METALOGENEZA ROMANIEI

Teritoriul României se identifică cu o arie geologică de o mare diversitate petrografică, structurală şi metalogenetic. Scoarţe de tip “oceanic” şi de tip “continental” se confruntă în zona Carpaţilor, a Dobrogei şi a platformelor care le mărginesc. În decursul a zeci şi sute de milioane de ani, prin procese magmatice şi metamorfice, controlate de forţele interne ale Terrei, precum şi prin procese sedimentare, ca şi de forţe externe, s-au concentrat substanţe minerale utile de foarte diferite feluri: de la aur şi argint (în Maramureş şi Mţii Metaliferi) la cupru, plumb şi zinc (în Banat şi Maramureş), de la molibden la uraniu (în Bihor şi Carpaţii Orientali) , de la fosfaţi la sare, de la feldspaţi la caolin şi, în acelaşi timp, de la turbă şi cărbuni la hidrocarburi (petrol şi gaze naturale – în Carpaţii Orientali, Depresiunea Getică, Platforma Moesică, şelful continental al Mării Negre, Bazinul Transilvaniei); apele minerale şi cele termale sunt un efect al prezenţei, în zonele profunde, a unor focare vulcanice adânci, dar inactive astăzi. Toate acestea se constituie, de fapt, în resurse minerale şi energetice şi devin - sau ar trebui să devină depozite exploatabile (zăcăminte), atunci când rezervele lor se pot extrage în condiţii economice profitabile. UNITĂŢI GEOLOGICE ŞI METALOGENETICE IN ROMANIA Resurse minerale se găsesc în toate ciclurile geologice de la Proterozoic la Paleozoic şi Alpin, şi în toate unităţile geologice, de la cele

inclusiv Dobrogea Centrală şi Dobrogea de Sud). constituie temeiul logic şi obiectiv al grupării lor ierarhice în unităţi metalogenetice spaţiale. Natura mineralogică şi geochimică a concentraţiilor metalifere se înscrie într-o sistematică care pune accentul pe clasificarea chimica si mineralogică. Abordarea. Carpaţii Meridionali. cât şi în unităţile orogenului . trăsăturile sale metalogenetice diferă ca alcătuire şi organizare.de orogen (Carpaţii Orientali. De asemenea. manifestări metalogenetice dintre cele mai diverse cu potenţiale şi rezerve foarte diferite de la un ciclu la altul. Munţii Apuseni. Repartiţia lor în cadrul ciclurilor geotectonice indică. POTENŢIALUL METALOGENETIC IN TERITORIUL ROMANIEI În acord cu structura şi alcătuirea geologică a teritoriului românesc. de asemenea. ele se regăsesc şi în Depresiunile intracarpatice (Depresiunea Transilvaniei). Concentraţiile metalifere care au făcut obiectul exploatărilor miniere în ultima sută de ani şi care au generat – prin uzinele de preparare – sterilele depozitate în iazurile de decantare au fost şi sunt localizate atât în unităţile din vorlandul carpatic. atât a repartiţiei acumulărilor de substanţe minerale utile din România în relaţie cu formaţiunile geologice gazdă cât şi a formării lor ca rezultat al acţiunii conjugate a factorilor metalogenetici. Platforma Moesică. 2 . Dobrogea de Nord) la cele de platformă (Platforma Moldovenească.

Borod. Unităţile mobile sunt reprezentate prin: • Orogenul carpatic (Carpaţii Orientali-CO. unităţi mobile. de orogen. considerate unităţi de foreland: • Platforma Moldovenească şi • Platforma Moesică.CADRUL GEOLOGIC ŞI STRUCTURAL AL TERITORIULUI ROMÂNIEI Teritoriul României include. Carpaţii Occidentali. Carpaţii Masivul Orientali. Panonica. Munţii Apuseni. Lugoj) Zonele de platformă sunt reperezentate prin două unităţi cratonice pre-alpine. Munţii Balcani-Srednagora. (Săndulescu M. din punct de vedere geo-structural. Făget. Zarand. Orogenul carpatic închide o depresiune intramontană – Bazinul Transilvaniei-BT şi se mărgineşte spre vest cu Depresiunea Panonică (şi depresiunile sale adiacente: Baia Mare. Masivul Bazinul Rodopi. Carpaţii Meridionali-CM. şi unităţi stabile. Depresiunea Carpaţii Meridionali. de platformă. Beiuş. cratonice. Serbo-Macedonian. . Imaginea geologica Romaniei este datorată evolutiei orogenului subglobal Alpino-Himalaian („Sistemul Tethys)” de varsta mesozoicatertiara (orogen „clasic” alpin). 3 Transilvaniei. Principalele unităţi geomorfologice ale părţilor centrala şi sud-estica ale orogenului alpin sunt: Alpii Orientali. Mţii Apuseni-MA) şi • Dobrogea de Nord (Orogenul Nord Dobrogean). 1984 ).

