Curs la distan ă – FORMATOR

FORMATOR CURS IN SISTEM LA DISTANTA

Autor: Data realizării:

Prof. Elena Marcu Mai 2009

V1.00 – curs FORMATOR

Pagina 1 din 71

© Copyright – Top Quality Management

Curs la distan ă – FORMATOR

CUPRINS 1. FORMAREA SI FORMATORUL - DELIMITARI CONCEPTUALE 2. INVATAREA – PRODUSUL DE BAZA AL FORMARII 3. COMUNICARE, INVATARE SI FORMARE 4. MANAGEMENTUL UNUI PROGRAM DE FORMARE

V1.00 – curs FORMATOR

Pagina 2 din 71

© Copyright – Top Quality Management

Curs la distan ă – FORMATOR

CAPITOLUL I FORMAREA SI FORMATORUL - DELIMITARI CONCEPTUALE

Obiective: Dupa parcurgerea acestui capitol, cursantii vor fi capabili: O1 – sa defineasca conceptul de formare si sa mentioneze care sunt beneficiile acestuia O2 – sa indice pe ce planuri se desfasoara formarea si ce domenii ale cunoasterii umane sunt vizate O3 – sa mentioneze diferentele intre conceptele de predare si formare O5 – sa precizeze ce este formatorul O6 – sa rolul, functiile, abilitatile si sarcinile formatorului I.1. Formare – educatie - dezvoltare I.1.1. Conceptul de formare Au fost date nenumarate definitii conceptului de formare. De cele mai multe ori, acesta este descris ca fiind un proces sistematic de dobandire de noi cunostinte, abilitati si atitudini necesare indeplinirii mai eficiente a atributiilor unui anumit post, prezent sau viitor. Conceptul de formare este inglobat intr-unul mai cuprinzator, acela de dezvoltare. Acest concept trebuie explicat alaturi de cel de educatie, invatare si instruire. Spre deosebire de formare (training), care este oportunitatea oferita unui individ de a invata, dezvoltarea reprezinta rezultatul pe termen lung al actiunilor de invatare. Noua terminologie reflecta schimbarea orientarii dinspre proces (training) catre rezultat (dezvoltare). Educatia este diferita de training si dezvoltare prin setul de cunostinte, abilitati si atitudini de natura generala. Ea se poate realiza prin cursuri de formare in afara companiei (cursuri de limbi straine, masterate, cursuri postuniversitare etc.). Toate acestea implica invatare, o permanenta schimbare relativa a cognitivului cu implicatii la nivel comportamental si atitudinal. Din aceasta perspectiva, formarea este un proces intentionat care provoaca invatare si care este aplicabil la postul de lucru. Formarea presupune doua dimensiuni: 1. Formarea initiala care asigura pregatirea necesara pentru dobindirea competentelor profesionale minime necesare pentru obtinerea unui loc de munca. 2. Formarea continua, ulterioara celei initiale, care asigura dezvoltarea competentelor profesionale deja dobindite sau dobindirea de noi competente. Acest tip de formare apare in urma evolutiei, a dezvoltarii constante, a schimbarii. Aceste schimbari se petrec insa in mod diferit, astfel incat nevoile pot fi diferite, iar scopul diferitelor formari este altul de fiecare data.

V1.00 – curs FORMATOR

Pagina 3 din 71

© Copyright – Top Quality Management

b) Cresterea satisfactiei in plan personal prin: • Sporirea abilitatilor/competentelor. • Rentabilitate. • Atingerea obiectivelor organizationale. Planurile formarii Formarea este un proces care. executarea propriu-zisa a acestora. Cu cat acestia isi dezvolta permanent abilitatile profesionale. gestiunea formarii. Beneficiile trainingului sunt: a) Cresterea eficientei organizationale prin: • Imbunatatirea performantelor. masurabile. se desfasoara atat pe orizontala cat si pe verticala.00 – curs FORMATOR Pagina 4 din 71 © Copyright – Top Quality Management . Formarea aduce beneficii numai daca continutul si modul lui de organizare se concentreaza asupra acelor competente (cunostinte. Instruirea este termenul suport pentru procesul sistematic prin care un individ este ajutat sa stapaneasca indeplinirea unor sarcini bine definite sau unei arii de caracteristici la standarde stabilite.2. • Optimizarea relatiilor interumane. Legatura dintre aceste doua entitati poate fi reprezentata schematic astfel: dezvoltarea organizatiei dezvoltarea angajatilor Formarea este deci mijloc de dezvoltare a organizatiilor prin imbunatatirea continua a serviciilor prestate de angajati. c) Cresterea satisfactiei clientilor prin: • Eficienta si competitivitate. programelor stabilite in urma analizei nevoilor de formare. • Servicii mai bune. • Cresterea calitatii vietii profesionale. Astfel. V1. din punct de vedere organizational. atitudini) necesare imbunatatirii performantei postului. politicii de formare ii corespunde dirijarea formarii. pe planuri bine structurate. Formarea in sens restrans se apropie de instruire.1. Beneficiile formarii In management. iar actiunilor de formare. formarea este un mijloc de dezvoltare a organizatiilor prin imbunatatirea continua a serviciilor prestate de angajati. I.1. cu atat organizatia are de castigat. • Imbunatatirea viziunii de sine. abilitati.3. Exista o legatura intrinseca intre organizatie si angajati. Instruirea trebuie intotdeauna facuta astfel incat sa fie in concordanta cu nevoile identificate si trebuie sa prezinte obiective clare.Curs la distan ă – FORMATOR I. • Cresterea motivatiei.

1. aceasta dihotomie poate fi prezentata astfel: V1. care opereaza in afara structurilor sau rutinelor sistemului educational formal. reguli.1. Instruirea non-formala trebuie inteleasa ca o realitate educationala mai putin formalizata. Ce formam? Formarea vizeaza trei mari domenii ale personalitatii umane: Cunostinte: o Idei.4. Caracteristicile formarii Pentru a observa caracteristicile formarii. Atitudini: o Interese. Instruirea formala (sau mai degraba formalizata) este acel tip de educatie care opereaza intr-o institutie reglementata de reguli si norme. 1. o Modul in care evalueaza. termeni noi ce trebuie insusiti. idealuri. Schematic. legi. o Modul in care folosesc cunostintele dobandite. o Comportamente concrete vizibile. diferenta constand in metodele si tehnicile de invatare folosite.Curs la distan ă – FORMATOR POLITICA DIRIJAREA FORMARII PROGRAME GESTIUNEA FORMARII EXECUTAREA FORMARII ACTIUNI 1. principii.00 – curs FORMATOR Pagina 5 din 71 © Copyright – Top Quality Management .5. trebuie sa facem distinctia instruire formala – instruire non-formala. aprecieri. Abilitati: o Modul in care abordeaza/ prezinta problemele. concepte.

gradate Ce fel continut? Relatia predareinvatare Relatia grupinstructor Cat timp? Ce format? Ceea ce trebuie predat depinde de ceea ce trebuie invatat Ritmul grupului se adapteaza Formatorul se adapteaza ritmului profesorului grupului Limitata in timp Nelimitata in timp (continua) Format mediu/lung Format scurt/mediu In tabelul urmator.Curs la distan ă – FORMATOR INDICI Ce provoaca? PREDARE Invatare si dezvoltare individului de Continuturi inchise Depinde de ceea ce se preda FORMARE a Imbunatatiri in organizatie Continuturi flexibile. putem observa diferenta dintre conceptia clasica in legatura cu formarea si conceptia moderna in legatura cu aceasta: ELEMENTE Program Climat CONCEPTIA CLASICA Rigid Centrare pe materie Orientare spre autoritate Formal. cordial Castigator – castigator Receptivitate la dorintele participantilor Relatii frecvente intre participanti Relatii adult – adult Valorificarea experientei participantilor Colaborare in evaluarea nevoilor de instruire Negociere. incredere scazuta Competitiv Castigator – invins Profesorul domina Nu se stabilesc relatii intre cursanti Control ridicat. respect si colaborare Informal. interes) Contracte de invatare In ambele sensuri Exprimarea sentimentelor Reciproca Standarde stabilite de comun acord Coordonare Planificare Motivare Comunicare Evaluare Extrinseca (note) Recompense si sanctiuni Intr-un singur sens Reprimarea sentimentelor De catre profesor elevului Calificative V1. centrare pe problema Intrinseca (curiozitate. dependenta Valorificare scazuta a experientei participantilor Risc redus Conform planurilor si programelor in vigoare CONCEPTIA MODERNA Flexibil Centrare pe cursanti Relaxat.00 – curs FORMATOR Pagina 6 din 71 © Copyright – Top Quality Management . bazat pe incredere.

Este de mentionat faptul ca in Romania aceasta activitate este reglementata legal prin existenta unui standard ocupational care stipuleaza punctual competentele pe care trebuie sa le aiba un formator. a unui stagiu de formare si analiza nevoilor ce vizeaza nevoile de formare ale grupului-tinta. derulate in institutii specializate. Astfel. formatorul transmite cunostinte asupra procedeelor si metodelor folosite in formare. a gestionarii timpului alocat etc. Formarea asupra evaluarii. a alegerii locului de formare. In plus. De aceea. Fiind managerul cursului. A fi formator inseamna a face sa functioneze un grup care. adaptabilitate si gandire flexibila. abilitati de comunicare.Curs la distan ă – FORMATOR 1.2. deoarece scopul acestora este de a “ simula ” situatii reale intrunite in activitatea celui format. metode si suport deoarece stilul si comportamentul formatorului vor fi potential limitate. deruleaza. formarea implica mai mult decat continut. Formatorii trebuie sa dobandeasca cunostinte specifice si sa isi dezvolte competente in urmatoarele domenii: • formare asupra procedurilor. un formator isi va perfectiona continuu aptitudinile de animare a grupurilor de stagiari.00 – curs FORMATOR Pagina 7 din 71 © Copyright – Top Quality Management . formatorul trebuie sa dobandeasca anumite cunostinte asupra intocmirii unui program de formare. Formarea asupra metodelor duce la dezvoltarea unor aptitudini de a aplica metode de predare si de a organiza activitati interactive cu grupul de stagiari. cu o influenta considerabila asupra cursantilor pentru ca este un model de gandire si actiune. pe langa achizitia unor cunostinte si deprinderi. De asemenea. sau la locul de munca. este foarte important ca formatorul sa practice ceea ce formeaza pentru a se putea constitui un model eficient. formatorul este specialistul in formare care proiecteaza. V1. precum si insusirea unor cunostinte de psihologie si pedagogie necesare in procesul de animare a grupurilor. ci devine o entitate sociologica animata de un obiectiv comun care va realiza un produs in sens pragmatic/ideatic. pe langa insusirea teoretica a unor procedee de monitorizare si evaluare a cursantilor (intocmirea unei fise de observatie. Formatorul se contureaza ca o persoana importanta. • formare asupra metodelor. evalueaza si revizuieste activitati teoretice/practice si/sau programe de formare si dezvoltare a competentelor profesionale. a unui chestionar de evaluare etc. grupul celor formati nu se reduce la o suma de indivizi de o anumita formatie. Un formator eficient este capabil sa ofere participantilor si siesi o deosebita oportunitate de a invata si a dezvolta capacitati. • formare asupra evaluarii. In concluzie. trebuie sa faca si dovada ca este capabil sa produca. Formatorul va trebui sa isi dezvolte si abilitatea de a folosi mijloacele tehnice si audiovizuale necesare organizarii activitatilor sale. Formarea formatorilor reprezinta prima etapa a activitatii de formare si dezvoltarea personalului. Formarea asupra procedurilor cuprinde cunoasterea modului de organizare. a gestionarii financiare. In acest sens.). Formatorul Sarcina formatorului este una dificila pentru ca trebuie sa beneficieze de calitati innascute sau dobandite care sa ii confere autoritate in domeniul cunostintelor si informatiilor oferite.

• selectarea si pregatirea continutului. Desi ambii furnizeaza invatare. a importantei si aplicabilitatii acestuia. In acest sens. formatorul trebuie sa promoveze o invatare de tip activ. • Sa trezeasca interesul participantilor. formatorul trebuie: • Sa ajute participantii sa atinga obiectivele vizate. • Sa monitorizeze intelegerea. • Sa vegheze ca timpul/obiectivul sa fie respectate. Din acest punct de vedere formatorul este un facilitator. • Sa implice participantii in procesul de invatare. • incorporarea acestor nevoi in cadrul sesiunilor. este important ca formatorul sa cunoasca metode moderne de predare-invatare prin care sa realizeze aceasta facilitare. • selectarea metodelor instructionale care faciliteaza invatarea in modul cel mai eficient. Din acest punct de vedere. • Sa asculte activ. omul care genereaza invatare prin activitatile propuse in cadrul grupului. In ceea ce priveste grupul cu care interactioneaza. • selectarea mijloacelor/instrumentelor de invatare care vor imbunatati invatarea. El este model/ persoana cu resurse/ motivator/ supervizor/ facilitator/moderator/ coordonator/animator/sustinator/sprijin in activitati/constructor de grup.2. 1.00 – curs FORMATOR Pagina 8 din 71 © Copyright – Top Quality Management . producere. • adecvarea rolului formatorului la structura sesiunii de formare. • Sa demonstreze relevanta materialului. sa le dezvolte capacitatea de a gandi critic si de a folosi continutul in mod eficient.2. prin care formatorul foloseste cunostintele si abilitatile deja dobandite pentru a stimula invatarea in grup si valorificarea la maximum a competentelor fiecaruia. reglare. V1. • evaluarea stagiului si incorporarea rezultatelor evaluarii in structurarea stagiului urmator. • reevaluarea obiectivelor initiale pentru a determina daca acestea au fost cele mai adecvate pentru atingerea scopului formarii si valorificarea concluziilor.2 Functiile formatorului organizare.1 Rolul formatorului Scopul unui formator este de a elabora si implementa programe de formare care sa faciliteze participantilor intelegerea completa a continutului. Pentru a atinge acest scop formatorul are mai multe roluri importante. participativa. care includ: • analizarea nevoilor de formare ale participantilor in contextul continutului informational vizat. • Sa creeze un cadru de invatare sanatos pentru adulti. • dezvoltarea obiectivelor instructionale ale stagiului de formare. iata comparatia intre functiile unui formator si cele ale unui profesor.Curs la distan ă – FORMATOR 1.

Entuziasm: trebuie sa fie entuziasti cand prezinta subiectele si deschisi a le face cunoscute participantilor. celula de baza a formarii. 8. Comunicare: trebuie sa fie buni comunicatori pentru a se face intelesi si a facilita interactiunea in cadrul grupului. 4. Eficienta: capacitatea de a implementa programul de formare pe care si l-au propus. Organizarea: capacitatea de a organiza un program mulandu-se pe interesele de formare solicitate de cursanti. 5. Rabdare: capacitatea de a respecta caracteristicile individuale ale fiecaruia dintre membrii grupului. 2. 6.2. Credibilitate: trebuie sa demonstreze credibilitate bazata pe pozitiv. Receptivitatea : trebuie sa poata lucra eficient cu orice tip de participanti. iata care sunt calitatile personale pe care trebuie sa le aiba un bun formator (conform lui Josef Schiffer): Incredere in sine Gestionarea mediului Abilitatea de a construi poduri – a relationa vechiul cu noul Abilitati organizationale Dorinta de a invata Abilitate de a asculta Simtul umorului Abilitate de comunicare/teatrale Flexibilitate Rabdare Cap rece si inima calda V1. 10. 9. de a ii asculta si de a le facilita interactiunea in cadrul grupului. Autoritate: Cunoasterea subiectului/a tehnicilor de predare si practicarea lor cu succes. Competenta: trebuie sa fie competenti intr-o serie de tehnici de instruire si sa aiba abilitatile necesare armonizate acestor tehnici cu subiectul discutat si cu audienta. Curiozitate: trebuie sa fie deschisi si sa doreasca sa cunoasca organizatiile si sistemul de lucru al acestora pentru a le oferi exemple concrete in procesul de formare. Pe scurt. Credibilitatea crescuta face ca participantii sa accepte mai usor materialele si tehnicile prezentate.00 – curs FORMATOR Pagina 9 din 71 © Copyright – Top Quality Management . 3.3 Abilitatile formatorilor PROFESOR Expert Teorie Pasiv “Priveste-ma!” “Uite cum se face!” 1.Curs la distan ă – FORMATOR FORMATOR Facilitator Viata reala Activ “Fa chiar tu!” “Ce ai face tu?” I. 7. experienta si/sau impactul personal.

Sa te informezi despre motivatiile generale. Facilitatorul are responsabilitatea de a duce discutia mai departe. 4. La inceput. Sa inveti de la grup. A ramane focalizat poate insemna si a fi ferm. trebuie sa fii inainte de toate un bun facilitator. 3.00 – curs FORMATOR Pagina 10 din 71 © Copyright – Top Quality Management . • FERM Intotdeauna vor exista limite de timp. Facilitatorul trebuie sa hotarasca situatiile in care acestea pot fi continuate sau in care acestea necesita o redirectionare. • FAIR PLAY Toti participantii trebuie tratati in acelasi fel si tuturora trebuie sa le fie oferite ocazii de implicare. 8. desi unii participanti se vor impotrivi. 2. Aceasta atitudine este si contagioasa– un zambet atrage dupa sine alt zambet. 10. 7. Sa cunosti inainte caracteristicile grupului. urmarirea continua a obiectivelor de invatare proiectate. Sa creezi o “atmosfera” de participare. V1. Facilitatorul are responsabilitatea ca toata lumea sa invete. Sa tatonezi progresiv grupul ( a cere treptat ). Sa incurajezi reusitele echipelor. Sa nu te infrunti niciodata cu un grup. chiar daca nu sunt perfecte. Sa propui grupului deschis ceea ce este nevoie si sa multumesti pentru participare. 5. Fiecare sesiune trebuie sa respecte mai mult sau mai putin proiectul/ planul initial. • FOCALIZAT Fiecare sesiune de curs necesita o focalizare. Sa planifici dinainte activitatile pe grup si sa folosesti tehnicile de grup. O atitudine preietenoasa ofera participantilor un sentiment de relaxare care contribuie la imbunatatirea calitatii contributiei lor. Sa lauzi in public si sa corectezi in particular. • UN DECALOG UTIL PENTRU FORMATORI : 1.Curs la distan ă – FORMATOR CEI 5 “F” AI FACILITARII Pentru a fi un bun formator. 6. oamenii se uita mai mult la propriile scaune decat unii la altii. 9. Iata cei 5 F ai facilitarii de care trebuie sa tineti seama intr-un program de formare: FOARTE PRIETENOS Facilitatorii au o influenta considerabila asupra tonului general si atmosferei imprimate unei intalniri/formari. • FLEXIBIL Unele dicutii pot devia de la programul intial.

