind. plasată la cheia unei cupole sau la extremitatea superioară a unei scări în spirală. într-o compoziţie. denumire folosită şa plural. cât şi în Moldova epocii lui Petru Rareş. destinată să favorizeze scurgerea apei pe acesta. capabilă să se solidifice prin uscare. condiţiile în care a fost adus la lumină. dată Mariei şi lui Ioan Botezătorul. grupuri de arcaturi ale frizelor plasate sub cornişă. pietre funerare etc. Isocefalie Modalitatea de a reprezenta. frontoane. lichidă sau vâscoasă. a unui portic etc. din loc în loc. care. la monumentele gotice. aflat pe parcursul zugrăvirii în stare umedă. de regulă. Una din denumirile "azuritului". capiteluri baze. Lavra Termen rar folosit pentru a desemna biserica principală a unei mari mănăstiri ortodoxe. încorporează culorile. verticală. Intonaco Termen care denumeşte stratul de la suprafaţa tencuielii de frescă. Lazur 1. 2. timpane etc. Stil în arta Greciei antice. utilizat în pictura veche de tradiţie bizantină. întregi sau fragmentare. popular în Basarabia "Lanternă") Mică turlă străbătută de ferestre separate prin colonete. Lapidar(ă) / Inscripţie ~ Inscripţie săpată în piatră. găsite întâmplător. care a fost conservat pe locul descoperirii sale. ale căror capete au toate aceeaşi înălţime. Intercolonament Distanţa existentă între două coloane aflate întro succesiune de elemente similare între navele unei bazilici. Unul din cele trei ordine clasice în arhitectura antică (doric. descoperite prin săpături arheologice sistematice sau luate din locurile lor de origine pentru a fi protejate şi adăpostite întrun spaţiu special. fragmente de arhitrave. Era folosit în frescă fiind aplicat deasupra unei culori întunecate. lipsit de capitel şi de bază. Utilizată în tehnica frescei. Lapidarium Colecţie de piese cioplite în piatră. pe verticală.

de altar etc. 2. din lemn sau piatră. figurat. a unor scene sau simboluri. Partea superioară a unui zid intersectat de o boltă cu traseu semicircular sau frânt. imaginile unor personaje (sfinţi). frecvent în arta veche egipteană şi în ornamentaţia stilului "Art nouveau". format din linii încrucişate sau frânte. Loggia (It. destinată să preia împingerile zidăriei de deasupra acestuia. Se înrudeşte cu tema "Năframa Veronicii" apărută în Occident în sec XII-XIII. delimitată la partea superioară de arcul descris de o arcadă cu traseu semicircular sau frânt (de uşă.) Maforion Văl amplu. deschisă spre stradă sau spre o grădină prin arcade sprijinite pe coloane.imagine adevărată. Sinonim: Vera icon . Medalion 1. al căror plafon este adesea înclinat. Este folosit apoi în arhitectura teatrelor. În pictura murală bisericească apare în frize sau succesiuni verticale. de un mic rezalit rectangular sau de o ramă. Porţiune dintr-un zid sau dintr-un panou. Meandru Motiv ornamental continuu. de obicei ca un halou luminos vertical. Mansardă Spaţiu de locuit situat la nivelul acoperişurilor înalte cu pantă frântă. adesea înconjurat de frunziş).cu funcţie de balcon. deseori boltită. practicată în panta unor acoperişuri înalte. Lunetă 1. care a primit o imagine a lui Hristos. Lojă La origine termenul desemna spaţiul bisericii rezervat familiilor nobile şi ctitorilor. care în reprezentările pictate şi sculptate. Încăpere .tip de balcon neieşit în consolă. dar cu înclinaţie mică. "hotar") Frontieră fortificată a Imperiului Roman. compartimentat în una sau mai multe încăperi. În arhitectura contemporană . Motiv decorativ folosit în arhitectură. la decorarea plafoanelor şi faţadelor. Este piesa vestimentară principală care caracterizează imaginile Maicii Domnului în arta bizantină şi post-bizantină.) La origine sinonim al cuvântului "lojă". 13 . 1. Lintel Piesă orizontală. considerat inventatorul acestui mod de a folosi spaţiul. Mandorlă Vechi simbol mistic pentru lumină. pe console. preluat din vestimentaţia matroanelor romane. încorporată volumului mare al unei clădiri. urmând linia şarpantei învelitorii. Mascaron Ornament pictat sau sculptat în relief (format dintr-un cap de om sau de animal. imprimată după propriul chip al acestuia pe o bucată de pânză. uneori în relief. acoperă capul şi înfăşoară întregul corp al femeilor sfinte care au trăit în vremea începuturilor creştinismului. folosit în arhitectură pe cheile de boltă. cu o structură mult simplificată faţă de cea a loggiei clasice. Lotiform / Motiv ~ Ornament în formă de boboc de floare de lotus. pentru a desemna spaţiul compartimentat în celule similare. Lucarnă Tip de fereastră de mici dimensiuni. bine luminate. capiteluri etc. pe care îl închide la partea superioară. Mandylion Temă iconografică având la bază legenda regelui Abgar din Edessa. protejată de obicei.Limes (Lat. ori chiar de un mic acoperiş propriu mai proeminent. depăşind lateral golul unei uşi. de portal. organizate în şiruri suprapuse aşezate în hemiciclu sau pe trei din laturile sălii de spectacol. uneori reprezentat fantezist. 2. înscris într-un catuş oval sau eliptic. Denumirea provine de la numele arhitectului francez Francois Mansart (15981666). care se intersectează în unghiuri drepte. Frecvent folosit în arhitectura greacă şi neoclasică. 2. delimitând în cadrul unor figuri geometrice circulare.