Daca modelele geodinamice-paleotectonice pre-mesozoice sunt mai greu de reconstituit. .riftul penninic. Munţii Apuseni. . În România se regăseste lanţul muntos carpatin .tranzitie spre un stadiu de deriva cauzat de separarea blocurilor continentale din placa europeana in Triasic. munţii peneplenizaţi ai Dobrogei. Carpaţii Meridionali .Carpaţii Orientali. odata cu finele paleozoicului se dezvolta o secventa completa de evenimente caracteristice unui ciclu Wilson complet: . . succedat de manifestari intrusive-efusive acide de tip arc magmatic. .inchiderea bazinelor marginale. Carpatii si Dobrogea de nord.Dinaridele şi Albano-Helenidele. Din punct de vedere geotectonic Romania contine doua regiuni mobile alpine.cu bazine intramontane (Bazinul Transilvaniei. Scitica si Moldoveneasca.subductia materialului oceanic tethysian in Jurasicul superior.riftogeneza permiana (marginea sudica a unitatii austro-alpine si corespondentul carpatin) cu magmatism bimodal asociat. in Alpi-Apenini-Dinarizi si in Carpati-Balcani. Depresiunea Panonica) si forlandul constituit din câmpiile Moldovei şi Munteniei. si cratoni pre-alpini conservaţi in platformele Moesica. sariaj/obductie in Cretacic mediu si terminal. fenomenul determinand formarea Tethysului.riftogeneza liasica cu separarea blocului austroalpin de Europa stabila . ansamblu rezultat din interactiunea placilor Africana-Araba cu placa Eurasiatica. Partea europeana a orogenului Alpino-Himalaian formeaza un sistem cutat orientat de la vest spre est cu o dubla curbura/oroclin. 4 .

a bazinului depresionar panonic si a Balcanilor. RESURSELE MINERALE ALE ROMANIEI Resursele Metalifere sau ştiinţa zăcămintelor metalifere este o ştiintă bine conturată în cadrul ştiinţelor geologice având un domeniu de 5 . curbura fiind definitivata in Tertiar. relatia cu sutura tethysiana majora.incalecarile tertiare ale panzelor externe. efect al colapsului extensional. <45 km grosime. avand infrastructura crustala mai redusa. cu structuri „soft collision”. Interpretarea dinamica in contextul evolutiei de la expansiune oceanica la subductie si apoi la coliziune si post-coliziune a fost pigmentata adesea de interpretari contradictorii vizand folosirea termenilor placa-microplacabloc sialic. formarea bazinelor de varsta de la tardi-tertiara la actuala in zone retro-arc. Carpaţii Româneşti sunt un lant muntos cutat in lungime totala de 700 km. topografie peste 4000m si eroziune pana la nivele structurale adanci. > 50km. .initierea bazinelor extensionale in Neogen. acceptarea sau nu a cadrelor teconice retro-arc. Evolutia segmentului carpatin romanesc este legata de cea a Alpilor orientali. cuplate cu depuneri sinorogenice diacronice. depuneri de molasa in avanfosa. Carpatii ofera o imagine contrastanta. Daca Alpii se caracterizeaza prin structuri „hard collision”. topografie medie (varfuri < 3000m) si denudare modestă. cu o morfologie particulară.. geneza ofiolitelor (arc insular versus fund oceanic) sau a magmatismului calco-alcalin tardi-cretacic (subductie versus riftogeneza). subductie versus subfluenta. cu substrat crustal gros.

Patrulaterul Aurifer al M. in speta Baia Mare (Carpatii Orientali) si. al treilea membru al trilogiei substantelor minerale de succes din Romania. a diapirelor (Mrazec 1905). mai ales. cartografie. Principalele resurse minerale ale Romaniei sunt petrolul si gazele. Abordarea acestei ramure a ştiinţelor geologice necesită cunoştinţe de mineralogie. impreuna cu productia istorica . geochimie. sarea si minereurile metalifere.studiu bine conturat (acumulări naturale de substanţe minerale metalifere) şi o metodologie de studiu specifică (de teren şi de laborator). pentru prima data in lume.000-1. Prima productie de petrol din lume a fost raportata de Romania in 1857. forajului şi informaticii. Apuseni de Sud . apoi cele efectuate in epocile de bronz si fier. sarea si aurul au reprezentat surse substantiale de profit pentru beneficiarii exploatarilor respective. Aurul. petrologie. Legat de structurile salifere subcarpatice amintim descrierea. mineralogia si metalogenia unor regiuni de referinta. dar si recentele indicatii promitatoare pentru viitor confera Carpatilor romanesti pozitia de cea mai bogata unitate aurifera a Europei.900 IC. geologie structurală. Rezervele de sare ar putea acoperi necesarul intregii Europe pentru 800 de ani. La inceput au fost exploatarile neolitice din perioada 10. carbunii. precum şi abilitatea de a comunica cu specialişti din domeniul mineritului. De fapt geologia. 6 . are o evolutie remarcabila. cu doi ani inaintea Statelor Unite. Aurul a reprezentat elementul primordial al industriei miniere autohtone. Traditia Romaniei in industria petrolului este binecunoscuta. hidrocarburile. Dintre acestea.

7 .dupa care a urmat o activitate miniera intensiva pe vremea dacilor şi romanilor.