Dezvoltarea increderii. tehnici. Descoperirea individuala a lucrurilor. V1. impartasesc. implicarea participantilor in procesul de invatare.00 – curs FORMATOR Pagina 11 din 71 © Copyright – Top Quality Management .4. Pune intrebari cu raspuns sugerat. asteptat . formatorul trebuie sa aiba in vedere: Impartasirea experientelor. argumentarea oportunitatii selectarii unor anumite metode. O multime de activitati. Implicarea tuturor. pe care le vom prezenta in randurile de mai jos. discuta. mijloace didactice. Tipuri de formatori Oricat am tine seama de toate atributele prezentate mai sus. - I. Oamenii care comunica. Contactul vizual are loc mai ales cu persoanele cunoscute. este evident ca acestea vor interfera cu personalitatea fiecaruia. Sa-i provoci pe ceilalti sa gandeasca. stimularea interesului participantilor. Experimentarea. mijlocirea comportamentelor cursantilor de a asculta activ. Sarcinile formatorilor : incurajarea unei comunicari directe a experientelor personale de invatare.Curs la distan ă – FORMATOR Pentru asigurarea unei invatari activ-participative. Amuzament. Perfectionistul Vorbeste pe un ton didactic. monitorizarea interiorizari experientelor de invatare prezentate. atingerea obiectivelor vizate atat de proiectantul programului de formare.2. literatura de specialitate ofera cateva tipuri. Are tendinta de a folosi adresarea critica. cat si de participanti. Invatarea din greseli. Ex : « Ar fi trebuit sa fi stiut deja aceste lucruri… » . respectarea limitelor temporale proiectate. Sa reflectezi asupra a ceea ce ai invatat. crearea unui cadru de invatare adecvat pentru adulti. « Ai inteles gresit… » Nu ofera feedback pozitiv participantilor. Accesibila oricui. In functie de acest criteriu. asemanatoare cu cea a parintilor catre copiii lor . Se adreseaza adultilor ca si cand ar fi copii . identificate in urma analizei de nevoi.

pentru ca de obicei aceste tipuri sunt artificile. Intrerupe imediat ce a auzit prima parte a unui raspuns. Pastreaza inconstient o pozitie defensiva (in raport cu participantii). Se exprima in general folosind un limbaj tehnic. Nu mentine decat intamplator contactul vizual cu participantii. Uita sa obtina feedback de la participanti. cautate. Pune accent pe comunicare. Prezinta contextul de lucru.certaretul/combativul V1. Pierde contactul cu participantii orientati spre rezultate. activitati si crede ca adultii invata numai ceea ce le spune el/ea. Foloseste cuvinte simple.Curs la distan ă – FORMATOR Turbo-educatorul Implicat profesional. Pune intrebari relevante. . Asculta activ. Nu-i lasa pe participanti sa isi exprime ideile in intregime.00 – curs FORMATOR Pagina 12 din 71 © Copyright – Top Quality Management .conciliantul . Interactiunea cu sala este foarte importanta. Are probleme cu stabilirea autoritatii in sala de curs. vizand adaptarea individului la grup. activ. Isi intrerupe singur expunerile si este usor de intrerupt.interes pentru tehnica. Are abilitatea de a “citi”feedbackul non-verbal. Ofera exemple relevante pentru a se face inteles de participanti. practica va face sa identificati deopotriva tipuri de cursanti. Discuta numai cu participantii care dovedesc . Daca au fost identificate tipuri de formatori. Tehnicianul Vede numai actiuni. pe intelesul participantilor mai putin familiarizati cu subiectul. care isi pot juca rolul cu incapatanare. sau a unei intrebari.la randul lor . incat pierde din vedere aspectul profesional al sesiunii de formare. Educatorul ”antena” Se identifica atat de mult cu participantii. starea de moment.

comunicare. eficienta. competenta. cresterea satisfactiei in plan personal si cresterea satisfactiei clientilor. organizare si rabdare.ceea ce se preda depinde de ceea ce trebuie invatat .Curs la distan ă – FORMATOR - bataiosul inteleptul marele senior atotstiutorul guralivul glumetul bufonul timidul opozantul somnorosul vicleanul the lady don juanul marea diva femeia fatala ingenua curiosul idealistul moralistul specialistul dogmaticul Recapitulare – Capitolul 1 In acest capitol am invatat ca: Formarea este un proces intentionat care provoaca invatare si care este aplicabil la postul de lucru.are continuturi flexibile.00 – curs FORMATOR Pagina 13 din 71 © Copyright – Top Quality Management . sau la locul de munca. Beneficiile formarii sunt: cresterea eficientei organizationale.formatul este scurt/mediu Formatorul este specialistul in formare care proiecteaza. curiozitate. gradate .formatorul se adapteaza ritmului grupului . derulate in institutii specializate.este continua .credibilitate. evalueaza si revizuieste activitati teoretice/practice si/sau programe de formare si dezvoltare a competentelor profesionale. deruleaza.aduce imbunatatiri in organizatie . Formarea are urmatoarele caracteristici: . V1. Formarea este mijloc de dezvoltare a organizatiilor prin imbunatatirea continua a serviciilor prestate de angajati. entuziasm. Rolul formatorului in cadrul grupului de cursanti este acela de facilitator al prcesului de invatare. Pentru aceasta el trebuie sa posede abilitati specifice precum: autoritate. receptivitate.

.......... cunostinte... b................. Formatorul este ......... aplicabil la postul de lucru proces ce asigura dobandirea unor cunostinte profesionale de baza Ce formam? abilitati.............................. cunostinte................... c.................... b... Indicati trei dintre sarcinile formatorului pentru asigurarea unei invatari activparticipative: a....................................... b. b.. Efectele formarii asupra angajatului sunt: imbunatatirea bazei salariale rentabilitate cresterea calitatii vietii profesionale 5.... si ........ interese 3... obiective abilitati....00 – curs FORMATOR Pagina 14 din 71 © Copyright – Top Quality Management . Formatorul este: pedagog autoritate pedagog 6.................................... c.........Curs la distan ă – FORMATOR Test – Capitolul 1 Pe baza informatiilor din curs.............. derulate in ............. incercuiti raspunsul corect sau completati cu informatiile potrivite...........sau la..... 1................................... b..... Functiile formatorului sunt: V1...... • Programele de formare:.............................. a........ a. 7............. ........... c....................... c..... ..in formare care.. a.......................................... c................................................. 4......... Formarea este: program prin care se asigura dobandirea competentelor profesionale minime proces intentionat care provoaca invatare.. ......... competente..... ....... atitudini organizatia...... Indica planurile formarii pentru fiecare nivel: • Politica de formare:..................................... 5.... 2..................................... activitati teoretice/practice si/sau programe de formare si dezvoltare a competentelor profesionale.......... ......... • Actiunile de formare:.......... a.......

.................................................................. Abilitatile dobandite in formare se refera la: a... formarea profesionala si formarea specializata 10.. Modul in care......... Formarea presupune doua dimensiuni: a... prezentarea metodelor.... Modul in care .. competenta c.............. . expertiza in domeniu........ d............. producere a invatarii b.............. . organizare a stagiilor de formare....................Curs la distan ă – FORMATOR a........ formarea in organizatie si formarea individuala b. ....... c.. redactarea obiectivelor de invatare...... reglare a relatiilor de grup............................................. formarea initiala si formarea continua c........... e............. ...... prezentare pasiva.... Modul in care........................... b. rabdare 8........ . Cei cinci „F” ai facilitarii sunt: a....................................... 9....................... c.... V1...........00 – curs FORMATOR Pagina 15 din 71 © Copyright – Top Quality Management .......... b..........

00 – curs FORMATOR Pagina 16 din 71 © Copyright – Top Quality Management .Curs la distan ă – FORMATOR CAPITOLUL 2 INVATAREA – PRODUSUL DE BAZA AL FORMARII Obiective: Dupa parcurgerea acestui capitol. II. a experientei de viata. si pe aceasta baza.1.1 Tipuri de invatare . constand in dobandirea/receptionarea. valorizarea interna de catre fiinta vie. 1 Invatarea INVATAREA (definitia din PSIHOLOGIE) este un proces evolutiv. in modificarea selectiva si sistematica a conduitei.sociala . in ameliorarea si perfectionarea ei controlata si continua sub influenta actiunilor variabile ale mediului inconjurator/ambiant.didactica .din experienta proprie .din experienta altora perceptiva verbala conceptuala motorie din punct de vedere al surselor • • • • din punct de vedere al continutului prin discriminare prin receptare prin asociere prin transfer prin generalizare algoritmica euristica programata creatoare din punct de vedere al lucrului cu stimuli din punct de vedere al modului de organizare al informatiilor V1. de esenta informativ – formativa. stocarea. cursantii vor fi capabili: O1 – sa precizeze principiile invatarii la adulti si importanta cunoasterii si aplicarii acestora in redactarea programului de formare O2 – sa aplice cunostintele de predare si instruire centrate pe cursant O3 – sa integreze caracteristicile invatarii la adulti in programe de formare O4 – sa identifce si sa contracareze barierele de invatare ale cursantilor II.

realizeaza predominant echipa este mai puternica Motivarea cursantilor prin mijloace externe si mai ampla. specialistii americani si canadieni au propus o noua abordare privind formarea: sinergogia. iar sinergie in cadrul grupurilor de formare si sunt cursantii asculta. Pedagogia Andragogia Sinergogia Abordare centrata pe Cale “de mijloc” care Abordare centrata profesor.). Adultii sunt practici. Totusi. Invatarea se realizeaza prin parte activa in procesul Profesorul preda. Cursantii sunt resopnsabili mijloace diferite. invete in ritmuri si prin invata. unde actorii sunt adulti. participantii stiu deja ceea Permite cursantilor sa asupra celui care ce ar trebui sa invete. asupra celui care invata.1. profesionale etc. Relativ recent. dorinta de a profesorului.Curs la distan ă – FORMATOR II. Permite transmiterea pentru performantele lor . Pentru formare insa. formatorul trebuie sa aiba in vedere anumite principii ale invatarii adultilor pentru a putea optimiza lucrul cu participantii la curs.3 Principiile invatarii la adulti 1) 2) 3) 4) 5) 6) Adultii sunt autonomi si au interese proprii. Acest termen provine din greaca (paid = copil si agogos = ghid). Adultii au nevoie de respect. Adultii au acumulat experiente si cunostinte de viata. motivatie pentru invatare. Cursantii constituie o eficace a “continutului”. inlocuieste figura autoritara Profesorul este Cursantul isi asuma o a profesorului cu structuri si mare parte a responsabil pentru metode interactive de responsabilitatii in realizarea invatarii. legatura cu ceea ce si Profesorul are o Nu considera ca autoritate puternica cum va invata. termenul care ar trebui folosit este andragogie (andros = om. invatare. Adultii sunt orientati spre relevanta. fiinta umana adulta). Aceasta reprezinta o cale de mijloc intre pedagogie si andragogie vizand obtinerea unui efect sinergic pozitiv rezultat din combinarea principiilor care stau la baza acestora. Adultii sunt orientati spre scopuri.2 Invatarea la adulti Pentru cei mai multi dintre noi.00 – curs FORMATOR Pagina 17 din 71 © Copyright – Top Quality Management . invatarea este un dat al pedagogiei. este predominant de cum sunt notele. Colegii cursantului aprobarea/dezaprobare natura intrinseca (stima constituie o sursa de de sine. II.1. de cursanti : invatarea care Motivarea cursantilor se responsabili pentru rezulta din si prin lucrul in performantele lor. V1. crestere a satisfactiei presiunile parentale.

Adultii doresc sa isi petreaca timpul de curs cu folos. Adultii prefera sa rezolve probleme in cadrul pregatirii pe care o urmeaza. Formatorul va actiona ca moderator. doresc o pregatire adaptata personalitatii si stilului lor de invatare. adultii sunt constienti de deficientele lor in materie de cunostinte si deprinderi sau capacitati profesionale si stiu de obicei ce scop doresc sa atinga. In contextual formatorii trebuie sa recunoasca si sa accepte bogatul bagaj V1. 2) Adultii au acumulat experiente si cunostinte de viata In calitate de formatori. o pregatire in cadrul careia sa isi puna in valoare simtul responsabilitatii si independenta. Ar fi util sa cunoastem punctele de vedere ale studentilor. 4) Adultii sunt orientati spre relevanta Dupa cum s-a mentionat mai sus. 3) Adultii sunt orientati spre scopuri Adesea. iar in aceasta calitate ii va indruma pe cursanti sa isi valorifice propriile cunostinte si sa se implice activ in discutii. adultii stiu de cele mai multe ori ce tip de pregatire le este necesara pentru a-si corecta deficientele. Aceasta particularitate a studentului adult poate fi valorificata prin stabilirea de la bun inceput a scopurilor si obiectivelor pregatirii. autorul sustine ca o atare generalizata cu privire la toate categoriile de varsta. Formatorii trebuie sa explice in ce va consta utilitatea cursului pentru cursanti. Programul de pregatire trebuie sa aiba aplicabilitate in activitatea profesionala a studentilor de varsta adulta. trebuie sa tinem cont de studiile si experienta profesionala ale cursantilor. Este recomandabil sa le permita cursantilor sa se axeze pe proiectele care ii intereseaza. 5) Adultii sunt practici Aceasta particularitate este strans legata de interesul pentru relevanta si orientarea spre atingerea obiectivelor. Este bine ca studentilor sa li se permita sa isi aleaga proiectele pe care le reprezinta cel mai bine preocuparile si nevoile de pregatire. 6) Adultii au nevoie de respect Cu toate ca Knowles a considerat ca respectul este o atitudine rand in raporturile cu studentii adulti. Programul de pregatire va fi unul bine organizat si structurat pe elemente clar definite. de asemenea.00 – curs FORMATOR Pagina 18 din 71 esentiala in primul abordare poate fi oricarui pregatire. formatorul va evita sa ofere fapte si informatii. strategiile aplicate trebuie sa le permita cursantilor sa isi asume responsabilitatea pentru procesul de invatare si pentru conducerea grupului.Curs la distan ă – FORMATOR 1) Adultii sunt autonomi si au interese proprii Pentru a avea succes. sa punem in valoare experienta si cunostintele lor ce au relevanta pentru programul de pregatire. este important sa li se demonstreze relevanta cursului pentru nevoile lor specifice. de experienta al © Copyright – Top Quality Management . daca pregatirea se face la nivel de grup. stabilind o legatura intre ceea ce se invata la curs si experienta/stocul de cunostinte a cursantilor. Prin urmare. Prin urmare.

cat si in privinta cunstintelor. Trebuie insa sa mearga si mai departe si sa determine cat de predispusi sau rezistenti sunt participantii fara de aceasta formare.00 – curs FORMATOR Pagina 19 din 71 © Copyright – Top Quality Management . cercetarea si descoperirea. • Asigurarea unei aplicabilitati imediate si specifice a continutului. sa isi asume responsabilitatea acesteia.atat pozitiva cat si negativa. • Incorporarea gandirii critice si utilizarea perspectivelor multiple. Adultii trebuie sa inteleaga ca presupozitiile pe care le fac si ipotezele pe care le emit trebuie testate prin examinarea unor perspective alternative. Formatorul trebuie sa determine nevoile participantilor si sa le utilizeze ca motivatie. • Ghidarea participantilor pentru a actiona si apoi a reflecta asupra rezultatelor. O modalitate de invatare este bine selectata daca ajuta adultii sa rezolve probleme relevante pentru situatiile lor concrete. Adultii trebuie sa fie participanti activi in toate aspectele invatarii. Adultii sunt de obicei foarte pragmatici si vor invata cel mai bine cand vor intelege ca formarea are o aplicabilitate imediata. fiind recomandat sa li se permita sa-si exprime liber opiniile in clasa. Acest lucru creeaza o invatare relevanta in mod personal pentru adulti. Adultii vin la formare cu o experienta anterioara bogata . Aceasta evaluare a predispozitiei va deveni baza motivarii si selectarii metodelor de formare. • Implicarea participantilor in rezolvarea problemelor relevante pentru situatia acestora. • Corelarea cu nevoile participantilor si disponibiliatea/predispozitia lor de a participa la programul de formare respectiv. programele de formare pentru adulti trebuie sa ofere urmatoarele: • Crearea si mentinerea unui climat de respect intre formator si participanti si intre toti participantii. Cea mai buna experienta de invatare pentru adulti include proiectele independente. Acest lucru va colora felul cum vor aborda programul de formare respectiv.4 Caracteristicile invatarii adultilor Pentru a fi eficiente.Curs la distan ă – FORMATOR participantilor la curs. Adultii invata numai cand percep ei insisi o nevoie pentru aceasta. • Abordarea invatarii ca efort de colaborare intre formator si participanti. Formatorul trebuie sa faciliteze si sa ghideze acest proces prin care participantii reflecta asupra experimentelor efectuate si asupra lectiilor. • Luarea in considerare a experientei participantilor. O metoda principala in educatia adultilor este experimentarea. • Asigurarea unei baze pentru directionarea proprie si invatarea continua. atat in privinta experientei. II. V1. Studentii trebuie tratati de pe picior de egalitate.

formatorul trebuie sa afle ce fel de expriente si nevoi au acestia. 1) CREAREA SI MENTINEREA UNUI CLIMAT DE RESPECT Formatorul stabileste de la bun inceput niste reguli de baza care sa fie respectate de toti cursantii. • Comentariile trebuie sa fie constructive si la obiect. Daca nu are timp pentru gasirea acestor informatii.1. Este foarte eficienta desemnarea participantilor V1. formatorul trebuie sa tina seama de anumite aspecte pentru fiecare cursant si sa incerce sa cristalizeze grupul de invatare. 2) LUAREA IN CONSIDERARE A EXPERINTEI PARTICIPANTILOR Pentru ca sa utilizeze experienta participantilor.4. O sugestie ar fi sa administrati un scurt chestionar de evaluare a nevoilor. 3) STRUCTURAREA PROGRAMULUI PE DISPONIBILITATILOR PARTICIPANTILOR BAZA NEVOILOR SI Programul de formare trebuie sa combine continutul despre care formatorul stie ca este util sa fie prezentat cu ceea ce participantii percep ca au nevoie. nu doar sa ii intrebati pe acestia daca ei “considera ca au nevoie de … asta si … asta”. • Desfasurati un exercitiu structurat de grup. Astfel. pe baza urmatoarelor principii.Curs la distan ă – FORMATOR II. cum ar fi clarificarea valorilor sau brainstorming in grupuri mici. Oamenii nu se poate referi la ceea ce nu stiu si nu trebuie pusi in situatia de a raspunde in mod neinformat.1 Regulile elaborarii programelor de formare pe baza caracteristicilor de formare a adultilor Caracteristicile formarii adultilor au implicatii la nivelul interactiunii in grup. • Participantii nu trebuie sa intrerupa atunci cand cineva pune intrebari pentru asi clarifica intelegerea. • Toti vor fi incurajati sa-si exprime opiniile si vor fi interzise remarcile referitoare la personae in particular. Experientele negative trebuie “dezghetate”. 4) PUNEREA LA DISPOZITIA PARTICIPANTILOR A APLICABILITATII IMEDIATE SI SPECIFICE A CONTINUTULUI Formatorul trebuie sa selecteze metode si exemple care se bazeaza pe situatii reale din viata participantilor.00 – curs FORMATOR Pagina 20 din 71 © Copyright – Top Quality Management . Exista diferite metode de a afla despre experientele anterioare ale participantilor: • Conduceti interviuri structurate sau desfasurati o activitate de deschidere in care participantii conduc interviuri structurate impreuna cu partenerii lor si apoi raporteaza rezultatele. recunoscute si depasite. se pot solicita exemple din partea participantilor. Exemplu: • Toata lumea trebuie sa asculte in mod activ. impreuna cu acestia. • Organizati o discutie structurata de grup si ascultati in mod activ. Experientele pozitive pot fi incluse in formare pentru imbunatatirea invatarii. Este de preferat sa rugati participantii sa analizeze in scris o situatie particulara si relevanta.