fixate laolaltă cu ajutorul cimentului. istorice etc. Metoh Tip de aşezământ monastic. Mortar Conglomerat artificial cu compoziţie diferită.Megalit Monument preistoric construit dintr-unul sau mai multe blocuri uriaşe de piatră brută descoperite în număr mare pe litoralul atlantic vest-european. partea plină a unui parapet.) Basorelief plat.morfe. Metopă Placă de piatră sau teracotă de formă rectangulară.). forme vegetale. cu latura frontală adesea decorată în relief. ciment. plasată sub cornişă. Se întâlneşte în ruinele oraşului Şehr-al-Djeadid din actuala rezervaţie Orheiul Vechi. în funcţie de care este organizat spaţiul interior. Merlon În arhitectura fortificată. Ansamblul clădirilor care adăpostesc comunitatea monahală. delimitată de golurile a două creneluri. amestecate cu apă). filială a unei mănăstiri (sau episcopii) aflată la o oarecare distanţă faşă de aceasta. pietriş mărunţit. ansamblu statuar-arhitectonic la realizarea căruia intervine colaborarea dintre sculptor şu arhitect. Meplat (Fr.) situat între parterul şi primul etaj al unei clădiri. uneori cioburi mici de cărămidă. A doua mare perioadă a epocii pietrei cioplite. Mînăstire (sau "mănăstire") 1. Monolit Denumirea se referă la orice sculptură de mari dimensiuni realizată în întregime dintr-un singur bloc de piatră. uneori chiar în altă ţară. Modilion (Fr. comerţ etc. 2. chilii etc. în care trecerea da la suprafaţa suportului de bază la diferite planuri intermediare apare puţin accentuată. de arhitectură. pictat. într-o succesiune care începe cu 1 septembrie. Mozaicurile 14 . legate între ale cu ajutorul unui liant (var. Meterez Fereastra de tragere situată la partea superioară a zidurilor unei clădiri sau ale unei incinte întărite. cuprinzând ilustrarea fiecărei dintre zilele anului bisericesc răsăritean. funerare. în care opera este constituită din mici fragmente cubice sau prismatice de materiale dure. de nisip de diferite dimensiuni. Mezolitic Vârstă mijlocie a epocii de piatră. compoziţii geometrice etc. Mihrab Nişă decorată indicând direcţia către Mecca. capele secundare sau paraclise. având de obicei o decoraţie în relief sau pictată. de locuit sau destinat altor activităţi (birouri. stăreţie. divers colorate. succesiuni de profile plasate într-un singur plan sau în planuri diferite. Mezanin Nivel intermediar mai scund. elemente figurative antropo. Instituţie religioasă. Montan Parte verticală a ancadramentului unei uşi sau al unei ferestre. care urmează paleoliticului. granit. Există diverse tipuri de monumente (comemorative. Mozaic Procedeu tehnic specific artei murale. constituită cu acordul unei autorităţi bisericeşti din membri care se obligă să respecte anumite canoane. Se compune în general din: biserica principală. adesea decorat cu caneluri. Menolog Ciclu iconografic ortodox foarte amplu. formează friza ordinului doric.) Consolă mică. Mortarul este necesar pentru legarea şi stabilizarea pieselor care alcătuiesc materialul de construcţie al unui edificiu. pentru bărbaţi sau pentru femei. Monument Sculptură de exterior de mari dimensiuni. care în alternanţă cu triglifa. granule de cărbune.şi zoo. marmură etc. trapeză.

ronde-bosse. de aici derivând folosirea termenului de "navă" pentru desemna o biserică ortodoxă de plan dreptunghiular. apărut ca o variantă a istorismului caracteristic secolului XIX. nef. Acest spaţiu poate fi unitar. dar separată de acesta prin intermediul iconostasului. ca şi a unor părţi din corpul uman (mână.corabie. rezervat în grosimea unui perete. Nişă Spaţiu de dimensiuni mici sau relativ reduse în raport cu cel al unei încăperi sau cu suprafaţa unui zid.navata). Nervură 1. care marchează pornirea desfăşurării în spaţiu a unei bolţi. (fr. faţă de axul bisericii. prevăzute pentru interior sau exterior etc. Naos În bisericile ortodoxe. Neolitic Epoca pietrei noi sau şlefuite. pritvor (sau exonartex). făcând parte din decoraţia arhitecturală sau de mobilier. A durat aproximativ între anii 5500-2500 înainte de Hristos. În arhitectura gotică element profilat. o scotie. cu rol 15 . din sec. pe scheletul alcătuit din nervuri se sprijină pânzele de boltă. naosul este lărgit prin abside laterale în cazul bisericilor de tip triconc. închis sau având formă de portic. în cazul unei biserici sală. pronaos şi uneori. preparaţie din praf de ipsos în amestec cu apă. Element structural sau ornamental. Se manifestă prin imitarea decoraţiei şi posibilităţilor de expresie specifice vechiului stil gotic medieval. Neogotic / Stil ~ Stil internaţional în arhitectură şi artele decorative. Mulaj Reproducere fidelă a unei sculpturi executată în relief. it. Hristos atriumul la bisericile creştine. Nartex Portic cu un singur etaj situat în faţa navei bisericii. Mulură Profil reliefat (mai rar scobit). Necropolele erau de două feluri: a) de incineraţie b) de inhumaţie. situat la intrarea în corpul principal şi separat de navă printr-un zid. 2. iar în interior endonartex. cioplit în piatră. În Evul Mediu nartexul desemna coridorul plasat transversal. caracterizată prin importante transformări tehnice. clei. economice.pot fi pavimentale sau parietale. rezervat înmormântărilor. unitară din punct de vedere liturgic cu altarul. Naşterea unei bolţi Punct sau linie aflate în plan orizontal la o anumită înălţime a unei construcţii. care înlocuieşte. diverse răşini sintetice) care formează tiparul negativ în care se toarnă pozitivul. şi. În cazul bisericilor ortodoxe nava este compartimentată de obicei în naos.) Parte a unei biserici de plan dreptunghiular. prin aceasta teritoriu cu valenţe sacrale.) obţinută printr-o amprentă (din ceară moale. în secţiune se prezintă ca un tor. făcând parte integrantă din structura bolţilor. asemănător nervurilor gotice. un listel sau are forma diferitor combinaţii de curbe şi contracurbe. Năframa Veronicii Vezi: Mandylion Necropolă Teritoriu rezervat îngropării morţilor. denumirea lor modernă fiind în limba română cimitir. în alternanţă ori în succesiune cu elementele plate. Nartex este sinonim cu cuvântulpronaos. Necropole există din preistorie şi până în prezent. De plan pătrat sau dreptunghiular. Navă (arhit. cu scopul măririi rezistenţei unor materiale. sau compartimentat: în cazul unei bazilici. Necropolă este numit un spaţiu dintr-o biserică. sociale şi cultural artistice. cuprinsă între sanctuar şi intrare. Neoliticul urmează mezoliticul şi precede eneoliticul. picior etc. Dacă nartexul este situat în exteriorul zidului de faţadă se numeşte exonartex. Denumirea de navă este legată de imaginea simbolică a bisericii .V d. încăpere centrală destinată cultului. formând un fel de creastă (coastă). alcătuit din bolţari. folosit în arhitectura modernă şi în artele decorative.

