P. 1
Portofoliu de Evaluare Finala - Identificarea Profilului Intelectual Al Unui Adolescent

Portofoliu de Evaluare Finala - Identificarea Profilului Intelectual Al Unui Adolescent

5.0

|Views: 750|Likes:

More info:

Published by: Smarandescu Ionut Daniel on Jul 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/11/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DIN BACĂU DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PESONALULUI DIDACTIC

PORTOFOLIU DE EVALUARE FINALĂ

COORDONATOR, Asist. univ.

STUDENT,

BACĂU 2007

CUPRINS

CURRICULUM VITAE I. ELEMENTE SEMNIFICATIVE DIN PORTOFOLIILE DISCIPLINELOR DPPD 1. Psihologia educatiei 1.1. Identificarea profilului intelectual al unui elev………….…................ 5 1.2. Fisa de observatie curenta…………………………………................. 9 2. Introducere in pedagogie. Teoria si metodologia curricumului Analiza comparative a doua manuale alternative ………………................12 3. Teoria si metodologi instruirii. Teoria si metodologia evaluarii Personalitatea profesorului...........................................................................15
4.

Didactica ştiinţelor tehnice Proiectarea activitatii didactice la disciplinele tehnice ……..…................. 19

5. Practica pedagogica 5.1. Proiecte de lectie I.................................................................................22 5.2. Proiect de lectie II ………………….................................................... 28 Fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev………………………. 32 6. Consiliere psihopedagogica Program de educatie a adolescentilor……………………………...............41 7. Instruire asistată de calculator Sisteme informatice pentru instruire…………………………..….............. 46 II. PROIECT PEDAGOGIC Elaborarea si implementarea unui laborator de biologie virtual………….. 52

I. ELEMENTE SEMNIFICATIVE DIN PORTOFOLIILE DISCIPLINELOR DPPD

1. PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

IDENTIFICAREA PROFILULUI INTELECTUAL AL UNUI ADOLESCENT • FISĂ DE OBSERVAŢIE CURENTĂ

1.1. IDENTIFICAREA PROFILULUI INTELECTUAL AL UNUI ELEV
Marcaţi propoziţiile care sunt adevărate pentru dumneavoastră, bi fând cifra indicată în paranteză. > Aud cuvintele în minte înainte de a le citi, rosti sau scrie. (1) > Oamenii vin la mine să ceară sfaturi, atât la locul de muncă cât şi acasă. ( 6 ) > Petrec timp în mod regulat meditând, reflectând şi gândindu-mă la pro blemele importante ale vieţii. (7) X > Îmi place să fiu înconjurat de plante. (8) > Când am o problemă, caut ajutorul altcuiva mai degrabă decât să încerc s-o rezolv singur. (6) > Prefer cărţile / periodicele cu ilustraţii multe. (3) X > Am o voce plăcută. (5) X > Prefer sporturile de echipă celor care se practică individual. (6) > Trebuie să exersez pentru a - mi forma o deprindere; nu ajunge să citesc sau să urmăresc o demonstraţie. (4) X > Aud întotdeauna o notă falsă. (5) > Mă simt mai bine când lucrurile sunt măsurate, clasificate, analizate, cuantificate (2) X > Adesea mă joc cu animalele. (8) X > Cred că am o coordonare motrică bună. (4) X > Adesea bat ritmul sau fredonez când lucrez sau învăţ ceva nou. ( 5) > Cărţile sunt foarte importante pentru mine. (1) > Am participat la sesiuni şi seminarii de consiliere şi dezvoltare persona lă ca să aflu mai multe despre mine însumi. (7) X > Când închid ochii, văd adesea imagini clare. (3) X > Am cel puţin trei prieteni apropiaţi. (6) X > Reţin mai mult de la radio sau ascultând o casetă audio decât de la TV sau din filme. (1) > Îmi place să găsesc erori de logică în ceea ce spun sau fac ceilalţi. (2) X > Ţin un jurnal în care consemnez evenimentele din viaţa mea interioară. (7) > Îmi plac jocurile Scrabble, anagramele, etc. (1) > Ştiu multe melodii. (5) X > Sunt patron sau cel puţin m-am gândit serios să încep o afacere proprie. (7) X > Prefer să-mi petrec serile cu prietenii decât să stau acasă singur. (6) X > Pot să-mi imaginez uşor cum ar arăta ceva de sus. (3) X > Dacă aud o melodie o dată sau de două ori, pot s-o reproduc cu acurateţe. (5)

> Fac experimente cu plante şi animale. (8) > Fac sport / activităţi fizice în mod regulat. (4) X > Îmi place să mă distrez, pe mine şi pe alţii, cu rime sau jocuri de cuvinte. (1) X > Mă consider lider (sau alţii mi-au spus că sunt lider). (6) > Sunt sensibil la culori. (3) X > Mi-e greu să stau nemişcat mai mult timp. (4) X > Pot să socotesc în minte cu uşurinţă. (2) X > Când lucrez îmi place să categorisesc lucrurile după importanţa lor. (8) X > Consider că am voinţă puternică şi că sunt independent. (7) X > Matematica şi ştiinţele au fost materiile mele preferate în şcoală. (2) X > Pot să ţin ritmul cu un instrument de precauţie simplu când se cântă un cântec. (5) > Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o cameră video pentru a înregistra ceea ce văd în jur. (3) > Ceilalţi îmi cer câteodată să explic sensul cuvintelor pe care le folosesc când scriu sau când vorbesc. (1) > Îmi place să port haine din materiale naturale. (8) X > Sunt realist în privinţa punctelor mele tari şi slabe (datorită feedback-ului primit din diverse surse). (7) X > Cele mai bune idei îmi vin când mă plimb, fac jogging sau desfăşor o activitate fizică. (4) > Îmi place să mă joc cu jocuri puzzle, labirint şi alte jocuri vizuale. (3) X > Prefer să joc Monopoly sau bridge decât să joc jocuri video, să fac pasienţe sau să joc alte jocuri de unul singur. (6) > Ascut frecvent muzică la radio, casetofon, etc. (5) X > Visez mult noaptea. (3) X > Ca elev, am învăţat mai uşor la engleză, ştiinţele sociale şi istorie decâ la matematică şi ştiinţe. (1) > Prefer să petrec un week-end singur la o cabană în pădure decât într-o staţiune modernă cu multă lume în jur. (7) > Îmi place să cos, să ţes, să cioplesc, să fac tâmplărie sau alte activităţi manuale.(4) > Câteodată mă surprind mergând pe stradă fredonând. (5) X > Mă orientez uşor în locuri necunoscute. (3) X > Când conduc pe autostradă sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decât la peisaj.(1) > Mă simt bine în pădure. (8) X > Îmi place să joc jocuri care necesită gândire logică. (2) X > Îmi place să-i învăţ pe alţii (indivizi sau grupuri) ceea ce ştiu eu să fac. ( 6 ) X > Simt nevoia să ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele. (4) X > Îmi place să desenez sau să mâzgălesc. (3) X > Îmi place să mă implic în activităţi legate de munca mea, biserică sau comunitate, care presupun prezenţa unui număr mare de oameni. (6) > Îmi place să fac mici experimente (ex. „ Ce-ar fi dacă aş dubla cantita tea de apă pe care o torn la rădăcina trandafirului în fiecare săptămâ nă? ). (2) > Pot să răspund la atacuri cu argumente. (7) X > Cânt la un instrument muzical. (5) > La şcoală, geometria mi s-a părut mai uşoară decât algebra. (3) X

(1) > Weekend-ul ideal este o ieşire în natură. secvenţe logice înjur. la care mă gândesc în mod regu lat.Matematică / Logică (3) . (8) X > Mă simt bine în mijlocul mulţimii. Scorurile cele mai ridicate indică inteligenţele dumnevoastră predominante.Intrapersonală (8) – Naturistă . (6) X > Cred că aproape orice are o explicaţie raţională. (7) X > In camera mea trebuie să fie o floare. ( 2) X > Am un hobby pe care nu-1 dezvălui altora.> Mintea mea caută structuri.Vizuală / Spaţială (4) .Corporală / Kinestezică (5) . (8) > Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal când vor besc cu alţii. (2) X > Recent am scris ceva ce m-a făcut să mă simt mândru sau a fost apre ciat de ceilalţi.(1) > Am câteva scopuri importante în viaţă.Verbală / Lingvistică (2) . (2) X > Sunt foarte bun bucătar. (4) X > Mă interesează progresele de ştiinţă.Ritmică / Muzicală (6) . (2) > Conversaţia mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau le. (7) X > Prefer să-mi petrec timpul liber în natură. 1-1 2-8 3-9 4-8 5-5 6-4 7-8 8-5 Notă: Pentru acest exerciţiu inteligenţele au fost numerotate în felul următor: (1) . (8) > Îmi place „ Montagne russe " ( roller coaster ) şi alte experienţe fizice asemănătoare.am auzit. abstracte. (4) X Însumaţi de câte ori aveţi fiecare număr şi treceţi cifra în dreptul număru lui corespunzător. pe care nu le formulez în cuvinte sau în imagini.Interpersonală (7) . regularităţi. (4) X > Viaţa mea ar fi mai săracă dacă n-ar fi muzica. (5) X > Uneori gândesc în concepte clare.