De asemenea este foarte utila solicitarea in mod permanent a unui feedback structurat. in acest fel acestia reflecteaza asupra propriei dezvoltari profesionale si personale. relativ la continutul formarii. atunci cand participantii au raspuns la o intrebare. precum si modul in care au rezolvat-o. INCORPORAREA GANDIRII CRITICE SI UTLIZAREA PERSPECTIVELOR MULTIPLE Iata cateva din modurile in care. 8) ASIGURAREA BAZEI PENTRU PROPRIA DIRECTIONARE SI INVATAREA CONTINUA Formatorul trebuie sa incurajeze initiativele de cercetare ale participantilor. in special ale grupurilor cu disponibilitate redusa. Cand este posibil.Curs la distan ă – FORMATOR sa propuna studii de caz. participantii trebuie sa inteleaga cum va fi utilizat acest feedback. cum ar fi raspunsuri periodice la intrebari de evaluare. In acest fel se genereaza multe idei constructive si in acelasi timp se formeaza o imagine despre tipul problemelor intalnite. In acest caz. rezumati lectiile. Incercati sa atrageti atentia participantilor cand acestia fac o presupozitie netestata si intrebati cum ar testa validitatea ideii. este indicata utilizarea unui exercitiu in care participantii sunt rugati sa descrie in doua paragrafe o problema specifica pe care au intalnit-o. focus-grupurilor sau chestionarelor.00 – curs FORMATOR Pagina 21 din 71 © Copyright – Top Quality Management . prin intermediul interviurilor. puteti facilita aceste aspecte importante ale instruirii: Utilizati metode care solicita participantii sa aplice ceea ce au invatat. 7) ABORDAREA INVATARII CA EFORT DE COLABORARE INTRE FORMATOR SI PARTICIPANTI Formatorii trebuie sa implice participantii in planificarea formarii cand este posibil. V1. analize situationale si incorporarea acestora in activitatile ulterioare. ca instructor. Conduceti discutii pe tema lectiilor invatate in urma exercitiilor. Incercati sa folositi intotdeauna mai mult decat o singura perspectiva in discutiile pe care le moderati. este bine ca formatorul sa urmareasca modul in care participantii au utilizat programul de formare. Implicati participantii intr-o permanenta evaluare a formarii. 6) GHIDAREA PARTICIPANTILOR SPRE ACTIUNE SI REFLECTIE. Pentru a afla care sunt problemele acestora. 5) IMPLICAREA PARTICIPANTILOR IN REZOLVAREA PROBLEMELOR RELEVANTE PENTRU SITUATIA ACESTORA Formatorul trebuie sa selecteze metode si exemple care sa ajute participantii in rezolvarea problemelor. Intrebati frecvente “De ce credeti acest lucru?”. proiectele acestora precum si aprofundarea materialelor prezentate. Incurajati participantii sa foloseasca date specifice si anecdote care sa le confirme relatarile.

Ei se implica intr-o ascultare activa si sensibila si stabilesc o legatura puternica intre muzica si emotii. Intrapersonala 9. 2.1. folosesc metafore si isi aleg mai tarziu cariera pe baza capacitatilor lingvistice. apoi opt. Oamenii cu inteligenta logico-matematica isi aleg meserii de contabil. sa se expuna pe marginea studiului de caz = ZI DE LUCRU/CONGRES II. de exemplu. adaugand-o. Copiii cu inteligenta predominant lingvistica invata repede limba materna si limbi straine. bazat pe teoria doctorului Howard Gardner. Kinestezica 7. 3. sa se dezbata..2 Stiluri de invatare Din punct de vedere pedagogic. cea existentiala. matematician. altii invata mai rapid prin imagini si diagrame. Naturalista 6. ritmuri. El este cel care a descoperit conceptul si a identificat initial sapte. Existentiala = de tip filosofic 1. Inteligenta lingvistica Cei care poseda acest tip dominant de inteligenta gandesc cu predilectie in cuvinte si folosesc cu usurinta limba pentru a exprima si intelege realitati complexe. cuantifica. Inteligenta muzical-ritmica Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet. melodii si rime. prin dezbatere. grupul sa creeze = SEMINAR Sa invete dupa un plan teoretic/practic = CURS Sa se realizeze un schimb reciproc.Curs la distan ă – FORMATOR In ce masura tipul de invatare impune forma de activitate formatoare? 2) 3) 4) 5) Sa invete mai ales sa faca = ATELIER Sa invete unii de la altii. citesc cu placere. Sunt sensibili la tonalitatea. intensitatea. Lingvistica 2. in timp ce unii oameni invata mai repede citind carti. inaltimea si timbrul sunetului. Interpersonala 8. intelegerea relatiilor dintre actiuni. evalua propozitii si efectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva si inductiva si capacitati critice si creative de rezolvare a problemelor. sonoritatea si ritmurile limbii. chimist. altora le place sa invete singuri. Logico – matematica 3. 1. si pe noua. Exista un studiu din literatura de specialitate. Abilitatea de a calcula. Ei au o deosebita sensibilitate pentru intelesul si ordinea cuvintelor.4.00 – curs FORMATOR Pagina 22 din 71 © Copyright – Top Quality Management . privind conceptul “inteligentelor multiple”. Spatiala 5. obiecte si idei. in cele din urma. stilurile de invatare reprezinta recunoasterea faptului ca oamenii invata diferit . V1. creeaza si reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. Muzicala 4. Inteligenta logico-matematica Prevalenta ei determina analiza cauzelor si efectelor. in timp ce unora le place sa invete in grup. recunosc. fizician etc.

Inteligenta spatiala Inseamna a gandi in imagini si a percepe cu acuratete lumea vizuala. Persoanele cu inteligenta interpersonala dominanta sunt conducatori. tamplarie). Cei care poseda acest tip de inteligenta ca tip prevalent au o coordonare motrica buna si fac sport si activitati fizice in mod regulat. pentru a forma o deprindere. Aceasta inteligenta o poseda cu precadere pictorii. a avea empatie. biologii. Sunt indivizi carora le e greu sa stea nemiscati mai mult timp. iar cele mai multe idei le vin cand se plimba. fiind sensibili la motivele. Inteligenta interpersonala Inseamna a gandi despre alte persoane si a le intelege. vanzatori. Inteligenta kinestezica (coporala) Gardner precizeaza ca. iubesc plantele si animalele. ci mai degraba organizeaza tiparele observate clasificandu-le si categorisindu-le. 7. psihologi care inteleg cum "functioneaza" oamenii. monitorizarea si controlul eficient al gandurilor si emotiilor. Probabil ca si spiritualitatea apartine acestui tip de inteligenta.00 – curs FORMATOR Pagina 23 din 71 © Copyright – Top Quality Management . Posesorii ei au capacitatea de a intelege relatiile din spatiu si de a lucra cu obiecte.Curs la distan ă – FORMATOR 4. 9. Inteligenta existentiala Gardner este convins ca este o modalitate de cunoastere a lumii care ii caracterizeaza pe filozofi. fotografii. Acesti oameni simt nevoia sa atinga obiectele pentru a afla mai multe si adora experientele fizice care le ridica adrenalina. fizicienii sau chimistii. Inteligenta naturalista Persoanele la care aceasta inteligenta este dominanta inteleg lumea naturala. Inteligenta intrapersonala Determina o gandire si intelegere de sine. a recunoaste diferentele dintre oameni si a aprecia modul lor de gandire. 6. Este vorba de cunoasterea de sine si de luarea deciziilor pe baza acesteia. de tip “ montagne russe”. V1. a fi constient de punctele tale tari si slabe. cioplit. Interactioneaza eficient cu creaturi vii si pot discerne cu usurinta fenomene legate de viata si de fortele naturii. Astronomii. inceputul universului etc. intentiile si starile lor. Ea implica o interactiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. de a transforma perceptiile si a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatlei sunt caracteristice acestei inteligente. lectura sau urmarirea unei demonstratii nefiind de ajuns. Au abilitatea de a recunoaste si clasifica indivizi si specii si de a stabili relatii ecologice. pe cei care pun intrebari despre sensul fericirii. 8. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. arhitectii. trebuie exercitiu. cusut. abilitatea de a se monitoriza in relafiile cu altii. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni. Prefera sa-si petreaca timpul liber in natura si folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal cand vorbesc cu altii. ecologii care o poseda nu opereaza cu simboluri sau scheme ca matematicienii. fac jogging sau desfasoara o activitate fizica (tesut. 5.

Pornind de la constientizarea faptului ca fiecare minte functioneaza altfel. pentru a putea respecta particularitatile fiecaruia si de a le adapta in activitatile de invatare propuse. este important pentru formatori sa stie ca exista stiluri de invatare diferite atunci cand lucreaza cu grupuri. 1) 2) 3) 4) Invatare prin experimentare – ACTIVISTUL Invatare prin observare – GANDITORUL Formularea unei reguli/teorii – TEORETICIANUL Testare organizata – PRAGMATICUL V1. pornind de la ciclul invatarii stabilit de Kolb (1984) vizand invatarea diferentiata. pornind de la individ spre grup.Curs la distan ă – FORMATOR Pentru instruire este foarte importanta cunoasterea acestor diferente de percepere a lumii pentru ca implica selectarea unor strategii diferite de invatare. Alan Mumford au identificat patru stiluri de invatare. ce vizeaza INVATAREA ACTIVA SI DIFERENTIATA. sunt afectate de contextul social al celui ce invata . Dr. doi psihologi americani. pentru ca.00 – curs FORMATOR Pagina 24 din 71 © Copyright – Top Quality Management . oamenii au mai multe stiluri de invatare dar au preferinta pentru unul sau unele dintre ele. Peter Honey si Prof. Iata principalele critici aduse: stilurile de invatare par sa se schimbe cu trecerea timpului. retinem: 10% din ceea ce citim 20% din ceea ce auzim 30% din ceea ce vedem 50% din ceea ce auzim si vedem 70% din ceea ce repetam verbal si scriem 90% din ceea ce repetam verbal si experimentam In ciuda multor critici aduse conceptului sau tipurilor de inteligenta.

de primesc sarcini pe care le considera dificile. V1. exemplu sa citeasca sau sa scrie foarte multe notite. Li se cere sa caute miezul lucrurilor si Trebuie sa lucreze mult singuri. Invata cel mai bine cand Invata mai putin cand Exista mai multe experiente.00 – curs FORMATOR Pagina 25 din 71 © Copyright – Top Quality Management . De indata ce entuziasmul provocat de o activitate se epuizeaza. lipsiti de scepticism. Sunt deschisi.Curs la distan ă – FORMATOR Experienta concreta a evenimentelor in lumea reala (Eu fac) Pregatirea testarii intelegerii si cunostintelor achizitionate (Eu incerc) CICLUL INVATARII LUI KOLB Ocazii de a reflecta asupra acestor experiente (Eu simt) Emiterea de generalizari si concluzii ca urmare a reflectiei. Le place sa traiasca aici si acum si sa se lase condusi de experientele imediate. probleme si Trebuie sa asculte prelegeri cu explicatii oportunitati noi care ii provoaca. Li se ofera libertatea de a veni cu idei. De obicei. si exprimarea de idei si teorii de aplicat (Eu gandesc) ACTIVISTII Activistii se implica pe deplin si obiectiv in noi experiente. sunt viata si sufletul petrecerilor si cauta sa faca acele activitati care au o legatura directa cu ei insisi. Li se cere sa stea deoparte si sa nu se implice. Traiesc dupa filozofia: “Voi incerca orice o data. altii. lungi despre cum trebuie facute diverse lucruri. se grabesc sa caute o alta experienta. Tind sa fie atrasi de experintele noi.” Au un program zilnic foarte incarcat si incearca sa atace diverse probleme prin brainstorming. fara libertate prea mare sau posibilitate de schimbare. lucru care ii determina sa devina entuziasti oricand se intalnesc cu un lucru nou. dar se plictisesc in momentul implementarii si consolidarii pe termen lung. Au ocazia de a conduce sau organiza pe Trebuie sa urmeze instructiuni ca la carte.

sunt bune”. foarte detaliate si prelungite. Ei analizeaza problemele pe o linie verticala logica. “Uita-te inainte sa sari”. de de a se gandi la ce au invatat. Cel mai mult conteaza adunarea si analiza riguroasa a datelor si evenimentelor. fara termene Isi fac probleme din cauza termenelor limita scurte. Prefera sa ocupe un loc in spate. prima data direct de la sursa. “daca sunt logice. modele si sisteme de gandire. “Ce prezumptii de baza pot formula?”. gandire laterala si cu orice lucru care nu este fix. V1. Le place sa observe modul de actiune al oamenilor. dar si ale lor. deci tind sa amane cat mai mult posibil formularea unor concluzii definitive. exemplu cand li se cere sa actioneze su emita observatii imediat. “Cum se potriveste acest lucru cu celalalt?”. Au ocazia de a analiza ce s-a intamplat si Nu au timp sa se pregateasca. Li se lasa timp de gandire inainte de a Sunt fortati sa fie in centrul atentiei. Intrebarile pe care si le pun cel mai frecvent sunt : “Are sens?”. Filozofia lor spune ca trebuie sa fii precaut si sa nu lasi nici un lucru necercetat. Le place sa analizeze si sintetizeze. Prefera sa extinda orice certitudine si se simt inconfortabil cand se confrunta cu judecati subiective. apoi si de la altii si prefera sa le “rumege” bine inainte de a formula orice concluzie. “Gandeste-te mult la ceea ce faci”. Teoreticienii au tendinta de a fi detasati. Ii asculta pe altii si asteapta sa vada directia discutiilor inainte de a face orice observatie. principii. pas cu pas si asimileaza lucruri disparate in teorii coerente. se bazeaza pe o imagine de ansamblu care include trecutul. la intalnirii si discutii. analitici si dedicati unei obiectivitati rationale mai degraba decat oricarui lucru subiectiv sau ambiguu. limita sau sunt grabiti sa treaca de la o activitate la alta. sa faca o prezentare. Invata cel mai bine cand Invata mai putin cand Pot lucra in propriul ritm. dar si sa le observe din diferite unghiuri. Sunt oameni ganditori carora le place sa analizeze toate perspectivele si implicatiile posibile inainte de a face orice miscare. Au capacitatea de a efectua cercetari Sunt obligate sa se implice pana la capat. Atunci cand spun sau fac ceva. TEORETICIENII Teoreticienii adapteaza si integreaza observatiile in teorii complexe. de exemplu li se exemplu ca lideri sau atunci cand trebuie acorda timp pentru pregatiri. Ei aduna informatii. Le place sa emita prezumptii. observatiilor altora. Tind sa fie perfectionisti si nu se opresc pana cand lucrurile nu sunt aranjate bine si se incadreaza intr-o schema rationala. teorii de baza.Curs la distan ă – FORMATOR GANDITORII Ganditorilor le place sa stea si sa mediteze la experiente. dar si prezentul. fara planificare. dar foarte logice.00 – curs FORMATOR Pagina 26 din 71 © Copyright – Top Quality Management . de actiona sau comenta.