a unui monument sau a unui edificiu arhitectonic. reprezentat frontal. Ocniţă Nişă de mici dimensiuni. În arhitectura gotică. Oculus (Lat. străpungând un fronton. modificându-le puţin în cadrul ordinelor toscan şi compozit. de la subsol până la mansardă sau pod. terminat în partea superioară printrun vârf piramidal. Antichitatea greacă a cunoscut trei ordine: cel doric. dar deseori utilizată pentru a defini arcele frânte ale ferestrelor şi portalelor catedralelor şi bisericilor gotice şi pseudogotice. Romanii au utilizat ordinele greceşti. de a spori calitatea estetică a unui obiect de artă. atât pe orizontală. desemnează. în arc frânt sau în acoladă.) Sistem de părţi portabile şi portante ale edificiilor caracterizat printr-un stil bine definit al proporţiilor şi decoraţiei (în special al coloanelor şi antablementului). Nivel Fiecare dintre planurile orizontale suprapuse care alcătuiesc un edificiu construit pe verticală. de obicei nesmălţuită. apărut încă în neolitic. în formă de trunchi de piramidă. 2. la nivelul mansardelor sau al podurilor. zoomorf sau antropomorf ce are funcţia de a orna. Opus Termen care. De regulă ocniţele alcătuiesc şiruri care înconjoară un edificiu în partea lui superioară. cel ionic şi cel corintic. cât şi pe verticală. Denumire incorectă. prin crearea unui ritm special pe faţade. Olărie 16 . Meşteşug artistic. având un rol decorativ. ce se ocupă de producerea recipientelor din argilă. pentru a deveni o normă a construcţiilor în stilurile clasicist. Olan Piesă ceramică.) Deschidere circulară în centrul unei cupole cu diametru foarte mare. cu palmele deschise întruchipând ideea de rugăciune. Orologiu Obelisc Monument pe piatră. neoclasicist şi empire. dispus vertical. în arhitectura antică romană. amplasate la nivelul muchiilor a două bolţi care se întretaie. Orangerie Pavilion cu mari suprafeţe vitrate orientate spre sud. tehnica de construcţie a zidului sau a pavimentului. Ornament Motiv geometric. Orant(ă) Personaj. Opus mixtum Tehnică de construcţie care alternează asize de piatră cu asize de ceramică. În general nişa este plasată la o anumită înălţime deasupra solului. contribuind la crearea unui fel de schelet solid pe care se sprijină bolţarii şi se echilibrează forţele de împingere. În pictura medievală este una din atitudinile caracteristice ale Maicii Domnului Platytera. cu mâinile ridicate la nivelul umerilor şi depărtate de corp. asociat cu un adjectiv. Ochi (de bou) Tip de fereastră ovală sau rotundă. fitomorf. cu fundul plat. care serveşte la realizarea anumitor forme de învelitori (în special la acoperişuri).funcţional sau decorativ. Ogivă 1. situată. definind astfel caracteristica unui stil. Redescoperirea ordinelor antice a avut loc în renaştere. Ordonanţă Aranjarea elementelor unei faţade. în care se creau condiţii speciale pentru cultivarea unor plante tropicale. cu terminaţie semicirculară. cel mai adesea monolit. de regulă. înalt şi subţire. numit piramidon. Ordin (arhit. în funcţie de un anumit ritm şi alternanţă. tip de arc diagonal realizat din nervuri de piatră profilate.