LOCUL III este ocupat de către inteligenţa Ritmică / Muzicală (5) si inteligenta Naturistă (8). Scorurile cele mai ridicate au indicat inteligenţele predominante ale acestui elev. . Inteligenţa ritmică / muzicală se referă la o activitate muzicală intensă. care apare de 9 ori în răspunsurile acestor întrebări. LOCUL II este ocupat de către ) inteligenta Matematică / Logică (2) şi inteligenţa Corporală / Kinestezică (4) si inteligenta Intrapersonală (6) care apar de câte 8 ori fiecare. deoarece apare de 5 ori.atracţia pe care o are faţă de animale. Aceste inteligenţe predominante sunt: Inteligenta Vizuala / Spatiala ce se refera la: . LOCUL IV este ocupat de către inteligenţa Interpersonală (6).oferirea unor sfaturi în rezolvarea unor probleme ale altor persoane. Inteligenţa interpersonală ce se referă la: - petrecerea timpului liber cu prietenii. .îi place să-i înveţe pe alţii ceea ce ştie el să facă.observarea lucrurilor din diferite unghiuri si cunoastearea unor obiecte fara a fi nevoie de a le vedea pe toate fetele. .Persoana observată: Popa Ionut Vârsta: 17 ani Ocupaţia: Elev Analizând răspunsurile la aceste întrebări se constată că: LOCUL I este ocupat de către inteligenţa Vizuală / Spaţială (3). ieşirile la iarbă verde). etc. etc. deoarece apar de câte 4 ori fiecare. care apare doar o singura data. . Inteligenţa naturistă ce se referă la: - ieşirile în mijlocul naturii (de exemplu: excursii la munte. de plante. LOCUL V este ocupat de către inteligenţa Verbală / Lingvistică (1). existenţa unei prietenii adevărate.

clasa a X-a Numele observatorului: Barsan Narcis 1.2.Inteligenţa corporală / kinestezică se referă la: - diferite activităţi fizice. unde fusese chemată de X X FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT X X X X . o coordonare motrică buna. Atitudinea faţă de situaţiile problematice: Manifestă stări de teamă şi atitudine de abandon faţă de situaţiile cu care vine în contact sau cu problemele care trebuie să le controleze. Această trăsătură am dedus-o în momentul când mama sa trebuia să vină de la şcoală. 1. soluţioneze. FISĂ DE OBSERVAŢIE CURENTĂ Indicatori observaţionali Atitudinea faţă de situaţiile problematice Caracterul relaţiilor interpersonale Atitudinea de încredere în sine Sociabilitatea Stabilirea atenţiei Punctualitatea la ore Gradul de rezistenţă la efort fizic Numele şi prenumele copilului: Popa Ionut.

este punctual la ore. 6. Atitudinea de încredere în sine: El îşi valorifică în mod just calităţile reale. fapt ce îl determină să se comporte timid în cadrul activităţilor şcolare sau în relaţiile cu ceilalţi.Caracterul relaţiilor interpersonale: Are capacitatea de practica relaţii calde. Stabilirea atenţiei: îi place foarte mult să fie în centrul atenţiei. 5. de înţelegere reciprocă şi uneori de colaborare cu colegii de clasă. 4. agreată şi acceptată de majoritatea colegilor de interacţiune pentru realizarea sarcinilor grupului şcolar. 2. Lui nu îi pasă de ce va spune mama sa şi de reacţiile sale. 3. Punctualitatea la ore: Cu toate că îi place să facă năzdrăvănii pe la şcoală şi nu agreează foarte mult studiul. comunicativă. fiind apreciat pentru acest lucru.către diriginte pentru că făcuse câteva năzdrăvănii în clasă. 7. Sociabilitatea: Este o persoană sociabilă. Gradul de rezistenţă la efort fizic: Fiind un pic cam grăsuţ oboseşte foarte repede de aici rezultând şi o antipatie în ceea ce priveşte orele de educaţie fizică. .

INTRODUCERE IN PEDAGOGIE.2. TEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUMULUI • ANALIZA COMPARATIVĂ A DOUĂ MANUALE ALTERNATIVE .

Stefan Levai.materia este structurată logic. prezentarea capitolelor fiind mai detaliată. condiţiile. de  Nevoia substanţialitate de .modul de prezentare a lecţiei pe pagină este foarte bun.  Nevoia de coerenţă . dar schimţată în aşa fel încât să fie uşor de reţinut . . Cerinţe ştiinţifice :  Structura logică  Calitatea cantitatea informaţiilor  Nevoia inteligibilitate şi .informaţiile prezentate nu sunt pe înţelesul elevilor.capitolele sunt prezentate în mod logic. fiind aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării . exerciţiile . Nicolae Gherbanovschi Editura : Plus 2001 Respectă şi curpinde toate etapele din programa şcolară. 2. George Enescu Editura : Teora 1999 Respectă şi curpinde toate etapele din programa şcolară.materia este structurată logic.aşa cum am spus mai înainte informaţiile sunt prezentate în aşa fel încât sunt mai uşor de reţinut. astfel că definiţiile.cantitatea de informaţii este mai mică şi mai greu de înţeles. clasificările sunt evidenţiate prin modul de redactare. Gina Caba.cantitatea de infoamţii este mare.modul de prezentare a lecţiei pe pagină este bun. Conformitatea cu programa şcolară FIZICA XII (profil real) Maria Prodan. .ANALIZA COMPARATIVĂ A DOUĂ MANUALE ALTERNATIVE MANUA L CRITERIU 1. . .există coerenţă atât în prezentarea capitolelor cât şi FIZICA XII (profil real) Eugen Radu. fiind aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării .

tabele. al fel încât pot trezi interesul accesibilităţii. . informativformativ al conţinutului fiind prezente la sfârşitul fiecărei lecţii.sunt prezentate idei  Să principale pentru a uşura potenţialul procesul de învăţare.materia cuprinde noţiuni pedagogice de bază. scheme şi foarte  Să activismul cognitiv multe probleme rezolvate şi concluzii. etc.după fiecare lecţie sau subcapitol există rubrica de teme şi exerciţii pe care elevii trebuie să le rezolve singuri. al elevilor. diferen-ţierii. La sfârşitul fiecărei lecţii sunt prezentate explicaţiile unor cuvinte noi şi exerciţii. evidenţieze întrebări. 3.cuprinde exerciţii sub  Să formă de teme aplicative.  Să realizeze prelucrarea conţinuturilor pe criteriile . informaţii greoaie.exerciţiile sunt greu de înţeles.nu lisesc problemele şi textele de comentat pentru studiu individual. 4.exerciţiile sunt sub formă de întrebări cu variante de răspuns sau prin autoverficare. al clarităţii. dar totuşi in conformitate cu programa studiului individual şcolară. Cerinţe . probleme ce au nevoie de calcule. Cerinţe .sunt lecţii prezentate în aşa coerenţei logice. . valorifice . prea aprofundate.  Adaptarea la particularităţile de .este adaptată bine la manualul cuprinde psihologice particularităţile de vârstă. metodologia . care fac lecţia mai uşor de înţeles. .al flexibilităţii. exerciţii.la fiecare lecţie în parte. al susţinerii atenţiei şi motivaţiei prezinte .

coperta deteriorare. TEORIA SI METODOLOGIA INSTRUIRII. la plasticată doar pe exterior. 3.foi mai rezistente la .foi mai puţin rezistente la deteriorare.vârstă 5. . . Concluzie : În urma analizei celor două manuale am constatat că cel mai potrivit manual pentru un elev de clasa a XII-a este cel din ediţia 2001. coperta plasticată pe ambele părţi.preţ ridicat.preţ rezonabil. TEORIA SI METODOLOGIA EVALUARII • PERSONALITATEA PROFESORULUI . Cerinţe economice :  Rezistenţa deterioare  Costuri .

parafrazându-1 pe P. utilizarea lor ca termeni ai ştiinţei psihologice pune atâtea probleme încât. încât fiecare are sentimentul întrebuinţării lor corecte în cele mai diverse situaţii. în opinia mea. dacă toţi autorii respectivi vorbeau despre acelaşi lucru . de dotarea materială a şcolilor şi de felul în care este structurată intervenţia . în schimb . Răspunsurile au fost uneori atât de diferite încât ne putem întreba. Performanţele elevilor sunt legate. Fraisse. pe drept cuvânt. am putea spune că istoria psihologiei se confundă (între anumite limite) cu istoria răspunsurilor la întrebarea „ Ce este personalitatea ? " . de dăruirea şi calitatea corpului profesional.PERSONALITATEA PROFESORULUI Termenii de persoană şi personalitate sunt atât de utilizaţi în limbajul cotidian . Există o dezbatere continuă în societate în legătură cu eficienţa învăţământului. Se impune mai întâi să deosebim persoana de personalitate.Personalitatea este o construcţie teoretică elaborată de psihologie în scopul înţelegerii şi explicării a modalităţii de finanţare şi funcţionare ce caracterizează organismul psihofiziologic pe care îl numim persoană umană.