Invata mai putin cand Nu vad nici un beneficiu in ceea ce invata. Ei cauta. cu ceilalti participanti. atunci acel lucru este bun”. de exemplu cum sa economisesti timp. Nu exista nici un castig material. Pragmaticii considera ca problemele si oportunitatile sunt “provocari”. In al doilea rand. Exista obstacole care le blocheaza accesul de a utiliza ceea ce invata. obligati sa utilizeze abilitati si cunostinte. Aspecte cheie Nu depuneti eforturi pentru a va aminti aceste etichetari. Li se ofera repede ocazia de a pune in practica ceea ce invata. In primul rand. in functie de activitatile in care este implicata la un moment dat. de exemplu: intalniri mai scurte. chiar propriile preferinte de invatare. unda. Nu le place “vorba in gol” si tind sa-si piarda rabdarea in cadrul discutiilor deschise. de exemplu: obstacole politice sau de conducere. Simt ca nu sunt pe aceeasi lungime de evenimente si situatii. Observa ca ceea ce fac se incadreaza intr. abilitatile de a rationa. V1. Au timp sa gandeasca logica dintre idei. cum sa te descurci cu oamenii mai ciudati. Le place sa faca diverse lucruri si actioneaza rapid si cu incredere cand este vorba de idei care ii atrag. etichetele nu sunt atat de importante incat sa le permita recunoasterea caracteristicilor fiecarui stil.Nu li se ofera sansa de a-si utiliza un tipar logic. de exemplu Activitatea nu este organizata sau sunt pusi in situatii complexe in care sunt informatii intr-un mod dezorganizat. PRAGMATICII Pragmaticilor le place sa incerce idei si tehnici pentru a verifica daca functioneaza practic.00 – curs FORMATOR Pagina 27 din 71 © Copyright – Top Quality Management . sunt doar un ghid – o persoana poate detine o combinatie de stiluri care se pot schimba. Sunt oameni de esenta practica si cu picioarele pe pamant si le place sa ia decizii practice si sa rezolve probleme. lucruri fara sa cunoasca scopul sau contextual acestora. Filozofia lor este “intotdeauna exista o cale mai buna” si “daca functioneaza. reducerea volumului de munca. iar notiunile nu au aplicabilitate practica. Invata cel mai bine cand Invata lucruri care prezinta evident avantaje practice. Li se ofera ocazia de a incerca diverse Nu li se ofera instructiuni sau ocazia de a lucruri singuri si primesc feedback de la un exersa diverse lucruri. idei noi si profita de prima ocazie pentru a experimenta practic respectivele lucruri. intelectual. in mod pozitiv. pe baza careia sa modificati apoi formarea si posibil. de exemplu daca se afla printre multi activisti. Sunt provocati intellectual.Curs la distan ă – FORMATOR Invata cel mai bine cand Invata mai putin cand Exista o organizare clara si un scop clar si Sunt pusi in situatia de a face anumite stiu ce li se cere. expert in care au incredere.

stie ce sa faca. Este necesar ca facilitatorul sa modifice componenta grupurilor pentru a oferi fiecaruia in parte ocazia de a contribui. pentru a se asigura ca este confortabila si dotata cu facilitate corespunzatoare pentru participanti. Prin urmare. ⇒ Participantii nu stiu cu siguranta ce sa faca Un facilitator trebuie sa explice cu claritate grupului cerintele fiecarei activitati. de exemplu : existenta unor toalete dezafectate. ei trebuie incurajati sa se schimbe.4. cat si ale cursantului pot facilita invatarea sau o pot bloca.00 – curs FORMATOR Pagina 28 din 71 © Copyright – Top Quality Management . ⇒ Participantii se simt presati / simt ca se merge prea repede In timpul sesiunii. Repetam. • Oamenii invata cel mai bine cand pot desavarsi ciclul de invatare. facilitatorul trebuie sa verifice daca ritmul cursului este potrivit pentru toti participantii. multi dintre ei putand fi evitati daca ar fi fost luati in considrare in stadiul de planificare a sesiunii. furnizandu-le ocazii de a pune intrebari. Mai jos sunt descrise cateva bariere de invatare de care un facilitator trebuie sa fie constient. • Oamenii pot fi ajutati sa invete atunci cand formatorul este constient ca atat stilurile de invatare ale formatorului. este esential sa se conceapa un curs de formare care raspunde diferitelor stiluri de invatare. Facilitatorul ar trebui de asemenea sa intrebe managerul locatiei respective daca anumite activitati ce se desfasoara acolo in timpul seminarului ar putea distrage atentia participantilor. si sa verifice ca toti participantii au inteles. cu exceptia lor. Este necesar de asemenea ca facilitatorul sa observe grupul pentru a acorda sprijin celor inca nesiguri. ⇒ Participantii simt ca materialul nu este relevant Aceasta bariera nu ar trebui sa existe daca obiectivele sesiunii sunt explicate/stabilite de comun accord de la bun inceput si afisate de-a lungul intregii sesiuni. zgomotul sistemului de ventilatie etc. Lucrul in grupuri restranse ii pune in situatia de a participa cu o constiinta de sine diminuata. pregatirea si planificarea sunt esentiale.3 Bariere de invatare Orice sesiune sau curs este un proces bidirectional. Oamenii isi pierd interesul daca simt ca nu pot face fata ori au V1.1.Curs la distan ă – FORMATOR Pe scurt • Cand oamenii trebuie sa invete. necesitand implicare activa atat din partea facilitatorului cat si din partea participantilor. ⇒ Incapere lipsita de confort / zgomot / distragerea atentiei Este necesar ca facilitatorul sa verifice locatia inainte de inceperea sesiunii. Lista participarii totale a membrilor grupului se poate datora unui numar de factori. ⇒ Participantii se simt prost / nu au incredere in ei Unele persoane pot intampina dificultati atunci cand doresc sa ceara explicatii suplimentare pentru clarificare si au sentimentul ca toata lumea. II. Cel mai eficient mod de a realiza acest lucru este sa ii ajutati sa inteleaga ce beneficii vor obtine.

are un stil diferit de invatare in functie de tipul de inteligenta predominant. 6.Adultii sunt practici.00 – curs FORMATOR Pagina 29 din 71 © Copyright – Top Quality Management . trebuie parcurse patru etape. denumite «ciclul invatarii la Kolb» In cadrul grupului de cursanti pot exista situatii in care implicarea activa din partea cursantilor poate fi alterata. Oricare ar fi stilul de invatare.carora trainerul trebuie sa le dea o deosebita importanta.Adultii sunt orientati spre scopuri. 3. pentru a veni in intampinarea diferitelor stiluri de invatare existente in cadrul unui grup.Adultii sunt autonomi si au interese proprii. 5. active. Ca atare.Adultii au nevoie de respect. cale de mijloc intre pedagogie si andragogie care vizeaza obtinerea unui efect sinergic pozitiv in privinta invatarii adultilor In formarea adultilor. care trebuie sa fie respectate in elaborarea proiectelor de formare 1. Unii participanti prefera sa se concentreze pe teorie si sa ia notite. Recapitulare – Capitolul 2 In acest capitol am invatat ca: Conceptul modern in formarea adultilor este sinergogia. Fiecare om invata diferit. 4. facilitatorul trebuie sa proiecteze in prealabil un ghid sau plan al sesiunii cuprinzand timpul alocat fiecarui exercitiu/subiect si sa conduca sesiunea astfel incat limitele de timp sa fie respectate.Adultii sunt orientati spre relevanta. observatii sau intrebari.Adultii au acumulat experiente si cunostinte de viata. Aceste situatii sunt cunoscute in domeniu ca «bariere de invatare». 2. V1. planul sesiunii trebuie sa permita timp pentru reflectii. este improbabil sa existe timp pentru a evalua sesiunea impreuna cu participantii. pentru a asigura o invatare activa se respecta sase principii fundamentale. Pentru a evita aceste lucruri.Curs la distan ă – FORMATOR pierdut firul discutiei. ⇒ Expirarea timpului Daca sesiunea se incheie inainte ca participantii sa fi atins toate obiectivele stabilite pentru acea sesiune. ei ar putea pleca cu un sentiment de frustrare si insatisfactie. pentru asigurarea unei invatari reale. De asemenea. ⇒ Se vorbeste prea mult Facilitatorul trebuie sa furnizeze o combinatie de activitati si informatii. in timp ce altii prefera sa se implice activ si sa colaboreze cu ceilalti in indeplinirea sarcinilor.

............. este platit b... 5.. ...... ce cuprinde relevante din pedagogie si andragogie este......................................... a......... sa invete unii de la altii.. ...... este controlat c...................................................... noua inteligente 7...................................... Invatarea didactica b....................................................................................................................... b....................................................... c..................... 3.............. Calea de mijloc in invatarea adultilor... d.................. ........ Invatarea euristica c.. Invatarea sociala d.......... Precizati termenul generic pentru fiecare din cele patru stiluri de invatare: • Invatare prin experimentare ..... Dr................. Howard Gardner a descoperit conceptul de „inteligente multiple” si a identificat in cele din urma un numar de: a.............................................. • Invatare prin observare ..00 – curs FORMATOR Pagina 30 din 71 © Copyright – Top Quality Management ......................................... Adultul invata cand: a........................................................ sase inteligente c... sa dezbata:............................................. este motivat 2... Invatarea din experienta proprie e................................................................. ...... sa invete dupa un plan teoretic/practic:..................................... sa invete sa faca:..... 4..... V1.......... zece inteligente b..................................... Precizati doua dintre principiile invatarii la adulti care vi se par relevante pentru activitatea unui formator...................................... Justificati.. . Precizati tipul de activitate de formare impus de tipul de invatare: a............... b......................... • Testare organizata ............................ sa se realizeze un schimb reciproc:............. ..........................Curs la distan ă – FORMATOR Test – Capitolul 2 1.................................................................. • Formulare de teorii ............................. Invatarea din experienta altora 6............................ Din tipurile de invatare din punct de vedere al surselor nu face parte: a...........

.............. reguli 10............... 8...Curs la distan ă – FORMATOR 8........................................... 5 reguli b... invatare reala 9.............................. V1...... .......... ... Este importanta cunoasterea teoriei inteligentelor multiple si a diferentelor din punctul de vedere al stilurilor de invatare pentru: a..... ....... c... Elaborarea programelor de formare pe baza caracteristicilor de formare a adultilor ara la baza: a.. 10 reguli c.......... invatare activa si diferentiata c................................................... Precizati trei dintre barierele de invatare intalnite frecvent: a...........................00 – curs FORMATOR Pagina 31 din 71 © Copyright – Top Quality Management . b.... invatare rapida b..

indatoritor. INVATARE SI FORMARE Obiective: Dupa parcurgerea acestui capitol. Exista in acest moment peste 126 de definitii reprezentative ale conceptului. serviabil”. in epoca clasica ajunge sa insemne „ce apartine mai multora sau tuturor” (sursa pentru sensul de astazi comun. iar conceptual deruteaza si tinde sa se constituie intr-o sursa permanenta de controverse. V1. informatii. James. rasete. Cele doua instante.. sentimente este o trasatura fundamentala a omului. Hovland. ci de o comuniune. dar nu prin acelasi tip de semne ca actorii. din punct de vedere semiotic. intr-o sala de spectacol comunicarea se face prin aplauze.-e. exceptat de indeplinirea unei datorii” si communis „care isi imparte sarcinile cu altcineva”.00 – curs FORMATOR Pagina 32 din 71 © Copyright – Top Quality Management . psihologie) exista o alta intelegere si definire a conceptului de comunicare. se poate vorbi nu de o cumunicare. emitator si receptor isi schimba rolurile si fluxul de semnificatii inversat se realizeaza prin acelas tip de semne.1 Definirea conceptului de comunicare Nevoia de comunicare. Mai tarziu. datand de aproximativ o jumatate de secol. plans etc. Teoria comunicarii este o stiinta realtiv noua. Acest cuvant a dat nastere unei familii lexicale bogate din care retinem adjectivele immunis „scutit de sarcini. Pentru fiecare domeniu (biologie. Kelly). sociologie. o necesitate vitala. ⇒ Poate fi privita ca si grefare pe limbaj verbalizat. de a transmite sau de a afla de la semenii nostri idei. Dificultatile legate de formularea unei definitii convenabile a comunicarii se datoresc in mare masura vechimii termenului. ⇒ Poate fi privita in sens larg si comunicarea reprezinta orice transfer de informatie (astfel. Astfel. Din punct de vedere psihologic “comunicarea este un proces prin care un individ (emitatorul) transmite stilul (de obicei verbal) cu scopul de a schimba comportamentul altor indivizi (auditorul)”(Carl I. Irving I.Curs la distan ă – FORMATOR CAPITOLUL 3 COMUNICARE. al carui inteles era „care isi face datoria. Se presupune ca la temelia formarii verbului latin communico ar sta adjectivul munis. cursantii vor fi capabili: O1 – sa precizeze structura. Harold H. comunicarea. functiile si factorii comunicarii O2 – sa aplice axiomele comunicarii in interactiunea cu grupul de cursanti O3 – sa integreze strategiile de comunicate interactiva si de control al comunicarii in programele de formare O4 – sa identifce importanta paraverbalului si nonverbalului in comunicarea in cadrul grupului de cursanti III. de o contaminare).

el capata o noua semnificatie. aceea de „a transmite”. televiziunea. III. Se remarca o evolutie a perceperii acstui termen. Daca in secolului al XIV-lea se confunda cu cel de limbaj. sa explicam. Romanii au retinut sensul cultural. sa influentam. incercand sa convingem. comunicare e de date. comunicarea este compromisa. telefonul. dubla sa dimensiune comunitara si sacra. O definitie uzitata in domeniul formarii vine din spatiul nord american (Nicki Stanton) „Ori de cate ori scriem sau vorbim. sa educam. Acesta il poate explica pe communicare din mijlocirea derivatului communicus. Structura comunicarii Primele incercari de a defini actul comunicarii ligvistice dateaza din 1934. intru ceva”. de semnale sau chiar de semnificatii si intelesuri.Curs la distan ă – FORMATOR banal). incepand cu secolul al XVI-lea. se ajunge la comunicare indirecta mediata.1. receptor. mesaj. cuminecarea e de subintelesuri”. a) Elementele comunicarii: context mesaj Emitator cod contact feed .1. cinematograful. sau sa indeplinim orice alt obiectiv. Karl Bühler defineste actul comunicarii lingvistice prin analogie cu transmiterea radiofonica adoptand termenii emitator. In secolele al XIX-lea si al XX-lea apar trenul. odata cu dezvoltarea si modernizarea cailor de comunicatie (posta. telegraful.00 – curs FORMATOR Pagina 33 din 71 © Copyright – Top Quality Management . prin intermediul procesului de comunicare urmarim patru obiective principale: ♦ Sa fim receptati ♦ Sa fim intelesi ♦ Sa fim acceptati ♦ Sa provocam o reactie Cand nu reusim sa atingem unul dintre aceste obiective. Preluarea recenta pe cale savanta a sensului laic al cuvantului. Constantin Noica reuseste sa surprinda acest fapt „comunicarea nu e totul. radioul. Dupa cel de al doilea razboi mondial lingvistul Roman Jakobson stabileste elementele comunicarii structura acesteia si functiile care se grefeaza pe fiecare constituent al situatiei de comunicare. reprezentat de neologismul communicare a condus la aparitia unui dublet etimologic ce releva ambivalenta procesului de comunicare. Odata cu raspandirea crestinismului s-a conturat sensul sacramentar. De la comunicare directa care presupune obligatoriu prezenta fizica in acelas timp a emitatorului si a receptorului de mesaje. automobilul. euharistic. iar comunicarea este sinonima cu difuzarea. termen insemnand la inceput punerea in comun a unor lucruri indiferent de natura. ecleziastic mostenit sub forma cuminecare „a se inpartasi de la. drumurile). avionul.back Receptor V1.

inteligenta. caracteristici personale (tinuta. intentii constiente si inconstiente. motivatie fata de subiect. orala. 2. varsta. caracter. Factorii psihologici: 1. a situatiei sau a contextului. Focalizarea pe mesaj – functia poetica. interese personale. Focalizarea pe cod – functia metalinguala. a interlocutorului. sentimente personale fata de subiect. afectivi: atitudini generale. Principalii factori sunt: A. cele sase functii corespunzatoare fiecarui element al comunicarii coexista practic in orice comunicare. interlocutor.00 – curs FORMATOR Pagina 34 din 71 © Copyright – Top Quality Management . Diferita de la caz la caz este numai ierarhia lor de importanta. experienta verbala.1. situatie. Focalizarea pe context – functia referentiala. Focalizarea pe contact – functia fatica. situatie.1. experienta generala. III. context. cognitivi: cunostinte generale. autovizuala. nivel de stapanire al codului lingvistic. V1. situatie. apartenta sociala). memorie. 3. Focalizare pe receptor – functia emotiva. comportamentali: personalitate. ci cumuleaza elemente psihologice. context. Functiile comunicarii Potrivit conceptiei lui Roman Jakobson. voce. Structura verbala a unui mesaj depinde in primul rand de functia predominanta. context. al codului cultural. aptitudinii generale. interlocutor.Curs la distan ă – FORMATOR III. gesturi personale. cunostinte specifice despre subiect. scrisa.3 Factorii comunicarii Comunicare implica interactiunea unor categorii de factori ce nu tin numai de capacitatea de exprimare. sociale si situationale. atitudini specifice in fata subiectului. nivel de dezvoltare intelectuala. Diferitele focalizari pe constituentii comunicarii creaza urmatoarele functii: • • • • • • Focalizare pe emitator – functia conativa. interlocutor. grad de instruire.2.

zgomote in comunicare (redundanta. registre. Pentru a vorbi. norme. emitere). El poate fi: o POZITIV – incurajeaza sursa sa emita similar o NEGATIV – descurajeaza V1. zgomote materiale. canal. in felul acesta el poate verifica daca mesajul a fost primit si inteles corect. timp/epoca/ durata. o semantice (intelegerea semnificatia intelegerii mesajului). situationali: loc fizic/distanta/spatiu. forma de prezentare (stil). III. emitatorul actualizeaza o serie de aptitudini: o cognitive (prefigurarea si organizarea logica a mesajului).00 – curs FORMATOR Pagina 35 din 71 © Copyright – Top Quality Management . inteligibilitate). contextuali: subiectul comunicarii. inlantuirea enunturilor.1. Factori obiectivi: 1. 2. Factori interpersonali: 1. dispozitia interlocutorilor. rol general. comportamente personale. o lingvistice (formularea enuntului). numar de interlocutori. C. lingvistici: cod(limba). cod cultural. distanta formala in cod (registru).3 Feed-back-ul in comunicare Feed-back-ul aduce emitatorului informatii despre mesaj. o fonologice (pronuntie. ritm. bagaj comun. distanta sociala. sociali: statut social. continutul comunicarii (informatia).Curs la distan ă – FORMATOR B. Pentru a recepta un mesaj sunt necesare aptitudini perceptive auditive: o lingvistice (identificare codului in care se transmit mesajele). o cognitive (interpretarea mesajului). contexte. 2.