de unde se exercită o autoritate importantă (imperială. în care sânt depozitate oseminte. capelă comunicând cu o biserică sau independentă de aceasta. reprezentat. 17 . are toate atributele unei biserici. regală. de formă circulară sau pătrată. Ove Motiv decorativ realizat dintr-un şir de elemente de forma unei semisfere sau a unui semiovoid. Palat de cultură . atârnată de un lanţ sau de o panglică. concerte etc. arc de triumf etc. conferinţe. diverse activităţi culturale: teatru. Construcţie sau ansamblu de edificii cu funcţie reprezentativă. sânt înfipţi vertical fie pe marginea şanţului. Osuar Capelă sau anexă a unei biserici. plasat în partea superioară a capitelurilor ionice. primărie. 2. O formă specială de osuar se întâlneşte în arhitectura sud-slavă (capela-osuar de la Mănăstirea Bacikovo. iar cel superior are funcţia de capelă funerară. Sistem de îngrădire a unui spaţiu. Palladium Element simbolic învestit cu atributele apărării şi păstrării unor valori spirituale cu largă audienţă publică. prima perioadă a dezvoltării istorice a societăţii şi culturii omeneşti. cinema. Cu toată funcţia secundară. 2. sau zona intermediară de odihnă între treptele scărilor. deasupra volutelor. Paleocreştin(ă) / Artă ~ Denumire dată manifestărilor artistice creştine din secolele II-IV după Hristos. grupate pe profiluri. în special a edificiilor publice. Palmetă Motiv ornamental care imită frunza palmierului sau degetele unei mâini. dar aparţinând aceluiaşi ansamblu. şi celei funerare.centru în care se desfăşoară. Deseori sânt lucrate în tempera sau în culori vinilice. sânt în relaţie simetrică unele cu altele. episcopală etc.Ceas de dimensiuni mari. Pantocrator (în traducere "Atotputernicul" sau "Atotţiitorul") În iconografia de tradiţie ortodoxă imaginea lui Iisus Hristos. fie placajul fixat pe cadre de lemn. permiţând accesul în încăperile acestia. Au ca suport fie pânză întinsă pe şasiu. de obicei monahal. De exemplu: icoana achiropoietă a Maicii Domnului era considerată Palladium al oraşului Constantinopol. cu capul descoperit cu nimb cruciger. expoziţii. care. Pandantiv 1. Paleolitic Epoca pietrei cioplite. fie pe coama valului. Pandant 1. Bulgaria. împreună cu arcele laterale face parte din sistemul de sprijin al tamburului sau calotei. sec. în care primul nivel al construcţiei este reprezentat de osuar. fixate pe pereţii clădirilor. Picturi. În arhitectura fortificată . binecuvântând cu mâna dreaptă şi ţinând Evanghelia închisă (uneori deschisă) în mâna stângă. Panouri (murale) Picturi monumentale de mari dimensiuni.sistem de apărare în care pari înalţi plasaţi la distanţe egale. turn. Ornament atârnând dintr-o boltă de piatră sau dintr-un acoperiş de lemn. care acoperă spaţiul lor central (naosul). Palisadă 1. legaţi între ei prin bare uşoare sau corzi din material lemnos. sculpturi. domnească. Palat 1. 2.).). Palier Planşeu orizontal care marchează fiecare nivel al unei clădiri. Paraclis În cultul ortodox. fie alte materiale moderne. Podoabă purtată la gât. constând din succesiunea de pari înfipţi în pământ. 2. corespunzând destinaţiei liturgice şi uneori. Este reprezentat frecvent în calotele bisericilor. XI-XII). de obicei. reliefuri sau ornamente care fac pereche. Porţiune de zid în forma unui triunghi sferic. fixat pe faţada unei clădiri (biserică.

gândit şi realizat adesea şi ca o componenţă decorativă a spaţiului. cel mai adesea de mici dimensiuni. descărcate pe console. ceramică smălţuită etc.). Pastoforii Denumirea generică pentru cele două spaţii de cult anexe ale altarului ortodox: diaconiconul şi proscomidia. reliefuri (sculptate sau stucate). marmură. paramente din marmură ori alte pietre. Sinonim cu pictură murală saupictură rupestră. care strânse se suprapun. din mai multe panouri articulate. Penetraţie Succesiune de două sau mai multe segmente de boltă. puse în operă într-o manieră regulată. Patron Personaj sacru care ia sub ocrotire o persoană. pe care le prezintă în mod special lui Dumnezeu. realizate din pietre fine. cu traseu în arc uşor frânt. 2. mozaic. esplanadă etc. Pavaj Strat de dale. ulei. Parchet Tip de pardoseală interioară. adiacente câte două. Parter Nivel al unei construcţii plasat la cota de călcare din exterior. mozaic. de forme şi dimensiuni diferite (dale. iar desfăcute şi plasate în zig-zag. parchet etc.. adesea alcătuind compoziţii decorative. separând spaţiul încăperii. cărămizi. de mari dimensiuni. al căror aspect este dat fie direct de materialul constructiv (piatră. al curţilor. pentru odihnă sau distracţii.). Parietal / Decor ~ Termen generic desemnând orice sistem de decorare a unui perete: pictură (frescă. astfel încât se realizează compoziţii ornamentale. lemn etc. în curte.. gresie. scară. aleilor etc. bronz. cu muchii. pus deasupra unei preparaţii de pământ bătut şi nisip. piatră cubică. Construcţie independentă. acţiunea fiind marcată în primul rând de purtarea numelui acestuia.Parament Fiecare dintre cele două feţe finisate ale unui zid. cu care se acoperă solul străzilor. cărămidă. ocupând un spaţiu redus. Paravan Ecran mobil. bolovani egalizaţi. Paviment Denumire generică pentru un pavaj sau un dalaj de lux. Parc Grădină publică într-un oraş sau întins spaţiu liber înconjurând o proprietate rurală nobiliară. grădină. descriu timpane. pânză etc. un edificiu. din materiale durabile: piatră. marmură. destinată unor activităţi specializate în cadrul unor ansambluri cu funcţionalitate socială. Patină Strat colorat depus pe piatră. situată în vecinătatea unor edificii importante. biscuiţi. Parapet Construcţie uşoară. puţin înaltă. prin oxidarea survenită în decursul timpului. servind pentru locuit temporar sau permanent. Construcţie independentă. parc etc. Pergolă 18 . Uneori termenul parc se utilizează şi la desemnarea unor rezervaţii naturale. racordate la un plafon. pentru a-i invoca intercesiunea sau pentru a-i mulţumi pentru cele primite. pod. ca şi de o serie de devoţiuni care îi sânt destinate. Pardoseală Strat izolator şi protector al solului din interiorul unei clădiri. care la întâlnirea cu pereţii perimetrali ai încăperii.). stau în picioare. Pavilion 1. o comunitate. care delimitează pe una sau pe mai multe laturi o suprafaţă deschisă (balcon. tempera. realizat din multiple lamele de lemn. fie de un placaj special menit să înnobileze edificiul. cărămidă).