Unul dintre criteriile după care pot fi diferenţiaţi profesorii înăuntrul organizaţiei şcolare este experienţa pe care o posedă în travaliu cu elevii. în primul rând ar fi competenţa profesională. părinţi. un profesor bun trebuie să fie în primul rând şi în primul rând foarte bine pregătit în domeniul său. Capacitatea de a organiza munca în echipă. aşa cum am spus şi mai sus. adică el trebuie să aibă şi cunoştinţe metodice. Astfel exercitarea acestei profesiuni presupune însuşirea mai multor competenţe. Meseria de profesor nu se găseşte între cele mai solicitate. dar nici între cele mai evitate. la fel de important.au format o structură de cunoaştere care le îngăduie.Profesiunea intelectuală. influenţă sau venituri superioare . Nu puţine sunt cazurile în care profesorii buni nu pot fi înţeleşi de elevi. trebuie să ia şi el parte la şedinţele cu părinţii.De aceea. Un alt aspect. Statutul profesorului în societatea contemporană pare să fie statutul clasei mijlocii.Aceasta înseamnă că simţul comun crede că elevii evoluează într un mediu care determină succesele şi eşecurile. ci grape de elevi. elevi. respectată. ci conferă prestigiu şi satisfacţii. Foarte legat de acest lucru. In această meserie . Profesoral nu lucrează cu „ clienţi" individuali. este faptul că un profesor bun trebuie să se facă înţeles . vocaţia fiind considerată unul dintre motivele de bază în alegerea acestei profesiuni. Competenţa de a dezvolta bune relaţii cu „ beneficiarii ". să se adapteze repede la orice situaţie din clasă şi să propună cele mai adecvate . şi o componentă interumană care-i permite să lucreze întotdeauna cu un public (clasa de elevi) şi să coopereze cu ceilalţi profesori. este capacitatea de a întreţine raporturi satisfăcătoare cu eşaloanele ierarhiei superioare : directori. constând dintr-o cultură tehnică specifică. diversitatea sarcinilor şi componenţa etică completează acest tablou. comunitate reprezintă o altă însuşire pe care un profesor trebuie să o aibă. şedinţe organizate regulat. Profesorii suportă cu regularitate presiunea controlului.educativă în ansamblu. Aceştia la rândul lor sunt asistaţi şi supravegheaţi de părinţi şi comunitate. Profesorii cu experienţă şi . şi acest lucra trebuie să existe la orice profesor. ei fiind evaluaţi periodic de superiori. nu distribuie deţinătorului putere . inspectori. profesoral trebuie să fie în relaţii bune cu părinţii elevilor şi chiar dacă nu este profesor diriginte.

ca reprezentant al statului. Iasi. 1996 3.în privinţa utilizării timpului. membra în colectivul şcolii... slujindu-se de cele mai eficiente metode. Cristea S. Ei au o viziune clară despre elevi şi despre şcoală. Moise C. EDP. să se ocupe de fiecare în parte şi să facă tot posibilul ca elevul să ajungă acasă cu lecţia interesată logic.transmiţător de cunoştinţe şi educator. Rolul de profesor presupune şi argumentarea într-un multiplu paienjenos de grupuri de referinţă care pun profesorului cerinţe diferenţiate: el reprezintă autoritate publică. ci un antrenor care trebuie să stimuleze gândirea elevilor prin lanţuri de exerciţii analitice. Concepte didactice fundamentale. să reuşească să trezească interesul elevilor pentru a crea o atmosferă optimă studiului. 1996 2. Chiar dacă deţine foarte multe informaţii. un profesor bun este capabil să recupereze. Bucuresti. partenerul părinţilor în sarcina educativă. Bibliografie : 1. Cucos C. Editura Ankarom. Iasi. evaluator al elevilor.o resursă extrem de importantă în cadrai lecţiilor. prin metodele cele mai adecvate. 1998 . Un profesor experimentat şi eficient care iubeşte mult copiii se dovedeşte mai implicat şi are credinţa că poate influenţa performanţele elevior. coleg. fără să se abată de la planul iniţial. un profesor nu este o enciclopedie.soluţii de moment. Profesorul se preocupă în special de punerea în aplicare a obiectivelor didactice. ştiu să lucreze cu toate categoriile de elevi. Pedagogie. Dictionar de termeni pedagogici.. Polirom.

DIDACTICA ŞTIINŢELOR TEHNICE • PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE LA DISCIPLINELE TEHNICE .4.

Proiectarea activităţii didactice se realizează printr-o serie de etape succesive a căror ordine este foarte stricta: 1. precum şi criteriile de evaluare. Precizarea obiectivelor în cadrul căreia profesorul realizează urmă toarele operaţii: . cum (metodologia). ce trebuie predat (conţinuturile). deci prin proiectarea didactică care precizează în ce scop (obiectivele) .PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE LA DISCIPLINELE TEHNICE Proiectarea activităţii didactice reprezintă un complex de anticipare a ceea ce profesorul doreşte să realizeze împreună cu elevii săi în cadrul unui sistem de lecţii / o lecţie / o temă / un capitol sau chiar pe parcursul întregului an solar pentru realizarea obiectivelor programei la disciplina pe care o predă. Ridicarea calităţii lecţiei se poate realiza numai pe baza anticipării demersurilor ce se vor întreprinde .

pentru că ele furnizează elevilor informaţiile despre proprietăţile fizice . alegerea metodelor şi procedeelor didactice. 2. Pe de altă parte . c. precum şi formarea deprinderilor de muncă. precizarea performanţelor minime acceptate.a. cunoştinţe şi deprinderi de tehnica meseriilor. Evaluarea. pe capacitatea de învăţare. 3. chimice şi de altă natură ale materialelor care alcătuiesc materia primă ce urmează să fie prelucrată . stabilirea combinaţiilor cele mai potrivite a metodelor . b. Profesorul elaborează proiectul activităţii didactice. cunoştinţele de tehnologie indică elevilor corelaţii cu valoare practică între datele pe care le-au acumulat prin studiul ştiinţelor şi . care reprezintă stabilirea formelor. la următoarele categorii de cunoştinţe şi deprinderi de bază: cunoştinţe de tehnologia materialelor. cunoştinţe de tehnologia uneltelor şi a maşinilor unelte . Disciplinele tehnice ocupă un rol mai aparte în conţinutul învăţământului datorită caracterului activităţii instructive pe care o determină şi finalităţile a-cesteia. c. metodelor şi a instrumentelor prin care profesorul va constata ceea ce s. b. Elaborarea strategiilor didactice în care profesorul se ocupa de: a. selecţionarea conţinutului activităţii. 4. în general. ce trebuie să ştie sau să facă elevii la sfârşitul activităţii didactice. b. cunoştinţe şi deprinderi de desen tehnic. analiza caracteristicilor psihoindividuale ale elevilor punând un accent mare pe nivelul lor de pregătire. mijloacelor şi strategiei didactice pentru a avea o situaţie de învăţare care să asigure atingerea obiectivelor propuse la un nivel cât mai înalt. c. selectarea materialului didactic. apreciază dacă obiectivele sunt realizabile în timpul disponibil. analiza condiţiilor materiale. Cunoştinţele de tehnologia materialelor preced celelalte cunoştinţe tehnice. pe motivaţia învăţării. Analiza resurselor care constau în: a.Conţinutul activităţilor tehnice pentru clasele gimnaziale şi liceu se referă .a realizat din ceea ce şi-a propus.