Curs la distan ă – FORMATOR INTERN – provine din perceptia subiectiva a emitatorului EXTERN – provine de la altcineva IMEDIAT – la un discurs politic AMANAT – la o carte. Se comunica chiar si atunci cand se tace. 5) Lipsa educatiei necesare pentru interpretarea informatiei transferului. Comunicarea e un proces continuu. • Comunicarea se desfasoara la doua niveluri : informational si relational. Termenii provin din cibernetica. V1. Paul Waltzlawick. Feed-back-ul vizeaza: 1) Anvergura transferului. iar acesta ii ofera emitatorului oportunitati de influentare). unde un sistem este considerat digital atunci cand opereaza cu o logica binara si analogic atunci cand se utilizeaza logica cu o infinitate continua de valori. 4) Lipsa de pregatire sau abilitatea de a stabili calea transferului. ne ofera indicatiile metacomunicationale necesare pentru a descifra semnificatia reala a tacerii sale. coloratia obrazului. in raport cu mesajul respectiv. cel de-al doilea oferind indicii de interpretare celui dintai. ci si pentru receptor – el este o forma sui-generis de comportament in comunicare. • Comunicarea imbraca.4 Axiomele comunicarii Pentru a cunoaste in adancime mecanismele proceselor de comunicare. unele aproape insesizabile. ce nu poate fi tratat in termeni de cauza-efect sau stimul-raspuns. in urma cercetarilor de ordin medical. 3) Perturbatia existenta in sistem. pe cand cea relationala prin mijloace analogice.00 – curs FORMATOR Pagina 36 din 71 © Copyright – Top Quality Management . Paloaltistii. orientarea privirii. Don D. fie o forma digitala. 2) Urgenta efectuarii transferului comunicational. • Comunicam cu intregul nostru trecut si ar fi inutil sa cautam o ocazie unica pentru fiecare replica pe care o dam celorlalti. Pozitia corpului. III. un articol Feed-back-ul este folositor nu numai pentru emitator. Jackson. trebuie sa studiezi situatiile in care acestea sufera dereglari sau blocaje (Institute of Mental Research. Acestea sunt: • Comunicarea este inevitabila.1. semiologic si terapeutic au formulat cateva principii ale comunicarii interumane numite axiome. in localitatea Palo Alto. fie una analogica. San Francisco). 6) Controlul informatiei (emitatorul verifica daca si in ce masura mesajul/informatia a ajuns la receptor. expresia gurii si alte numeroase indicii. Componenta informationala a comunicarii e transmisa cu precadere pe cale digitala. dar percepute subliminal.

stabilite dupa mijloacele de comunicare. rolurile participantilor raman neschimbate pe parcursul comunicarii (exemplu: comunicarea profesor-student.Curs la distan ă – FORMATOR • Comunicarea este ireversibila. In acest sens. Moduri si mijloace de comunicare III. colegi. medic-pacient implica raporturi fixe.) Interactiunea personala (prieteni. ci numai fluidizarea lor. Comunicarea directa este o forma completa de comunicare. un efect oarecare (intens/slab.2.00 – curs FORMATOR Pagina 37 din 71 © Copyright – Top Quality Management . • Comunicarea presupune procese de ajustare si acomodare Intelesul cuvantului nu exista nicaieri altundeva decat in mintea vorbitorului. feed-back-ul. soti) nu presupune disparitia rolurilor.2. prin care raporturile dintre emitator si receptor se modifica. intre parteneri se stabileste un anumit tip de relatii. pe care sociologia le numeste relatii primare. de catre o persoana catre un grup de persoane sau de catre un grup de persoane catre alt grup.1 Moduri de comunicare Marshall McLuhan in “Galaxia Gutenberg” (1962) considera ca istoria omenirii se imparte in patru mari etape. il poate evoca receptorului doar in masura in care acesta il poseda deja. fara intermediar. In acest caz. Comunicarea are loc imediat si este reciproca. Unicitatea experientei de viata si lingvistice a fiecaruia dintre noi atrage dupa sine necoincidenta sensurilor pe care locutori diferiti le acorda acelorasi cuvinte. egalitatea deplina a participantilor la interactiune constituie una din conditiile unanim recunoscute ale comunicarii eficiente. Acestora le corespund patru moduri de comunicare: a) tribalismul prealfabetic – comunicarea directa. V1. exista doua tipuri principale de interactiuni: sociale si personale. prompt/intarziat). Este o comunicare interpersonala. 1) Comunicarea directa Actul comunicarii se realizeaza prin mijloace de transmitere a informatiilor de catre o persoana spre o alta persoana. • Comunicarea presupune raporturi de forta si ea implica tranzactii simetrice sau complementare. iar semnificantul sonor fiind doar un simplu stimul senzorial. efemer/de lunga durata. orala b) era scrisului – comunicarea indirecta c) era tiparului – comunicarea multipla d) era electronica – comunicarea colectiva Iata o caracterizare succinta a fiecareia dintre ele. Aici se realizeaza conexiunea inversa. Pentru ca intelegerea sa se realizeze este necesara o “negociere” a sensurilor. In cele dintai. III. eliminand din start posibilitatea realizarii egalitatii in comunicare. Oricare comunicare are proprietatea de a produce odata receptata. In principiu.

V1. este esential sa gasim muzica si dansul care sa se potriveasca cu ceea ce spunem.toastul (discurs foarte scurt. emfaza si expresivitatea. . fata si miscarile corpului care acompaniaza cuvintele. enunturi incomplete. mimica. pe cand verbalul doar 25%. culturale. ambiguitatea. ocazionale. Dansul: cum utilizam corpul – gesturile. prin care se exprima urari.Curs la distan ă – FORMATOR Comunicarea directa inseamna: A) comunicare prin cuvant (comunicare verbala – de care ne-am ocupat in mod special in capitolul anterior) B) comunicare prin gest. replicile in suspensie. inclusiv intr-o sala de curs. solemne. atentie. modulatiile tonului. prin ridicarea paharului). in cinstea cuiva. Pentru aceasta. debitul verbal. avand o formula de inceput si de sfarsit. tacerile. spontana. conform studiilor mai vechi. vorbitorul trebuie sa respecte regulile logicii formale precum si procedeele stilistice prin care se realizeaza expresivitatea comunicarii: o interogatia o invocatia retorica o exclamatia o apostrofa o reticenta o suspensia o aluzia o dubitatia o deprecatia In discursul oral intervin elemente ale comunicarii non-verbale. . in fata unui auditoriu. o problema. oamenii vor crede intotdeauna in ceaea ce transmite non-verbalul. Toate acestea pot fi numite “muzica” si “dansul” care insotesc verbalul si care. . Iata ce inseamna fiecare dintre ele: Cuvintele: ceea ce am scrie daca ne-am decide sa facem o transcriere. stiintifice. constituie 75% din comunicare. accentele. ochii. argumentat.00 – curs FORMATOR Pagina 38 din 71 © Copyright – Top Quality Management . cu prilejul unei mese festive. prilejuita de un eveniment festiv.alocutiunea (comunicare scurta.discursul (cuvantarea prin care se sustine. Cand exista orice fel de incongruenta intre cuvinte si sablonul non-verbal care le insoteste. prelegerea). repetitiile. Cecetari recente efectuate in USA au aratat faptul ca mai mult de 90% din comunicarea noastra vine din muzica si dans. primara (comunicare umana non-verbala) A) Tipuri de comunicare orala: interventia (exprimarea unui punct de vedere personal. pauzele. cu mare incarcatura afectiva). o idee). cu argumente intr-o discutie libera). cum ar fi: gesturile. Discursurile pot fi : politice. Muzica: cum ne folosim vocea – volumul. academice (conferinta. nu din cuvinte. In momentul in care dorim sa exercitam o influenta asupra celorlalti. Scopul unui discurs verbal este acela de a convinge si de a emotiona. intonatia.

.pasivitate Pentru fiecare dintre ele exista comportamente specifice: asertivitatea . .modificarea pozitiei celuilalt.Curs la distan ă – FORMATOR “Muzica”(paraverbalul) are urmatoarele componente: presiune putere viteza pauze ton emfaza ritm inaltime timp debit “Dansul”(nonverbalul) se refera la: miscare apropiere atingere postura privire.utilizarea sau nu a resurselor comunicationale. V1.respectarea “agendei”. reflectand informatiile si sentimentele.folosirea energiei. contactul privirilor expresii ale fetei utilizarea spatiului gesturi jocul cu obiectele De fiecare data cand comunicam. incercam sa fim acceptati si sa provocam o schimbare prin influentarea celorlalti.imi exprim deschis sentimentele in legatura cu situatia curenta. .agresivitate .folosesc intrebari care sa imi asigure intelegerea pozitiei celuilalt si care sa ateste faptul ca intelegerea cu interpretarea coincid.responsivitate . Aceste modele sunt: .dihotomia castig – pierdere.imi exprim optica si opiniile bazate pe argumente indeajuns de puternic pentru a fi luate in serios: responsivitatea . sumarizand. In acest sens exista patru modele comunicationale care au caracteristici ce tin de: .00 – curs FORMATOR Pagina 39 din 71 © Copyright – Top Quality Management .demonstrez ca ascult activ oferind atentie completa.asertivitate . . . .

o demonstratie a caracterului democratic al relatiilor dintre parteneri.spun care sunt beneficiile daca celalalt face ce vreau eu si/sau consecintele negative daca celelalt nu se ridica la nivelul asteptarilor mele. 1983) Numai omul este capabil sa dialogheze cu ceilalti. limbajul gesturilor are un randament mai redus. dar nu dialogheaza.00 – curs FORMATOR Pagina 40 din 71 © Copyright – Top Quality Management . nu contrazic. un schimb dialectic de argumente. V1. de subliniere sau evidentiere a expresiilor sonore. afectiv si rational. agresivitate .Curs la distan ă – FORMATOR pasivitate . atac. In plus. brate. Omul este insa prin esenta sa o fiinta dialogata. . mijloc si scop. pandesc. echilibrul dintre individual si social. purtatoare a unei semnificatii de natura comunicativa sau afectiva (Lucia Wald). Dialogul – o forma completa de comunicare orala Dialogul reprezinta esenta limbajului. Afectivitate si inteligenta au si celelalte animale. capacitatea pune intrebari si a primi raspunsuri. El presupune o confruntare libera de pareri. Dialogul realizeaza cel mai bine feed-back-ul si totodata.declar ce vreau sau ce actiune voi intreprinde. Fata de limbajul sonor. involuntara sau voluntara. o trasatura fundamentala este capacitatea de a dialoga. prin meditatie. Acest limbaj cuprinde: Gesturi propriu-zise – miscari ale extremitatilor corpului (cap. nu se intreaba. .ma deschid din punct de vedere personal si procesez informatia relevanta pentru situatia curenta de influentare. nu raspund la intrebari. degete) Mimica – miscari ale muschilor fetei Privirea Gesturile constituie un mijloc auxiliar.” (Henri Wald. dar compenseaza prin gradul mare de universalitate. “Animalele reactioneaza la semnale. Tipuri de dialog: a) de informare reciproca (atunci cand pozitiile partenerilor coincid) b) de influentare (intentie de a schimba opinia interlocutorului) c) de comunicare (asumarea reciproca a unei solutii) B) Comunicarea umana non-verbala Cai de realizare: • Limbajul gesturilor Gestul = orice miscare corporala. cu sine insusi. prin conversatie. intelect are numai omul. deoarece numai el a reusit sa vorbeasca. Ele comunica intre ele. Gradul de folosire a gesturilor difera in functie de: a) varsta (mai frecvente la copii decat la adulti) b) gradul de cultura si civilizatie (mai numeroase la populatiile tribale decat la cele civilizate) c) spatiul geografic (mai frecvente la popoarele meridionale decat la cele nordice) d) gradul de afectivitate al comunicarii.ma concentrez si cladesc pe o baza comuna.

a ochilor. Spatiul personal s-a ocupat de cea mai mare atentie din partea cercetatorilor. unul de celalalt. zona sociala – 1. timiditatea. modul in care omul percepe si isi structureaza spatiul. sociala si publica. existenta unor gesturi universale nu poate fi negata. ca de exemplu: japonezii s-au obisnuit cu aglomeratia. emotia. fata de postas.00 – curs FORMATOR Pagina 41 din 71 © Copyright – Top Quality Management . in principal pe vocabularul sau bogat in timp ce una mai putin educata sau necalificata se va sprijini mai mult pe gesturi decat pe cuvinte. Aceste distante sunt determinate cultural. ceremonii sociale. superioritatea. – Este distanta pe care o pastram fata de altii la intalnirile oficiale. proxemica. zona publica – peste 3.60 m.22 -3. – Omul isi apara acest spatiu ca pe o proprietate. mai deschis si incarcat de o anumita receptivitate. – Este corespunzatoare de fiecare data cand ne adresam unui grup mare de oameni. Functiile comunicarii non-verbale: de accentuare de completare de contrazicere de reglaj de repetare de substituire - V1. Pe de alta parte. fata de vanzatorii din magazine. persoana aflata pe treapta cea mai de sus a ierarhiei sociale sau de conducere se bazeaza. Acestia au delimitat patru zone caracteristice: zona intima – 14-46 cm. despre “limbajul timpului”. De multe ori. a aparut o noua stiinta. cei din culturile meridionale se simt bine la distanta de 30 cm. care i se transmite si receptorului. zona personala – 46-1. distantele de interactiune personala. mai sincer. Doar celor apropiati emotional le este permis sa patrunda in ea. tristetea sau bucuria semnalate prin modificari fizionomice asemanatoare asemanatoare. al comunicarii prin gest si mimica). mandria etc. englezii au tendinta de a se plasa la aproximativ 60 cm. Alaturi de kinetica (stiinta care studiaza limbajul trupului. despre eticheta. cultura. a picioarelor. Pozitia corpului. precum si maniera in care isi construieste si organizeaza microspatiul. furia.22 m. educatia. varsta si temperament.Curs la distan ă – FORMATOR KINETICA SI PROXEMICA Se vorbeste in ultimul timp tot mai mult despre regulile de politete. – Aceasta distanta o pastram fata de necunoscuti. pot comunica starea sociala. inferioritatea. supararea. suntem inclinati sa dam crezare mesajului non-verbal. Pe toate meridianele. De exemplu.60 m. a capului. poate comunica mai convingator decat cuvintele pentru ca este mai autentic. miscarea mainilor. - KINETICA “Limbajul trupului” este fascinant. intalniri prietenesti. cand mesajul non-verbal intra in conflict cu cel verbal. salut. nedumerirea se exprima prin ridicarea din umeri. modestia. ca manifestari gestuale care diferentiaza oamenii in functie de aria geografica si gradul de cultura.

ingradite de dubla cenzura.exista opt tipuri principale de ilustratori. pictografele – deseneaza in aer forma unor obiecte despre care se vorbeste. recurgerea la ele este limita de reguli de politete.Curs la distan ă – FORMATOR Paul Ekman si Wallace V. de data aceasta. una abstracta. persoane. . . cu cat cultura este mai veche si guvernata de reguli mai stricte. EMBLEMELE .o parte din ele sunt reactii gestuale innascute. ILUSTRATORII . Friesen clasifica gesturile in: embleme. miscari ritmice – reproduce cadenta unei actiuni. cu atat gradele de libertate ale manifestarii publice a sentimentelor sunt mai reduse . V1.se pot constitui intr-un limbaj de sine statator (de exemplu: limbajul surdo-mutilor). 7. este rafinata de alte componente corporale sau fizionomice dand o aparenta mai putin agresiva. 5. locuri. informarea afectiva este falsificata pentru grija fata de aproapele nostru si teama de autodemascare. il poate determina sa isi reconsidere total strategia discursiva. bastoanele – miscari verticale ale mainii menite sa atraga atentia ascultatorului asupra elementelor esentiale ale discutiilor. kinetografele – descriu o actiune sau o miscare corporala pe care emitatorul o socoteste insuficient sa o redea numai prin cuvinte. universale.tin loc de cuvinte.functia este emotiva . degetele in forma de V reprezinta semnul victoriei). . 8. . MISCARILE AFECTIVE – comunica starile sufletesti prin care trece emitatorul . 4. 3. sociala si personala. 1. adaptori. 2. ilustratori. dar. gesturi de reglaj.insotesc si completeaza comunicarea verbala. GESTURILE DE REGLAJ – dirijeaza. 6.abolirea din punct de vedere al artei : pantomima.00 – curs FORMATOR Pagina 42 din 71 © Copyright – Top Quality Management .in mod constant.functia lor este expresiva si fatica (de exemplu: confirmarea “din cap” cu care ii sunt intampinate spusele il incurajeaza pe vorbitor sa continue. controleaza si intretin comunicarea . ideografele – descriu si ele o miscare. pe cand o grimasa exprimand nemultumirea sau indoiala. ilustratori emblematici – emblemele utilizate in prezenta cuvantului caruia ele i se substituie in mod normal (de exemplu. manifestari afective. miscari deictice – indica obiecte. miscari spatiale – descriu raporturile de pozitie dintre obiectele sau persoanele despre care se vorbeste. traiectoria unui rationament.

maturatul. societatea stabilind reguli nescrise de restrangere a libertatii privitorului. b. ingrijire sau alte necesitati trupesti. Informarea altor persoane ca pot vorbi – selectarea vorbitorului urmator poate fi facuta pe cai lingvistice sau prin orientarea deictica a privirii. practic. Intr-o convorbire oficiala se vizeaza un loc situat in mijlocul fruntii interlocutorului. chiar interzise de regulile vietii sociale privind manifestarea in public. ADAPTORII – clasa de gesturi cea mai putin legata de comunicare . 3.Curs la distan ă – FORMATOR Falsificarea informatiei afective imbraca trei forme: a. ura.se manifesta un sentiment de compasiune de dragoste de simpatie de protectie V1. Indicarea naturii relatiei – Privirea transmite interes sau ostilitate. constituind principalul mijloc de reglare a interactiunii (in acest sens. seful care isi domina angajatii privindu-i insistent. deoarece dezvaluie starile interioare. ascunzandu-le un fapt ce i-ar putea afecta. Astfel. LIMBAJUL TACTIL – forma veche de comunicare prin care se stabileste o relatie de intimitate . Compensarea distantei fizice – interceptarea privirii cuiva aflat la distanta. b) auto – adaptori – limitate drastic. Privirea vizeaza urmatoarele strategii: 1. 4. In acest fel. 2. dar si raporturi sociale (de exemplu. intr-un loc aglomerat ne face sa ne simtim mai apropiat de vorbitor. PRIVIREA – cel mai important mijloc de transmitere a mesajelor non-verbale. natura relatiei (de ea depinde amplasamentul punctului catre care ne atintim privirea). care evita sa ii urmareasca cu privirea pentru a semnala lipsa de importanta). Intr-o conversatie amicala coboara acest punct undeva intre ochi si gura. ramanem departe unul de altul.include miscarile ce raspund unor necesitati umane si pot fi efectuate atat in prezenta cat si in absenta observatorilor Categorii: a) alter – adaptori – manipulare in scop practic: cusutul. mimarea reactiei contrare – incercarea de a ii menaja pe ceilalti.00 – curs FORMATOR Pagina 43 din 71 © Copyright – Top Quality Management . proxemica vizuala poate intra in contradictie cu proxemica corporala. indiferent de sexul interlocutorului). inhibarea reactiei – ne putem controla muschii fetei si sa ne dam in vileag sentimentele prin indicatori corporali ramasi nesupravegheati din cauza importantei acordate celor dintai. Acesta se refera la nevoile propriului nostru corp pentru satisfacerea trebuintelor de curatenie. chiar daca. Cererea de informatie – privirea joaca un rol determinant in realizarea feed-back-ului. influenteaza puternic sentimentele si vointa. s-a observat ca femeia realizeaza un contact vizual mai intens. Forta recunoscuta a privirii limiteaza dreptul de a o folosi oricum si oricat. Intr-o conversatie intima – intre barbie si zona coapselor. dragoste.