În arhitectura construcţiilor care deservesc transporturile. pe care îl întăreşte în zona în care se află punctele de descărcare ale bolţii. care se racordează direct. alcătuit dintr-un stâlp de piatră sau de zidărie încastrat într-un zid. meşteri. Pilastru Element al sistemului portant al unei construcţii. Pisanie Inscripţie săpată în piatră. o coloană etc. Sinonim uneori cu soclu sau cu postament. uniţi la partea superioară printr-un fel de grilaj de lemn şi alcătuind un eşafodaj pentru plante agăţătoare. reprezentată bust. compus din doi masivi enormi simetrici de pietrărie. spre care converg mai multe artere de circulaţie. Succesiune de trepte largi şi lungi. purtând pe piept. imaginea lui Iisus copil binecuvântând. 2. Stâlp scurt şi gros menit să susţină o mare greutate în cadrul sistemului de sprijin al unui pod. care se închide şi se deschide după 19 . puţin înaltă. Pilier Termen folosit. Plin cintru Sintagmă folosită în raport cu arcele şi bolţile a căror deschidere măsoară 180 de grade. pe care se sprijină la partea inferioară un element constructiv (coloană. Spaţiu deschis ţinând de structura urbană a unei localităţi. perceptivă ş. pilastru).a unei secţiuni orizontale printr-o construcţie. pentru a desemna stâlpii masivi de zidărie întâlniţi în interiorul unei construcţii. Plafon Suprafaţă plană. practicată la un nivel convenabil din punctul de vedere al interceptării cât mai multor elemente caracteristice ale acesteia. Platytera Tip iconografic al Maicii Domnului. Spaţiu exclusiv comercial. al cărei acoperiş îl constituie. condiţiile ridicării etc. cu profil rectangular. datare. într-un medalion sau în centrul unei "slave" simple sau duble.a. cornişei etc. Bază de diferite grosimi. plasat de-a lungul liniilor sau între ele. lineară. există mai multe tipuri de perspectivă: aeriană. paralelă. Placă din piatră sau de zidărie. Element caracteristic al faţadei templului egiptean antic.de regulă micşorată . orizontală. uneori. Piaţă 1. delimitat de fronturi de case sau de aliniamente de copaci cu funcţii economice. oblică. sociale sau culturale. inversă. Vezi: Tavan Plan. 2. Poartă Amenajare specială care permite accesul într-o incintă. oferind securitate şi permiţând accesul lesnicios în vagoane. După modul în care încearcă să sugereze volumul şi spaţiul. în care sunt consemnate date esenţiale privitoare la ctitori. amenajare a unui fel de trotuar lat. donatori. în mare parte destinat producătorilor. sau prin intermediul unor curbe cu rază mică.Un fel de tunel deschis alcătuit dintr-o succesiune de coloane sau de stâlpi. 2. plafonului. Pilon 1. ce flancau intrarea. în atitudine de orantă. constituind suprafaţa de fixare şi susţinerea a unei sculpturi în rondebosse. montată sau realizată direct pe pereţii unei biserici. Peron 1. dintre care cea superioară constituie un fel de platformă care precedă intrarea într-o clădire reprezentativă. de zidurile perimetrale ale unei încăperi. "în zbor de pasăre". 2. Piedestal Suport pe care se aşează o statuie. Perspectivă Ansamblul de reguli şi procedee menite să transpună obiectele tridimensionale şi raporturile dintre ele pe suprafaţa plană a unui tablou (pictură sau desen). Plintă 1. angulară. în lemn sau pictată. Planimetrie Reprezentare grafică . stâlp.

de plan circular sau poligonal. Profil 1. o balustradă sau un grilaj. de regulă acoperită cu o cupolă. poartă denumirea de "purtate". pentru a adăposti un 20 . Pomelnic Listă scrisă pe plăci de lemn special pregătite sau pe foi prinse într-o copertă. 2. de arhitectură. fără ca vreuna din părţile sale să fie alipită unui fond. delimitat pe cel puţin una dintre laturi de o suită de coloane unite între ele prin arcade sau antablemente.ceea ce face ca formele profilate să fie ataşate unei suprafeţe de fundal. în principal. În arhitectura ecleziastică precedă spaţiile de cult propriu-zise. Relief Tip de sculptură concepută pentru a fi integrată într-un cadru . în care se păstrează moaştele (relicvele) unui sfânt. zid. construit din piatră. zidărie sau lemn. Postament Element arhitectonic de sprijin. Proscomidie În bisericile ortodoxe.vii şi morţi . care face legătura dintre interiorul şi exteriorul unor edificii. conceput ca o platformă. pietre de forme neobişnuite etc. Portant / Element ~ / Sistem ~ Adjectiv. prevăzută. edificiu etc. derivat din curbele şi contracurbele unor cochilii. trasate având ca centru fiecare dintre colţurile unui pătrat. relieful incizat ş. basorelieful = relief plat. surmontat de o cupolă. destinat să susţină o coloană. Portic Spaţiu.cel mai adesea arhitectural . în general. alcătuită dintr-un cadru fix şi unul sau doi batanţi mobili. fie dintr-un bloc unic. ori cioplită în piatră..). înainte de începerea liturghiei. pilastru. marcate de reţele fine aurii. delimitat de regulă de arcade sprijinite pe coloane sau stâlpi de piatră. în care sunt trecute numele ctitorilor şi binefăcătorilor . Conturul unui element 3. cu un ancadrament bogat sculptat în piatră. încăpere anexă a altarului sau simplă nişă de dimensiuni mari. Raclă Tip de relicvar de forma unui sicriu. Rocaille Motiv ornamental. aspectul unui obiect sau al unui personaj privit dintr-o parte. Ronde-bosse Tip de sculptură care poate fi privită de jurîmprejur. mănăstire). uneori o statuie care beneficiază deja de un soclu propriu sau care nu are soclu. Biserică de tip central. Pridvor Spaţiu deschis. servind.. în care se oficiază o slujbă specială la care se pomenesc ctitorii şi binefăcătorii respectivului locaş. de obicei. Rotondă 1.necesităţi. Conturul. combinate cu elemente vegetale sau florale şi cartuşe complicate în cadrul cărora se află picturi sau simple suprafeţe bombate. relieful adâncit. deci a elementelor care. ori din beton. Secţiunea printr-o mulură. fie din mai multe blocuri.ai unui monument (biserică. lateral. la nivelul solului. În funcţie de gradul de profilare a formelor faţă de suprafaţa de fundal distingem: altorelieful = relief înalt. Portal Uşa de mari dimensiuni care conferă o notă solemnă intrării. edificiu de plan circular. Tot aici se păstrează vasele sacre şi împărtăşania pentru bolnavi.aceea de a contribui la sprijinirea şi descărcarea sistemului de acoperire a unei încăperi. care urmează să fie pomeniţi la slujbele religioase. situată în parte de nord a altarului. . Quadrilob Tip de plan sau motiv decorativ compus din patru arce de cerc. 2.a. care semnifică principala funcţie a unui element vertical (coloana. Motiv caracteristic decoraţiei gotice. relieful în tehnica meplat. stâlp etc. În antichitate.

Există statui ecvestre (când modelul este prezentat călare) şi pedestre (când modelul stă în picioare). estetic. proprie unui anumit loc din teritoriu. mănăstire importantă care ţinea direct de jurisdicţia canonică a Patriarhiei din Constantinopol şi al cărei stareţ avea privilegiul de a purta bederniţă. Stucatură Ansamblul decoraţiei arhitecturale a unui edificiu sau al ornamentelor aplicate pe diverse 21 . vizibilă deasupra solului. neregulat. Vezi: Calotă Semicoloană Tip de coloană angajată sau adosată care are vizibilă. plintă mulurată. în poziţie verticală. Stereobat Partea superioară a unei fundaţi. Prin extensie. Stelă Lespede de piatră plasată vertical ca însemn funerar. platformă alcătuită din mai multe trepte sau tip de piedestal deasupra căruia se înălţau coloanele edificiilor. pentru paramentul primului nivel al clădirilor. de regulă. numai o jumătate de circumferinţă. ori poate fi turnat în matriţe. mai mult sau mai puţin construit. etnografic sau antropologic. metal. pentru a desemna absidele laterale (de nord şi de sud) ale bisericilor de plan triconc. de obicei. Scotie Mulură concavă reprezentând un segment de cerc. Bucăţile astfel obţinute sânt lipite de perete cu un adeziv pe bază de clei. Stareţie Într-o mănăstire ortodoxă locuinţa rezervată stareţului (stareţei) completată de birouri şi de încăperi oficiale. Zonă incluzând terenurile arheologice care au valoare naţională sau internaţională din punct de vedere istoric. din marmură albă şi var stins. 2. poligonală. iar ulterior din cretă. plasată. astfel încât să se obţină un relief pronunţat. Stilobat În arhitectura clasică. folosită numai la plural. din piatră. care face parte din sistemul portant al unui edificiu.mormânt de martir. Lucrare a omului sau operă rezultată din conjugarea acţiunilor omului şi naturii cu configuraţie complexă. înfăţişând în special o fiinţă umană reprezentată în întregime şi. sit urban). lipsită de muluri. Semicalotă Element arhitectonic reprezentând o jumătate de calotă. păstrat total sau parţial în stare naturală (exemple: sit natural.. realizat din blocuri de piatră buceardate puternic (bosaje). la origine. masiv şi puternic. Stavropighie În Evul Mediu. îndeplinind acelaşi rol ca şi coloana. Se foloseşte. dar favorizând jocul puternic de umbre şi lumini. lemn. Sînuri Denumire exclusiv românească şi arhaizantă. compus. diverse piese de artă decorativă ş. Partea inferioară a stelelor este de obicei rezervată inscripţiilor comemorative. în raport cu peretele din jur. cruciformă sau fasciculată etc. clei şi o anume cantitate de apă. de obicei. Stîlp Element constructiv de secţiune rectangulară. care poate fi modelat cu uşurinţă când este proaspăt. Soclu Suport de diferite forme şi dimensiuni. Plan tipic în Basarabia pentru bisericile din cimitire cu hramul "Tuturor Sfinţilor". pe care se construieşte clădirea. vertical. pe care se aşează sculpturi. Statuie Sculptură realizată în ronde-bosse. Sit 1.a. Stuc Material de o plasticitate deosebită. singură sau în combinaţie cu muluri convexe (toruri) sau drepte. de construcţie simplă sau ornamentat. Rustica (Rust) Tip de prelucrare a paramentului exterior.

care comunică direct cu o hotă. ciment etc. având forma unor scândurele lungi de cca 30-40 cm. la interior cilindrică. pentru a repartiza uniform greutatea învelitorii care se sprijină pe el şi pentru a trasa panta şi forma acesteia. este o varietate de doric mai îndesat şi mai puţin decorat. suprapuse şi unite prin crampoane metalice. denumire arhaică. care precedă principalul spaţiu de locuit. Tindă 1. Parte a unei turle cuprinsă între bază şi calotă. având forma unorrondele de piatră.) şi anumite materii de umplutură. lustruite. populară. formată dintr-o nişă căptuşită cu piatră sau cărămidă. într-o mănăstire sau într-o casă boierească. Textură Termen pentru a defini calitatea tactilă a unei suprafeţe. cuprins între cornişă şi cele două planuri înclinate care formează frontonul. în sistemul de solzi (un rând este acoperit parţial de cel următor. pentru pronaos. granulate. Toscan / Ordin ~ Întâlnit în Italia. fie în coadă de rândunică. aspre etc. Şarpantă Eşafodaj de bârne. mai rar a cornişelor. Fiecare dintre elementele componente ale fusului unei coloane. ale cărui rosturi cad pe mijlocul primului). În arhitectura civilă populară românească. al operelor de artă pictate sau sculptate care au forma unui medalion rotund ori oval. Şemineu Amenajare specială a locului de încălzit cu foc deschis. transmis prin tradiţie. servind ca ascunzătoare pentru bunurile preţioase într-un palat domnesc. care are la bază folosirea stucului. soclurilor.piese de mobilier. alese în funcţie de interiorul sau exteriorul clădirii şi în mod expres. decorat sau nu cu scene în relief. brâelor. 2. Tăietura scândurilor este fie în unghi. forme metalice sau bare de beton armat. 2. Spaţiul. cu acelaşi profil. Poate fi realizat din piatră sau din o succesiune de cărămizi identice. 2. care se bat. Torsadă Motiv ornamental în formă de funie răsucită sau de spirală. 22 . Şindrilă Material lemnos folosit pentru învelitoare. Tambur 1. Intră în decoraţia baghetelor. (Sinonim regional "armatură"). Tîmplă Vezi: Iconostas Tondo Numele generic. alcătuit dintr-un liant (var. Spaţiul cuprins între lintou şi intradosul arhivoltei care delimitează la partea superioară un portal. Tor Mulură convexă având în secţiune forma unei jumătăţi de cerc. unde se aflau. în special în Etruria. Tambur de coloană. de regulă. folosit frecvent în arhitectură şi în artele decorative. dintr-o încăpere. vatra şi ustensilele casnice legate de pregătirea hranei. Există texturi netede. străpunsă de ferestre cel puţin în sensul punctelor cardinale. de tehnica în care se pictează peretele. poligonală sau marcată de o succesiune de firide cu fundul curbat. câte 2-3 odată. încăpere în care se întră direct din exterior. cu cuie. coloanelor. Tainiţă Spaţiu de mici dimensiuni rezervat în grosimea unor ziduri. înguste de 7-8 cm. Timpan 1. Vezi: Plafon Tencuială Strat de mortar destinat acoperirii zidurilor. iar la exterior circulară ori poligonală. Tavan Planşeu orizontal care acoperă spaţiul unei încăperi. În arhitectura ecleziastică.

spre deosebire de doric au baze. majore şi minore. având diverse destinaţii. Triconc Tip de plan central. iar friza antablementului nu este împărţită în metope şi triglife. în care cele trei abside ale unei biserici nu se racordează între ele (vezi: plan treflat). iar în partea superioară. Corespondent al refectoriului din mănăstirile occidentale. delimitată de o balustradă. fier. zidită sau realizată dintr-un podium de zidărie dau de lemn. Trompele se întâlnesc în pronaosul bisericii Adormirea Maicii Domnului din Căuşeni. Tumul Movilă de piatră. 2. în interior. Poţiunea de boltă dintre două puncte de sprijin consecutive. dintr-o localitate sau din o porţiune a acesteia. tangente la extremitatea inferioară. realizat din lemn. siriană) şi în cea bizantină şi post-bizantină pentru a face trecerea de la pătratul planului central al încăperii la baza calotei sau a turlei care încununează acest spaţiu. de obicei. sprijinită pe stâlpi sau pe console. Trompă (de colţ) Element constructiv realizat din piese de piatră sau cărămidă. Treflat / Plan ~ Tip de plan de biserică în care cele trei abside sânt racordate direct între ele la partea estică. plasate în alternanţă cu metope. deşi în vorbirea curentă sînt adesea confundate. la intersecţii. alteori pictate. Coloanele în acest ordin. pe laturile de vest. Unitate spaţială determinată de 4 puncte de sprijin pe care se descarcă o porţiune de boltă cu o anume independenţă portantă. Uneori troiţele sunt artistic sculptate. în cimitire. Treflă Motiv decorativ realizat prin racordarea a trei elemente circulare unite vertical printr-un picioruş. Trapeză Sală de mese pentru călugări. Adesea troiţa este plasată sub un acoperiş sau chiar sub un fel de edicul de lemn sau zid. de muluri. la templul de ordin doric. nord sau sud ale unor biserici. Tronconic / Vas ~ Vas care are forma unui trunchi de con (arheologie). Triglifă Placă de piatră cu trei striuri verticale. Este mult mai rar decât triconcul. Troiţă Obiect de forma unei cruci. triglifele marcau capătul bârnelor. piatră. pământ sau piatră cu pământ având rolul dublu de a marca şi de a proteja un Tramă (în urbanism) Se foloseşte sintagma tramă stradalăpentru a desemna reţeaua de căi de comunicaţie. Tribună Galerie interioară. Compoziţia troiţelor include de obicei temaRăstignirea: Hristos crucificat este flancat de Maica Domnului şi Ioan Evanghelistul. deasupra coloanelor. Triforă Tip de fereastră al cărei gol este marcat de trei arcaturi independente. folosit în arhitectura orientală (caucaziană. Este mai înaltă decât carosabilul şi are. sau a unei jumătăţi de con. Trotuar Tip de amenajare pietonală în lungul unei artere carosabile pentru protecţia pietonilor. Baza lor este subliniată de un rând de gute (picături) stilizate. care se sprijină median pe colonete.De obicei fusul coloanei nu are caneluri. destinat cultului public. ci cu laturile pătratului pe care îl delimitează în interior compoziţia spaţială respectivă. Plan răspândit în arhitectura de tradiţie bizantină. plasată la etaj. de forma unui sfert de sferă. două din laturile acestuia rămânând decroşate la exteriorul edificiului şi clar marcate 23 . în mănăstirile răsăritene. o bordură făcută dintr-un material mai rezistent. Travee 1. plasat în lungul drumurilor. La vechile temple dorice de lemn.

de forma unei prisme sau a unui cilindru. constând în asamblarea de bucăţi de sticlă colorată într-un panou translucid. folosit intens din antichitatea greacă. mărginită de o balustradă. alături de clădire. De regulă turnul are mai multe niveluri străbătute de goluri (uşi. cu acoperiş propriu. unde îl întâlnim în pereche la capitelul ionic. Pe teritoriul Basarabiei se cunosc mai multe sisteme de fortificaţii al căror element principal este valul. cel mai adesea cu frunze.mormânt. în funcţie de destinaţie. cărămidă sau din cele două materiale alternate prin mortare de diferite compoziţii şi calităţi. fie preferând versiunea vrejului vegetal. de regulă locuinţă unifamilială din mediul urban sau de la periferia oraşelor. suburbană. traversează sute de kilometri. deşi. ale anumitor plante. independent. sau în terasă. cu o bază mică în raport cu înălţimea. al cărui spaţiu interior comunică cu cel al încăperii rituale pe care o surmontează. cu un acoperiş sprijinit de coloane sau stâlpi din piatră. situată la parterul sau la etajul unei clădiri. semideschisă sau vitrată. făcând legătura cu peisajul şi servind pentru recreare. de clopotniţă. montate într-o reţea de plumb şi susţinute de o armatură de fier. Întâlniţi încă din epoca neolitică tumulii sânt foarte răspândiţi. închide sau marchează diferitele părţi ale acesteia. Există turnuri de apărare. Panou decorativ transparent. constând dintr-o ridicătură barând sau înconjurând un teritoriu locuit. În vorbirea curentă. adosată ei. de volută sau simplu arcuite. Vezi: Zvoniţă Val (Lat. Volută Element decorativ de forma unei spirale. Unele din ele cum sunt Valurile lui Traian. deosebirile de concepţie spaţială internă le diferenţiază net. 2. dar şi cu flori şi chiar fructe. până în secolul 20. care utilizează tulpinile unduite sub formă sinusoidală. în realitate. conic. Tehnică decorativă semnalată prima dată în antichitate. sau adăugată deasupra corpului principal al unui edificiu. răspunzând unor cerinţe de confort sporit şi unor necesităţi de reprezentare. ci reproduce cu multă libertate împărţirile esenţiale ale unui domus. Turnurile-lanternă prezintă turle străbătute de numeroase ferestre. Vezi: Gorgan Turlă Parte a unui edificiu . fixată de zid. rustică. amplasată. plasate deasupra spaţiului central al edificiilor. care delimitează. "vallum") Fortificare simplă de pământ. fiind asociaţi cu riturile de înhumare. cât şi cu cele de incinerare. fie perpetuând această formă. de flancare. Vezi: Limes Verandă Galerie largă. Turn Construcţie independentă sau făcând parte dintrun edificiu. Zidul poate fi realizat din piatră. Vilă În perioada modernă. de sticlă colorată în masa ei sau pictată policrom cu culori de email. de scară. constituit din fragmente de sticlă incoloră. noţiunile de turn şi turlă sânt confundate. Vezi: Vrej Vrej Element decorativ de origine vegetală. lemn ori metal. Vitraliu 1. incorporată ei de la primul nivel. cărora le răspund dotări speciale. Villa Locuinţă de mari proporţii ce nu corespunde planimetric unui tip precis. Zid Parte masivă a unei construcţii.în general biserică . destinat ornamentării ferestrelor. ferestre). În funcţie de destinaţie întâlnim: villa urbană. Din punct de vedere funcţional zidul poate fi de mai 24 .de forma unui turn. piramidal. de locuinţă. compusă dintr-un număr variabil de camere organizate numai pe parter sau maximum cu 1-2 etaje. uneori un decor interior şi exterior adecvat.

de diafragmă. este atârnat câte un clopot. denumire dată pictorilor muralişti sau de icoane. în fiecare dintre acestea.a. Zugrav (zugraf) În terminologia veche românească. cu un soclu masiv. Zugrăveală 1. 25 . Veche denumire pentru pictura murală. din cărămidă. conferirea. amestecat cu apă şi cu un adeziv (clei. a unor valori estetice. cu bosaje. de interior. Există o deosebire între "zugravii de subţire" (pictorii de fresce şi icoane) şi "zugravii de zidărie" (zugravii care realizau lucrul ce necesită mai puţină calificare în decorarea ansamblurilor monumentale). materiale plastice). de influenţă rusească: clopotele sânt adăpostite într-o construcţie independentă. brută cu muchii de piatră prelucrate. alb sau colorat. printr-un sistem de bârne şi de pârghii. din piatră ecarisată. zidăria poate fi de mai multe feluri: brută. care la partea superioară este străpuns de mai multe goluri arcuite. variind în funcţie de epocă şi de loc. Zidărie Modalitatea de a pune în operă materialul constructiv al unui zid.) Termen folosit în Moldova de Nord şi în Basarabia pentru a desemna un tip aparte de clopotniţă. 2. urmărindu-se permanent stabilitatea acestuia şi foarte des.multe tipuri: de incintă. mixtă (din piatră şi cărămidă). de tip rustică etc. Zvoniţă (Slav. de forma unui zid gros. perimetral ş. de sprijin. fals. implicită. După tipul de material şi modalităţile de a-l folosi. Strat de var sau humă. care constituie ultimul finisaj dinspre interior sau de la exteriorul unui zid care este destinat să aibă zidăria aparentă.