Editura Didactică şi Pedagogică. 1979 5. Desenul tehnic se predă în învăţământul general fie în cadrul unor discipline speciale cu acest profil.domeniul tehnic respectiv. 1981 Oprea. potrivit specificului temei care se studiază. N.-TEHNOLOGIA INSTRUIRII DIDACTICE..-ELEMENTE DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ. iar învăţarea tehnicii meseriilor se desfăşoară în atelierele din şcoală .O. PRACTICA PEDAGOGICĂ PROIECT DE LECTIE I • PROIECT DE LECTIE II • FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A UNUI ELEV . de obicei. Popovici. Cunoştinţele de tehnologie se predau. în sălile de curs. incluse în planurile de învăţământ în grupa disciplinelor facultative. fie prin teme de desen tehnic asimilate în programa disciplinelor tehnice şi predate alternativ cu acestea . succesiv sau alternativ. Bucureşti. A. Conţinutul învăţământului prin care se face educaţia tehnologică a elevilor are ca obiectiv fundamental integrarea tineretului în civilizaţia epocii sale. în uzine sau în ambele categorii de locuri de muncă. BIBLIOGRAFIE: Gheorgiu. Editura Didactică şi Pedagogică. Instrucţia în domeniul tehnic se sprijină pe achiziţiile mintale dobândite de copii pe calea operaţiilor concrete. Bucureşti.

2006.5.04. Obiective operationale : La sfarsitul lectiei elevul trebuie: O1 : sa defineasca operatia de pilire O2 : sa identifice sculele folosite la pilire O3 : sa cunoasca tehnologia de executie a operatiei de pilire O4 : sa aplice si sa execute operatia de pilire O5 : sa precizeze reguli de intretinere si pastrare a instrumentelor Metode si procedee didactice : . Ora 15˚˚ Scop : Insusire de noi cunostinte si formarea priceperilor si deprinderilor privind operatia de pilire. I. PROIECT DE LECTIE Disciplina : Educatie tehnologica Clasa : a VII – a A Scoala : “A. Cuza” Titlul lectiei : Pilirea metalelor Tipul lectiei : Verificarea cunostintelor si de comunicare a cunostintelor noi Timp acordat : 50' Data : 14.1.

Editura didactica si pedagogica Corint .manualul .fise de lucru Desfasurarea in timp a lectiei : .conversatie introductiva .realizarea feed-bak-ului .expunere .conversatie ..Clasa a VII-a .anuntarea temei noi Bibliografie : .observare .momentul organizatoric .Bucuresti 2001 .planse .unelte .exercitiu .munca independenta Mijloace de invatamant : .Manual “ Educatie tehnologica “ .demonstratie .mostre .scule .dispozitive .anuntarea lectiei noi si inscrierea pe tabla .problematizare .realizarea obiectivelor .machete .modelare .

.

N.Sculele si utilajele folosite la pilire 3.T. Anuntarea lectiei noi si inscrierea pe tabla a O. Expunere Conversatie Apreciere verbala. TIMP ACTIVITATEA PROFESORULUI Verifica prezenta.P. Verifica daca este stearsa tabla . ACTIVITATE A ELEVILOR Isi pregatesc caietele si instrumentele de desen .instrumentele de desen . METODE MIJLOACE EVALUARE Moment organizatoric 5’ Conversatie introductiva 2’ Analizeaza si restructureaza Elevii urmaresc mai multe notiuni necesare cu atentie realizarii obiectivelor .Definirea operatiei de pilire 2.ACTIVITATI Ob.M.Tehnologia pilirii a unui semifabricat 4. Cere elevilor sa aiba pe banca caietele de notite .S. Anunta titlul lectiei si trece pe tabla obiectivele lectiei : 1. expunerea profesorului . Observare curenta. . 3’ Elevii isi noteaza Expunere in caiete titlul lectiei si obiectivele inscrise pe tabla.

triunghiulare.patrate . Explicatie Conversatie Expunere Problematizare Observarea curenta. cutit .Definitia operatiei de pilire O1 3’ Sunt atenti si noteaza in caiete Pilirea reprezinta operatia definitia pilirii. Explicatie Conversatie Demonstratie Expunere Problematizare Observare curenta. .semirotunde si rotunde. tehnologica de prelucrare prin care se indeparteaza adaosul de material sub forma unor aschii foarte fine. Realizarea obiectivelor Sculele folsite la operatia de pilire : O2 7’ Noteaza in caiete sculele folosite la operatia de Sculele folosite la operatia de pilire . pilire se numesc pile.Acestea dupa forma geometrica pot fi : late.rombice .

inainte-inapoi . Explicatia Demonstratia Munca independenta Pile Semifabricat Observarea curenta .iar cu mana stanga apasa pe varful acesteia si o misca lin . Explicatie Demonstratie Executie Pile Observarea curenta O4 7' Executa o operatie de pilire a unui semifabricat metalic tinand cont de tehnica de executie a acesteia. Sunt atenti la explicatii si aplica tehnica de executie a operatiei de pilire . Sunt atenti la prezentare si noteaza in caiete tehnologia de executie a operatiei de pilire a metalelor.Tehnologia de executie a operatiei de pilire : O3 5' Tehnologia de executie a operatiei de pilire consta in prinderea cu mana dreapta manerul pilei .pe o lungime cat mai mare .

-nu este permis ca pilele sa fie asezate unele peste altele sau in gramada cu alte scule . maner si fara crapaturi . -pilele incarcate cu aschii se curata cu perii de sarma .Regulile de intretinere si pastrare a instrumentelor : O5 5' Noteaza regulile de intretinere si pastrare a -pilele vor fi bine fixate in instrumentelor. Conversatie Anuntarea temei viitoare 3' . . Expunre Explicatie Problematizare Conversatie Observarea curenta Realizarea feed-back O1… 10' O5 Sunt adresate intrebari din lectia predata si se trag concluzii privind intelegerea acesteia.pilele trbuie ferite de rugina. Elevii raspund intrebarilor adresate de profesor . Profesorul anunta ca lectie urmatoare: "Filetarea metalelor ".nu se va utiliza pila fina pentru pilirea metalelor moi pentru ca pila se incarca si nu mai aschiaza .

O6: Sa calculeze nivelul benzinei dintr-un rezervor (aplicatie). Organizarea didactica a succesiunii obiectivelor si parcurgerea continuturilor de instruire: 1. moment final: 2` . Mijloace de invatamant folosite: fise de lucru cu aparatele de masurare Bibliografie: Manualul pentru clasa a x-a.problematizarea. dirijarea invatarii. Masurari tehnice Masurarea nivelului De comunicare a cunostintelor noi (predare) 50 min Scopul lectiei: Insusirea cunostintelor despre masurarea nivelurilor si modul de calculare al acestora.2. . moment organizatoric: 3` 2. PROIECT DE LECTIE Data: Clasa: Obiectul: Subiectul: Tipul lectiei: Timp acordat: 17 10 2006 a x-a C. O2: Sa clasifice metodele de masurare.observarea. .5. .conversatia. asigurarea conexiunii inverse: 5` 5. .munca independenta. O4: Sa identifice partile componente ale fiecarui instrument. anuntarea lectiei noi si inscrierea obiectivelor lectiei pe tabla: 5` 3. . parcurgerea obiectivelor O1…O6: 35` 4. Metode didactice folosite: . O5: Sa precizeze modul de functionare al fiecarui instrument. Obiective operationale: O1: Sa defineasca masurarea nivelului. O3: Sa diferentieze instrumentele de masurare.explicatia.expunerea.

Dirijarea invatarii O1 5` apreciere verbala . creta. lectie. pregatesc pentru manuale. Pentru inceput profesorul poarta cu elevii un dialog despre importanta masurarii nivelului. principalele subiecte ale acesteia din care decurg obiectivele operationale. Moment organizatoric Obiectiv operational Activitatea profesorului Salutul. tipuri de aparate de masura. Anuntarea lectiei noi si inscrierea obiectivelor pe tabla 3` 3. pregatirea clasei pentru desfasurarea in bune conditii a lectiei. notarea absentelor.Secventa lectiei 1. Masuraea nivelului 1. Elevii noteaza -conversatia titlul lectiei si -tabla. iar mijlocul de masurare se numeste nivelmetru”. In continuare se da definitia: “Nivelul se masoara in unitati de lungime. Timp acordat 2` Metode si mijloace didactice Elevii se -catalog. Importanta masurari nivelului. Exercitiu aplicativ. rechizite scolare. si noteaza explicatia. Elevii sunt atenti -conversatia. prooblematizar ea -manualul Activitatea elevilor Evaluare 2. 3. 2. 4. Metode de masurare.

-verificare orala. -metoda indirecta. observarea -manualul. . elevii le identifica si noteaza. apreciere verbala. -explicatia. Se prezinta partile componente ale fiecarui instrument de masurare a nivelului. problematizare a. observarea. -manualul . Elevii raspund: P=γh -conversatia. Profesorul propune aplicatia din manual. conversatia. explicatia -verificare orala. 8` O5 O6 O7 Profesorul le solicita elevilor sa-si aminteasca modul de calculare a presiunii hidrostatice. explicatia. -apreciere verbala. urmand punct cu punct cerintele aplicatiei. problematizare a.O2 O3 O4 Metodele de masurare a nivelului sunt: -metoda directa. 10` 4. -manualul -conversatia.Conexiune a inversa Se pun intrebari din continutul lectiei predate pentru a vedea daca aceasta si-a atins 5` Elevii citesc aplicatia. Cu ajutorul elevilor profesorul stabileste diferentele dintre instrumentele de masura. -apreciere verbala.fise de lucru. -manualul -conversatia. Elevii raspund -conversatia -verificarea orala si aprecieri verbale. 2` 3` Elevii interactiv contribuie la realizarea clasificarii Elevii contribuie la difentierea aparatelor. problematizare a. In timp ce profesorul prezinta partile componente. 10` -verificare orala. fise de lucru -conversatia.

2` . Moment final scopul. In final se trag concluzii si se anunta tema lectiei urmatoare.5.

nr. FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A UNUI ELEV I. DATE MEDICALE: Antecedente: fără antecedente. Factori nocivi în perioadele: a). sc. natală: Nu c). DATE PERSONALE: Numele şi prenumele elevului: Mecnec Andrei Clasa: a X-a C. 2.5. prenatală: Nu b). Alexandru cel Bun. Bacău Şcoli frecventate: „ Spiru Haret " .Bacau Domiciliul actual: Bacău. bl. A. postnatală: Nu Boli organice cronice: Nu Boli psihice şi mintale: Nu Deficienţe senzoriale: Nu Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii actuale: Buna. 11 II. .3. et. str. ap. 3. 3. Data naşterii / Localitatea: 1 mai 1990.

DATE ASUPRA ACTIVITĂŢII PSIHICE: 1.III.Memoria: Clasa IX X XI XII F. exprimare normal.clară. slab IX X XI XII . Exprimare elevată exprimare (dificilă) foarte greoaie (corectă. exprimare greoaie limitat. Caracteristicile proceselor intelectuale: .Gândirea: Clasa IX X XI XII . firească (incoerentă. Vocabular foarte bogat. bun Nivel de operare cu noţiuni Bun Mijlociu Slab X F.Limbajul: Clasa Vocabular foarte Vocabular Vocabular redus. slabă .neclară) cursivă) (fară dificultăţi) X F.bună Bună X Potrivită Slabă F.

Motivaţii (interese.bună X Bună Potrivită Slabă F. aspiraţii. puternice Puternice X Potrivite Slabe F.în primul rând desenul.îşi doreşte foarte mult să ajungă arhitect. . etc): . slabe Pasiuni pentru o anumită activitate sau profesie: .. calculatorul după care urmează baschetul şi muzica. bună Bună X Potrivită Slabă F.Atenţia: Clasa IX X XI XII F. convingeri. slabă 2.Procese afective şi motivaţionale: Clasa IX X XI XII Sentimente: Clasa IX X XI XII Intelectuale Estetice Moral-umane X F.Imaginaţia: Clasa IX X XI XII F. slabă .

Inteligenţa: Clasa IX X XI XII F. bună Bună X Mijlocie Slabă F. Priceperi: îi place foarte mult să deseneze tot felul de schiţe de locuinţe.Procesele volitive şi activitatea elevului: Voinţa: Clasa IX X XI XII F. slabă Deprinderi: cunoştinţe de desen tehnic.Înţelegerea: Clasa IX X XI XII F. bun Nivel de înţelegere Bun Mijlociu X Slab F. puternică Puternică X Potrivită Slabă F.Trasături de personalitate: Aptitudini generale: .3.Aptitudini speciale: Clasa IX X XI XII Literatură Matematică X Tehnică X Ştiinţe sociale Arte . slab . 4. slabă .

Climatul social. -Trăsături negative de caracter: lăudăros. onest. Şcoală: pozitivă. fraţi. Structura familiei(tata. respectuos.Tipul de temperament: Clasa IX X XI XII Pasion Coleric Sentim Nervo Flegm Sangvi Apatic Amorf X Caracterul: -Trăsături pozitive de caracter: optimist. 4. vesel. Colegi: pozitivă..C. surori): Numel Nr. ea uţia Liceu Liceu 2. I. harnic. Societate: pozitivă. .participă la treburile casei. conştiincios. c). DATE ASUPRA MEDIULUI FAMILIAL: 1.moral al familiei: favorabil. Regimul educativ al elevului în familie: bun. 3.M. Condiţiile de lucru al elevului în familie: bune . I. prenu 2. IV. e şi crt. Atitudinea faţă de : a). b). Sine: pozitivă. mama. d). disciplinat. Data naşterii 21 iul 1956 30 aug 1956 Profesia de bază Strungar Contabila Ocupaţia (funcţia) actuală Strungar Contabila Pregătir Retrib Obs. 1. serios.

- . temeinic.Situaţia la învăţătură: - Media generală anuală şi locul ocupat în clasă: 9. 5. cu preocupări de adâncire ( depăşind manualul sau programa ).02.Pregătirea lecţiilor şi temelor: progresiva. Obiecte cu rezultate superioare: limba română.V.Locuri (premii) obţinute: Nu 4. Activitatea în concursurile şcolare şi extraşcolare: .Lucrări deosebite: Nu . Atitudinea faţă de îndatoririle şcolare: La lecţii: sistematic. baschetul.Rezultate obţinute: Nu 3. muzica.Activităţi deosebite adiacente: Nu . .Nivelul de pregătire practică: bun. .Maniera de lucru: organizată. matematică. Date asupra activităţii din mediul şcolar: 1.La activităţi practice: organizat. . .Obiecte cu rezultate inferioare: Nu . calculatorul. premiul 2.Iniţiative deosebite: Nu . 2.Preocupări în timpul liber: desenul. Activitatea independentă şi stilul de muncă al elevului: . Activitatea în cercuri de specialitate: .

10. Tipuri de relaţii promovate: prietenie. . democratic. - Poziţia psihosocială în cadrul grupului( lider.Stilul de conducere (autoritar. indiferent): autoritar. Activitatea şi comportamentul în organizarea educaţiei: .Iniţiative deosebite: organizarea unor excursii. - VII. 4.Gradul de participare la viaţa grupului: se implică mult în activităţile organizate în casă. 3. . slab Slab Mijlociu Bun X X X X X X X X F. 2. 9. Activitatea şi comportamentul în grupul clasă: . bun X X .VI. 7.Rezultatele obţinute: apreciat pentru poziţia în colectiv şi preţuit pentru rezultatele la învăţătură. STATUTUL SI ROLUL ELEVULUI ÎN GRUPUL-CLASĂ: 1. izolat. 6. 2. 8.Responsabilităţi (funcţii): şeful clasei. 1. 5. . crt. Profilul psihopedagogic al elevului: Nr. APRECIERI GENERALE ŞI RECOMANDĂRI: 1. respins): lider. Variabile evaluate Starea sănătăţii Nivelul mintal(raţiune) Capacitate de memorare Capacitate de concentrare Starea emoţională Capacitate volitivă Inteligenţa Echilibru biopsihic Atitudinea faţă de activitatea şcolară Atitudinea faţă de colegi F.

Gradul de integrare în grup 12. îi plac ieşirile cu colegii de clasă şi prietenii. Atitudinea faţă de sine Gradul de integrare în familie 13. sensibil la problemele altora. . 3. X X X X 2.11. Gradul de integrare în şcoală 14. Recomandări pedagogice: să-şi stăpânească emoţiile. este înţelegător. Caracterizarea personalităţii elevului şi mediului său: este un elev inteligent optimist în ceea ce priveşte intenţia lui de a deveni arhitect. etc.

CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICA PROGRAM DE EDUCATIE A ADOLESCENTILOR .6.

3. acesta neintelegand “de ce?”. determinand-ul pe acesta sa mai cumpere in viitor acet drog in mod repetat. Argumente: Datorita cresterii masive in ultimii ani a consumului de droguri in randul adolescentilor este necesara infintarea in cadrul scolilor a unor programe care sa tinteasca consumatorii si sa ii determine in a se lasa/ a se interna in centre de detoxificare. Scopul proiectului: Programul urmareste constientizarea riscului la care se expun consumatorii de droguri/anabolizante/narcotice. a vedea cum e” apoi rezultatul fiind acela ca persoanele care au incercat devin dependente. 2. O alta cauza e si artagerea minorilor a consuma “o singura data. Constientizarea parintilor asupra problemelor care pot aparea la copii lor in cazul consumului de droguri. astfel crescad si usurinta cumpararii acestora de catre persoane. Conceperea si realizarea unui program de sensibilizare a cadrelor didactice in special a dirigintilor fara de problemele actuale ale adolescentilor. Obiectivele generale ale proiectului: 1. Cauze: In ultimii ani a crescut nu numai numarul consumatorilor dar si numarul dealer-rilor de narcotice. Conceperea unui program adresat adolescentilor cu privire la consumul de stupefiante. dar si inmultirea numarului de locuri in care se iau drogurile fie pe cale injectabila fie pe cale orala. . Grupul tinta: proiectul se adreseaza elevilor din cadrul colegiului economic “Ion Ghica”. centre specializate in consumul de droguri/anabolizante. desi efectul “de prima oara” nu ne mai repeata. Adolescentii neintelegand riscului caruia se expun incearca “din teribilism” ceea ce ii cade in mana prima oara si de obicei acesta din urma este la un prêt delizoriu si in acelasi timp foarte puternic oferindu-i clientului “o stare de bine”.PROGRAM DE EDUCATIE A ADOLESCENTILOR Tema: Program de educatie a adolescentilor pe tema drogurilor.

. . Identificarea persoa-nelor abilitate necesare acestor actiuni 3 Realizarea unui program de informanre a profesorului 4 Desfasurarea acestui program de initializare a profesorilor. Evaluarea profesori-lor de catre persoane abilitate.teste scrise Termene 1 august 2006 Persoane implicate Director liceu Consiliu profesoral Diriginti 7 august 2006 10 august 2006 Diriginti Diriginti 10 august 2006 Diriginti 24 august 2006 5. 25 august 2006 Diriginti Evaluatori Obiectiv general 2 Conceperea unui program adresat adolescentilor cu privire la consumul de stupefiante Obiective specifice ACTIUNI Termene 1 septembrie 2006 Persoane implicate Consiliu profesoral 1. initializarea cadrelor didactice .evaluari orale .alegerea claselor carora se disponibile pentru adreseaza programul.efectele pe care le are consumul de dorguri asupra elevului.explicarea profesorilor riscului la care se expun elevii.alecgerea cadrelor didactice care vor participa la educarea elevilor . . . alegerea persoanelor abilitate pentru a vorbi profesorilor despre problema consumului de droguri. . Gasirea in orar a unor ore . .stabilirea etapelor acestui program.Obiectiv general 1 Conceperea si realizarea unui program de sensibilizare a cadrelor didactice in special a dirigintilor fara de problemele actuale ale adolescentilor Obiective specifice 1. Identificarea cadre-lor didactice necesare unei astfel de actiuni (a diridingilor) 2.metode de prevenire a consumului de droguri .realizarea programului pentru cadrele didactice. ACTIUNI .

Termeni 7 septembrie 2006 19 septembrie 2006 Persoane implicate Doctori Diriginti Parinti Elevi Doctori Diriginti Parinti Elevi prezentarea temei discutiei. . . Prezentarea la inceput de carte diriginte riscu-lui la care se iar apoi intr-o alta ora de expun catre persoanele abilitate.elaborarea unui test de catre diriginti pentru a evalua cunostintele elevului .dobandii elevii de pe urma tilor cu privire la consumului de droguri.trimiterea invitatiilor.prezentarea a unor pliante cu privire la consumul de dorguri. .educarea parintilor cu privire la atitudinile pe care 19 septembrie 2006 Doctori Diriginti Parinti Elevi . Identificarea persoanelor abilitate pen-tru a purta discutii cu elevii. . Diriginti 1 septembrie 2006 Diriginti Doctori .desfasurarea activitatii.conversatii libere pe tema consu-mului de droguri.emiterea invitatiilor. 2. 3. .miterea concluziilor . 7 septembrie 2006 Diriginti 14 septembrie 2006 Diriginti Doctori Obiectiv general 3 Conceperea unui program adresat adolescentilor cu privire la consumul de stupefiante Obiective specifice 1. Invitarea parintilor la o sedinta pe tema consumului de droguri infantil/juvenile. consumatorii.centralizarea datelor . Sensibilizarea parintilor cu privire la consumul de stupefiante.alegerea persoanelor pentru a purta discutii cu elevii in legatuta cu consumul de droguri. consumul de droguri.aceasta prezentare se face 4. .afectiunile pe care le pot 3. . Prevenirea parin. 2.impartirea de pliante elevilor cu privire la riscurile carora se expun consumatorii.prezentarea unor cazuri reale cu privire la consumul de droguri. Evaluarea cantitatii de informatii pe care le detin elevii cu privire la consumul de droguri. .teste . ACTIUNI .

Parinti. Elevi . .4. Diriginti. Concluzii trebuie sa le ia in cazul in care copilul lor este consummator.evaluarea rezultatelor de pe urma discutiei cu parintii 19 septembrie 2006 Doctori.

INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR • SISTEME INFORMATICE PENTRU INSTRUIRE 45 .7.

Sinteza dintre resursele pedagogice ale instruirii programate şi disponibilităţile tehnologice al calculatorului (sistemului de procesare a informaţiei) conferă acestei metode didactice ( Instruirea asistată de calculator ) calităţi privind: . Instructorul proiectează o acţiune bazată pe patru operaţii concrete : .stabilirea conţinutului . Conţinutul conceptului de instruire are o sferă mai restrânsă în raport cu educaţia (care se referă formarea–dezvoltarea permanentă a personalităţii umane) dar mai largă decât învăţarea deoarece include mai mule forme de muncă intelectuală (forme extradidactice şi extraşcolare . tehnologică.simulare automatizată interactivă a cunoştinţelor şi capacităţilor angajate în procesul de învăţământ conform documentelor oficiale de planificare a educaţiei . Instruirea reprezintă activitatea principală realizată în cadrul procesului de învăţământ conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem în termenii de politică a educaţiei.SISTEME INFORMATICE PENTRU INSTRUIRE Definiţia procesului de instruire . 46 . estetică.definirea obiectivelor pedagogice . documentare. interogare . caracteristice societăţii contemporane . . psiho–fizică). cu resurse substanţiale . .informatizarea activităţii de predare– învăţare–evaluare .asigurarea evaluării activităţii didactice / educative respective . directe şi indirecte . Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică sau o metodă de învăţământ . care valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de instruire în contextul noilor tehnolog informatice şi de comunicaţii .îmbunătăţirea IAC prin intermediul unor acţiuni de: gestionare. de natură morală.aplicarea metodologiei .

principalele direcţii de proiectare a activităţii de formare – dezvoltare a personalităţii . finalităţile educaţiei . Teoria explicativă studiază principalele linii de acţiune delimitate la nivel de sistem şi de proces : educational permanentă şi autoeducaţia . fizică – realizată în ca-dru instituţional şi noninsti-tuţional) . Teoria axiologică studiază valorile de maximă generalitate implicate în activitatea de formare – dezvoltar a personalităţii paradigmele educaţiei . Teoria explicativă are o funcţie prioritar prescriptivă care asigură orientarea activităţii educative . sistemul de educaţie . la nivel convenţional . a cele didactice în mod special în direcţia realizării unor acţiuni de maximă eficienţă pedagogică şi socială . profesională. valorificarea deplină a educabilitităţii . Componetele Procesului de Proiectare a Instruirii . Teoria formală are o funcţie prioritar descriptive care asigură "analiza conţinuturilor" la nivelul liniei de continuitate dintre dimensiunile şi formele educaţiei intelectuală. estetică. Teoria practică are o funcţie prioritar metodologică angajată în direcţ optimizării acţiunii educative / didactice la nivel general (didactica generală) şi special (didactica specialităţii) . morală. managementul educaţiei reforma educaţiei . proiectarea de tip curricular . Teoria practică studiază principiile generale de organizare a activităţii educative / didactice relevante la nivelul procesului de învăţământ . în general . 47 .Teoriile Fundamentale ale Proiectării Instruirii. Teoria formală studiază "laturile educaţiei". Teoria axiologică are o funcţie prioritar interpretativă angajată la nivelul liniei de continuitadintre filosofia educaţiei şi politica educaţiei . care definesc .

Contribuţii ale teoriilor învăţării : Teoriile Învăţării clarifică modul în care oamenii învaţă sau asimileaza cunoştinţele . prezicerea şi controlu evenimentelor (feno-menelor. necesitatea "feedback"--ului sau a reacţiei inverse Contribuţii ale teoriilor instruirii : Teoriile instruirii propun condiţiile de desfăşurare a instruirii care faciliteaz învăţarea . modul în care informaţia este comunicată de la o persoană la alta . 48 . Contribuţii ale Teoriei Sistemelor : Proceduri şi metode ale Teoriei Sistemelor sunt folosite în procesul de proiectare a instruirii . proceselor) . Sunt utilizate tipurile de organigrame şi tehnicile drumului critic pentru planificare procesului de instruire şi pentru rezolvarea problemelor . Contribuţii ale teoriei comunicaţiilor : principiile construirii mesajelor vizuale şi verbale .Contribuţii ale altor discipline ştiinţifice la definirea funda-mentelor teoretice ale proiectării instruire Teoria Instruirii PEDAGOGIE Teoria Invatarii BAZELE TEORETICE ALE PROIECTARII INSTRUIRII INFORMATICA Teoria Sistemelor Teoria Comunicatiilor Teoria este un set organizat de enunţuri şi legi care pot fi utilizate la explicarea.

Procedurile de Proiectare a instruirii au fost influenţate de două importante componente ale Teoriilor Învăţării anume de : Teoriile Comportamentale ale Învăţării şi de Teoriile Cognitive ale Învăţării sau mai precis de Psihologia Cognitivă . percepţia. 49 . Psihologia Cognitivă şi Instruirea Asistată de Calculator Psihologia Cognitivă . Concentrarea Controlului . Motivaţia este suţinută de patru factori : acceptarea progresului (noului) . Cunoaştere înseamnă a şti incluzând procesele interne ca învăţarea. curiozitatea . gândirea. Motivarea corectă a studentului este esenţială pentru învăţare . înţelegerea. interpretare şi stocare a informaţiilor manifestarea modului de comportament procese cognitive interne Fundamentele Teoretice ale Cognitivismului Mulţi educatori şi cercetători au definit cognitivismul ca punct de plecare pentru teoria comportamentului care apărut douăzeci de ani mai târziu . Lecţiile trebuiesc adaptate studiului / învăţării individuale şi diferenţelor care pot exista între studenţi . controlul şi fantezia . Definirea termenului de "Cogniţie" sau Cunoaştere . memorizarea şi atenţia . Teoria Comportamentului Cognitivismul influenţa condiţiilor mediului procesele de percepţie . Controlul procesului de instruire trebuie să fie realizat de către student . Domeniile studiate de psihologia proceselor cognitive care sunt deosebit de important pentru proiectarea sistemelor de instruire asistată de calculator sunt următoarele : -Percepţia şi Atenţia -Memorizarea -Înţelegerea -Învăţarea Activă Motivaţia (sau motivarea învăţării ) . Diferenţele Individuale . Transferul de cunoştinţe prin intermediul Învăţării .

proiectat special pentru rezolvarea unor sarcini sau probleme didactice / educative prin valorificarea tehnologiilor specifice instruirii asistate de calculato care asigură − memorarea datelor. Operaţionalizarea lor la nivelu activităţii didactice (lecţiei. Relaţiile dintre aceste elemente.Clasificarea Programelor de Instruire Asistată de Calculator Softul pedagogic / educaţional reprezintă un program informatizat . relativ autonomă. Unitatea didactică reprezintă secvenţa de instruire. etc. Funcţia unităţii didactice / de instruire este relevantă la nivelul activităţii de învăţare. Structura unităţii didactice / de instruire include un ansamblu de informaţii. rezultată în urma divizării conţinutului un discipline de învăţământ în vederea facilitării activităţii de învăţare . 50 . − organizarea datelor în fişiere . a condiţiilor în care se produce învăţarea . proiectate la nivelul interdependenţei necesare între latura teoretică şi latura aplicativă a învăţării. priceperi. care trebuiesc realizate printr-o temă dată . Aceste operaţii presupun a bună cunoaştere a ceea ce urmează a fi învăţat. − gestionarea fişierelor . − simularea învăţării − realizarea învăţării − evaluarea formativă a învăţării − controlul reglarea / autoreglarea şi autocontrolul activităţii de învăţare. angajând procesul de asimilare rapidă a conţinutului proiectat în contextul unei "secvenţe de informaţii" care stimulează asigurare a saltului de la cunoaşterea simplă la cunoaşterea bazată pe înţelegere . deprinderi. a celor care învaţă (studenţilor) .) permite ierarhizarea acţiunilor de predare – învăţare – evaluare conform operaţiilor de divizare pedagogică a conţinutului instruirii propuse în contextul programei şcolare sau prin iniţiativa fiecărui profesor. operaţii etc. intradisciplinare sau chiar transdisciplinare. conferă unităţii didactice coerenţa consistenţa pedagogică . Valorificarea unităţii didactice / de instruire este posibilă în diferite contexte de proiectare pedagogică unor conţinuturi disciplinare.

Casa Corpului Didactic. Ghidul informatic al profesorului modern. 2001 51 . 2006 Mihai Jalobeanu.BIBLIOGRAFIE: Mihaela Brut. Instruirea prin Internet. Instrumente pentru e-Learning. Polirom. Cluj. WWW în învăţământ.

secvenţe multi-media. 5. Soft-ul educaţional este una dintre ele. o schimbare a cărei consecinţe încearcă să le anticipeze psihopedagogia actuală. dar nu-i putem forţa înţelegerea. Din punct de vedere pedagogic. Prin utilizarea secţiunilor multimedia se va obţine o interacţiune în care observăm că există deja trei termeni profesor . ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI LABORATOR DE BIOLOGIE VIRTUAL I. nu mai este nevoie de iesiri in aer liber. 52 . mai ales în cadrul învăţământului universitar şi preuniversitar. posibilitea vizionarii de imagini si filmulete informationale cu fiecare specie. util chiar cănd vine vorba de ştiinţe exacte precum fizica. facil. În plus utilizarea acestor softuri educationale în procesul de învăţare contribuie în mod decisiv la alinierea învăţământului românesc la standardele educaţionale ale Uniunii Europene. este deja o certitudine faptul că: • pentru a obţine rezultatele dorite.II. compensarea lipsei de echipament şi aparate foarte costisitoare. • nevoia de adaptare a învătământului românesc la cerinţele de pe piaţa muncii europene. pentru că simulările şi interactivitatea pe care acesta le oferă nu pot fi egalate de nimic altceva. 4. în strategia didactică dar şi în metodele punctuale. asigurea de prezentari virtuale ale animalelor in habitatul lor de viata. că nivelul său de cunoştinţe poate creşte cantitativ. lucrari de laborator ce se bazeaza pe participarea interactiva a elevilor. Justificarea proiectului Pentru a aduce metodele clasice de invatare la nivelul informational actual si pentru a asigura receptivitatea elevilor la orele de biologie. Cu alte cuvinte. 6. pentru a găsi şi metodele de programare adecvată a soft-ului educaţional. în termeni calitativi. Schimbarile vor avea loc în esenţa actului educţional. pedagogice. Pentru a realiza acest lucru se foloseste un software educational special conceput pentru elevi. • metodele vechi nu mai prezintă interes pentru tinerii de astăzi. in lipsa dotarii laboratorului cu materiale de prezentare si experimentare. 2. Din punct de vedere psihologic. Specialiştii în psihopedagogie spun că un copil poate fi obligat să înveţe. ce permite invatarea biologiei la un nivel mult mai avansat si modern. pentru observarea biodiversitatii. 3. se incearca tranpunerea si prezentarea informatiilor in format electronic.elev . Elaborarea şi implementarea software-lui educaţional de biologie cu prezentari detaliate ale speciilor si habitatelor are o serie de avantaje cum ar fi: 1. Argumentele care susţin aplicarea proiectului sunt structurate pe trei coordonate: psihologice. dar pentru a obţine rezultate spectaculoase în termeni calitativi trebuie să folosim metode speciale. sociale. este importantă: • dorinta elevilor de modern. soft-ul este rezolvarea. este imperativă introducerea metodelor moderne de învăţare. din procesul de învăţare.

a programei orelor de laborator. • aplicarea de chestionare pentru identificarea părerilor pro şi contra folosirii calculatorului în desfăşurarea orelor de laborator. II. iar realizarea laboratoarelor pe calculator scuteşte şcoala în sine de astfel de risipa materială.• simpla prezentare a biologiei doar ca o teorie abstractă privează elevii de cunoaşterea în esenţă a faptului fizic.. III. a orelor de instruire a personalului didactic către o mai bună utilizare a acestui software. • identificarea aşteptarilor elevilor. student la Universitatea Bacău. Facultatea de Inginerie. • înţelegerea între generaţii ce apare datorită dificultăţilor comune de înţelegere. • procurarea tuturor aparaturilor necesare unei sali de laborator este în sine o problema. navigare pe Internet şi bineînţeles în utilizarea soft-ului în cauză. cu ajutorul unui analist programator. Din punct de vedere social. Secţia I. elevi care. • identificarea resurselor financiare de către propunator pentru utilarea laboratoarelor de fizica cu înca 2 sau 3 calculatoare pe langa cele existente. dificultăţi ce sunt depăşite prin cooperarea dintre elevi si cadru didactic.P. Scopul si obiectivele proiectului Elaborarea şi implementarea software-lui educaţional de biologie cu simulări de lucrări de laborator în cadrul Scolii Generale A. atât în rândul profesorilor cât şi în rândul elevilor. importante sunt: • crearea unui climat placut la ora de laborator. Obiectivele proiectului: • selectarea elevilor cu preocupări de programare şi a celor interesaţi de biologie şi de înţelegerea ei.I. colaboratori şi catedra de biologie a scolii. atât între elevi cât şi între aceştia şi profesor.I. • instruirea efectivă a profesorilor de biologie în aplicarea acestui software în orele de laborator.M. Punerea in practica a proiectului are la baza si anumite constrangeri: fiind vorba de o noutate şi pentru profesorii de biologie trebuie avută în vedere şi o instruire a cadrelor didactice. o iniţiere în folosirea computerului. cu privire la utilizarea calculatorului. • realizarea experimentelor pe calculator înlesneşte procesul de predare-învăţare. Echipa de proiect Propunător: Barsan Narcis. • stabilirea de către propunător. Cuza din Bacău. să elaboreze lecţiile electronice necesare unui laborator virtual. iar protejarea şi întreţinerea acestora pe perioade nelimitate rămăne o problemă aproape împosibilă. -Inginer de sistem: Ingrid Armaşu – se ocupa de realizarea teoretica si practica a infrastucturii reţelei de calculatoare ce va folosii laboratorul virtual 53 .

30 de birouri pentru calculator.Cuza” V. • Compania „Henkel” reprezentanţa din România. Identificarea resurselor a) Resurse materiale Resurse materiale existente • • • • • • 2 săli de laborator informatică. Mijloace: afişe. Forme de organizare : activitati frontale. 5 imprimante multifuncţionale. conexiune Internet nelimitat. -Contabil: Nicoleta Teodorescu . software educaţional specific laboratorului de fizică virtual. ore de curs (pt instruirea cadrelor didactice) VI. IV. sondaje de opinie. • 9 prelungitoare. 54 . foi.se va ocupa de inregistrarea evidentei contabile. Metodologia de intervenţie: Metode pedagogice : dezbaterea. Grupul ţinta: elevii din cadrul Scolii „A. 30 de scaune. radioul şcolii. 30 de calculatoare. • Compania „Ultra-Pro computers”. -Consilier juridic: avocat Bradea Mariana – se va ocupa de întocmirea contractelor de sponsorizare şi de întocmirea actelor necesare acestui proiect. calculator.I. conversatia. -Sponsori: • Compania „Coca-cola” reprezentanţa din România. instructajul. -Consilier psihopedagog: pedagog Maria Mihăilă. sedinte.-Analist programator: Luminiţa Daniela Mihalache – Pătrăşcan – se va ocupa de instalarea efectivă a interfeţei laboratorului virtual la nivelul întregii reţele de calculatoare din liceu. Resurse materiale necesare • 6 surse de caldură. – se va ocupa stabilirea itemilor chestionarelor şi cu interpretarea acestora. brainstormingul. Metode psihologice : chestionarul.

Compania „Henkel” =1500 lei.Compania „Coca-cola” =1500 lei. Planul operational de actiune – planul sintetic de realizare 55 .Compania „Ultra-Pro computers”=500 lei. . TOTAL : 3500 lei c) Resurse temporale : • durata realizarii proiectului : 1 an .b) Resurse financiare Resurse necesare materiale Numar bucati Costuri 1. prelungitoare TOTAL Surse de finantare : 6 9 6x500=3000 9x50=450 3450 lei . fara weke-end. Calorifere electrice 2. VII. • durata desfasurarii activitatilor : zilnic. .

Identificarea opiniilor X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 56 .2.1. Stabilirea formatului revistei 4.1. Realizarea unui sondaj cu privire la aplicare proiectului 4.Observarea atitudinii generale faţă de aplicarea programului 7. Obtinerea finantarilor 5. Primul laborator 7.2. Stabilirea temelor 3. Informarea elevilor cu privire la obligaţiile unui colaborator 2. Instruirea profesorilor de fizică în utilizarea softului 5. Echipa tehnica 6.1. Realizarea infrastructurii reţelei de calculatoare 7. Contactarea colaboratorilor 2. Observarea evoluţiei atitudinii elevilor faţă de noul tip de lecţii 8. Stabilirea materialelor Luna I Luna II Luna III S1 S2 S3 S4 S1 S2 S3 S4 S1 S2 S3 S4 X specifice tematicii de proiect 1.1.2. Atragerea de sponsori 5.2.2.2. Documentare 1.1. Inceperea lecţiilor de laborator cu noul program 7. Infrastructura 6. Finalizarea elaborării lecţiilor electronice de laborator de fizică 4. Realizarea selecţiei 3.3. Completarea contractelor 6.2.1. Urmatoarele laboratoare 7.4.Etape si activitati 1.1. Informarea elevilor X 2. Colaborarea dintre organizator şi colaboratori 3.

Prezentarea raportului VIII.1. colaboratori şi catedra de biologie a programei orelor de laborator.2. • Puncte slabe: Puncte tari : stabilirea de către propunător.8. Interpretarea chestionarelor 9. să elaboreze lecţiile electronice necesare unui laborator virtual • Puncte slabe : O2 • Puncte tari : identificarea aşteptarilor elevilor cu privire la utilizarea calculatorului în realizarea orelor in format digital. a orelor de instruire a personalului didactic către o mai bună utilizare a acestui software. Obiective Punctele tari si punctele slabe in indeplinirea obiectivelor O1 • Puncte tari : selectarea elevilor cu preocupări de programare şi a celor interesaţi de biologie şi de înţelegerea ei. Redactarea raportului final 9. Aplicarea chestionarelor 8. cu ajutorul unui analist programator.reticenţa profesorilor atunci când trebuie să învete de la elevi cum trebuie folosit programul Puncte tari : identificarea resurselor financiare de către propunator pentru utilarea laboratoarelor de biologie cu înca 2 sau 3 calculatoare pe langa cel existent. elevi care. prin surprinderea punctelor slabe ale fiecaruia dintre ele. Puncte slabe : Puncte tari : instruirea efectivă a profesorilor de biologie în aplicarea acestui sofware în orele de laborator Puncte slabe : .1. Puncte slabe : rationalizarea resurselor financiare de care se 57 • O3 • O4 • • O5 • • . Evaluarea proiectului X X X X X X X X Evaluarea proiectului pedagogic elaborarea şi implementarea unui laborator virtual de biologie consta în analiza modului de realizare a obiectivelor prestabilite. Evaluarea finala 9.2.

Valorificarea proiectului Proiectul se va desfasura pe parcursul unui an scolar. atât în rândul profesorilor cât şi în rândul elevilor Puncte slabe : reticienta unor elevi de a participa la aplicarea chestionarelor amintite IX. Acest proiect nu se va transforma in alte proiecte.O6 • • dispune Puncte tari : aplicarea de chestionare pentru identificarea părerilor pro şi contra folosirii calculatorului în desfăşurarea orelor de laborator. ţinându-se cont de realizarea unei noi selecţii de elevi şi de acordarea libertăţii de creeaţie celor ce se vor ocupa cu noul program. ci va fi reluat dupa un an. 58 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->