fluierat Scopul: o apel o avertizare o coordonare a unor activitati colective o satisfactie o bucurie o durere (oftatul) o dezaprobare (tusea) In schema de mai jos sunt prezentate diferentele pe care le comporta verbalul in relatie cu non-verbalul. imbratisarea 4.strigatul . sarutul COMUNICAREA UMANA NEARTICULATA – una dintre cele mai vechi forme de comunicare si cunoaste o mare varietate de manifestari: . sintactic indirect invatare constient trecut gandire abstract digital adaptare invatata structura colectiva adaptare colectiva lent gestionarea continutului termen lung vaz. auz. actiune concret analogic adaptare traita structura individuala adaptare individuala rapid gestionarea formei termen scurt cele cinci simturi V1.oftatul . de limbaj tactil : 1.00 – curs FORMATOR Pagina 44 din 71 © Copyright – Top Quality Management . atitudini. sunete cod personalizat lipsa limbajului explicare/descriere pragmatic direct experimentare subconstient prezent emotie. pipait Vectorul non-verbal ceea ce fac ceea ce arat modul in care sunt spuse gesturi.tusea .rasul . bataia pe umar 2. fraze cod universalizat limbaj traducere semantic.Curs la distan ă – FORMATOR ex. Vectorul verbal ceea ce spun ceea ce scriu cuvintele/frazele cuvinte. atingerea 3.

asiguranduse astfel fidelitatea informatiei scrise.mesajele trebuie sa treaca printr-un organ de informare instantaneitate – vestile devin fenomen permanenta – jaloneaza istoria in continuitatea ei universalitate – prezenta peste tot si in orice moment Comunicarea de masa ║ se are in vedere subiectul comunicarii (difuzare masiva) VS. claritate. transmise razant. .comunicarea multipla are un caracter puternic socializat . structura logica a ideilor. Caracterisitici: .se materializeaza in doua produse ce tin de civilizatia omului modern. iconica – imaginea are impact asupra receptarii.Curs la distan ă – FORMATOR 2) COMUNICAREA INDIRECTA Scrierea inaugureaza un nou tip de comunicare. discursiva – textul se caracterizeaza prin precizie. 3) COMUNICAREA MULTIPLA Inventarea tiparului a insemnat inceputul unei noi ere in istoria comunicarii prin posibilitatea multiplicarii mesajelor intr-un numar teoretic infinit de exemplare. tehnicile. provocand ruptura dintre inima si minte . fizica.lipsa de apropiere fizica.comunicarea se socializeaza.emitatorul si receptorul sunt doua grupuri . devine colectiva .favorizeaza individualismul. 2.raspunsul este mult mai lent decat in comunicarea directa. ordine. prin propagare . Caracteristici: . 4)COMUNICAREA COLECTIVA Caracteristici: . Mass-media ║ se au in vedere instrumentele. autentice. masiva) © Copyright – Top Quality Management V1. documentara – ce provine din caracterul informativ si reflexiv. prin care se suprima conditionarea materiala. apropierea dintre partenerii de dialog si se creeaza posibilitatea transmiterii unei informatii nedeformate. presupune cunoasterea codului. caracterul multidirectional al difuzarii.mesajele sunt multiple. cartea si presa Functiile textului: 1. propagarea ei in lant.00 – curs FORMATOR Pagina 45 din 71 . mijloacele de realizare (informare de masa. obiective in timp si spatiu. 3.transmitere in lant cu posibilitatea declansarii de ecouri asupra indivizilor sau grupurilor. .aceleasi ca la cea indirecta .

00 – curs FORMATOR Pagina 46 din 71 © Copyright – Top Quality Management .constiinta limbii si a comunicarii. credinte.atitudini.2.2. fonologice. constructia argumentelor organizarea functionala a. comentarii d. argumentare f. b) Sociolingvistice: indica relatiile sociale. structura informatiei d.cultura generala dobandita prin informatii.Curs la distan ă – FORMATOR Ansamblul mesajelor destinate marelui public = comunicatii de masa. motivatii. cooperare b. experienta sau invatare. aptitudini fonetice. Aceste sunt: • cunostinte (SAVOIR) • deprinderi (SAVOIR – FAIRE) • comportamente (SAVOIR – TRE) • deprinderi de invatare (SAVOIR – APPRENDRE) SAVOIR . c) Pragmatice. difuzare sociala.aptitudini practice de limba . planul discursului c. colectiva. relatii temporale. trasaturi de personalitate. spatiale. SAVOIR . stiluri cognitive. cunostinte socioculturale si interculturale. III. descriere b. cunoasterea diferitelor registre de limba. si anume: organizarea discursiva a. tranzactii c. SAVOIR .2.2 Producerea mesajelor orale Utilizatorul unei limbi trebuie sa posede o serie de competente generale pentru a produce mesaje.TRE . gramaticale. valori.FAIRE . expunere e. povestire c. de masa Functiile mass-media: • informativa • formativa • comerciala • recreativa III.1 Competente de comunicare a) Lingvistice: lexicale. persuasiune scheme de interactiune a. pentru studiu. SAVOIR . tematice.APPRENDRE . organizarea frazelor b. negocieri V1.

mimica.2.2. A relua “Bun.. V1. zgomote A cere ajutor -“Cum numiti voi aceasta?” III. important este sa stabilim. De asemenea.printr-un pronume .particularitatile . cat si de receptare a mesajului. In cursul interactiunii se utilizeaza atat strategii de producere.Curs la distan ă – FORMATOR Exista o gama larga de strategii de producere a discursului.” A inlocui cu un cuvant – printr-un termen general (lucru. in momentul construirii mesajului.printr-un sinonim A descrie – proprietati fizice generale . o iau de la capat. Etape: 1) planificarea 2) executarea actului 3) evaluarea 4) remediere si autocorectare Principalele strategii de comunicare se refera la caracteristica esentiala a mesajelor orale (redundanta). persoana) .2 Comunicarea interactiva Comunicarea interactiva poate fi definita si ca un proces prin care o idee este transferata de la o sursa la un receptor cu intentia de a influenta comportamentele acestuia. Din aceasta cauza. de la cele fizice la cele lingvistice si emotionale..caracteristicile functionale A arata – “Priviti..” A reformula “Altfel spus.printr-un termen generic . exista clase de strategii cognitive si de colaborare numite strategii de discurs si strategii de cooperare.. cateva repere care sa ne asigure o receptare fidela a mesajului: • • Tipul de receptor. iata ce vreau sa spun” A se folosi de gesturi. Dintre activitatile interactive mentionam: Schimburile curente de mesajele Conversatia curenta Discutiile informale Discutiile formale Dezbaterea Interviul Negocierea Cooperarea pentru stabilirea unor obiective Exista diverse obstacole in transmiterea mesajului. Un alt risc este acela al intelesurilor diferite pe care receptorul le poate atribui mesajului ascultat. Reactiile acestuia.00 – curs FORMATOR Pagina 47 din 71 © Copyright – Top Quality Management .

V1. Actiune directa. Nevoie de simulare si interactiune. Impulsivitate in actiune. Preocupare minima pentru logica. Efort maxim pentru “ intrarea in relatie”. Nevoie de rezultate tangibile. planificarea viitorului. DIRECTIV: • • • • • • AMABIL: • • • • • • • EXPRESIV: • • • • • • • Ca descriere a personalitatii. faptele prezentului. Adaptarea comunicarii la caracteristicile spatio-temporale. Reactie moderata. Reactie rapida. Centrare pe interactiune. analitic. Tendinta de a evita implicarea personala. Efort maxim pentru implicare. comportament verbal: natural.Curs la distan ă – FORMATOR • • • In ce masura receptorul este familiarizat cu subiectul despre care vreau sa vorbesc . Efort maxim pentru control. Tendinta de evitare a conflictelor. Nevoie de adevar si pertinenta. Efort maxim de organizare. Prudenta in actiune. Preocupare minima pentru rutina. Centrat pe proces. Tendinta de a evita izolarea. Nevoie de cooperare si acceptare. comportament nonverbal: calm. fiecare dintre stiluri are urmatoarele caracteristici: Stilul analitic: orientare temporala: lectiile trecutului. Preocupare minima pentru reflectie. cu gestica ponderata. cercetatoarea Solange Cornier identifica patru stiluri de comunicare: ANALITIC: • • • • • • Reactie lenta. logic. cu accent pe detalii. Actiune de sprijin. Centrat pe sarcina. Centrare pe persoane. fara exagerari. In 1995. Reactii vii. reflexiv. Eventualele susceptibilitati etnice rasiale. sexiste.00 – curs FORMATOR Pagina 48 din 71 © Copyright – Top Quality Management .

Curs la distan ă – FORMATOR

rolul de gestiune: control, coordonare. Stilul directiv: orientare temporala: prezent,centrat pe actiune, pragmatic; comportament verbal: categoric, asertiv; comportament nonverbal: vitalitate, energie; rolul de gestiune: directie. Stilul amabil: orientare temporala: prezent, empatic, spontan, perspicace; comportament verbal: nonagresiv ( bun conciliator); comportament nonverbal: uneori afectat; rolul de gestiune: facilitator; organizarea muncii: lucrul in echipa. Stilul expresiv: orientare temporala: viitor, entuziast, imaginativ, uneori provocator; comportament verbal: nonconformist, limbaj “colorat”; comportament nonverbal: teatral, gesturi largi, mimica expresiva; rolul de gestiune: strateg. III.2.2.3 Controlul comunicarii Acest tip de control reprezinta componenta strategica a comunicarii ce se refera la competentele si activitatile mentale obiectivate in actul comunicarii. El se aplica atat operatiilor de receptare, cat si de producere. Unul din factorii importanti ai controlului operatiilor productive este feedbackul pe care emitatorul il primeste pe parcursul articularii si perceptiei acustice. Comunicara verbala se completeaza cu nenumarate strategii de sprijin din domeniul nonverbal si paraverbal. Dintre acestea mentionam: 1) Gesturile si actiunile: a. desemnarea cu degetul, cu mana, din cap, din ochi; b. demonstratia practica: “Fac asa”, “Acum poti incerca si tu”; c. actiuni observabile (ordine, comentarii) “ Nu face asa”, “E bine” etc. 2) Comportament paraverbal si nonverbal: a. Limbajul corpului: Gesturi: frecventa crescuta a unor gesturi arata o stare de gestiune si disconfort sau lipsa onestitatii, de exemplu gesturile prin care se maseaza, freaca, strange, culege, inteapa o parte a corpului : ridicatul din umeri: neintelegere; gestul acoperirii gurii: nesinceritate; strangeri de mana: o dominare ( cu palma in jos); o supunere ( cu palma in sus); o egalitatea ( cu palma perpendicular). frecarea palmelor: asteptari pozitive; inclestarea mainilor: frustrare, reprimare a atitudinii negative. Expresia fetei : figura cu comisurile buzei lasate poate indica o tristete marcata; privirea evitanta poate transmite nesiguranta, lipsa increderii in sine, intensitatea vocii (o voce foarte puternica poate indica hotarare sau dorinta de a masca o timiditate accentuata). mimica:
V1.00 – curs FORMATOR Pagina 49 din 71 © Copyright – Top Quality Management

Curs la distan ă – FORMATOR

fruntea incruntata: preocupare, manie, frustrare; sprancene ridicate: mirare, surpriza; o nas incretit: neplacere; o buze stranse: nesiguranta, ezitare, ascunderea unor informatii. Zambetul: poate exprima o complexitate de informatii: placere, bucurie, satisfactie, cinism, jena. Postura corpului: tinuta capului: o in sus (persoane dominante); o in jos ( persoane supuse). aplecarea corpului: o in fata (interes pentru interlocutor, neliniste, preocupare); o relaxata (detasare, plictiseala, autoincredere excesive). Contactul privirilor: privirea directa: onestitate, intimitate, amenintare; privirea dintr-o parte: lipsa de interes si raceala; evitarea privirii: ascunderea sentimentelor, lipsa de confort sau vinovatie; miscarea ochilor in sus: incercarea de ne aminti ceva; miscarea ochilor in jos: tristete, modestie, timiditate, ascunderea unor emotii. Contactul corporal: strangerea de mana, respectarea distantelor de intimitate.
o o

Pozitiile si miscarile mainilor, picioarelor si coprpului pot transmite mesaje ca: mana pe gura: obiectie, plictiseala; mainile pe cap: manie, disperare; mainile in solduri: manie, defensiva; mainile ridicate in afara: neincredere, incurcatura, incertitudine; maini incrucisate: inchiderea comunicarii, atitudine defensiva, negativa; aratatorul intins: autoritate, neplacere, lectura unui material afisat; atingerea nasului: nesinceritate; mana ca suport pentru cap: plicitseala; bataia in masa cu degetul, tropaitul: nerabdare; mangaierea barbiei: decizie; incrucisarea picioarelor: o picior aruncat peste celalalt: atitudine nervoasa, rezevata sau defensiva; o picior asezat peste genunchi si prins cu mana: atitudine rigida in discutii sau negociere. incrucisarea picioarelor in pozitia in picioare: nesiguranta; incrucisarea gleznelor: atitudine negativa sau defensiva; pozitia in scaun: o drept = interes;
V1.00 – curs FORMATOR Pagina 50 din 71 © Copyright – Top Quality Management

Curs la distan ă – FORMATOR

tolanit = dezinteres; agitat = plictiseala. incalecarea scaunului : atitudine dominanta; umeri ridicati: indiferenta, necunoastere.
o o

b. Utilizarea onomatopeelor: onomatopeele sunt considerate paralingvistice, caci nu vehiculeaza un sens codat si nu intra in sistemul fonologic al limbii (fluieratul cu diverse semnificatii, sunete spontane ce exprima mirare, durere etc.). c. Utilizarea prozodiei: aceste elemente au o valoare paralingvistica atunci cand vehiculeaza un sens admis prin consens ca traducand o atitudine sau o stare de spirit (voce ascutita de iritare, voce gatuita de emotie, ton plangaret sau morocanos, volum scazut pana la murmur sau intensificat pana la tipat). Durata mai mare a unui sunet marcheaza un efect de insistenta (Nuuuu!!!; Heeeeeeei !!!!). Combinarea acestor variatii de voce, ton, volum, durata poate provoca efecte de comunicare foarte variate si poate sa creasca expresivitatea. III.2.3 Comunicarea si grupul Interactiunea comunicativa la nivelul grupului In general, punem intrebari pentru a obtine raspunsuri referitoare la ceea ce interlocutorul nostru stie, gandeste, doreste sau simte despre problematica discutiei, Intrebarile sunt importante pentru ca orienteaza, clarifica si stimuleaza comunicarea si ofera posibilitatea completarii informatilor. Din punct de vedere al interactiunii cu sala, intrebarile pot imbraca urmatoarele forme: o Intrebarea catre grup o Intrebarea catre o anumita persoana o Intrebarea de tip test/inchisa o Intrebarea oglinda o Intrebarea indirecta o Acumularea de intrebari Ceea ce rezulta se foloseste la : o SINTEZA o REFORMULARE o SEMNALAREA CONVERGENTELOR o SEMNALAREA DIVERGENTELOR o CONSOLIDARI VERBALE/ NONVERBALE Pentru N.M.Sanders (1969), diversele tipuri de intrebari formeaza o ierarhie in care intrebarile care solicita doar memoria reprezinta treapta inferioara, cea mai putin complexa, iar cele evaluative ca aflandu-se la cel mai inalt nivel de gandire. 1 .Intrebarile care vizeaza nivelul literal, apeland la memorie, sunt cele care cer informatii exacte. De obicei, raspunsul la acestea se afla in text.

V1.00 – curs FORMATOR

Pagina 51 din 71

© Copyright – Top Quality Management

5.Curs la distan ă – FORMATOR 2. sa descopere relatiile si sa faca legaturi intre idei sau informatii din domenii care aparent nu au nimic in comun. de a il analiza. iar cel solicitat isi imagineaza si descrie o situatie sau un eveniment (Ce vezi?. Aceste intrebari il pun pe cursant sa judece totul prin prisma noilor informatii. Intrebarile evaluative – prin ele se fac judecati de valoare dupa care se personalizeaza procesul de invatare. Ce auzi?). Acest tip de intelegere are loc atunci cand cel care invata este capabil sa discute implictiile. El trebuie sa inteleaga conexiunile dintre idei si sa construiasca diverse contexte pentru aceste idei. Intrebarile aplicative – cer rezolvarea problemelor ( Cum facem acum? Dar in alta situatie? ) si ofera cursantilor ocazia de a rezolva probleme sau de a duce mai departe diverse probleme de logica sau rationamente intalnite in lecturi sau in experientele de invatare. Intelegerea personala – un procesde intelegere prin care cunostintele noi se leaga de experienta personala si de sensurile anterior construite. la care vom face referire intr-un capitol ulterior. In anexa se poate vizualiza o lista cu tipuri de intrebari ce pot fi utilizate in interviuri. crede si intelege deja. 4. 3. Cel interogat trebuie sa se gandeasca in ce fel anumite idei sau concepte se leaga pentru a avea sens. 6. Acest tip de intrebari indeamna la restructurare. corectitudinea. Abilitatea de a mobiliza grupul prin intrebari: V1. inclusiv in cele de identificare a nevoilor de formare. validarea rationamentelor. fapte. Intelegerea critica – da celui care invata posibilitatea de a se distanta de continut. Cursantul poate sa isi puna intrebari despre motivele actiunii unui personaj sau despe planul de cercetare al unui experiment sau poate sa puna sub semnul intrebarii validitatea rationamentului pe care se bazeaza incheierea unei povestiri/caz. TIPURI DE INTELEGERE Intelegerea globala – o forma a intelegerii generale. Astfel de intrebari stimuleaza gandirea speculativa. definitii (Ce cauza e in joc? De ce credeti ca s-a procedat asa?). integrandu-l intr-un sistem personal de convingeri (A procedat bine?). Intrebarile de transpunere cer transformarea informatiilor. Intrebarile interpretative – cer descoperirea conexiunilor intre idei. care ne ofera o intelegere generala a unei teme sau a unui continut. Ce se cere de fapt este sa traiasca mental o experienta senzoriala si apoi sa foloseasca limbajul pentru a transmite experienta altora. de a ii stabili valoarea relativa. utilitatea si semnificatia in lumina a ceea ce subiectul invatarii stie. la transformarea informatiilor in imagini diferite.00 – curs FORMATOR Pagina 52 din 71 © Copyright – Top Quality Management . Intrebarile sintetice angajeaza creativitate elevului pentru a crea scenarii alternative sau pentru a rezolva o problema in mod creativ ( Cum ati incheia voi acest caz/poveste? Ce ar fi putut face personajele pentru a evita o anumita situatie?) 7. Intrebarile analitice cer motivarea actiunii. Intelegerea interpretativa – este asemanatoare cu nivelul interpretativdin taonomia lui Bloom.

ordinele .schimbarea subiectului .00 – curs FORMATOR Pagina 53 din 71 © Copyright – Top Quality Management .punerea in prim plan a propriei personae . • Tehnicile de invatare nu pot fi realizate fara interactiune in cadrul grupului.tainuirea informatiilor cheie . In ANEXA 1 puteti vedea si variante de intrebari folosite in interviu Atitudini ce ingheata comunicarea . • Ritmul invatarii este cel al grupului. • Nu toata lumea are acelasi nivel : nepotrivirile pot ingreuna mersul grupului. • Membrii grupului “se folosesc” unul pe altul pentru invatare.diagnosticarea motuvelor si cauzelor .Curs la distan ă – FORMATOR Importanta • Cele mai multe din activitatile de formare sunt de grup. Avantaje • Motivatie mai mare. sau din frica de interactiune. • Legile grupului conditioneaza comportamentele indivizilor.critica .interogarea .persuasiunea prin apel la logica .refuzul de a acepta problema pusa in discutie .incurajarea prin negare a existentei problemei V1. Limitari • Scump in ceea ce priveste timpul/ grupul.sfatul necerut .dirijarea . • Folosirea diferitelor experiente ale celorlalti. Grupul face presiuni din punct de vedere psihologic catre uniformizare. • Comportamentele individuale sunt “roluri” in public din nevoia de a se evidentia. • Folosirea capacitatilor enorme de optimizare si accelerare a invatarii. • Se creeaza atmosfera participative.amenintarea .lauda in scopul manipularii .insulta .

.... receptor.................. Comunicarea presupune procese de ajustare si acomodare Comunicarea poate fi impartita..... pragmatic................... cod............................... Trainingul presupune folosirea dialogului care este o forma completa de comunicare orala si presupune stapanirea atat a verbalului... multipla (tiparul)..... b............. V1...... Elementele comunicarii (cf................... indirecta (scrisul)......... prezent.... dupa mijloacele de comunicare folosite. Comunicarea presupune raportori de forta si eaimplica tranzactiisimetrice sau complementare f............................ d. Test – Capitolul 3 1. structura individuala...... Comunicarea se desfasoara la doua niveluri:informational si relational c.......... care vizeaza aptitudini cognitive........... semantic......... d... era scrisului:....... structura colectiva........... Comunicarea este una ireversibila e.......... 2.. c.................................................. g........... b... Roman Jakobson) sunt in numar de sapte: emitator... rapid................................Curs la distan ă – FORMATOR Recapitulare – Capitolul 3 In acest capitol am invatat ca : Procesul comunicarii este unul complex........ emotie........ era electronica:........cat mai ales a paraverbalului si nonverbalului................................ Comunicarea imbraca fie o forma digitala.. Comunicarea are axiome specifice: a. Comunicarea este inevitabila.. f............ 3... termen lung..... era tiparului:..........patru mari etape: comunicarea directa.................... afective si psihomotorii specifice... orala.... contact si feed-back.... fie una analogica d. La aceste aspecte se refera strategiile de control al comunicarii............................................. c.................................. tribalismul prealfabetic:........ colectiva(era electronica)............. Elementele comunicarii conform lui Roman Jakobson sunt: a..... Precizati cele patru moduri de comunicare ce corespund celor patru etape ale dezvoltarii omenirii: a............. b...................................... Interactiunea comunicativa la nivelul grupului presupune abilitatea de a mobiliza grupul prin intrebari. actiune..................00 – curs FORMATOR Pagina 54 din 71 © Copyright – Top Quality Management ........ Subliniati din lista de termeni data pe cei care se potrivesc factorului nonverbal: indirect............... e....... mesj...

b... b. b.. 6...................... a.............................. 9.... c................. b... c... c. Indicati factorii care influenteaza gradul de folosire a gesturilor: a.....Curs la distan ă – FORMATOR 4..........ul in comunicare nu poate fi: negativ imediat mediat Una din sentintele de mai jos nu constituie axioma a comunicarii: Comunicarea este inevitabila Comunicarea presupune procese de ajustare si acomodare Comunicarea implica tranzactii asimetrice 7................... sinteza b............ 8...................... a... interpersonali.......... b...... subiectivi................. c.... Ceea ce rezulta din interactiunea comunicativa prin intrebari la nivelul grupului nu foloseste la: a....... c.... interpersonali Feed-back.. gesturile fac parte din: verbal nonverbal paraverbal Printre tipurile de gesturi nu se numara: emblemele proxemica privirea 10.................. obiectivi intrapersonali....... Factorii comunicarii sunt: psihologici.. refrazare c. d. b... 5...... subiectivi. c..00 – curs FORMATOR Pagina 55 din 71 © Copyright – Top Quality Management ........ reformulare V1.. a......... parapsihologoci psihologoci.. a...... a.......

impactul / importanta.1 Analiza IV. V1. a indivizilor sau a disfunctionalitatii in organizatie. existenta.Curs la distan ă – FORMATOR CAPITOLUL 4 MANAGEMENTUL UNUI PROGRAM DE FORMARE Obiective: Dupa parcurgerea acestui capitol.1. aria de raspandire a unei probleme. prescurtate sub numele de ADDIE: A – analiza D – design D – dezvoltare I – implementare E – evaluare Fiecarei etape ii corespund subetape ce cuprind pasii ce trebuie parcursi pentru a realiza un program de formare.00 – curs FORMATOR Pagina 56 din 71 © Copyright – Top Quality Management . stabilind grupul-tinta O3 – sa formuleze corect scopul. recunoscute si folosite la nivel international. obiectivele generale si operationale ale unui program de formare O4 – sa determine continuturile relevante si succesiunea de prezentare optima O5 – sa stabileasca formatul de program si planificarea lui in timp O6 – sa identifice formatorii. Activitatea sistematica de instruire a participantilor implica o succesiune de cinci etape. IV.1 Identificarea nevoilor de formare Etapele 1) Constientizarea (sesizarea) in ceea ce priveste : aparitia. elementele de logistica adecvate si a celor de buget O7 – sa aplice instrumentele adecvate de evaluare a cursantilor si a programului de formare Definirea conceptului de comunicare Formarea este o activitate de invatare planificata si sistematica destinata unor nevoi de invatare bine precizate. care se poate referi la performanta organizatiei. cursantii vor fi capabili: O1 – sa precizeze etapele unui program de formare O2 – sa realizeze o analiza pertinenta a nevoilor de formare utilizand metode de investigare specifice.

Pentru realizarea oricarui program. asupra grupului afectat b.Curs la distan ă – FORMATOR 2) In aceasta etapa luam cunostinta de aparitia unei probleme sau de existenta ei fara a o mai putea neglija.Corectarea unor deficiente in activitatea desfasurata.Se culeg si se analizeaza informatii despre performanta angajatilor. .Pentru a face legatura intre performantele angajatilor si obiectivele urmarite de institutie. a. . In general.. obiectivele si indicatorii de masurare a rezultatelor. Necesitatea procesului de identificare a nevoilor de instruire . 3) Evaluarea consecintelor rezolvarii/ rezolvarii imediate / dupa o anumita perioada de timp a problemei identificate la 1.00 – curs FORMATOR Pagina 57 din 71 © Copyright – Top Quality Management .Pentru a determina mijloacele de imbunatatire a performantelor individuale ale angajatilor. indirect. formulate clar.. in domeniul X pentru firma Y • Asigurarea de personal calificat in domeniul X pentru firma Y • Program de formare pentru firma X • Formare de personal calificat pentru dezvoltarea eficientei productive in firma X V1. . 4) Stabilirea actorilor implicati si a cauzelor problemei. Programele de instruire sunt eficiente atunci cand au ca rezultat: .1. Exemple de formulari de programe • Formarea de . una din etapele care trebuie parcurse este de a-i stabili scopul..2 Stabilirea scopului si dezvoltarea obiectivelor nevoilor de instruire Programul de formare reprezinta o serie de actiuni si activitati care trebuie sa fie orientate spre obtinerea de rezultate concrete.. 7) Stabilirea modalitatilor de rezolvare a problemei care necesita activitati de instruire. . trebuie sa rezolve problema 6) Identificarea unor variante privind modalitatile de rezolvare a problemei. .Imbunatatirea performantei la nivel institutional.Pentru a determina nevoile de perfectionare potrivite fiecarui angajat. . analiza organizationala (vezi ANEXA 2) .Aplicarea chestionarelor sau a altor metode de investigare precum listele de control. suporta consecintele nerezolvarii problemei b.Analizarea si intrepretarea lor.Adaptarea la o schimbare. procesul de identificare a nevoilor de instruire este realizat ca o cercetare: . in mod direct. 5) Identificarea grupului tinta care: a. fise de observare directa. . asupra unor instructori care vor pregati grupul afectat.Dezvoltarea unor cariere profesionale. IV..Se elaboreaza seturile de intrebari pentru a sustine interviurile individuale sau ale grupurilor tinta. .Pentru a face distinctia intre nevoile de instruire si problemele de organizare.

... T – emporal : indica perioada de timp necesara indeplinirii obiectivelor. obiectivele trebuie sa fie : S – pecific : indica cu exactitate ceea ce va face participantul. Dupa cum vedeti.. M – asurabil : contine termeni cantitativi : cifre/ procente.. .... care de obicei se stabilesc pentru o zi de formare. cursantii trebuie. Obiectivele operationale trebuie sa vizeze comportamente specifice... Performanta standard Obiectivul se considera realizat daca 15 cursanti din 17 formuleaza folosind corect criteriile SMART trei obiective specifice.. A – ttainable ( realizabil ) : pot fi indeplinite de catre participant . Formarea competentelor necesare . comunitati.. 0 milioane lei. V1. Aceasta nu exclude insa folosirea experientei si a expertizei intr-un domeniu..unei sesiuni de formare.sa stabilesca obiectivele. B ) La sfarsitul seminarului vom avea 15 instructori bine pregatiti in eficientizarea procesului de productie cu un buget de 17.. masurabile.. OBIECTIVELE sunt rezultatele anticipate care urmeaza sa fie atinse.00 – curs FORMATOR Pagina 58 din 71 © Copyright – Top Quality Management .. calitativi C ) ai eficientei : raporteaza costurile la rezultate Exemple : A ) Pentru patru zile de instruire sunt prevazuti 2 lectori – aproximativ 10.. .. materiale B ) ai rezultatelor : cantitativi. Indicatorii de masurare a rezultatelor la nivel organizational. Exemple de formulare a unui obiectiv operational: Subiectul: Capacitatea subiectului Performanta Situatia La finalul zilei. Din acesta se vor “deduce” obiectivele operationale. umane. Formularea lui este cuprinzatoare... .. legata de o nevoie sau mai multe ale unui grup. R – elevant : prezinta relevanta fata de activitatile cerute la slujba . obiectivele generale trebuie corelete cu domeniile mari de competente cuprinse in standarde. putand fi aduse completari creative. institutii... Exemple de formulari ale scopului: Dobandirea de cunostinte si abilitati necesare ... (descriptorii de performanta) pot fi de trei tipuri : A ) ai resurselor: financiare. O atentie deosebita trebuie acordata programelor de formare realizate pe baza standardelor ocupationale in vigoare.Curs la distan ă – FORMATOR SCOPUL precizeaza ceea ce se vrea de la actiunea de formare. 0 milioane lei si cheltuieli materiale de aproximativ 7 milioane lei. Este obligatoriu ca un program sa aiba cel putin un obiectiv general. In acest caz.. iar cele operationale cu activitatile precizate.. toate in cadrul legal.pe baza cunostintelor dobandite..

organizare .dispozitie . Trebuie mentionat faptul ca obiectivele vizeaza cele trei mari domenii carora li se adreseaza formarea – cunostinte.intelegere . va rebui efectuata o analiza in urma careia sa stabiliti : • Ceea ce trebuie sa stie participantii – continutul esential pentru indeplinirea obiectivelor • Ce ar putea sa stie participantii – continutul care suplimenteaza materialul esential si care ar putea fi inclus daca timpul o permite.caracterizare Domeniul cognitiv: . abilitati. Acestea urmeaza modelul clasificarii ierarhice si a fost initiat de B. pentru fiecare domeni de continut (cognitiv.2. Bloom in anii ’60.valorizare . taxonomice. deprinderi.1 Determinarea continuturilor – selectarea continuturilor relevante si stabilirea succesiunii de prezentare Pentru a putea selecta ceea ce intr-adevar merita sa fie invatat. numite taxonomii.evaluare IV. Indicatorii se aleg in functie de schimbarile care sunt vizate prin obiectivele unui program de formare: schimbari individuale.analiza . S.aplicare .0 milioane lei.00 – curs FORMATOR Pagina 59 din 71 © Copyright – Top Quality Management .reactie complexa Domeniul afectiv: .reactie .reactie dirijata . datelor si informatiilor care vor fi furnizate.percepere . 0 milioane lei.automatism .receptare . a obiectivelor pedegogice. Domeniul psihomotor: . Costul pentru un instructor este de aproximativ 1.sinteza .Curs la distan ă – FORMATOR C ) Am format 15 instructori cu 17. V1. Astfel.2 Design IV. afectiv sau psihomotor) se delimiteaza progresiv operatii cu grade diferite de complexitate si de accesibilitate. In acest scop. schimbari organizationale sau schimbari la nivelul comunitatii. tinand cont de importanta si relevanta cunostintelor.cunoastere . Iata modelul clasificarii ierarhice. Am putut observa ca verbele care introduc aceste obiective sunt foarte importante si decid in mare masura daca obiectivul va fi SMART.

Succesiunea in procesul instruirii: PREZENTARE -> PROCESARE -> APLICARE Pentru aplicarea continuturilor trebuie avut in vedere: Incepeti cu ceea ce este usor si familiar. • Meditarea – ( de exemplu. cazul elevilor ). Mentorii modeleaza comportamentul si ii asigura protejatului suport si sustinere. se utilizeaza un plan personalizat de invatare. Formatul individual poate fi adoptat sub urmatoarele modalitati: • Ucenicia – o relatie formala intre angajator si angajat in care angajatul este instruit pemtru a deprinde o anumit abilitate.00 – curs FORMATOR Pagina 60 din 71 © Copyright – Top Quality Management . pentru a o ajuta pe aceasta din urma atat in dezvoltarea profesionala cat si in cea personala. In programele educationale se folosesc 4 tipuri de formate pe program : • Formatul individual. in caz de blocaje. • Mentor – formula in care se stabileste o relatie intensa intre o persoana cu experienta care lucreaza cu o persoana mai putin experimentata. materialul este prezentat intr-o secventa planificata. adesea. cu feedback imediat. Rezumati conceptele si principiile si facilitati legaturile intre diferitele parti ale continutului. Plasati concluziile la sfarsit. rezolvarii si evaluarii propriului program de invatare. • Formatul pentru grupuri mici. 1. Prezentarea noilor concepte trebuie insotite de aplicatiile practice referitoare la acestea. • Invatarea auto-directionata – forma de studiu in care participantii au responsabilitatea primara a planificarii. apoi incepeti prezentarea de noi notiuni si concepte. sub supravegherea unui lucrator cu experienta. • Formatul pentru grupuri mari. cu feedback imediat asupra modului de invatare al persoanelor. dar nu esential pentru buna intelegere a materialului.2.2 Stabilirea formatului de program Formatul se refera la modul in care sunt structurate si organizate activitatile programului de formare. La inceput. • Instruirea programata – Folosirea textelor si cartilor programate. prin experienta practica. Oferirea unui context logic. • Formatul de invatare la distanta. V1. in care sa poata organiza ceea ce au invatat. pas cu pas.Curs la distan ă – FORMATOR • Ce ar mai putea sa afle participantii – continut interesant si relevant. se introduc conceptele generale si termenii tehnici care vor folosi pe parcursul prezentarii. invatare unu-la-unu prin demonstratii si practica. proces condus de colegi supervizori si/sau experti in domeniu. • • • • • • • IV. • Formatul de invatare la nivelul comunitatii. Nu se incarca o sarcina de lucru mai mult decat este nevoie cu elemente dificil de invatat.

experientele si proiectele prezentate de membrii unui grup. In unele cazuri. simulari. probleme sau idei similare. • Consultanta – sesiuni care se concentreaza pe o singura problema sau abilitate. De obicei participarea este voluntara. Analiza si sesiunea de strategie. Pregatirea la locul de munca – consta in oferirea instructiunilor unui lucrator cu experienta. Conferinta de urmarire. Conferinta de analiza. • Cluburi/ grupuri organizate – grupuri care se angajeaza frecvent in activitati care incurajeaza procesul de invatare. de a imbunatati si/sau a schimba abilitati si de a se implica in activitati de rezolvare a problemelor. • Laboratoarele de sprijin al deciziei – grupuri de cursanti care. Format pentru Grupuri Mari poate fi adoptat sub urmatoarele modalitati: • Conferinte – una sau mai multe intalniri cu scopul prezentarii de noi informatii. de a impartasi experiente. folosind o retea computerizata interactiva. de obicei pe durata catorva zile in care se urmareste o achizitie de cunostinte si abilitati intr-un anumit domeniu specializat. aceasta metoda poate fi folosita si ca parte a programelor de invatare la distanta. Observare si strangere de date. care se intalnesc pentru a oferi si primi informatii pentru a asigura suport mutual si asistenta. pot decide in grup si pot dezvolta o varietate de posibilitati de decizii si tehnici de solutionare a problemelor. Participantii prezinta ilustrari ale cazurilor unui grup de experti care au rol de consultanti pentru a oferi solutii sau variante de abordare. V1. Procesul este construit din 5 etape: Conferinta pre-observare. • Retele – grupuri slab configurate de persoane cu experiente. modelare si rezolvare a problemelor. un facilitator bine instruit poate lucra cu grupul respectiv. Formatul pentru Grupuri Mici poate fi adoptat sub urmatoarele modalitati : • Cursuri / clase – grupuri de participanti inscrisi care se intalnesc in scopul audierii unui subiect specific. • Excursii/ vizite de lucru – scopul este de a observa si invata la fata locului. 3. In cadrul acestei metode se urmareste dezvoltarea abilitatilor si competentelor individuale intr-o arie definite. unui novice in timp ce ambii isi desfasoara activitatea profesionala. Seminariile se concentreaza pe asigurarea participarii intregului grup si pe realizarea unui produs final.00 – curs FORMATOR Pagina 61 din 71 © Copyright – Top Quality Management . Posta electronica.Curs la distan ă – FORMATOR • • • • Supervizare clinica – practica colegiala proiectata pentru a sprijini feedbackul personalului experimentat. Instruirea baza pe calculator – instruire care poate lua forma unui exercitiu practic profesional. • Seminarii – metoda care se concentreaza pe invatarea rezultata in urma discutiilor privitoare la cunostintele. • Grupuri de sprijin – grupuri in care participantii lucreaza impreuna la rezolvarea unei probleme care ii priveste pe toti. • Institute – sesiuni intensive. sub supervizarea unui instructor. 2.

organizatiile civile. grupurile pentru apararea drepturilor omului. produse si/sau procese. . . . • Grupuri de actiune comunitara – grupuri care sunt formate cu scopul principal de a servi actiunea sociala. stabilirea bugetului. • Video-conferinte – distribuirea programelor educationale prin mijloace video catre una sau mai multe directii • Emisiuni radiodifuzate/ Televiziune prin cablu • Comunicatii prin satelit 5. concedii. • Conferinte audio – legarea uneia sau mai multor posturi prin telefon. sarbatori religioase.Curs la distan ă – FORMATOR • Expozitii – prezentarea stationara a unor idei. • Dezvoltare comunitara – metoda centrata pe educatori care servesc drept persoane resursa sau consultanti care actioneaza asupra unor grupuri orientate concentrandu-se pe schimbarea comunitara.care este nivelul de pregatire. 4. Persoanele cu resurse pot fi stimulate sa raspunda unor intrebari despre contintul respectivelor idei.obiectivele programului.vor putea sa invete si sa inteleaga subiectele care se trateaza. V1. Cand se stabileste grupul si numarul participantilor se are in vedere: . produse si/sau procese. Comunitatea serveste ca un laborator de invatare. bisericile. se transmit participantilor care le pot folosi acasa sau la locul de munca. IV.din ce organizatii trebuie sa provina. pentru a asigura schimburi de informatii verbale interactive intre participanti si instructori. De exemplu.3 Stabilirea numarului de participanti Important de stiut este faptul ca participantii sunt mai importanti decat subiectul in sine. Formatul de Invatare la nivelul Comunitatii poate fi adoptat sub urmatoarele modalitati : • Centrele de resurse comunitare – centre care ofera oportunitati de invatare pentru persoane si grupuri din cadrul comunitatii.4 Planificarea in timp a programului de instruire Se stabilesc in aceasta etapa: • Durata potrivita – pentru fiecare capitol din continuturi • Impartirea pe zile (agenda) • Datele de desfasurare In stabilirea datelor programului trebuie tinut cont de programul si responsabilitatile participantilor. IV. Pentru programul unei zile de formare/conferinta/vizita de lucru vezi ANEXA 3.2. Trebuie evitate daca grupul tinta are alte probleme presante.2.00 – curs FORMATOR Pagina 62 din 71 © Copyright – Top Quality Management . Formatul de Invatare la Distanta poate fi adoptat sub urmatoarele modalitati: • Studii prin corespondenta – materiale de invatamant.

2 Suporturi de invatare • • • • • • TABLE FLIP – CHART DIAPOZITIVE PROIECTOR DIAPOZITIVE MATERIAL DIDACTIC – PLANSE INREGISTRARI VIDEO SAU AUDIO Pentru domeniile tehnice. Tipuri de aranjare a salii: . pentru sustinerea activitatilor pe grupe mici si mari. chiar in timpul sesiunilor de formare. subansamble.00 – curs FORMATOR Pagina 63 din 71 © Copyright – Top Quality Management . Ca instructor pentru fiecare sesiune de formare trebuie avute in vedere urmatoarele : • Obiectivele de invatare • Continutul prezentarilor • Punctele cheie care trebuie concentrate • Tehnicile de instruire care vor fi utilizate • Mijloace de prezentare • Timpul alocat IV.in “U” . In randurile de mai jos gasiti cateva sugestii.“Bistro” . care stimuleaza.2. Pentru furnizorii de formare specializati.“buchetul de flori” V1. formatorului revenindu-i sarcina de a alege varianta optima.Curs la distan ă – FORMATOR IV.6.standard curs .“sedinta” .6. 2. acesta este un aspect important pentru ca implica aflarea unei sali potrivite. aceste suporturi de invatare pot fi reprezentate de bancuri de lucru. In ANEXA 4 puteti vedea sugesii de alcatuire a bugetului. . Trebuie facuta precizarea ca sala poate fi aranjata diferit.6 Stabilirea logisticii 2.in cerc . a activitatilor previzionate.5 Identificarea formatorilor Formatorii joaca un rol cheie in mecanismul instruirii deoarece ei sunt responsabili sa ajute participantii in atingerea obiectivelor invatarii. In functie de obiectivele vizate si de tipul formarii.2.esele din sala pot fi aranjate in mod diferit.atelier(workshop) . a tipului de trainig.1 Stabilirea salii Se face in functie de capacitatile organizatiei. Este evident ca fiecare dintre ele are avantaje si dezavantaje.in “V” . mini-ateliere etc. dupa cum ati putut afla in capitolele anterioare invatarea activa.

posta. Alcatuirea proiectelor unitatilor de instruire (vezi ANEXA). • Fortarea participantilor sa ia parte la discutii.7 Stabilirea bugetului Bugetul se construieste de sus in jos si anume : . astfel incat cei care sunt intrebati sa raspunda asa cum doriti sau “pescuirea” de raspunsuri specifice (raspunsuri sugerate).identificarea surselor de venit si a finantatorilor .cuantificarea costurilor . Angajarea in compartamente nepotrivite • Folosirea unui limbaj neadecvat.3. tipariri) e) Cheltuieli indirecte (administrative) f) Instructorii Etape ale realizarii bugetului: .3 Dezvoltarea V. Intocmirea efectiva a planului de lucru se face pe zile de instruire. pe activitati si pe categorii de cheltuieli. Astfel. cu cat formarea este mai complexa cu atat partea de proiectare este mai dificila. Lucruri care nu trebuie facute Suprainstruirea • Furnizarea de prea multe detalii.1.Curs la distan ă – FORMATOR IV. Proiectul unei unitati de instruire coreleaza scopul si obiectivele generale ale cursului cu secventele de continut si cu resursele temporale. multiplicari ale materialelor de lucru. Negocierea designului • Discutii in contradictoriu legate de interpretarea a ceea ce s-a intamplat. materiale si procedurale (alegerea metodelor si a tehnicilor de instruire potrivite). V1.executia cheltuielilor. • Vorbirea excesiva (in loc de ascultare si impartasirea ideilor).cuprinderea in documentul de buget .3. IV. sarcastic sau comentarea cu umor a unor chestiuni sensibile sau controversate. intrucat formatorul trebuie sa previzioneze in detaliu ceea ce se intampla efectiv in sala de curs.00 – curs FORMATOR Pagina 64 din 71 © Copyright – Top Quality Management .se identifica costurile cu: a) Participantii/cazare/masa b) Materiale consumabile c) Transportul d) Alte cheltuieli directe (telefon. • Folosirea gresita a pozitiei pe care o aveti pentru expunerea unor opinii personale sau pentru demonstrarea expertizei pe care o aveti. • Schimbarea a ceea ce se va intampla pentru a satisface nevoile unuia sau mai multora dintre membrii grupului. Crearea materialelor si a resurselor pentru situatii neasteptate.2.2. • Incarcarea intrebarilor. IV. privind religia sau grupul de minoritati. • Apararea propriilor pareri legate de ceea ce trebuia sa se intample. neserios.

Un punct important il constituie pregatirea salii si a materialelor de lucru. incercarea de “a-l pune la pamant”. • “Interpretarea” comportamentului indivizilor. • Dezamagirea participantilor.Curs la distan ă – FORMATOR Folosirea jocurilor psihologice • Ridiculizarea persoanelor. reprezentand. a importantei sau utilitatii activitatii de predare-invatare. • Repetarea unei activitati “pana cand iese cum trebuie”.4 Implementare Implementarea vizeaza transferul continuturilor si respectarea formatului de program si a obiectivelor. o ocazie pentru participantii la formare de a-si evalua cunostine si deprinderile dobandite sau intarite in tmpul formarii. in acelasi timp. De ce evaluam? Pentru a masura raportul dintre obiectivele stabilite si realizarea acestora prin procesul de formare. IV. • Lasarea la intamplare a aplicarii celor invatate. IV.00 – curs FORMATOR Pagina 65 din 71 © Copyright – Top Quality Management . Pentru aceasta se vor respecta pasii de predare pe zile. urmand schema programului de formare. Supraincarcarea • Generarea mai multor dte decat pot fi discutate in intregime. Evaluarea are o dubla finalitate: • Masurarea progreselor cursantilor • Autoevaluarea eficacitatii activitatii formatorului Ce este evaluarea? Proces continuu. • Supra-analizarea datelor. Cand evaluam? • Inaintea procesului de formare -> evaluare initiala • Pe parcursul procesului de formare -> evaluare continua • La sfarsitul unei etape sau activitati -> evaluare intermediara • La sfarsitul procesului de formare -> evaluare finala In ce scop? • • • • Sa analizez acitivitatea care urmeaza – ROL PROGNOSTIC Sa realizez procesul de formare – ROL DIAGNOSTIC Sa certific nivelul de cunostinte si capacitatile–ROL DE INVENTARIERE Sa ma raportez la procesul de formare – AUTOEVALUARE V1. formal sau informal de apreciere a calitatii.5 Evaluarea Orice activitate de formare trebuie sa faca obectul unei evaluari din partea formatorului. Terminarea fara inchidere • Lasarea participantilor sa-si rezolve singuri problemele expuse celorlalti.

Curs la distan ă – FORMATOR Pe cine evaluam? • CURSANTUL • FORMATORUL Ce evaluam? Procesul de formare – insusirea de cunostinte .00 – curs FORMATOR Pagina 66 din 71 © Copyright – Top Quality Management .dobandirea atitudinilor Cine evalueaza? • Formatorul • Participantii la formare • Participantii intre ei (interevaluare) • Formatorul isi evalueaza rezultatele obtinute conform obiectivelor stabilite (autoevaluare) • Participantii isi evalueaza achizitiile si cometentele dobandite Cu ce se evalueaza? • Teste prognostice De nivel De aptitudini Standardizate Normative • Teste diagnostice De produs Formative Criteriale Pe curriculum Teste de inventariere Normative Sumative Standardizate • Metode de evaluare • Metode traditionale Probe orale Probe scrise Probe practice • Metode alternative Observare sistematica -fisa de evaluare .dobandirea abilitatilor / competentelor .) V1. probleme comportamentale. evidentierea unor aptitudini deosebite etc. in ea inregistrandu-se date factuale despre evenimentele cele mai importante pe care formatorul le identifica in comportamentul sau in modul de actiune al cursantilor (fapte remarcabile.este completata de catre formator.

. de obicei scara lui Likert. Investigatia Proiectul .Curs la distan ă – FORMATOR .cuprinde rezultatele relevante obtinute prin celelalte metode si tehnici de evaluare (probe orale. scrise.desi pare asemanatoare cu scara de clasificare ca maniera de structurare. Clasificarea itemilor Item = intrebare + forma acesteia + raspuns asteptat Tipuri de itemi Itemi obiectivi – tip pereche .cursantii sunt invitati sa-si evalueze comportamentele sin sfera cognitivului. practice.cu alegere multipla Itemi semiobiectivi – cu raspuns scurt .. comportamente etc.lista de control . insotit de un anumit tip de scara. Autoevaluare . acord.cu alegere duala .insumeaza un set de caracteristici comportamentale ce trebuie supuse evaluarii.eseu nestructurat V1. dar si a domeniului afectiv. dezacord.00 – curs FORMATOR Pagina 67 din 71 © Copyright – Top Quality Management . scari de clasificare etc. se deosebeste de aceasta prin faptul ca prin intermediul ei doar se constata prezenta sau absenta unor caracteristici.de completare . discriminand intre cinci trepte: puternic acord. cusantului ii sunt prezentate un numar de enunturi in raport cu care aceste trebuie sa-si manifeste acordul sau dezacordul. Functia importanta a acestei metode este aceea de investigare a produselor activitatii elevilor . prin chestionare. obsevare sistematica. fara a emite o judecata de valoare oricat de simpla.eseu structurat .poate lua forma unei sarcini de lucru individuale sau de grup. Elementele de continut ale proiectului se pot organiza dupa urmatoarea structura: • Pagina de titlu • Cuprinsul • Introducerea • Dezvoltarea elementelor de continut • Concluziile • Bibliografia • Anexele Portofoliul . precum si prin sarcini specifice fiecarei discipline. puternic dezacord.scara de clasificare. indecis. autoevaluare). proiect. tinand cont de faptul ca o buna parte a activitatii presupuse de acesta poate fi realizata si in afara orelor de curs. Potrivit acestui tip de scara.intrebari structurate Itemi cu raspuns deschis – tip rezolvare de probleme .

Evaluarea rezultatului pe termen lung – activitate de clarificare care urmareste gradul in care participantii aplica noile cunostinte. Se poate ca impactul sa nu fie vizibil imediat dupa atelier. care nu sunt relevante pentru activitatea lor. Recapitulare – Capitolul 4 In acest capitol am invatat ca : Programele se formare la nivel organizational se alcatuiesc in baza a cinci etape si anume : Analiza. dar de care au nevoie in activitatea lor. stabilirea scopului dezvoltarea obiectivelor generale si operationale. 3. dar si in afara lui si are are scopul de a evalua activitatile zilnice de formare. Evaluare. Evaluarea impactului – indica gradul in care formarea a contribuit la atingerea scopului programului. Monitorizarea se efectueaza de catre organizatori in timpul atelierului . Etapa de Design prevede : Determinarea continuturilor Stabilirea formatului de program Stabilirea numarului de participanti Planificarea in timp a programului de instruire Identificarea formatorilor Stabilirea logisticii Stabilirea bugetului In etapa de Dezvoltare se realizeaza : Alcatuirea proiectelor unitatilor de invatare V1. a programului in intregimea lui si de a aduce schimbari imediate pentru imbunatatirea calitatii. Evaluarea procesului formarii Incheiati fiecare zi cu un chestionar de evaluare a sesiunii de formare (utilizand scara lui Likert) sau de reflectie personala al caror model il gasiti in Anexe. 5. • Cunostinte pe care le-au acumulat. Evaluarea nevoilor inainea atelierului pentru a identifica nevoile de formare ale participantilor. Evaluarea rezultatului imediat – se efectueaza la sfarsitul atelierului de formare si masoara gradul de atingere a obiectivelor de formare de catre participanti. • Teme care nu au fost incluse in seminar. abilitati si atitudini la locul de munca. • Modalitati/posibilitati de rezolvare a acestora.Curs la distan ă – FORMATOR Niveluri ale evaluarii 1. Implementare. Etapa de Analiza cuprinde : identificarea nevoilor de formare. Monitorizarea se realizeaza prin identificarea: • Probleme pe care le-ati intalnit individual sau in grup. Dezvoltare. 4. Aceasta etapa a evaluarii nu este usor de realizat si unele proiecte nu dispun de timpul si resursele necesare pentru a determina adevaratul impact al activitatilor desfasurate. daca participantii si-au insusit sau nu cunostintele/ abilitatile/ aptitudinile de care au nevoie.00 – curs FORMATOR Pagina 68 din 71 © Copyright – Top Quality Management . 2. Design. • Teme din seminarul de formare.

.............. stabilirea formatului de program 3...continuturilor ..... stabilirea lectorilor b... ai resurselor 5............. analiza nevoilor de formare c........... d......Curs la distan ă – FORMATOR Crearea materialelor si a resurselor pentru situatii neasteptate Etapa de Implementare vizeaza transrerul continuturilor si respectarea formatului de program si a obiectivelor Evaluarea se realizeaza prin metode traditionale (probe orale........... c........ 2.... autoevaluarea) Itemul de evaluare este alcatuit din intrebare.......................... de program si a ....... b. Descriptorii de performanta ai obiectivelor din punct de vedere organizational sunt: a.... c.............00 – curs FORMATOR Pagina 69 din 71 © Copyright – Top Quality Management .... V1............ semiobiectivi si cu raspuns deschis Test – Capitolul 4 1. SMART c............... proiectul.. In etapa de dezvoltare nu au loc urmatoarele actiuni: stabilirea bugetului alcatuirea proiectului unitatilor de instruire crearea materialelor si a resurselor pentru situatii neasteptate si 6.. ai eficientei b. ai individului c.................. forma acesteia si raspunsul asteptat Itemii pot fi obiectivi... e... scrise si practice) si complementare (observarea sistematica..... investigatia........ Precizati numele celor cinci etape ale alcatuirii unui program de formare: a....... Prima subetapa din analiza unui program de formare este: a............ SACTM b............................... a............... b............. portofoliul... Implementarea vizeaza ...... Obiectivele trebuie sa fie: a...... MASRT 4................................

Cei care evalueaza cursul sunt: a. Organizatia 9............. este identica din punct de vedere al activitatilor c...... Ceea ce diferentiaza evaluarea de nomitorizare este faptul ca monitorizareeste: a.... Planificarea in timp a progarmului de instruire vizeaza: a......... 8..... • Pe parcursul procesului de formare .... intocmirea agendei de curs b....................... participantii b.... Mentionati tipurile de evaluare corespunzator momentului evaluarii: • Inaintea procesului de formare ....... Functiile evaluarii nu sunt: a.. timpul alocat. stabilirea duratei potrivite si a datelor de desfasurare. Formatorul c....... • La sfarsitul procesului de formare . intocmirea agendei de curs. • La sfarsitul unei etape sau activitati .... functiae a procesului b........ repartizarea orelor pe secvente de invatare c....00 – curs FORMATOR Pagina 70 din 71 © Copyright – Top Quality Management .Curs la distan ă – FORMATOR 7.................... de diagnoza b.. de prognoza c. este externa procesului 10..................... stabilirea duratei potrivite si a datelor de desfasurare............. de standardizare V1.......................... stabilirea orelor potrivite 7..

studii de caz si aplicatii specifice acestui tip de activitate. se vor aplica metodele active de invatare in grup cuprinse in modulul complementar. De asemenea. La acestea se vor adauga teste psihologice si de aptitudini. dezbatute si discutate interactiv in cadrul grupurilor de lucru.00 – curs FORMATOR Pagina 71 din 71 © Copyright – Top Quality Management . aplicatii care va vor dezvolta activ abilitatile de trainer. exemple. Va dorim mult succes la testare si va asteptam la cursurile noastre! V1.Curs la distan ă – FORMATOR In cadrul cursului open continuturile propuse vor fi detaliate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful