P. 1
Lucrari Agricole de Semanat PaunescuDan

Lucrari Agricole de Semanat PaunescuDan

|Views: 323|Likes:
Published by oana_daniela88

More info:

Published by: oana_daniela88 on Jul 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/26/2015

pdf

text

original

Universitatea TRANSILVANIA din Braşov Facultatea de Alimentaţie şi Turism

Ing. PĂUNESCU I. Dan-Dorian

TEZA DE DOCTORAT
-RezumatCERCETĂRI PRIVIND MONITORIZAREA LA BORD A PARAMETRILOR PROCESULUI DE MECANIZARE A LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEMĂNAT RESEARCH INTO BOARD MONITORING OF PARAMETERS CHARATERISING THE MECHANIZATION PROCESS OF AGRICULTURAL SEEDING WORKS

Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing. BRĂTUCU Gheorghe

Braşov 2010

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV, 500038 Braşov, B-dul Eroilor nr.29, Tel./Fax: +40-0268-413000

Către _________________________________________ Vă aducem la cunoştinţă că în ziua de joi, 22.07.2010, ora 11:00 în sala RP6 (amfiteatru corp R), la Facultatea de Alimentaţie şi Turism, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecanizare a lucrărilor agricole de semănat, elaborată de domnul ing. Păunescu I. Dan Dorian în vederea obţinerii titlului ştiinţific de Doctor în domeniul fundamental Ştiinţe Inginereşti, domeniul Inginerie Mecanică, cu următoarea comisie, numită prin ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov, nr. 4128/25.06.2010

PREŞEDINTE:

Prof.univ.dr.ing.Romulus GRUIA DECAN – Facultatea de Alimentaţie şi Turism Universitatea Transilvania din Braşov Prof.univ.dr.ing. Gheorghe BRĂTUCU Universitatea Transilvania din Braşov Prof.univ.dr.ing. Gigel PARASCHIV Universitatea Politehnica Bucureşti Cercet.şt.pr.I, dr.ing. Vasile MOCANU Institutul de Cercetare–Dezvoltare pentru Pajişti - Braşov Prof.univ.dr.ing. Florean RUS Universitatea Transilvania din Braşov

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: REFERENŢI:

În acest scop vă trimitem alăturat rezumatul tezei de doctorat şi vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat. În cazul în care doriţi să faceţi aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării, vă rugăm să le transmiteţi pe adresa Departamentului de Doctorat al Universităţii

Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. a lucrărilor agricole de semănat

CUPRINS
1. Generalităţi privind lucrarea de semănat şi echipamentele tehnice utilizate.................... 1.1. Generalităţi despre semănat şi importanţa sa în tehnologiile de cultură ale plantelor… 1.2. Principalele specii de plante care se seamănă şi se cultivă în România............................ 1.3. Condiţii agrotehnice impuse lucrării de semănat …………………………………… 1.4. Metode de semănat.................................................................................. 1.5. Stadiul actual în domeniul construcţiei de echipamente tehnice de semănat ……… 1.6. Tendinţe în domeniul construcţiei de echipamente pentru semănat ………… 1.7. Concluzii privind lucrarea de semănat şi echipamentele tehnice folosite………… 2. Stadiul actual al cercetărilor şi realizărilor în domeniul echipamentelor pentru monitorizarea procesului de semănat ………………….. ………………………………….. 2.1. Indicii calitativi de lucru ai maşinilor de semănat şi necesitatea monitorizării acestora 2.2Stadiul actual în domeniul echipării maşinilor de semănat cu instalaţii de monitorizare 2.3. Elemente componente ale instalaţiilor de monitorizare şi control.………………… 2.4. Concluzii privind echipamentele pentru monitorizarea procesului de semănat ……… 3.Necesitatea si obiectivele lucrării............................................................................................ 3.1. Necesitatea lucrării............................................................................................................ 3.2.Obiectivele lucrării şi metodica de cercetare.................................................................... 4.Contribuţii teoretice privind posibilitatea monitorizării la bord a parametrilor procesului de mecanizare a lucrărilor agricole de semănat ……………………………… 4.1. Elemente de calcul privind parametrii constructivi şi indicatorii funcţionali monitorizabili ai maşinilor de semănat....................................................................................... 4.2. Cercetări privind folosirea senzorilor tip fototranzistor la monit. echipam. de semănat... 4.3. Cercetări privind folosirea GPS la monitorizarea echipamentelor de semănat................. 4.4. Cercetări privind folosirea senzorilor piezoelectrici la monitoriz. echipam. de semănat 4.5. Concluzii privind contribuţiile teoretice la cercetarea sistemelor de monitorizare a procesului de mecanizare a lucrărilor agricole de semănat …………………………… 5. Cercetări experimentale privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecanizare a lucrărilor agricole de semănat ………………………………………………….. 5.1. Obiectivele cercetării experimentale................................................................................. 5.2. Obiectul cercetărilor experimentale................................................................................... 5.3. Metodica cercetărilor experimentale.................................................................................. 5.4. Aparatura şi echipamentele folosite la cercetările experimentale...................................... 5.5. Desfăşurarea cercetărilor experimentale............................................................................ 5.6. Prelucrarea, analiza şi interpretarea rezultatelor cercetărilor experimentale …………… 5.7. Concluzii privind cercetările experimentale ………………………………………… 6. Concluzii finale........................................................................................................................... 6.1. Concluzii generale............................................................................................................ 6.2. Concluzii privind cercetările teoretice şi experimentale................................................... 6.3. Contribuţii personale.......................................................................................................... 6.4. Direcţii viitoare de cercetare.............................................................................................. Bibliografie …………………………………………………………………………………… Anexe ………………………………………………………………………………………….. 9 9 10 16 21 23 49 52 55 55 59 65 74 77 77 78 81 81 95 111 114 117 121 121 121 128 132 142 147 154 157 157 161 165 166 167 171

Autor: ing.PĂUNESCU I. Dan Dorian

1 Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing.BRĂTUCU Gheorghe

............................................ 6........... Conclusions regarding the equipments for seeding process monitoring ……………… 9 10 16 21 23 49 52 55 55 59 65 74 77 3... analysis and interpretation of the results of experimental researches……… 5............... the seeding equipments 4....dr........................................ Generalities of the seeding and its importance in agricultural plants technologies … 1.......... 3.........2........4.........................2.............5.....4........ Annexes……………………………………………………………………………………… 81 81 95 111 114 117 121 121 121 128 132 142 147 154 157 157 161 165 166 167 171 Autor: ing...6..... Experimental researches development....................................................5....................... Experimental research object.......... Final conclusons............................................................................... 1.................. Experimental research methodic .........2... 5............................. 1........2.....................Theoretical contributions regarding the posibilities of into board monitoring of parameters charaterising the mechanization process of agricultural seeding works…........ Calculus elements regarding the seeding machines monitoring constructive parameters and functional indices............. 5........... 5............. Conclusions regarding the theoretical and experimental researches.............1...... Experimental research objectives.... PhD thesis necessity................................................. Trends in seeding equipments development field ……………………………………… 1...... Bibliography……………………………………………………………………………….............................Researches regarding the use of GPS to monitoring the seeding equipments …................................................................... 4.......... Main plants species which are seeded and cultivated in Romania...............1......3................. Conclusions regarding theoretical contributions to researching board monitoring of parameters charaterising the mechanization process of agricultural seeding works ………… 5...........................................1................................5.... Future research directions................ 2..BRĂTUCU Gheorghe .1........... 2.........4....................................................... Current stage of the researches and achievements in the field of equipments for seeding process monitoring …………………………………………………………………........................PĂUNESCU I.............Researches regarding the use of phototransistor sensors to monitoring the seeding equipments ………………………………..... Conclusions regarding the experimental researches…………………………………… 6...Researches regarding the use of piezoelectric sensors to monit.............................univ....7........4..........2........... Seed machines working quality indices and their monitoring necessity……………… 2................................. General conclusions.................. Generalities regarding the seeding work and the technical used equipments ... Dan Dorian 2 Conducător ştiinţific: Prof.... Agro technical conditions imposed to seeding work ………………………………… 1..........PhD thesis necessity and objectives............... 5.......... Experimental reseasrches reagrding into board monitoring of parameters charaterising the mechanization process of agricultural seeding works ………………… 5................... Personal contributions............................ Devices and equipments used to the experimental researches............Current stage in the field of developing seeding technical equipments ……………… 1..........3.......................................... 6......................3......... a lucrărilor agricole de semănat 1......................................PhD thesis objectives and the research methodic.....1....1................... 4........................................Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.7.... 78 4. 4.............................3..... Conclusion regarding the seeding work and the technical equipments used ………… 2............. 5.....Seeding methods ............. Processing............ Current stage in equipping seeding machines with monitoring systems field....Parts of the monitoring and controlling systems ………………………………………… 2........3. 4..................................... 77 3.ing..........4.....2. 6....................................... 1..........6....................... 6......................

CVurile autorului în limbile română şi engleză precum şi un rezumat în limbile română şi engleză. dinamica producţiilor medii la hectar şi a producţiei totale de cereale. intitulat „Stadiul actual al cercetărilor şi realizărilor în domeniul echipamentelor pentru monitorizarea procesului de semănat” prezintă la început indicii calitativi 3 Conducător ştiinţific: Prof. recolte mai mici şi cheltuieli specifice de producţie mai mari şi. Dacă la început s-a urmărit doar buna funcţionare a secţiilor de lucru ale maşinilor de semănat. echiparea lor cu sisteme de monitorizare la bord a indicilor funcţionali şi economici realizaţi de acestea. în mod deosebit. a lucrărilor agricole de semănat PREFAŢĂ În cadrul tehnologiilor pentru înfiinţarea culturilor agricole semănatul ocupă un loc special. şi pentru producătorii de echipamente tehnice pentru semănat. pentru care prezintă dinamica suprafeţelor ocupate de acestea în ultimii 10 ani. Capitolul 1.ing. Cea mai mare parte a capitolului 1 este dedicată analizei stadiului actual şi tendinţelor în domeniul construcţiei de echipamente tehnice pentru semănat. De asemenea.univ. Dan Dorian . contribuind în felul acesta la creşterea continuă a recoltelor. 28 tabele de sinteză şi 79 relaţii matematice. O lucrare de semănat corespunzătoare presupune respectarea simultană a mai multor condiţii. adâncimea de încorporare a seminţelor să fie uniformă.BRĂTUCU Gheorghe Autor: ing. rândurile să fie drepte. prin importanţă şi sensibilitatea lucrării. preciziei de însămânţare. remarcânduse creşterea continuă a capacităţii de lucru (lăţimii şi vitezei de deplasare). sfecla de zahăr). Ca urmare a acestei situaţii se poate considera că tema acestei lucrări este de mare actualitate pentru agricultura românească. internet). dar şi controlul felului în care mecanizatorul se achită de sarcinile specifice. Neadaptarea tehnologiilor şi echipamentelor pentru semănatul culturilor agricole la progresul tehnic mondial din acest domeniu conduce la o productivitate mai scăzută a muncii. la imposibilitatea de a face faţă concurenţei pe piaţa liberă europeană sau pe piaţa mondială. pentru a se urmării întreaga activitate a agregatului agricol studiindu-se chiar şi posibilitatea de înlocuire completă a tractoristului cu un robot comandat şi controlat de la mare distanţă. 165 figuri şi grafice. Ca rezultat al acestor realizări tehnice calitatea lucrării de semănat s-a îmbunătăţit în permanenţă. în momentul de faţă cea mai complexă monitorizare se face prin utilizarea sistemelor de comunicaţii moderne (GPS. în special. începând cu selectarea seminţelor.dr. distanţele dintre plante pe rând să se conformeze exigenţelor agrotehnicii. floarea-soarelui. orezul. în general. inclusiv în teren parţial prelucrat şi. porumbul. Lucrarea este structurată în 6 capitole dezvoltate pe 185 pagini. soia. Capitolul 2. Pentru ca operatorul sistemului tehnic tractor-maşină de semănat să poată respecta cât mai riguros aceste cerinţe au fost aduse perfecţionări permanente acestor maşini. intitulat „ Generalitǎţi privind lucrarea de semǎnat şi echipamentele tehnice utilizate ” se face la început o scurtă istorie asupra evoluţiei echipamentelor de semănat şi o analiză concretă referitoare la principalele specii de plante care se seamănă şi cultivă în România (grâul. Echipamentul permite monitorizarea nu numai a performanţelor sistemului tehnic. În acest sens maşinilor de semănat li sau adus îmbunătăţiri permanente.PĂUNESCU I. dar şi folosirea unor maşini de semănat care să respecte la cel mai înalt nivel indicii calitativi de lucru impuşi acestei lucrări. cea mai recentă şi interesantă aplicaţie în acest sens referindu-se la monitorizarea la bord în timp real a unora dintre parametrii funcţionali şi economici ai procesului de mecanizare a lucrării de semănat. la lucrare sunt ataşate următoarele documente: Lista lucrărilor în domeniul tezei. să se evite greşurile şi suprapunerile etc. pregătirea patului germinativ în preziua sau ziua semănatului. în final. dar şi prin completarea dotării maşinilor de semănat cu senzori care să semnaleze starea de funcţionare a acestora se va face un important pas înainte pe calea implementării progresului tehnico-ştiinţific în agricultura românească. astfel încât normele la hectar să fie riguros respectate. 6 anexe. precum şi 108 surse bibliografice.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. cu distanţe egale între ele. rapiţa. simultan cu realizarea unei productivităţi a muncii cât mai competitive. Prin valorificarea superioară a unor elemente de natură tehnică devenite comune pentru alte domenii de activitate (GPS).

precum şi metodica generală de cercetare. În mod deosebit mulţumesc doctoranzilor din catedra IPA pentru ajutorul dat la finalizarea tezei de doctorat. remarcându-se posibilitatea de ghidare extrem de precisă a maşinilor agricole la executarea unor lucrări (arat.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.ing. Capitolul 3. Dan Dorian 4 Conducător ştiinţific: Prof. analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute. precum şi colectivelor de profesori de la această catedră care au participat în comisiile de evaluare la examenele şi referatele în perioada parcurgerii programului de pregătire la doctorat.ing. şi luând în considerare necesitatea adaptărilor la maşini se semănat aflate în funcţiune. respectul şi mulţumirile faţă de conducătorul ştiinţific. cu folosirea sistemului GPS şi cu folosirea senzorilor de tip piezoelectric. intitulat „Contribuţii teoretice privind posibilitatea monitorizării la bord a parametrilor procesului de mecanizare a lucrărilor agricole de semănat” s-au studiat în vederea implementării 3 soluţii de sisteme de monitorizare: cu folosirea senzorilor de tip fototranzistor. mulţumesc familiei pentru sprijinul moral şi material. iulie 2010 Ing. intitulat „Necesitatea şi obiectivele lucrării de doctorat”prezintă utilitatea abordării temei propuse. Capitolul 4. referatelor şi de elaborare a tezei de doctorat. Capitolul 5. Brătucu Gheorghe de la Universitatea „Transilvania” din Braşov pentru sprijinul acordat în perioada de pregătire a examenelor. pentru înţelegerea de care a dat dovadă pe tot parcursul activităţii mele la doctorat. precum şi a lucrării în totalitate.univ. Se descrie principiul utilizării GPS-ului la monitorizarea lucrărilor agricole şi se prezintă o serie de instalaţii care valorifică acest principiu.dr. Braşov. prin formularea de idei pertinente de înaltă valoare ştiinţifică şi prin implicarea în vederea rezolvării tuturor aspectelor tehnice referitoare la finalizarea corespunzătoare a fiecărei etape parcurse. pentru sfaturile şi îndrumările ştiinţifice acordate.PĂUNESCU I. semănat. a lucrărilor agricole de semănat de lucru impuşi maşinilor de semănat şi continuă cu analiza modului în care se controlează şi se monitorizează aceşti indici. obiectivul principal al lucrării şi obiectivele subsidiare. Autorul îşi exprimă profunda recunoştinţă. Nu în ultimul rând. Capitolul 6. Dan Dorian Autor: ing. În fiecare caz s-au analizat avantajele şi dezavantajele acestor sisteme. intitulat „Concluzii finale” cuprinde principalele concluzii desprinse din lucrare. stabilindu-se locul în care traductoarele să preia în cele mai bune condiţii semnalele necesare şi să se afle în siguranţă deplină pe timpul efectuării lucrării de semănat.BRĂTUCU Gheorghe . Pentru utilizarea corespunzătoare a instalaţiilor de control şi monitorizare a indicilor calitativi de lucru ai maşinilor de semănat este necesar ca sistemul de monitorizare şi maşina agricolă să se proiecteze şi execute simultan. PĂUNESCU I. prof. contribuţiile ştiinţifice ale autorului tezei de doctorat şi direcţiile viitoare de cercetare pe care acesta intenţionează să le dezvolte pe această temă. pe baza cărora se va putea rezolva în totalitate obiectivul principal. intitulat „Cercetări experimentale privind monitorizarea la bord a procesului de mecanizare a lucrării de semănat” prezintă modul de desfăşurare a cercetărilor experimentale efectuate. Mulţumesc conducerii Catedrei de Ingineria Proceselor Alimentare a Facultăţii de Alimentaţie şi Turism a Universităţii „TRANSILVANIA” din Braşov pentru asigurarea cadrului organizatoric de desfăşurare a activităţii de doctorat. combaterea bolilor şi dăunătorilor. a propus soluţii tehnice şi s-au conceput software capabile să rezolve problema abordată.univ. recoltat). care aduc o contribuţie importantă la aprofundarea cunoştinţelor din acest domeniu.dr.

univ. pe care era montat un buncăr cu seminţe. Pregătirile pentru semănat încep imediat după recoltarea plantei premergătoare. o atenţie deosebită trebuie acordată maşinilor de semănat. GENERALITǍŢI PRIVIND LUCRAREA DE SEMǍNAT ŞI ECHIPAMENTELE TEHNICE UTILIZATE 1. care la maturitate se separă de fructul în care s-au format (mazăre. seminţele erau aruncate pe sol cu mâna liberă. de felul germinaţiei (epigeică sau hipogeică). varză. Porumbul (Zea mays L. Semănatul de calitate asigură o bună germinaţie a seminţelor.[63]. Generalităţi despre semănat şi importanţa sa în tehnologiile de cultură ale plantelor Se apreciază că semănatul este prima verigă din lanţul tehnologic.[20]. În afară de pregătirea seminţelor şi a terenului pentru semănat. sfeclă etc.[39]. proces ce presupunea o productivitate mică şi un grad redus de încolţire[10]. în vederea înfiinţării unei noi culturi. de mărimea seminţei (cantitatea de substanţe de rezervă din bob) etc. în rânduri. dar ea depinde şi de: textura solului. hrana animalelor. dar maşinile de semănat au început să fie folosite efectiv începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Prima maşină de semănat a fost utilizată de fermierii chinezi încă din secolul II î.)[74]. Aceasta consta dintr-un vehicul cu roţi.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. Autor: ing. Principalele specii de plante care se seamănă şi se cultivă în România Principalele specii de plante care se seamănă şi cultivă în România sunt: Grâul (genul Triticum aestivum L. Primul brevet de invenţie atestat documentar în Europa aparţine italianului Camillo Torello şi datează din 1566. Prima descriere detaliată a unei maşini de semănat aparţine tot unui italian.[30]. creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor. şi acoperite cu pământ. cu acoperirea terenului de timpuriu şi cu posibilitatea de a învinge în concurenţa cu buruienele[46]. cât şi unor fructe care îşi păstrează seminţele în interiorul lor şi după maturitate (cereale.[26]. Adâncimea de semănat este specifică fiecărei culturi. întro anumită cantitate la hectar şi sub o anumită formă de distribuire. răsărirea explozivă şi uniformă. distribuţia consumului este: 21% alimentaţia umana.2. Dan Dorian 5 Conducător ştiinţific: Prof. iar încheierea acestor pregătiri are loc în ziua semănatului[4]. Bologna. la o anumită adâncime. Jethro Tull (1674–1741) a inventat o maşină de semănat cu tracţiune animală. 7% industrie).Hr. de lungimea coleoptilului. în ceea ce priveşte terenul. cu pondere însemnată în nivelul producţiei agricole. a lucrărilor agricole de semănat 1.[43]. de gradul de umiditate. Seminţele erau împrăştiate în mod egal pe întreaga suprafaţă a câmpului de un mecanism cu clichet. nivelul la care se găseşte aceasta în sol. Tadeo Cavalina. (conform statisticilor FAO. în ceea ce priveşte sămânţa. Până la inventarea primei maşini rudimentare de semănat.1. cu utilizări multiple in alimentaţia oamenilor. floarea soarelui.BRĂTUCU Gheorghe . şi imediat după recoltat. in.) este una din cele mai importante plante de cultura. cânepă. tractoarelor şi altor utilaje care concură la înfiinţarea culturilor agricole [3].) este una dintre cele mai importante cereale şi totodată planta care ocupă pe glob cele mai mari suprafeţe cultivate. industrie. 1.1602.[65]. fasole. mac).PĂUNESCU I.ing. Semănatul este lucrarea prin care seminţele sunt introduse în sol.dr. 72% hrana animalelor. Termenul de sămânţă este atribuit atât seminţelor propriu-zise.

[107] precum şi a celor existente pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. intre plantele oleaginoase. sub aspectul producţiei de ulei comestibil. a lucrărilor agricole de semănat Orzul (Hordeum vulgare L) cuprinde trei convarietăţi.7 %).) este o plantă anuală.) este o cultura intensiva foarte rentabila.7%.univ. (orz pentru furaje) şi distichon Alef.dr. din care 9. ha reprezintă teren arabil.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. Marea Britanie şi Italia) şi pe locul 5 ca suprafaţă arabilă (după Franţa. Floarea – soarelui (Helianthusannuus L. originară din Peru si Mexic. Spania. România se găseşte pe locul 7 din Europa ca suprafaţă agricolă (după Franţa Spania. cultura agricolă a fost introdusă în Europa la începutul secolului XVI şi a cunoscut o largă răspândire după al doilea război mondial. pe o perioadă cuprinsă între anii 2001 şi 2009. Figura 1. suprafaţa agricolă a ţării este de 14. 1. Germania. între care sunt importante sunt hexastichon Alef.7 mil. ordinul Leguminosales soia este una din plantele agricole de cea mai mare importanţa pentru alimentaţia umana. alimentaţia animalelor şi industrie. dinamica suprafeţelor ocupate de principalele culturi de câmp din România. Sfecla de zahar (Beta vulgaris L. Rapiţa (Brassica napus L) se situează pe locul cinci.ing. Fig.11 prezintă. iar in statele membre ale UE se situează la aproximativ 1. fiind şi o buna planta premergătoare pentru majoritatea culturilor agricole. pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică [73]. care valorifica eficient fertilizarea organica si minerala.PĂUNESCU I. Germania şi Polonia) Contribuţia agriculturii. (orz pentru bere – orzoaică) Orezul ocupă pe glob locul doi ca suprafaţă cultivată (după grâu) locul doi la producţia medie (după porumb) şi locul trei (după grâu şi porumb) la producţia totală de cereale a lumii. Dinamica suprafeţelor ocupate de principalele culturi de câmp din România Din cele 23. ha (61. apa de irigaţie. Soia aparţine speciei Glycine max.(L).4 mil.11. contribuind la distrugerea buruienilor şi la structurarea solului. Dan Dorian . 6 Conducător ştiinţific: Prof.BRĂTUCU Gheorghe Autor: ing. silviculturii şi pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut se situează în jurul valorii de 6% din PIB. Polonia.8 milioane ha cât însumează teritoriul României.

] 2006 2007 2008 2009 Tractoare agricole 174563 174003 174790 176841 Pluguri 138594 139782 141512 142519 Combine autopropulsate 24975 24656 24273 24249 Maşini de semănat 67761 67761 68308 68916 Se poate observa că exceptând combinele autopropulsate pentru recoltat cereale.42 ha teren arabil. distanţa între rânduri şi adâncimea de semănat care trebuie respectate la înfiinţarea principalelor culturi agricole.5···5 2···3 3···5 3···5 3···8 4···8 1···2 1.1 se prezintă evoluţia parcului de tractoare şi maşini agricole din România în ultimii patru ani. cm 10···15 10···15 10···15 10···15 20···35 60···70 15···30 40···50 30···40 10···15 70 45···50 45···50 Tabelul 1.236 ha/locuitor.ing. uniform în lan şi să se acopere bine cu un strat de pământ mărunţit Să nu se facă greşuri În tabelul 1. m/s 2.5 Adâncimea de semănat.5 sunt prezentate normele de însămânţare la hectar. Dan Dorian 7 Conducător ştiinţific: Prof. 1.5···4 1···2 2···3 5···8 3···4 5···7 1···2 1···2 8···9 1···2 4···5 1···2 7 7···8 8···9 Autor: ing. CO Distanţa între rânduri. care este de doar de 0.PĂUNESCU I. buc. In tabelul 1.univ.[68].[60].[32]. kg/ha 100···200 100···180 110···160 140···180 120···280 50···80 6···25 20···30 6···12 6···12 6···12 60···90 80···200 Temperatura minimă de germinare. pluguri agricole şi maşini de semănat a înregistrat o evoluţie uşor ascendentă [59].dr.[61]: Să se execute la epoca optimă Să se respecte cantitatea de sămânţă necesară la hectar Să se respecte distanţa dintre rânduri şi direcţia dreaptă a rândurilor Să se repartizeze seminţele la adâncimea cerută. dotarea fermierilor români cu tractoare. valoare superioară multor ţări europene şi aproape dublă faţă de media europeană.BRĂTUCU Gheorghe .Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. temperatura minimă de germinare.3 Condiţii agrotehnice impuse lucrării de semănat Principalele cerinţe impuse semănatului se referă la[11]. a lucrărilor agricole de semănat Raportul dintre suprafaţa arabilă a ţării la numărul de locuitori denotă faptul că fiecărui locuitor îi revin circa 0.1 SPECIFICARE [nr. Condiţii ce trebuie respectate la înfiinţarea unor culturi agricole[75] Cultura înfiinţată Grâu Secară Orz Ovăz Mazăre Porumb Lucernă Sfeclă Rapiţă Orzoaică Floareasoarelui Soia Fasole Norma la hectar. Evoluţia parcului de tractoare şi maşini agricole din România Tabelul 1.[35].

PĂUNESCU I.N. SC 31 DN. De regulă. AGRICOLA ITALIANA (Italia) etc.5. Maşinile de semănat combinate sunt prevăzute. de utilizare raţională de către plante a energiei solare şi a umidităţii solului. a lucrărilor agricole de semănat 1. In cazul acestor echipamente se obţin performanţe deosebite.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. SP – GASPARDO (Italia). Pe plan internaţional se remarcă maşinile de semănat ale altor firme prestigioase. 1. SC MAT Craiova S.U. cele mai bune rezultate obţinându-se de către Mecanica CEAHLAU .29) sau I.R. SPSF 8). MONOSEM – Franţa). Roata de tasare acţionare îndeplineşte atât rolul de organ de acoperire şi presare a seminţelor în sol cât şi de acţionare a aparatului de distribuţie[38]. utilizarea lor justificându-se la semănatul unor suprafeţe foarte mari. semănatul direct în mirişte (Rapid A800S – Suedia) sau echiparea cu elemente de ghidare şi monitorizare prin GPS (John Deere – S.). pe care sunt dispuse cutia de seminţe. transmisia pentru antrenarea aparatelor de distribuţie.A.[63]. AMICA UBALDI (Italia).semănatul în rânduri apropiate. (SUDV31 . susţinut pe două roţi pe care sunt montate secţiile de semănat.A. Tendinţe în domeniul construcţiei de echipamente pentru semănat Principalele tendinţe pe plan mondial în domeniul maşinilor de semănat se referă la creşterea capacităţii de lucru (ACCORD DT 8 – Germania. SULKY CC TRAMLINES – SULKY (Germania). SPC 6FS. Autor: ing.BRĂTUCU Gheorghe .[27].[28]. brăzdarele. Cele mai importante metode de semănat practicate în România vor fi prezentate în continuare[27].[36]. montat articulat de cadrul principal al maşinii. aparatul de distribuţie. ROMET S.6. sunt formate dintr-un cadru prevăzut cu triunghi de prindere. O secţie de semănat este formată dintr-un cadru. metoda de semănat prin împrăştiere. 1. Dan Dorian 8 Conducător ştiinţific: Prof.[63]. Multigrain 5000. aparatele de distribuţie. aplicat insectofungicide. Maşinile de semănat în cuiburi.Piatra Neamţ (SUP 29M. Metode de semănat Metodele de semănat caracterizează modul de repartiţie relativă a seminţelor pe suprafaţa solului.M.). România are o experienţă şi o tradiţie bine consolidată în domeniul proiectării şi fabricării de maşini de semănat. mecanismul pentru acţionarea brăzdarelor şi marcatoarele pentru asigurarea conducerii agregatului de semănat în timpul lucrului. SF 6).4. – Bucureşti (SD 3. utilizarea sistemelor pneumatice cu suprapresiune la echipamentele pentru prăşitoare (INO BREZICE –Slovenia şi Becker – Germania). tuburile de conducere a seminţelor. S.semănatul în cuiburi. AZOS – FOTSCHRITT (Germania). S8.A.dr. – Buzău (SCPA .L.[70]:semănatul în rânduri obişnuite.ing.6. -CP). aplicat erbicide etc. unde economiile de combustibil şi surplusul de recoltă anulează costurile mai mari de producere a lor. purtate. dimensiunile acestor maşini de semănat s-au corelat cu caracteristicile funcţionale ale tractoarelor fabricate în România. şi cu echipamente pentru efectuarea altor lucrări (încorporat îngrăşăminte. brăzdarul şi roata de tasare acţionare. în afară de organele pentru efectuarea semănatului în rânduri sau cuiburi. Ele trebuie să asigure condiţii optime de dezvoltare a plantelor. Stadiul actual în domeniul construcţiei de echipamente tehnice de semănat Maşinile de semănat universale includ în componenţa lor următoarele părţi principale: cutia de seminţe. Toate aceste părţi componente sunt montate pe un cadru susţinut de două roţi de la care se face şi antrenarea aparatelor de distribuţie[18]. dar monitorizarea la bordul tractorului a indicilor funcţionali este în curs de implementare.[57].[71].univ.C. SK 4. semănatul în benzi sau fâşii. Performanţele constructiv-funcţionale ale acestor maşini sunt similare cu cele ale firmelor americane. precum: BSV6 – fabricată de firma NODET GOUGIS (Franţa). Alegerea metodei de semănat depinde de cultura care se seamănă şi de lucrările de întreţinere care urmează a se executa ulterior.OD.

cel puţin ca dotare opţională pentru maşinile de semănat. • uniformitatea însămânţării executată de diferitele distribuitoare.[46]. • lipsa greşurilor şi a porţiunilor semănate repetat. Indicii calitativi de lucru ai maşinilor de semănat şi necesitatea monitorizării acestora Indicii după care se apreciază calitatea unei lucrări de semănat. sunt următorii[23].. a lucrărilor agricole de semănat 2. viteza de lucru. Indicii calitativi de lucru la semănat prezentaţi sunt valabili pentru situaţia în care terenul este bine pregătit pentru semănat.2. • adâncimea de încorporare a seminţelor şi uniformitatea acesteia. nivelul de umplere al cutiei de seminţe. În vederea aprecierii calităţii lucrărilor de însămânţare se verifică următoarele: • însămânţarea integrală a normei de seminţe la hectar. Umiditatea trebuie să fie cea optimă pentru tipul de sol în care se execută semănatul.3 %. specifică culturii respective şi stabilită prin reglarea iniţială a semănătorii. 2. se mai numeşte şi norma la hectar.. neuniformitatea debitului (normei) de semănat . nivelat. precum şi buna funcţionare a secţiilor de semănat[50]. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR ŞI REALIZĂRILOR ÎN DOMENIUL ECHIPAMENTELOR PENTRU MONITORIZAREA PROCESULUI DE SEMĂNAT 2.1. afânat în profunzime până la adâncimea la care se execută semănatul. Adâncimea de încorporare a seminţelor poate varia cu: ± 1 cm pentru cele încorporate la adâncimi de peste 4 cm.5 cm pentru cele încorporate la adâncimi sub 4 cm. Mărunţirea solului trebuie astfel făcută încât fracţiunile cu dimensiuni de până la 3 cm să fie în procent de minim 95 %.pe teren orizontal este de maximum 2%. vitezei 9 Conducător ştiinţific: Prof. şi are o valoare cuprinsă între 1. fără resturi vegetale.univ.[29]. Dan Dorian . valoarea culturală a seminţelor etc. • rectilinietatea rândurilor semănate. Stadiul actual în domeniul echipării maşinilor de semănat cu instalaţii de monitorizare 2.dr.pe teren orizontal este de 3%. Primele aparate comerciale. stabiliţi conform normelor agrotehnice. dotată (opţional) cu trei aparate electronice ce permit afişarea suprafeţei totale sau parţiale lucrate. Instalaţii de monitorizare cu traductoare În prezent majoritatea firmelor constructoare de maşini agricole au.BRĂTUCU Gheorghe Autor: ing.[58]. aceasta este în funcţie de cultură. • gradul de vătămare al seminţelor. un monitor de bord pe care se poate vizualiza suprafaţa lucrată (totală sau parţială). • gradul de vătămarea a seminţelor la semănat. • gradul de neuniformitate admis al distribuţiei seminţelor pe lăţimea de lucru a maşinii de semănat (între aparatele de distribuţie) .2.[69]: • cantitatea de seminţe distribuite pe unitatea de suprafaţă.PĂUNESCU I. ± 0.5. Vătămarea maximă admisă a seminţelor este de 0. 400 kg/ha.ing.[51]. destinate monitorizării la bord a parametrilor maşinilor de semănat au fost realizate cu aproximativ douăzeci de ani în urmă. Firma MaterMacc din Italia a realizat o maşină de semănat plante prăşitoare.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.1. • dimensiunea întrerândurilor de încheiere. • neuniformitatea adâncimii de încorporare a seminţelor. cerinţe tehnologice.

matermacc. autonom (autoalimentat) numărul de hectare semănate (fig.7.univ. a lucrărilor agricole de semănat de lucru şi distanţei parcurse (fig.dr. 2.2. pe pagina de start. Fig. Dan Dorian Fig.com] Fig.PĂUNESCU I.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. a). 2. Sistemul John Deere GreenStar ™ 2 2600[www.it) John Deere vine în întâmpinarea noului concept de „agricultură de precizie” cu sistemul de monitorizare GreenStar..2. Original GreenStar ™ posedă o interfaţă de tip ecran alb-negru cu un buton de apăsare ce permite utilizatorului să introducă informaţii şi să vizualizeze în permanenţă datele operaţionale.) afişează datele pe un ecran touch-screen de ultimă tehnologie. întreruperea distribuţiei pe unul sau mai multe rânduri (fig. a b c Fig. c). Mobile Processor Autor: ing. 2. 2.8. ce permite operatorului să configureze şi să vizualizeze mai multe aplicaţii simultan. sau numai contorizează simplu. 2.9. 2.2.. Aparate de monitorizare pentru maşinile de semănat MaterMacc Italia (www.BRĂTUCU Gheorghe . b).2. Sistemul John Deere GreenStar ™ 2 2600 (fig.7. 2. 2.ing.deere. Parametrii monitorizaţi 10 Conducător ştiinţific: Prof.

10.BRĂTUCU Gheorghe . navigarea şi alte aplicaţii conexe. GPS este un sistem mondial de radionavigare format dintr-o constelaţie de 24 de sateliţi plasaţi pe orbită.PĂUNESCU I. numărul de ore lucrate de operator pe lună etc. (fig. Compania John Deere este chiar coproprietar al unui satelit aflat pe o orbită mai înaltă şi pe care îl utilizează pe vreme nefavorabilă. Dan Dorian 11 Conducător ştiinţific: Prof.11[67]. fiind necesare coordonatele furnizate de trei sateliţi. informaţii de poziţionare.ing. precum: transporturi auto.) este creierul sistemului GreenStar. precum şi totalitatea informaţiilor tehnice legate de tractor şi de maşina de semănat.). Pentru calcularea poziţiei exacte se foloseşte principiul triangulaţiei. 2. Instalaţii de monitorizare prin GPS GPS-ul a constituit până nu demult apanajul domeniului militar. 2. respectiv DGPS (Differential Global Position System) se pot efectua măsurători care au abateri de ordinul a câţiva centimetri (fig. În prezent tehnologia GPS a fost transferată parţial şi sferei civile. a apărut ca rezultat al unor importante investiţii realizate de Departamentul pentru Apărare al SUA.). Sistemul Global de Poziţionare (GPS – Global Position System). De fapt. consumul orar de combustibil. Acest computer mobil se ataşează în partea din spate a display-ului GreenStar™ şi posedă un card de memorie ce permite stocarea informaţiilor legate de întreg procesul de semănat. 2. navale şi aeriene. 2.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.2. 2. cu formele avansate de GPS. Arhitectura de comunicaţie în cadrul sistemului de monitorizare bazat pe GPS Autor: ing. Cardul poate înregistra până la 800 de ore de date (de ajuns pentru un întreg sezon pentru mulţi cultivatori). monitorizarea. 2.11.dr.univ. care a revoluţionat pentru totdeauna localizarea.10. GPS foloseşte aceste stele artificiale ca puncte de referinţă pentru a calcula poziţia terestră a unor obiecte cu precizie de câţiva metri. aria suprafeţei semănate. Fig. a lucrărilor agricole de semănat Mobile Processor (fig. găsindu-şi utilizarea într-o multitudine de domenii. consumul de combustibil pe hectar. 2. echipamente de monitorizare şi supraveghere în agricultură etc. Marile firme constructoare de maşini agricole sunt din ce in ce mai interesate de a utiliza ghidarea prin GPS. Arhitectura unui sistem de comunicaţii în cadrul sistemului de monitorizare bazat pe GPS Fig. feroviare. echipamente de construcţie.2. Sistemul de ghidare GPS diferenţial este prezentată în fig.8.9. Parametrii monitorizaţi în cadrul procesului de semănat pot fi: distanţa parcursă. care gravitează în jurul Pământului şi din staţiile terestre aferente. productivitatea.

2. În practică.dr. atunci când senzorii piezoelectrici au început să pătrundă în 12 Conducător ştiinţific: Prof. coordonatele furnizate de trei sateliţi. Senzorii piezoelectrici s-au dovedit a fi instrumente capabile să măsoare parametrii pentru procese variate. Încă din 1950.it] Sistemul de ghidare prin satelit tip Arvanav înglobează un receptor DGPS de calitate.13. sunt prezentate diferite echipamente GPS şi DGPS pentru ghidare (mers în paralel) pentru diferite lucrări agricole: erbicidare. Sistemul Navguide de tip DGPS este uşor de utilizat şi permite vizualizarea în timp real a lucrării efectuate şi lucrul în curbă sau în linie dreaptă. Fig. Dan Dorian .PĂUNESCU I.12. 2. Sistemul de ghidare prin GPS tip Arvanav[www. Sistemul de ghidare prin GPS tip În contextul ultimilor ani. pentru aflarea poziţiei exacte se utilizează semnalul provenind de la minim 4 sateliţi. prevăzut cu antenă externă şi care posedă un afişaj ce monitorizează poziţia exactă a utilajului. De exemplu costul cultivării unui hectar de grâu a crescut de la 445 euro în 2002 la 724 euro în 2007. şi 2. lucrări pe timp de noapte. atunci când asupra lui acţionează o forţă de compresie mecanică. în care Navguide motorina şi îngrăşămintele au devenit tot mai scumpe. Fig.3. Acesta captează semnalele sateliţilor mari şi le retransmite către Pământ. Diferenţa de potenţial se datorează polarizării electrice a materialului piezoelectric sub acţiunea deformatoare a solicitării mecanice externe[2].BRĂTUCU Gheorghe Autor: ing. semănat. suprafaţa realizată. Ferma ce posedă sistemul de monitorizare prin GPS preia semnalul. teoretic.Elemente componente ale instalaţiilor de monitorizare şi control Senzorii piezoelectrici valorifică efectul piezoelectric. În figurile 2.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. numărul de treceri precum şi informaţii asupra erorilor existente. 2.arvatec.ing. viteza de lucru. a lucrărilor agricole de semănat Pentru calcularea poziţiei se foloseşte principiul triangulaţiei. marja de profit a fermierilor s-a redus tot mai mult. fiind necesare.12. arat. care a fost descoperit în anul 1880 de către fraţii Pierre şi Jacque Curie şi pus în evidenţă prin apariţia unei diferenţe de potenţial electric la capetele unui dielectric sau feroelectric.[66]. transmiţându-l sub formă de unde radio FM către antena de pe utilajul agricol.13.univ. adică cu 65%.[52].

tehnologia piezoelectrică este insensibilă la câmpuri electromagnetice şi radiaţii. Au fost utilizaţi cu succes în aplicaţiile complexe din domenii precum: medical.ing.. Fig.21.dr. • cu reflexia fluxului luminos. folosind în acest scop un dispozitiv modulator acţionat de arborele a cărui turaţie se măsoară (fig.22. În plus. între care se află un disc opac (D). Principii de funcţionare ale elementelor sensibile fotoelectrice[56] În cazul întreruperii fluxului luminos. 2. a. fiind alcătuit dintr-o sursă de radiaţii luminoase (SL) în spectrul vizibil sau infraroşu şi un element fotoelectric (EF). Acest lucru conferă robusteţe senzorilor piezoelectrici.)[104]. 2. Dan Dorian 13 Conducător ştiinţific: Prof. 2. elementul sensibil este de forma celui din figura 2.univ. aero-spaţial sau chiar energie nucleară[67].).22. permiţând astfel măsurători în condiţii grele de exploatare. În cazul condensatorului plan.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. elementele sensibile prezintă practic deformare zero. dispozitivele modulatoare sunt de două tipuri: • cu întreruperea fluxului luminos. Traductoarele capacitive de deplasare acţionează asupra unui condensator modificând unul din parametrii ce determină capacitatea acestuia. După modul în care se obţin variaţiile fluxului luminos. făcându-i liniari pentru un domeniu larg al amplitudinii mărimi măsurate.21. a) b) Fig. a fost evidentă fiabilitatea lor (fig.2.PĂUNESCU I. Traductoarele cu elemente fotoelectrice utilizează elemente sensibile de tip fotoelectric care detectează variaţiile unui flux luminos.22. capacitatea C este dată de relaţia: Autor: ing. Deşi senzorii piezoelectrici sunt sisteme electro-mecanice care reacţionează la compresiune. dependente de viteza de rotaţie.BRĂTUCU Gheorghe . prevăzut cu orificii (fante) aşezate echidistant pe un cerc concentric discului. Schema electrică de principiu a unui senzor piezoelectric Dezvoltarea tehnologiei piezoelectrice este legată direct de numeroasele ei avantaje. a lucrărilor agricole de semănat aplicaţiile industriale. Uneori discul D este transparent şi fantele sunt opace.

încărcarea arborelui cu un cuplu rezistent foarte mic sau chiar nul (cazul traductoarelor fotoelectrice cu reflexie).1.3. ca de exemplu: gama foarte largă de turaţii.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.dr.[56].PĂUNESCU I. 2. Cuplând mecanic tija de legătură 3 cu sistemul a cărui viteză se măsoară. în semnale electrice. Autor: ing. se realizează micşorarea lungimii solenoidului mobil 2 în câmpul magnetic generat de magnetul permanent 1. C= ε ⋅ Sc a b c Fig.27). deoarece prezintă avantaje certe. Traductor inductiv pentru măsurarea vitezelor liniare Traductoarele de turaţie cu elemente fotoelectrice (cap.2) sunt foarte răspândite. 2. 2. a lucrărilor agricole de semănat .26.17) x în care: ε este permitivitatea dielectricului. a cărei mărime este proporţională cu viteza de deplasare v a solenoidului mobil. (2. aflate în mişcare de translaţie.ing. adică cu viteza liniară a sistemului ce face corp comun cu tija solenoidului. 2. Dan Dorian 14 Conducător ştiinţific: Prof. construcţia simplă.cu caracteristicile statice respective. respectiv de rotaţie în jurul unei axe. x – distanţa dintre armături[53]. Posibilităţile de modificare a capacităţii condensatorului plan sunt redate în fig. Fig.26.27.2.univ. Sc – suprafaţa comună a armăturilor. Măsurarea directă a vitezei liniare se poate realiza cu ajutorul unui traductor de inducţie de curent continuu (fig. inclusiv turaţii foarte joase. Drept consecinţă se obţine o tensiune electromotoare în gol e. Traductoare capacitive de deplasare şi caracteristicile lor statice Traductoarele pentru măsurarea vitezelor şi turaţiilor sunt utilizate pentru conversia vitezelor unor corpuri solide.BRĂTUCU Gheorghe .

30 şi fig. o nivelul minim în buncărul de seminţe. cât şi ale celor cu dispozitiv pneumatic pentru semănat în cuiburi. turaţia ventilatorului şi a arborelui mecanismului de distribuţie a seminţelor şi senzori inductivi şi capacitivi (fig.Variante constructive de echipamente pentru monitorizarea indicilor calitativi de lucru ai maşinilor de semănat Sistemul de monitorizare Multi-function Drill Control Aparatul multifuncţional pentru controlul maşinilor de semănat în rânduri (fig. Fig. Multi-function Drill pentru o secvenţă selectată. Dan Dorian 15 Conducător ştiinţific: Prof.com] Autor: ing.28. o turaţia arborelui de distribuţie (plus alarma pentru viteza minimă).3. Viteza de deplasare şi suprafaţa lucrată pot fi afişate în unităţi metrice sau în inch. Control.univ.29) monitorizează operaţia şi controlează deplasarea rectilinie atât a maşinilor de semănat convenţionale.ing. o numărul de rânduri curente şi paralelismul acestora Fig. 2.PĂUNESCU I. 2.31). Schema sistemului de monitorizare a unei maşini de semănat plante prăşitoare echipată cu senzor inductiv[www.29. 2.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. 2.28) cu 4 cifre şi 6 funcţiuni. a lucrărilor agricole de semănat 2. o alarmă pentru viteza de înaintare. 2. Instrumentul are un display iluminat (fig.rdstec.display o turaţia ventilatorului (plus alarma pentru viteza maximă şi minimă). Instrumentul indică: o viteza de înaintare (plus alarma pentru viteza minimă). 2.dr.2. o suprafaţa parţială şi suprafaţa totală lucrată.BRĂTUCU Gheorghe .

simultan cu realizarea unei productivităţi a muncii cât mai competitive. dar şi controlul felului în care mecanizatorul se achită de sarcinile specifice. NECESITATEA SI OBIECTIVELE LUCRĂRII 3. Din păcate.1.BRĂTUCU Gheorghe . Majoritatea lucrărilor agricole sunt complet mecanizate.ing.PĂUNESCU I. a lucrărilor agricole de semănat 3. Ca urmare a acestor realizări tehnice calitatea lucrării de semănat s-a îmbunătăţit în permanenţă. Dacă la început s-a urmărit doar buna funcţionare a secţiilor de lucru ale maşinilor de semănat. cu distanţe egale între ele.dr.5 % din forţa de muncă din Uniunea Europeană este ocupată în această ramură economică. care în unele cazuri s-au multiplicat de mai multe ori. dar să asigure şi materia primă pentru o mulţime de ramuri industriale. distanţele dintre plante pe rând să se conformeze exigenţelor agrotehnicii. În cadrul tehnologiilor pentru înfiinţarea culturilor agricole semănatul ocupă un loc special. în care se fac mari investiţii financiare şi de inteligenţă. agrotehnicienii. Toate acestea au condus la creşterea permanentă a productivităţii muncii în agricultură. în special la cantităţile de produse obţinute pe unitatea de suprafaţă. astfel încât normele la ha să fie riguros respectate. în special asupra mediului agricol. au produs adevărate „revoluţii”. cu multe contribuţii extrem de valoroase. Dan Dorian 16 Conducător ştiinţific: Prof. solul începe să devină un mijloc de producţie căruia i se acordă o atenţie tot mai mare etc. adâncimea de încorporare a seminţelor să fie uniformă. electronicii. prin importanţă şi sensibilitatea lucrării. să se evite greşurile şi suprapunerile etc. la practicarea agriculturii de subzistenţă şi la lăsarea în paragină a unor suprafeţe agricole tot mai mari. cea mai recentă şi interesantă aplicaţie în acest sens referindu-se la monitorizarea la bord în timp real a unora dintre parametrii funcţionali şi economici ai procesului de mecanizare a lucrării de semănat. rotaţiile culturilor se desfăşoară în conformitate cu cerinţele de bază ale agrotehnicii. astfel că la nivelul anului 2010 doar 1. Retrocedarea în anii '90 a terenurilor agricole foştilor proprietari. informaticii. Pentru ca operatorul sistemului tehnic tractor-maşină de semănat să poată respecta cât mai riguros aceste cerinţe au fost aduse perfecţionări permanente acestor maşini. Echipamentul permite monitorizarea nu numai a performanţelor sistemului tehnic. pregătirea patului germinativ în preziua sau ziua semănatului. Exploataţiile agricole se extind în permanenţă. La aceste rezultate cercetarea ştiinţifică şi-a adus o contribuţie majoră prin geneticienii. Dacă se compară agricultura anului 2010 cu cea practicată cu un secol în urmă se constată diferenţe semnificative. În acest sens maşinilor de semănat li s-au adus îmbunătăţiri permanente. echipamentele tehnice care le deservesc înglobând ultimele rezultate ale cercetărilor ştiinţifice din domeniile mecanicii. lipsiţi de baza materială necesară lucrării pământului la standarde moderne. internet). rândurile să fie drepte. care pe domeniile specifice de activitate. chimiştii şi inginerii mecanici. nu acelaşi lucru se poate spune şi despre agricultura românească. ergonomiei muncii etc. Necesitatea lucrării Agricultura modernă este o ramură economică de maximă importanţă la nivel mondial.univ. a condus doar la o fărâmiţare excesivă a exploataţiilor agricole. pentru a se urmării întreaga activitate a agregatului agricol studiindu-se chiar şi posibilitatea de înlocuire completă a tractoristului cu un robot comandat şi controlat de la mare distanţă. pentru care numeroasele reforme prin care a trecut în ultimul secol au distrus şi ceea ce era bun şi au pornit de la capăt pe direcţii noi de dezvoltare.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. contribuind în felul acesta la creşterea continuă a recoltelor. Neadaptarea tehnologiilor şi echipamentelor pentru semănatul culturilor agricole la progresul tehnic mondial din acest Autor: ing. O lucrare de semănat corespunzătoare presupune respectarea simultană a mai multor condiţii. dar şi cu unele consecinţe negative. dar şi folosirea unor maşini de semănat care să respecte la cel mai înalt nivel indicii calitativi de lucru impuşi acestei lucrări. capabile să hrănească o populaţie aflată într-o creştere explosivă. începând cu selectarea seminţelor. şi de la care se aşteaptă rezultate tot mai bune. în momentul de faţă cea mai complexă monitorizare se face prin utilizarea sistemelor de comunicaţii moderne (GPS.

inclusiv prin propuneri de brevete de invenţii sau proiecte europene de continuare a cercetărilor.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. în vederea urmării parametrilor respectivei lucrări. în special. cu evidenţierea particularităţilor acestei lucrări în situaţiile concrete de înfiinţare a unor culturi bine precizate. recolte mai mici şi cheltuieli specifice de producţie mai mari şi. şi pentru producătorii de echipamente tehnice pentru semănat. • prelucrarea şi interpretarea rezultatelor obţinute în vederea diseminării acestora.2. dar şi prin completarea dotării maşinilor de semănat cu senzori care să semnaleze starea de funcţionare a acestora se va face un important pas înainte pe calea implementării progresului tehnico-ştiinţific în agricultura românească. Obiectivele lucrării şi metodica de cercetare Obiectivul principal al lucrării de doctorat îl constituie monitorizarea la bordul tractoarelor a parametrilor procesului de mecanizare a lucrărilor agricole de semănat.ing.univ. Dan Dorian 17 Conducător ştiinţific: Prof.dr. în situaţia reală a folosirii echipamentului de monitorizare a parametrilor procesului de mecanizare a lucrărilor de semănat. • cercetarea comparativă a sistemelor de monitorizare a diferiţilor parametri ai procesului de mecanizare a lucrării de semănat şi evidenţierea avantajelor folosirii acestora în diferite condiţii de lucru. • realizarea unei sinteze asupra situaţiei naţionale şi mondiale în domeniul construcţiei de echipamente tehnice pentru semănat. Atingerea acestui obiectiv presupune parcurgerea secvenţială şi rezolvarea unor obiective subsidiare. a lucrărilor agricole de semănat domeniu conduce la o productivitate mai scăzută a muncii. • efectuarea cercetărilor experimentale în laborator şi în exploatare pentru stabilirea concordanţei dintre rezultatele furnizate de programele teoretice concepute şi instalaţiile realizate. Autor: ing. Prin valorificarea superioară a unor elemente de natură tehnică devenite comune pentru alte domenii de activitate (GPS). cele mai importante dintre acestea fiind: • realizarea unui studiu privind stadiul actual al cunoştinţelor despre rolul şi importanţa lucrării de semănat în tehnologia generală de cultivare a plantelor. în final. • analiza stadiului actual al echipării sistemelor tehnice pentru semănat cu instalaţii de monitorizare a unor indicatori funcţionali şi economici specifici procesului de lucru şi a tipurilor de instalaţi folosite de firmele de prestigiu din acest domeniu. • analiza teoretică a posibilităţii de utilizare a tehnicii şi tehnologiei GPS pentru monitorizarea caracteristicilor tehnico-economice ale procesului de semănat. • realizarea echipamentului necesar valorificării software-lui conceput pentru monitorizarea prin GPS şi adaptarea acestuia la cerinţele specifice existente la bordul tractoarelor. cu specificarea caracteristicilor principalelor ansambluri funcţionale şi chiar ale unor piese care pot contribui la perfecţionarea generală a maşinilor de semănat. la imposibilitatea de a face faţă concurenţei pe piaţa liberă europeană sau pe piaţa mondială. • realizarea unei cercetări teoretice asupra posibilităţilor de utilizare a senzorilor piezoelectrici la monitorizarea stării de funcţionare a echipamentelor de încorporat seminţele în sol şi realizarea echipamentului şi a software-lui care să valorifice acest principiu. • realizarea unei cercetări teoretice şi practice asupra posibilităţilor de utilizare a senzorilor fotoelectrici la monitorizarea stării de funcţionare a echipamentelor de încorporat seminţele în sol şi conceperea unui software care să asigure utilizarea datelor furnizate de traductoare. 3.BRĂTUCU Gheorghe . Ca urmare a acestei situaţii se poate considera că tema acestei lucrări este de mare actualitate pentru agricultura românească. în general. • conceperea unui software complex de urmărire a parametrilor procesului de semănat prin utilizarea GPS şi adaptarea sa la monitorizarea acestor parametri.PĂUNESCU I.

Analiza stadiului actual al dotării sistemelor tehnice pentru semănat cu echipamente de monitorizare la bord a parametrilor funcţionali Cercetarea teoretică. proiectarea unui software şi conceperea unui echipament tehnic care să utilizeze traductoarele fotoelectrice la monitorizarea procesului de semănat Îmbunătăţire Cercetarea teoretică.BRĂTUCU Gheorghe .univ.dr.ing.PĂUNESCU I. proiectarea unui software şi conceperea unui echipament tehnic care să utilizeze GPS la monitorizarea procesului de semănat Îmbunătăţire Cercetarea teoretică. adaptarea unui software şi conceperea unui echipament tehnic care să utilizeze traductoare piezoelectrice la monitorizarea procesului de semănat Îmbunătăţire Cercetarea experimentală în laborator şi în exploatare a echipamentelor de monitorizare a procesului de semănat Analiza şi compararea rezultatelor cercetărilor teoretice şi experimentale în vederea perfecţionării constructiv-funcţionale a echipamentelor de monitorizare la bord a parametrilor procesului de semănat ] STOP Fig. a lucrărilor agricole de semănat Analiza stadiului actual în domeniul agrotehnicii şi construcţiei de echipamente tehnice pentru lucrarea de semănat.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. Dan Dorian 18 Conducător ştiinţific: Prof. 3. Metodica generală de studiu a temei abordate Autor: ing.1.

trebuie stabilită valoarea minimă a vitezei unghiulare a conului de distribuţie pentru care începe mişcarea boabelor pe con în sus. este deosebit de importantă stabilirea numărului de orificii ale discului pentru a respecta numărul de seminţe care se distribuie pe un hectar. curbura şi modul de dispunere a acestora pe rotor trebuie astfel alese încât impactul seminţelor cu paletele. La aparatele de distribuţie centrifugale forma paletelor rotorului. distanţa între boabe pe rând. implicat în controlul normei de sămânţă la hectar. de subansamblurile care au legătură directă cu traseul seminţelor (cutia de seminţe. precum şi cu peretele camerei de distribuţie să nu producă vătămarea lor. roţile de tasare. La acest tip de aparat de distribuţie trebuie dimensionat cu atenţie şi diametrul conductei principale de transport şi distribuţie a seminţelor..BRĂTUCU Gheorghe . aparatele de distribuţie de diferite tipuri. astfel încât deplasarea seminţelor să se facă în cele mai bune condiţii. brăzdarele. în principal. La aparatele de distribuţie cu cilindri canelaţi. CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND POSIBILITATEA MONITORIZĂRII LA BORD A PARAMETRILOR PROCESULUI DE MECANIZARE A LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEMĂNAT 4. secţiunea transversală a canelurilor etc. Este vorba.1.). deci şi elementele de calcul vor fi similare. La maşinile de semănat de precizie (în cuiburi) se utilizează aparate de distribuţie pneumatică cu discuri cu orificii. productivitatea muncii la lucrul cu maşina Autor: ing.Cercetări privind folosirea senzorilor monitorizarea echipamentelor de semănat tip fototranzistor la Parametrii monitorizaţi in cadrul procesului de semănat pot fi: distanţa parcursă. capacitatea de lucru a maşinii etc. specifice unui mare număr de maşini de semănat în rânduri este utilă şi chiar necesară uneori cunoaşterea volumului de seminţe evacuat de acestea la o rotaţie. De asemenea. volumul de seminţe distribuit prin stratul activ. spaţiul parcurs de maşina de semănat între două alimentări consecutive. dimensiunea orificiului de curgere a seminţelor etc. tuburile de conducere. Aceste elemente şi relaţiile lor de calcul sunt legate de norma de sămânţă la hectar.univ. suprafaţa însămânţată. relaţiile precizate în lucrare servind direct la monitorizarea unor indici funcţionali ai procesului de lucru executat de maşinile de semănat. De asemenea. mecanismele transmisiei etc. pentru a asigura debitul necesar satisfacerii normei la hectar. Aparatele de distribuţie cu cilindri cu pinteni au construcţia şi funcţionarea apropiate de cele cu cilindri canelaţi. astfel încât aceasta să se menţină pe disc şi să fie transportată în siguranţă către brăzdarul care o încorporează în sol. cât şi corelarea acestuia cu debitul de aer capabil să-l transporte la destinaţie. elemente monitorizabile la cele mai multe maşini de semănat. Aceste elemente furnizează sistemului de monitorizare date despre debitul masic al aparatului de distribuţie. aria suprafeţei semănate.dr. Elemente de calcul privind parametrii constructivi şi indicatorii funcţionali monitorizabili ai maşinilor de semănat Pentru ca indicatorii funcţionali ai maşinilor de semănat să fie monitorizaţi cu precizia necesară trebuie ca echipamentele de urmărire să se proiecteze şi execute într-o strânsă corelaţie cu proiectarea şi construirea subansamblurilor acestor maşini.ing.PĂUNESCU I.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. Calculele referitoare la cutia de seminţe a maşinii de semănat trebuie să stabilească volumul optim al acestora. grosimea stratului activ de seminţe. Dan Dorian 19 Conducător ştiinţific: Prof. a lucrărilor agricole de semănat 4. consumul orar de combustibil. În cazul aparatelor de distribuţie cu dozare mecanică şi distribuţie pneumatică calculele trebuie să vizeze atât debitul de seminţe evacuat de cilindrul canelat. la care este necesară stabilirea valorii depresiunii asupra unei seminţe aflată în dreptul unui orificiu al discului.2. 4.

BRĂTUCU Gheorghe Autor: ing. Dan Dorian .univ. a lucrărilor agricole de semănat respectivă. numită multiplexare. DirectX Software Development Kit (DXSDK)[72]. Deoarece este necesar să fie transmise mai multe informaţii pe acelaşi canal şi cum acest lucru nu se poate face simultan. 20 Conducător ştiinţific: Prof. o numărul de seminţe introduse în sol pe fiecare rând şi semnalarea unor greşuri sau seminţe multiple. Fig. De aici.12. se recurge la o partajare în timp a canalului. Prezentarea schematică a multiplexorului cu 8 intrări utilizat Sistemul de monitorizare realizat foloseşte pentru culegerea datelor senzori tip fototranzistor – LED cu emisie in infraroşu. în timp real. printr-un program conceput şi realizat in C++ (denumit DorianSoft) se efectuează calculele necesare.[19]. montaţi pe fiecare secţie a maşinii de semănat. S-a contorizat şi numărul total de seminţe.[22]. deoarece. consumul de combustibil pe hectar. Pentru ca datele sa poată fi preluate prin intrarea USB a calculatorului şi ţinând cont că se doreşte preluarea a 8 canale pe o singură cale de date.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.ing.[64]. programul foloseşte şi softul interfeţei pentru joystick realizat de Microsoft Corporation. căderea fiecărei seminţe. Se lucrează în infraroşu pentru ca măsurătorile să nu fie influenţate de lumina solară. poziţionate la 60 de cm distanţă între rânduri şi reglate la 60 cm distanţă între plante pe rând. iar pe display se vor afişa: o în dreptul fiecărei secţii. ţinând cont de masa a 1000 de boabe.PĂUNESCU I.dr. 4. S-a considerat un echipament prevăzut cu 8 secţii de semănat. Impulsurile sunt prelucrate (digitalizate) si apoi transmise prin intermediul unei interfeţe portului USB al unui laptop sau PC. o numărul total de seminţe semănate . suprafaţa lucrată în timp real. numărul de ore lucrate de operator pe lună etc. la fiecare hectar lucrat să se poată calcula norma la hectar şi verifica respectarea acesteia.

S-a declarat un vector „seminţe”. (4.PĂUNESCU I. „supLucru”. Toate calculele se efectuează ţinând cont de viteza şi de lăţimea de lucru a maşinii de semănat. ds -distanţa dintre seminţe pe rând..ing.univ. Prin „buttonz” se monitorizează starea secţiilor la un moment dat. Dan Dorian 21 Conducător ştiinţific: Prof. L . Autor: ing. secţia a 8-a a fost blocată.58) în care: ns este numărul de seminţe semănate pe fiecare secţie. acesta putând lua valoarea 0 sau 1.. denumit „MONIT” este următorul: . a lucrărilor agricole de semănat Multiplexoarele se montează la obiectele îndepărtate pentru a asigura transmiterea informaţiei. În exemplul din figura 4..13.13.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. consecutiv de la mai multe traductoare. definită ca fiind un număr real calculat după formula: SupLucru = ns·ds·L. Fig. iar la secţia a 5-a s-a semnalat un greş. S-a calculat suprafaţa de lucru.lăţimea de lucru. pe unul si acelaşi circuit.BRĂTUCU Gheorghe . care reprezintă numărul total de seminţe trecute prin cele 8 secţii.dr. în care s-a memorat numărul de seminţe care au trecut prin fiecare secţie şi s-a folosit o variabilă „seminţeTot”. acel X afişat in dreptul ei marcând acest lucru. Programul realizat in C++. 4. Programul de monitorizare (interfaţa grafică) O parte a programul instalat permite citirea de la portul USB al laptop-ului a semnalului multiplexat şi realizează demultiplexarea acestuia.

bool g_bFilterOutXinputDevices = false. a lucrărilor agricole de semănat // Function-prototypes //----------------------------------------------------------------------------INT_PTR CALLBACK MainDlgProc( HWND hDlg. BOOL CALLBACK EnumJoysticksCallback( const DIDEVICEINSTANCE* pdidInstance.dr.BRĂTUCU Gheorghe Autor: ing.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.univ. struct DI_ENUM_CONTEXT { DIJOYCONFIG* pPreferredJoyCfg. WPARAM wParam. LPARAM lParam ). BOOL CALLBACK EnumObjectsCallback( const DIDEVICEOBJECTINSTANCE* pdidoi. bool bPreferredJoyCfgValid.PĂUNESCU I.14.ing. 4. HRESULT InitDirectInput( HWND hDlg ). Schema circuitului monostabil realizat cu ßE 555 22 Conducător ştiinţific: Prof.h> HRESULT SetupForIsXInputDevice().. XINPUT_DEVICE_NODE* g_pXInputDeviceList = NULL. . HRESULT UpdateInputState( HWND hDlg ). }. void CleanupForIsXInputDevice(). bool IsXInputDevice( const GUID* pGuidProductFromDirectInput ). Dan Dorian . VOID FreeDirectInput(). VOID* pContext ). }. Fig.. struct XINPUT_DEVICE_NODE { DWORD dwVidPid. XINPUT_DEVICE_NODE* pNext. Semnalul provenit de la fototranzistor este prelucrat printr-o schemă cu circuitul 555 folosit ca monostabil. UINT msg. // Stuff to filter out XInput devices #include <wbemidl. VOID* pContext ).

4.15. Localizatorul tip AVL-900 Receptorul GPS recepţionează semnalele de la sateliţi printr-o antenă care se fixează magnetic pe cabina tractorului. Informaţiile sunt stocate într-o bază de date (fig. 4.17. definită ca număr întreg.dr.). Parametrii monitorizaţi prin GPRS sunt: timpul.BRĂTUCU Gheorghe . viteza şi distanţa parcursă.3.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.mdb.univ. de unde prin intermediul unui soft realizat în Visual C. 4. lăţimea de lucru. A doua variabilă este timpul „timp”. între GPS şi operatorul ce supraveghează lucrarea agricolă. Fig. creată de programul GooLocate. suprafaţa lucrată.PĂUNESCU I. a suprafeţei lucrate precum şi a productivităţii muncii realizată cu maşina de semănat (fig. vitezei de lucru.15. 4. După preluarea datelor se introduce ca variabilă. într-o casetă text. în sistem duplex. Acest program permite afişarea coordonatelor in timp real pe o hartă tip Google Maps. Autor: ing. viteza medie şi productivitatea maşinii de semănat. a lucrărilor agricole de semănat 4. Cercetări privind folosirea GPS la monitorizarea echipamentelor de semănat Pentru monitorizarea principalilor indici funcţionali ai unei maşini de semănat s-a folosit un localizator dotat cu un receptor GPS si unul GPRS (fig. longitudinea. altitudinea. Prin GPRS se face schimbul de informaţii. Perioada de eşantionare este prestabilită printr-un mesaj SMS trimis către numărul atribuit localizatorului şi este de minim 1 secundă. latitudinea. Programul permite calcularea şi afişarea pe ecran a distanţei parcurse. Prin apăsarea butonului „Preia date” se citesc informaţiile din baza de date tip .). ţinând cont de caracteristicile tehnice ale maşinii de semănat. prin intermediul unui program numit GooLocate.16). se pot urmări în timp real: distanţa parcursă.ing. Dan Dorian 23 Conducător ştiinţific: Prof. Lăţimea de lucru este o dată de intrare şi se introduce de către operator. Prin programul realizat în Visual C s-a definit ca număr real distanţa „dist” parcursă de maşina de semănat în perioada de eşantionare setată în prealabil pe localizatorul GPS.

16. Interfaţa grafică a programului de monitorizare prin GPS Autor: ing.dr. a lucrărilor agricole de semănat Fig. Dan Dorian 24 Conducător ştiinţific: Prof. 4.BRĂTUCU Gheorghe . Baza de date Fig. 4.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.ing.17.PĂUNESCU I.univ.

Click Dim suprafata As Double suprafata = Integer. Dan Dorian Fig.EventArgs) Handles MyBase. 4.4. a lucrărilor agricole de semănat Programul DorianSoft realizat în Visual C este prezentat în continuare. Public Class Form1 Dim dist As Double Dim timp As Integer Private Sub Form1_Load(ByVal sender As System. 4. 4. 4.Text = CStr((suprafata / (timp / 3600)). ByVal e As System.18 Traductor piezoelectric piezoelectrici nu impun existenta unei structuri elastice a cărei deformaţie să servească la determinarea forţei sau momentului măsurat. ByVal e As System. Spre deosebire de senzorii de forţă/moment care utilizează alte tipuri de traductoare.Click .Text = CStr((Integer.Parse(TextBox1. turmalina etc.EventArgs) Handles Button1.ToString("#.VehicleDBDataSet. Efectul piezoelectric se manifestă prin apariţia unei polarizări electrice sau prin variaţia unei polarizări existente la dielectrici anizotropi naturali (cuarţ.dr.EventArgs) Handles Button2.Text) * dist / 10 Label7.BRĂTUCU Gheorghe .univ.. ci semnalul electric este direct generat prin acţiunea forţei asupra traductorului Autor: ing.ToString("#..0000")) + " ha" Label12.) sau artificiali (sulfat de litiu.Object.Object.) ale căror semnale electrice sunt prelucrate de calculator. (fig.Parse(TextBox1. Montajul experimental 25 Conducător ştiinţific: Prof.##0.LogTableAdapter.Log) End Sub Private Sub Button1_Click(ByVal sender As System.Load Me. materiale ceramice speciale).18. senzorii Fig.00")) + " ha/h" End Sub Private Sub Button2_Click(ByVal sender As System.####0.ing. Cercetări privind folosirea senzorilor piezoelectrici la monitorizarea echipamentelor de semănat În această lucrarea s-a realizat un sistem de monitorizare cu senzori piezoelectrici. ByVal e As System.Text) * dist / 10).Object.PĂUNESCU I.Fill(Me. atunci când aceştia sunt deformaţi de o forţă care acţionează pe o direcţie convenabilă.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.19.

Introducând un filtru trece banda (între 1500 şi 2000 de Hz) se obţine un singur semnal aproximativ triunghiular. Lovind traductorul în căderea sa spre fundul rigolei. soia şi floarea soarelui. utilizând un soft specializat şi adaptat acestei situaţii.BRĂTUCU Gheorghe . sămânţa va genera un tren de impulsuri. Vizualizarea la bordul tractorului a bunei funcţionări a secţiilor de semănat se poate realiza prin aprinderea unor LED-uri la fiecare lovire a traductorului piezoelectric de către sămânţa respectivă.19). 4.PĂUNESCU I. care poate fi utilizat mai departe în sistemul de monitorizare (fig. Avantajul acestei metode constă în faptul că.dr. s-a putut vizualiza pe grafic pe lângă maxim şi două armonici superioare (fig.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.20. În figura 4. Dan Dorian b 26 Conducător ştiinţific: Prof. folosind softul. 4. a Autor: ing.21 sunt vizualizate formele de semnal obţinute în cazul seminţelor de porumb. S-a observat că peste semnalul captat de senzorul piezoelectric se adaugă o multitudine de zgomote datorate vibraţiilor cadrului maşinii de semănat. Măsurările statice sunt in schimb imposibil de realizat utilizând procesul piezoelectric. 4. transformată în osciloscop.23..ing.. diferit de un semnal sinusoidal sau dreptunghiular.22. a lucrărilor agricole de semănat piezoelectric.20) s-a folosit o placă de sunet dintr-un PC obişnuit.univ. duritate şi formă) care loveşte cristalul piezoelectric. Pentru toate seminţele folosite semnalul maxim s-a situat între 1600. se pot face înregistrări. Pentru a vizualiza forma semnalului (fig.).1800 Hz şi de asemenea.000 de Hz.). Fig. 4. baleieri în frecvenţă şi folosirea de filtre de frecvenţă. Pentru a se urmări frecvenţa de cădere a seminţelor şi alura semnalului s-a realizat un montaj experimental ce conţine un traductor piezoelectric protejat într-o incintă mică închisă şi înclinat la un unghi de 60O faţă de orizontală (fig. Pentru a se vedea unde se obţine semnalul maxim s-a realizat un baleiaj în frecvenţă între 0 şi 20. precum şi alte zgomote parazite. Forma semnalului obţinută de la placa de sunet folosită ca osciloscop Forma semnalului diferă de în funcţie de caracteristicile bobului (masă. 4. fasole.

Tensiunea generată de cristalul piezoelectric este preluată de circuitul tip ßE555. Graficul baleiajului în frecvenţă Fig. Schema bloc a circuitului integrat circuitului monostabil 555 Autor: ing.24. soia-c.4. iar la ieşire LED-urile montate la bordul tractorului (câte unul pentru fiecare secţie) vor oferi informaţii în timp real despre funcţionarea secţiilor de semănat (fig. Dan Dorian Fig.dr. 66 Conducător ştiinţific: Prof.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. 4.25).24. 4. 4.univ.ing.BRĂTUCU Gheorghe .22. Fig. a lucrărilor agricole de semănat c d Fig.).21 Forma semnalului pentru boabele de porumb – a. Schema desfăşurată a . floarea soarelui-d Pentru acesta se poate folosi semnalul provenit de la traductorul piezoelectric pentru a declanşa un circuit monostabil 555 (fig. 4. 4. fasole – b.25.PĂUNESCU I.

PĂUNESCU I. Acest tractor ocupă în momentul de faţă un loc important în agricultura României. pentru care s-au conceput şi realizat echipamente practice. Studiile teoretice permit stabilirea interdependenţei dintre diferiţi parametri ai proceselor tehnice. maşina de semănat SUP 29 este considerată un echipament tehnic de cea mai bună calitate.1. Toate cercetările experimentale presupun măsurarea unor mărimi fizice. verificarea adevărului ipotezelor şi teoriilor care au stat la baza studiilor referitoare la procesele cercetate. utilizând aparatul matematic şi realizările din domeniul ştiinţelor fundamentale (fizica. În general. biologia etc. fabricată în România şi exportată în numeroase alte ţări.5.1. • compararea rezultatelor cercetărilor teoretice cu cele obţinute în urma investigaţiilor experimentale în laborator şi în exploatare în scopul validării software-urilor concepute şi a echipamentelor tehnice de monitorizare la bord proiectate şi realizate . pentru evidenţierea preciziei de utilizare a GPS-ului. precum: • alegerea obiectului cercetării experimentale.5. Obiectul cercetărilor experimentale În cadrul acestei lucrări s-a ales ca obiect al cercetării experimentale sistemul tehnic format din tractorul New Holland TL 100A şi maşina de semănat SUP 29. în cercetarea ştiinţifică trebuie să existe o unitate indisolubilă între studiile teoretice şi cercetarea experimentală. • desfăşurarea cercetărilor experimentale în laborator şi înregistrarea rezultatelor pentru cele trei sisteme de monitorizare studiate teoretic.).univ. traductoarelor cu fototranzistoare şi traductoarelor cu senzori piezoelectrici. stabilirea concluziilor pe baza cărora se poate trece la valorificarea rezultatelor. chimia. prelucrarea datelor obţinute şi în final.ing. Cercetările experimentale urmăresc. a lucrărilor agricole de semănat 5. fiind dintre cele mai performante echipamente de acest tip care se importă. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof.BRĂTUCU Gheorghe . Obiectivul principal al cercetării experimentale din această lucrare a constat în verificarea practică a soluţiilor tehnice de monitorizare la bord a parametrilor procesului de mecanizare a lucrărilor agricole de semănat şi a software-urilor concepute în acest scop. • desfăşurarea cercetărilor experimentale în exploatare.3) Autor: ing.2. pe de o parte. În vederea atingerii obiectivului principal al acestor cercetări a fost necesară parcurgerea secvenţială şi rezolvarea mai multor obiective subsidiare. în regim static sau dinamic. permit investigarea unor fenomene pentru care nu se pot obţine rezultate cu aplicabilitate practică pe cale teoretică. • proiectarea şi realizarea echipamentelor pentru monitorizare la bord prin folosirea GPS-ului.dr. De asemenea. datorită complexităţii acestora sau necunoaşterii în suficientă măsură a legilor care determină evoluţia fenomenului cercetat. mecanice sau de altă natură.(fig.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. • stabilirea unei metodici riguroase de cercetare experimentală în vederea verificării softwareurilor şi echipamentelor tehnice concepute şi realizate pentru monitorizarea indicilor funcţionali ai sistemului tehnic. Obiectivele cercetării experimentale Cercetarea experimentală reprezintă unul din modurile principale de abordare a problemelor de investigare ştiinţifică fundamentală sau aplicativă. folosind aparatură şi mijloace de măsurare adecvate. a legilor care stau la baza fenomenelor. 5. şi fig. iar pe de altă parte. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND MONITORIZAREA LA BORD A PARAMETRILOR PROCESULUI DE MECANIZARE A LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEMĂNAT 5. prin aceasta soluţionându-se problemele ştiinţifice pe căile cele mai scurte şi mai puţin costisitoare.

1.ro] 5. Maşina de semănat universală SUP-29[www. cu aceasta putându-se semăna: grâu.univ. tomate.com] Maşina de semănat universală purtată SUP-29 (fig. sparcetă. adâncimea de însămânţare şi distanţa dintre rânduri. precum şi a obiectivelor subsidiare specificate în capitolul 5. 5. ridichi. corespunzătoare diferitelor culturi. lucernă etc. pătrunjel.dr.3. [9].) este destinată semănatului în rânduri a tuturor culturilor agricole de câmp. mazăre. spanac. golomăţ. sfeclă.BRĂTUCU Gheorghe . ceapă. a lucrărilor agricole de semănat Fig.3. Metodica cercetării experimentale În vederea atingerii obiectivului general al cercetărilor experimentale. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. mei . varză. morcovi. orez.8. cânepă.3. orz.[76]: Autor: ing. trifoi roşu.newholland. s-a conceput şi urmărit metodica generală de cercetare precizată în figura 5. Maşina seamănă în rânduri si poate respecta cerinţele agrotehnice privind debitul de seminţe. salată. Fig. Vedere generală a tractorului New Holland TL 100A [agriculture.1.PĂUNESCU I.ing. trifoi alb. 5.mecanicaceahlau. ovăz.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.5.

5. Acţiuni preliminare Pentru reuşita cercetărilor experimentale este necesar să se organizeze în amănunţime fiecare acţiune. Viteza medie.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. Fig. Metodica cercetării experimentale În vederea îndeplinirii metodicii generale au fost realizate următoarele activităţi: • acţiuni preliminare cercetărilor experimentale.8. cronometru.PĂUNESCU I. • Starea de funcţionare a maşinii.BRĂTUCU Gheorghe . a lucrărilor agricole de semănat Locul de desfăşurare a cercetărilor experimentale Viteza de dLaboratoragregatului eplasare a Obiectul cercetărilor experimentale Exploatare Sistemul tehnic format din tractorul New Holland TL 100 şi maşina de semănat SUP-29 Echipamente şi aparate folosite Echipament de monitorizare prin GPS. • cercetări experimentale în exploatare. Productivitatea. desemnarea locaţiilor în care cercetările respective sunt reprezentative.3. • • • • Distanţa parcursă.9 Autor: ing.ing. 5. O schemă sintetică a modului în care s-au desfăşurat acţiunile preliminare cercetărilor experimentale în cadrul acestei lucrări este prezentată în figura 5.dr. • cercetări experimentale în laborator. stabilirea personalului de specialitate etc. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. • Norma la hectar. laptop Echipament de monitorizare cu fototranzistoa re în infraroşu Echipament de monitorizare cu traductoare piezoelectrice Tractorul New Holland TL 100. alegerea şi procurarea celor mai potrivite echipamente şi aparate. Suprafaţa lucrată. total de boabe • Numărul încorporate de maşină.1. jaloane Indicatori urmăriţi • Numărul de boabe încorporate de fiecare secţie. începând cu analiza legislaţiei referitoare la restricţiile desfăşurării acestora. ruletă.univ. maşina de semănat SUP-29.

• Laptop În exploatare: • Tractorul New Holland TL 100.12.3 şi 4. STAS 13042/2-91. Procedură generală de încercare pentru determinarea indicilor de exploatare ai maşinilor agricole . • Echipament de monitorizare prin GPS. Tractoare şi maşini agricole. STAS 10911-77. Schema de lucru privind acţiunile preliminare cercetărilor experimentale 5.2. STAS 13042/1-91. standarde etc. Fiabilitate. standarde etc. Autor: ing. 5. SR EN 45001-1993. legi. Directiva Parlamentului european şi a Consiliului din 22 iunie 1998 privind abordarea legislaţiei Statelor membre relativ la maşini.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. a lucrărilor agricole de semănat Analizarea documentelor de referinţă şi conexe (notiţe tehnice. Metode de determinare a parametrilor constructivi. STAS 13042/3-91. Cuplarea utilajelor prin mecanismul de suspendare în trei puncte. • Echipament de monitorizare cu fototranzistoare în infraroşu.ing. STAS 10307-75. Stabilirea schemelor de măsurare-încercare Pregătirea pentru cercetări experimentale în laborator Pregătirea pentru cercetări experimentale în exploatare Fig. Analizarea documentelor de referinţă şi conexe În vederea efectuării experimentărilor cu echipamentele pentru semănat a fost necesară studierea următoarelor documente de referinţă.univ. Maşini agricole.9. Spaţiul liber al utilajelor. Metode de determinare a indicilor de exploatare. Criterii generale de funcţionare a laboratoarelor de încercări . Metode de determinare a indicatorilor de mentenabilitate preventivă. • Maşina de semănat SUP-29. • Ruletă. SR ISO 2332:1997.2.3.: Directiva: SECURITATEA MAŞINILOR 98/37/EC. mentenabilitate şi disponibilitate. Partea 1: Categoriile 1.) Stabilirea şi verificarea obiectului supus cercetărilor experimentale Alegerea şi verificarea aparatelor şi echipamentelor pentru cercetarea experimentală În laborator: • Echipament de monitorizare prin GPS. Maşini agricole.PĂUNESCU I. Culegerea datelor privind comportarea în exploatare a produselor industriale. • Echipament de monitorizare cu traductoare piezoelectrice.BRĂTUCU Gheorghe . Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. Mecanism de suspendare în trei puncte montat în spate. Fiabilitatea produselor industriale. Indicatori de fiabilitate.dr. • Laptop. Maşini agricole. SR ISO 730-1+C1:2000. • Jaloane. • Cronometru. PGI 01. Tractoare agricole pe roţi.

fasole Echipament de monitorizare cu fototranzistoare în infraroşu Echipament de monitorizare cu trei traductoare piezoelectrice diferite Indicatori urmăriţi • • • • • Funcţionarea echipamentelor de monitorizare.10. a lucrărilor agricole de semănat PSpI-01. industriei alimentare şi silviculturii pe termen mediu şi lung (2001 – 2005 şi 2005 – 2010) MAAP. porumb. în data de 2 iunie 2010. 5. Numărul total de boabe încorporate de maşină.Procedură specifică pentru determinarea indicilor energetici ai agregatelor. Metodica cercetărilor experimentale în condiţii de laborator 5. în perioada septembrie 2009-iunie 2010.univ.3.ing. Fig.4.orz.3 Metodica desfăşurării cercetărilor experimentale în laborator Cercetările experimentale de tip laborator s-au desfăşurat în laboratorul specializat NS 11 de la Facultatea de Alimentaţie şi Turism din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. Laboratorul NS 11 Echipamentele de monitorizare verificate cu patru soiuri de seminţe: grâu. Locul de desfăşurare a cercetărilor experimentale Universitatea Transilvania Braşov.PĂUNESCU I. Numărul de boabe încorporate de fiecare secţie.11.3. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. Metodica desfăşurării cercetărilor experimentale în exploatare Cercetările experimentale în exploatare s-au desfăşurat la ICDP Braşov (Măgurele). Legea protecţiei muncii 90/96 şi Normele metodologice de aplicare . Autor: ing. după metodica indicată în figura 5.33.00.dr. 5.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. Starea de funcţionare a maşinii. Strategia de dezvoltare a agriculturii. Norma la hectar.BRĂTUCU Gheorghe .

Metodica cercetărilor experimentale în condiţii de câmp-laborator 5. Deplasarea agregatului la locul de probe Viteza de deplasare a agregatului V1 V2 V3 V4 Cronometrarea timpului de parcurgere a distanţei de 100 m Pe teren Cu aparatura GPS Compararea rezultatelor g Fig.1. o Marcarea capetelor traseului cu jaloane duble. notate A.BRĂTUCU Gheorghe .4. Montarea receptorului GPS în cabină. 5. B şi C (fig.ing.univ. 5.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. fapt care ar trebui să influenţeze valoarea frecvenţei semnalelor furnizate de acestea la căderea pe suprafaţa lor a unei seminţe de masă cunoscută: senzorul A are dimensiunile cele mai mari. a lucrărilor agricole de semănat PREGĂTIREA ECHIPAMENTULUI PENTRU PROBE Pregătirea tractorului New Holland TL 100.PĂUNESCU I. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. Montarea antenei pe capota tractorului. Instalaţia folosită la monitorizarea cu traductoare piezoelectrice Pentru a afla forma semnalului generat de senzorul piezoelectric la încercări s-au folosit trei traductore cu senzori piezoelectrici.11.). Se observă şi în figură că traductoarele au dimensiuni diferite. o Măsurarea distanţei de 100 m. iar senzorul C dimensiunile cele mai mici.dr. Pregătirea semănătorii SUP-29 Pregătirea terenului pentru probe: o Stabilirea locului de desfăşurare a probelor. Aparatura şi echipamentele folosite la cercetările experimentale 5. Autor: ing.12.4.

ing.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. zero pe semialternanţa pozitivă.BRĂTUCU Gheorghe Autor: ing. 66 Conducător ştiinţific: Prof. Din P1 se poate regla şi domeniul de indicare a ledurilor.13.PĂUNESCU I. a lucrărilor agricole de semănat A B C Fig. pentru început. Conectorul Db25 se conectează la PC prin intermediul unui adaptor „mamă-tată” cu 25 de pini. Semnalul de intrare este aplicat simultan atât unui redresor bialternanţă cât şi unui detector de trecere prin zero realizat cu U5 (display driver cu leduri).13. Fig. Punctul sensibil este cel de detecţie a trecerii prin zero. o placă externă de osciloscop pentru PC (tip kit de asamblare aparţinând firmei Epsico Manufacturing şi comercializată în România de către firma SC Epsicom SRL Craiova) a cărei schemă este prezentată în figura 5. Brăzdarul tip ancoră folosit la încercări şi locul de amplasare a traductorului Pentru vizualizarea şi înregistrarea semnalelor electrice produse de căderea seminţelor pe senzorul piezoelectric s-a folosit. 5. 5.15.dr. Senzorii piezoelectrici folosiţi la încercări Pentru încercări s-a folosit un brăzdar tip ancoră pe talpa căruia a fost montat senzorul piezoelectric (fig. Schema de amplasare a componentelor este prezentată în figura 5. Semialternanţele sunt aplicate eşantionat convertorului ADC pe 8 biţi (Convertor Analog Numeric) tip AD0804.14. Dan Dorian .univ.12.). Sunt prevăzute reglajele „referinţă intrare” şi „nivel ieşire” P1 respectiv P2. 5. iar semnalul este trimis prin pinul 15 al portului paralel către PC.

Schema electronică a osciloscopului Fig. memorat apoi pe C3 (sample and hold).dr. 5. iar prin pinul 3 se începe conversia.PĂUNESCU I.ing. Montajul. Autor: ing.14. a lucrărilor agricole de semănat Fig. Pinul 5 al convertorului indică prin “0” logic finalizarea conversiei. acesta trimiţând semnalele de validare citire prin pinii 2 si 9 către U1 (dual buffer). tensiune ce este apoi stabilizată la 5V cu circuitul integrat LM7805.16.BRĂTUCU Gheorghe .Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.15. 5. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. Fiecare eşantion este deci convertit din semnal analogic in eşantioane de coduri numerice. Timpul de conversie de 100 µs este stabilit de valorile C4 şi R1. aplicat repetorului U4C convertit cu ADC0804 (pin 6 intrare). Datele convertite numeric sunt depuse într-un buffer octal şi apoi citite multiplexat de către PC in seturi de cate 4 biţi.univ. conectat la PC prin portul paralel LPT1 este prezentat în figura 5. Alimentarea circuitului se face de la o sursă de de 9-12V. Schema de amplasare a componentelor osciloscopului Prin pinul 1 al conectorului DB25 se primeşte comanda de deschidere a comutatorului analogic realizat cu U6 şi se realizează eşantionarea semnalului.

Instalaţia folosită la monitorizarea cu traductoare fotoelectrice Pentru monitorizarea la bord a bunei funcţionări a secţiilor de semănat s-au folosi ca senzori dispozitive optoelectronice.ing.univ. respectiv fototranzistoarele.18).17.4…0. a lucrărilor agricole de semănat Fig. 5. Dan Dorian . tip HB5-439AWF. Traductoarele folosite în schema bloc a dispozitivului de monitorizare din figura 5.76 µm.PĂUNESCU I. 5.BRĂTUCU Gheorghe Autor: ing. lucrează în zona spectrului electromagnetic vizibil al radiaţiei luminoase. 66 Conducător ştiinţific: Prof. Osciloscopul conectat la portul LPT1 al PC-ului 5.16.dr.2. Schema bloc a dispozitivului de monitorizare cu senzori fotoelectrici Senzorul fotoelectric este alcătuit dintr-o reţea de 8 fototranzistoare activate de 8 LED-uri superbright (fig. respectiv între 0.4. Fig.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. 5.17.

PĂUNESCU I. a lucrărilor agricole de semănat Fig.BRĂTUCU Gheorghe .19).dr. 5. 5. LED-ul tip HB5-439AWF şi caracteristica lungimii de undă emise Fototranzistoarele şi LED-urile sunt poziţionate întreţesut pentru ca interferenţele produse de emisia de lumină să fie cât mai mici (fig. Fototranzistoarele L-932P3BT şi caracteristica variaţiei curentului de colector funcţie de intensitatea radiaţiei luminoase Autor: ing. Fig.5.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. Fig.univ.20). Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof.20.18.ing. 5. 5. Amplasarea LED-urilor şi a fototranzistoarelor în celula senzorului fotoelectric Fototranzistoarele folosite sunt de tip L-932P3BT (fig.19.

semnalul electric fiind generat atunci când raza este întreruptă.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. nepermiţând ca tensiunea sursei de alimentare să ajungă la baza lui T1. 5.ing. respectiv raza de lumină cade permanent pe fototranzistor. Fig. iar prin el începe să circule curentul de colector care va trece şi prin R1. rezistenţa sa internă este foarte mare.21.univ. 5. Schema traductorului fotoelectric şi a etajului monostabil realizat cu circuitul LM 555 Fig. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. La apariţia luminii pe fereastra de acces a FT1. cea ce înseamnă că prin R1 nu circulă nici un curent. În aceste condiţii. care reprezintă răspunsul traductorului la apariţia luminii. În acest mod.BRĂTUCU Gheorghe .22. Fototranzistorul este conectat în circuitul de polarizare al tranzistorului T1.dr. Când FT1 nu este iluminat.21. a lucrărilor agricole de semănat Traductorul realizat este de tip activ. acesta devine conductor.PĂUNESCU I. Schema generală a traductorului fotoelectric (amplificatorului) este prezentată în figura 5. tensiunea de ieşire fiind nulă. la bornele rezistorului R1 apare o tensiune continuă. T1 este blocat. Schema electronică a circuitului LM 555N Autor: ing. acesta fiind conectat în regim de repetor.

Pentru a atenua zgomotul. Semnalul de nivel logic 1 de la ieşirea complementară a CBB face ca T1 să fie în stare de conducţie şi să scurtcircuiteze condensatorul extern. pragul comparatorului inferior este depăşit. care este conectat la intrarea comparatorului inferior se aplică un tensiune pozitivă mai mare decât 1/3V+. comparatorul superior resetează circuitul basculant. Aceasta face ca T1 să se comporte ca un circuit deschis. 5. semnalul trigger. Este prevăzut cu terminale auxiliare de control pentru declanşare sau aducere la zero pe frontul de cădere şi poate debita sau absorbi curenţi de până la 200 mA. detectoare de nivel sau comparatoare de nivel.23. între tensiunea de alimentare (pin 8) şi masă (pin 1) se conectează reţeaua R2C2. Acesta este un circuit integrat monolitic care generează întârzieri în timp declanşate sau oscilaţii libere. Pe pinul 2. În cazul modului de operare multivibrator monostabil.BRĂTUCU Gheorghe . deci comparatorul inferior setează circuitul basculant. între pinul 5 şi masă se conectează condensatorul C3. De aceea condensatorul nu se poate încărca. În acelaşi timp intrarea comparatorului superior are o valoare de aproape 0 V. În această stare tensiunea de ieşire pe pinul 3 este de aproximativ 0 V. Astfel. În funcţie de valorile rezistenţei externe şi capacităţii. Dacă. În acelaşi timp T1 începe să conducă. Imediat ce tensiunea pe condensator devine egală cu două treimi din tensiunea de alimentare. Fig.univ.23. care este de fapt începutul pulsului de ieşire.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. ceea ce face ca ieşirea comparatorului să menţină bistabilul resetat. Condensatorul începe acum să se încarce prin rezistorul extern. Schema bloc şi configuraţia pinilor circuitului LM 555N Când pe intrarea de declanşare este aplicat un semnal trigger în sens negativ.ing. reprezentând funcţiile de control.22). Autor: ing. Setarea circuitului basculant generează de asemenea un nivel pozitiv al ieşirii. în timp ce pulsul de ieşire este la 1 logic. circuit basculant bistabil RS şi etajul tampon de ieşire care inversează faza semnalului de la ieşirea complementară ()Q a CBB.dr.PĂUNESCU I. se aplică un puls negativ pe intrarea de reset. Tranzistorul intern de descărcare este conectat şi el în acelaşi punct. durata pulsului de ieşire poate fi reglată să ia valori cuprinse între câteva milisecunde şi câteva sute de secunde (T= 1. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. a lucrărilor agricole de semănat Pentru etajul monostabil s-a folosit circuitul LM 555 (fig. permiţând descărcarea rapidă (prin el) a condensatorului. acesta va fi stopat imediat ce acel puls resetează circuitul basculant. Circuitul echivalent este reprezentat în schema bloc din figura 5. 5. Punctul comun dintre rezistor şi condensator este conectat la intrarea de prag care este de fapt intrarea comparatorului superior. semnalul de ieşire scade la 0 logic.1 R2C2 [s].

24.5. b . • permite analiza în frecvenţă (Fourier Spectrum). Desfăşurarea cercetărilor experimentale 5.24.univ.BRĂTUCU Gheorghe . De la ieşirea din monostabil semnalul se poate duce la un monitor simplu de bord prevăzut cu 8 LED-uri. Desfăşurarea cercetărilor experimentale cu traductoare piezoelectrice Cercetările experimentale s-au desfăşurat în laboratorul NS 11 de la Facultatea de Alimentaţie şi Turism din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov în perioada septembrie 2009. Acest program.5. folosind brăzdarul ancoră şi instalaţia de monitorizare prezentate în figurile 5.1. Forma semnalelor electrice a .16.27). • salvarea vizualizărilor în format . precum şi un soft dezvoltat de către Christian Zeitnitz din Germania şi anume „Scope V1. scăzute sau înmulţite. timpului şi frecvenţei în fereastra principală.la intrarea în amplificator.5.ing.. Principalele caracteristici ale osciloscopului sunt următoarele: • permite vizualizarea simultană a 2 canale. • semnalele de intrare de pe cele două canale pot fi adunate.dr. • filtru de frecvenţă „taie jos”. • moduri de declanşare (trigger): inactiv. a lucrărilor agricole de semănat Forma semnalelor electric la intrarea şi ieşirea din amplificator precum şi la ieşirea din etajul monostabil este prezentată în figura 5.. scris complet în LabView (™National Instruments). • posedă cursoare pentru măsurarea amplitudinii.5. poate fi folosit pentru transformarea plăcii de sunet a PC-ului într-un veritabil osciloscop. a b c Fig. normal şi semnal singular.jpeg şi . iunie 2010.32” (figura 5.1. „taie sus” şi „trece banda”.. Etajul multiplexor permite ca semnalul electric corespunzător celor 8 canale să ajungă în portul USB al laptopului printr-un singur cablu USB. care-i asigură totodată şi alimentarea. câte unul pentru fiecare secţie de semănat.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.csv (bază de date). 5.1. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. automat.la ieşirea din amplificator. care prin aprinderea lor arată buna funcţionare a echipamentului de semănat.PĂUNESCU I. c – la ieşirea din circuitul monostabil 5.. Desfăşurarea cercetărilor experimentale în laborator 5. Autor: ing.13.

Pentru a diminua influenţa acestor factori. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. 5 1 2 4 3 Fig.28. 5. traductorul s-a montat pe o lamelă de oţel izolată de restul brăzdarului prin benzi de cauciuc moale (fig. 5.32 În general.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.ing. 5.28.BRĂTUCU Gheorghe .PĂUNESCU I.). Montarea senzorului piezoelectric Autor: ing. a lucrărilor agricole de semănat Fig. traductorul piezoelectric este influenţat şi de factori perturbatori cum ar fi trepidaţiile maşinii de semănat sau vibraţiile datorate frecării dintre brăzdar şi sol.dr.univ. Interfaţa grafică a softului Scope V1.27.

a lucrărilor agricole de semănat În figura 5.. 5.. Fig. Deoarece una din problemele cele mai importante Fig. Aceasta se poate monta pe traseul tuburilor de seminţe pentru a monitoriza buna funcţionare a secţiilor maşinilor de semănat universale Prin montarea unui alt senzor fotoelectric (nu este vorba de cel din figura 5. produsă de firma RESBONA GROUP INTERNATIONAL din Germania.univ. Fototranzistoarele şi LED-urile ce alcătuiesc senzorul fotoelectric sunt protejate de praf şi intemperii printr-o cutie din tablă de alamă (fig. 4-cablu ecranat.1. 5-jack de cuplare la PC. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. iunie 2010.PĂUNESCU I.29 Montarea senzorului ale senzorilor fotoelectrici este acoperirea acestora cu praf fotoelectric pe tubul de conducere a datorită condiţiilor din câmp specifice procesul de semănat.ing. se pot vizualiza numărul de boabe semănate de fiecare secţie şi numărul total de boabe semănat.2 Desfăşurarea cercetărilor experimentale cu traductoare fotoelectrice Cercetările experimentale s-au desfăşurat în laboratorul NS 11 de la Facultatea de Alimentaţie şi Turism din carul Universităţii Transilvania din Braşov în perioada septembrie 2009. 2. 3-izolaţie de cauciuc. Protejarea senzorilor de praf Pentru înnobilarea suprafeţei de protecţie s-a folosit o substanţă în alcătuirea căreia intră nanostructuri din grupul perfluoridelor modificate superficial -“AGV”. Cunoscând lăţimea de lucru.BRĂTUCU Gheorghe .lamelă cu senzor piezoelectric. 5.30). seminţelor aceştia s-au protejat cu un geam (fig.28 notaţiile au următoarele semnificaţii: 1-brăzdar.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. 5.29) în cutiile de distribuţie ale maşinilor de semănat de precizie şi folosind schema din figura 5.17 şi softul specializat.30.dr.29).5. 5. tratat împotriva aderării prafului sau a altor impurităţi cu substanţe tip nanostructuri a căror funcţionare se bazează pe efectul de lotus. distanţa între boabe pe rând şi masa a 1000 de boabe se poate verifica şi dacă este respectată norma la hectar. 5. Autor: ing.

Fig.ing.univ. 5.2.PĂUNESCU I.06.31 Fixarea antenei pe capota tractorului Fig. Amplasarea şi conectarea echipamentului de recepţie GPS în cabina tractorului 66 Conducător ştiinţific: Prof.5.dr.11 şi folosind sistemul tehnic format din tractorul New Holland TL 100A şi maşina de semănat SUP-29. a lucrărilor agricole de semănat 5.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.BRĂTUCU Gheorghe Autor: ing. Astfel.31) prin aderenţă magnetică. 5. 5.5.2010 în incinta ICDP-Braşov (Măgurele) după metodica prezentată în figura 5. iar restul instalaţiei s-a amplasat în cabina tractorului (fig.32. Echipamentul de monitorizare prin GPS a fost verificat în prealabil sub aspectul funcţionării în zona respectivă. antena s-a montat pe capota motorului (fig.32). Dan Dorian . după care s-a trecut la instalarea sa conform prescripţiilor. Desfăşurarea cercetărilor experimentale în exploatare prin utilizarea GPS Cercetările experimentale în exploatare s-au desfăşurat în data de 02. Acesta s-a alimentat de la priza de curent continuu de 12V existentă în cabina tractorului.

5.34).33. S-au efectuat 8 probe. câte două pentru fiecare din cele patru viteze de lucru considerate ca posibile la desfăşurarea lucrării agricole de semănat (fig.ing.BRĂTUCU Gheorghe .5.35).dr. Pregătirea agregatului pentru măsurări Autor: ing.PĂUNESCU I. a lucrărilor agricole de semănat Pentru a feri instalaţia de monitorizare prin GPS de vibraţii excesive s-au utilizat mai multe bucăţi din pânză ca elemente de amortizare.5.5. Momentele începerii şi încheierii cronometrării erau transmise în timp real prin telefon şi operatorului PC. S-a identificat terenul pe care urma să se deplaseze agregatul de semănat. la distanţa de circa 10 km .625 m). la vitezele stabilite. Fig. După ce s-a constatat că se îndeplinesc toate cerinţele impuse unei cercetări experimentale s-a trecut la cronometrarea timpului în care agregatul a parcurs cei 100 m.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. S-a instruit personalul participant la cercetările experimentale asupra modului de desfăşurare a acestora şi a rolului fiecărui cercetător.34.33). cu cronometrarea timpilor de parcurgere a distanţei marcate (fig. Fig. s-a măsurat o distanţă de 100 m . În prealabil în soft-ul respectiv (Monit) a fost introdusă lăţimea de lucru a maşinii de semănat (3.univ. care a fost marcată la cele două capete cu jaloane duble (fig. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. care le introducea în programul special conceput pentru monitorizarea indicilor funcţionali ai sistemului tehnic de semănat. Pregătirea terenului pentru măsurări S-a deplasat agregatul de semănat pe terenul pregătit şi s-au făcut mai multe probe pregătitoare. Prin telefon s-a stabilit legătura permanentă cu operatorul PC aflat în Braşov. 5.

35. Pentru a se reduce şi mai mult influenţele exterioare asupra traductoarelor.39.ing. c-porumb Pentru a vedea la ce frecvente semnalul dat de traductor are amplitudinea maximă s-a trecut la o baleiere în frecvenţă între 20 şi 20. Graficele rezultate în urma prelucrării semnalelor transmise de traductoarele piezoelectric A. analiza şi interpretarea rezultatelor cercetărilor experimentale 5.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. Prelucrarea.1.6. Semnalele obţinute pentru a-grâu.38 şi 5. 5.univ. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. Autor: ing.000 Hz utilizându-se ca senzor tot cristalul A. a lucrărilor agricole de semănat Fig.BRĂTUCU Gheorghe . Seminţele folosite la încercări au fost de grâu. Cronometrarea timpului de deplasare a agregatului 5.5.36. porumb şi fasole.6. corpul brăzdarul a fost legat la masa PC-ului. 5. orz.37. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute cu instalaţia cu piezoelectrice traductoare Semnalele generate la lovirea senzorului piezoelectric A de către seminţe sunt prezentate în figura 5.PĂUNESCU I. a b c Fig.dr. b-fasole.B şi C sunt prezentate în figurile 5.36.

a lucrărilor agricole de semănat a b c d Fig.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. Graficele rezultate în urma baleierii în frecvenţă (traductorul A) pentru: a-grâu. 5. Dan Dorian . b-orz.37. c-porumb.dr. d-fasole 66 Conducător ştiinţific: Prof.PĂUNESCU I.univ.BRĂTUCU Gheorghe Autor: ing.ing.

BRĂTUCU Gheorghe Autor: ing. d-fasole 66 Conducător ştiinţific: Prof. Graficele rezultate în urma baleierii în frecvenţă (traductorul B) pentru: a-grâu.PĂUNESCU I. Dan Dorian .38.univ. a lucrărilor agricole de semănat a b c d Fig.ing.dr.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. c-porumb. 5. b-orz.

d-fasole 66 Conducător ştiinţific: Prof.ing.dr. b-orz.BRĂTUCU Gheorghe Autor: ing.39. 5. Dan Dorian .univ.PĂUNESCU I.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. c-porumb. Graficele rezultate în urma baleierii în frecvenţă (traductorul C) pentru: a-grâu. a lucrărilor agricole de semănat a b c d Fig.

a) semnalul include mai multe frecvenţe cu amplitudini diferite. Fig. Forma semnalului obţinut în urma căderii mai multor boabe de la distribuitor pe traductorul piezoelectric.40. care poate fi monitorizată în continuare în vederea stabilirii indicilor calitativi de lucru ai maşinii de semănat.40. c.ing.41.PĂUNESCU I.dr.univ. este prezentată în figura 5. În urma trecerii semnalului prin circuitul monostabil se obţine forma finală din figura 5. se va obţine un semnal clar şi neperturbat de alţi factori. setat în jurul maximului de amplitudine.41. Semnalul electric vizualizat pe osciloscop în cadrul procesului de semănat 5.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. cele mai mari fiind specifice trecerii seminţelor. frecvenţa la care amplitudinea este maximă este o constantă pentru fiecare tip de traductor. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute cu instalaţia cu traductoare fotoelectrice Semnalul obţinut în urma prelucrării cu echipamentul de monitorizare cu osciloscopul realizat pe baza plăcii de sunet a unui PC prin folosirea software-ului Scope V1.41. astfel că la ieşirea din acesta are forma din figura 5. în cazul traductorului A s-a înregistrat un maxim al amplitudinii semnalului electric în jurul valorii de 6 kHz. în cazul traductorului B maximul s-a situat în jurul valorii de 1. Se constată că la intrarea în amplificator (fig. Semnalul respectiv este prelucrat în amplificator.2 kHz iar pentru traductorul C maximul amplitudinii s-a realizat la 1 kHz. O concluzie ar fi faptul ca indiferent de tipul seminţelor. 5.6.2. a Autor: ing. Asta înseamnă că introducând în circuit un filtru „trece banda”. 5. b.32 este prezentat în figura 5.BRĂTUCU Gheorghe .41. a lucrărilor agricole de semănat Se observă că pentru toate seminţele folosite la încercări. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof.

6. ID Timp [s] Spatiul parcurs [m] Viteza medie [km/h] 1 1261 – 1278 49 97.16) pe care a accesat-o programul de calcul a indicilor funcţionali ai agregatului de semănat.983 10. Autor: ing. c – la ieşirea din circuitul monostabil 5.24 9.42.179 8. Rezultatele măsurării prin GPS a spaţiului parcurs şi a vitezei medii a maşinii de semănat Proba Nr.la ieşirea din amplificator.dr.ID semnifică poziţia din baza de date (fig. a lucrărilor agricole de semănat b c Fig.univ.4 Nr.08 8 1519 .22 3 1368 – 1384 45 101.41.PĂUNESCU I. b .317 7. Tabelul 5.1531 34 95.BRĂTUCU Gheorghe .086 7 1493 – 1505 35 97.145 8.952 9.la intrarea în amplificator.15 2 1328 – 1346 51 102.4. 5.3. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof.4.10 În tabelul 5.066 6 1464 – 1478 40 100.09 4 1398 – 1413 43 101.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.271 7. se prezintă rezultatele cercetărilor experimentale din exploatare obţinute în urma cronometrării timpului prin metoda clasică şi valorile spaţiilor şi vitezelor măsurate cu GPSul.46 5 1428 – 1442 41 103.426 10.4. Forma semnalelor electrice a . Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute cu instalaţia care utilizează GPS-ul În tabelul 5. Graficele variaţiei vitezei pentru cele 8 încercări sunt prezentate în figura 5.ing.

Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.dr.PĂUNESCU I. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof.. a lucrărilor agricole de semănat 8 7 6 Viteza [km/h] Viteza [km/h] 8 7 6 5 4 3 2 1 0 5 4 3 2 1 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 42 45 48 51 Timp [s] 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 42 45 48 51 54 Timp [s] Proba 1 Proba 2 10 9 8 Viteza [km/h] Viteza [km/h] 9 8 7 6 5 4 3 2 1 7 6 5 4 3 2 1 0 1 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 42 45 Timp [s] 0 1 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 42 Timp [s] .ing. Proba 3 10 9 8 7 8 11 10 9 Proba 4 Viteza [km/h] 5 4 3 2 1 0 1 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 Timp [s] Viteza [km/h] 6 7 6 5 4 3 2 1 0 1 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 Timp [s] Proba 5 Proba 6 Autor: ing.BRĂTUCU Gheorghe .univ.

Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. a lucrărilor agricole de semănat

11 10 9 8 Viteza [km/h] Viteza [km/h] 7 6 5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Timp [s]

11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 Timp [s]

Proba 7

Proba 8

5.6.4. Compararea rezultatelor obţinute prin cercetările experimentale clasice şi prin folosirea GPS-ului În urma cercetărilor experimentale prin metoda clasică şi prin folosirea GPS-ului s-au obţinut rezultatele precizate în tabelul 5.5. Tabelul 5.5 Rezultate comparative obţinute la cercetările experimentale Spatiul parcurs [m] Viteza medie [km/h] Timp [s] Proba GPS Clasic GPS Clasic GPS Clasic

1 49 50 97,271 100 7,15 7,2 2 51 51 102,317 100 7,22 7,058 3 45 43 101,179 100 8,09 8,372 4 43 43,5 101,145 100 8,46 8,275 5 41 39,5 103,24 100 9,066 9,113 6 40 40 100,952 100 9,086 9,0 7 35 30 97,983 100 10,08 12 8 34 31 95,426 100 10,10 11,612 Se constată că cea mai mare diferenţă de timp măsurată prin cronometrare clasică şi prin instalaţia de monitorizare GPS s-a manifestat la proba nr. 7 (5 s). De asemenea, cea mai mare diferenţă referitoare la spaţiul parcurs se constată la proba nr. 8 (4,574 m), iar cea mai mare diferenţă de viteză se manifestă la proba nr. 7, respectiv de 1,92 km/h . Aceste diferenţe au ponderi relativ mari datorită distanţei scurte de referinţă (100 m) şi timpului redus în care a fost parcursă această distanţă. Cu cât distanţele măsurate vor fi mai mari, cu atât şi precizia măsurărilor se va îmbunătăţi. De exemplu, la o distanţă măsurată de 1000 m diferenţa între cele două metode a fost de numai 4 m (0,04%).

Autor: ing.PĂUNESCU I. Dan Dorian

66 Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing.BRĂTUCU Gheorghe

Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. a lucrărilor agricole de semănat

6. CONCLUZII FINALE 6.1. Concluzii generale
1. Semănatul este prima verigă din lanţul tehnologic al producţiei agricole, prin care seminţele sunt introduse în sol, la o anumită adâncime, într-o anumită cantitate şi sub o anumită formă de distribuire, în vederea înfiinţării unei noi culturi. Termenul de sămânţă este atribuit atât seminţelor propriu-zise, care la maturitate se separă de fructul în care s-au format (mazăre, fasole, varză etc.), cât şi unor fructe care îşi păstrează seminţele în interiorul lor şi după maturitate (cereale, floarea soarelui, cânepă etc.) 2. In afară de pregătirea seminţelor şi a terenului pentru semănat, o atenţie deosebită trebuie acordată maşinilor de semănat, tractoarelor şi altor echipamente tehnologice care concură la înfiinţarea culturilor agricole. Acestea trebuie să asigure indicii calitativi impuşi lucrării de semănat, dar să realizeze această lucrare şi în condiţii economice optime. 3. Principalele plante care se seamănă şi se cultivă în România şi prezentate în această lucrare sunt: grâul, porumbul, orzul, orezul, floarea soarelui, soia, rapiţa şi sfecla de zahăr. Totuşi datele statistice arată că în România suprafeţele cultivate sunt în continuă scădere, iar producţiile medii la hectar stagnează sau scad, în contradicţie cu situaţia europeană şi mondială din acest punct de vedere. 4. Principalele cerinţe impuse lucrării de semănat se referă la: executarea în epoca optimă; respectarea normei de semănat la hectar; respectarea distanţei dintre rânduri şi a rectilinităţii rândurilor; seminţele să se repartizeze la adâncimea necesară, uniform în lan şi să se acopere bine cu un strat de pământ mărunţit; să nu se facă greşuri. 5. Maşinile de semănat universale includ în componenţă cutii de seminţe, aparate de distribuţie, tuburi de conducere a seminţelor, brăzdare, transmisii pentru antrenarea aparatelor de distribuţie, mecanisme pentru acţionarea brăzdarelor şi marcatoare pentru orientarea agregatului de semănat în timpul lucrului. Aceste subansambluri sunt montate pe un cadru susţinut de două roţi, de la care se face şi antrenarea aparatelor de distribuţie. 6. România are o experienţă şi o tradiţie bine consolidată în domeniul proiectării şi fabricării de maşini de semănat, cele mai bune rezultate obţinându-se de către Mecanica CEAHLAU - Piatra Neamţ (SUP 29M, SPC 6FS, SK 4, SPSF 8), SC MAT Craiova S.A. (SUDV31 - OD, SC 31 DN, Multigrain 5000, SF 6), S.C. ROMET S.R.L. – Buzău (SCPA - 29) sau I.N.M.A. – Bucureşti (SD 3,6, S8, -CP). De regulă, dimensiunile acestor maşini de semănat s-au corelat cu caracteristicile funcţionale ale tractoarelor fabricate în România. 7. Pe plan internaţional se remarcă maşinile de semănat ale altor firme prestigioase, precum: BSV6 – fabricată de firma NODET GOUGIS (Franţa), AZOS – FOTSCHRITT (Germania), SULKY CC TRAMLINES – SULKY (Germania), AMICA UBALDI (Italia), SP – GASPARDO (Italia), AGRICOLA ITALIANA (Italia) etc. Performanţele constructiv-funcţionale ale acestor maşini sunt similare cu cele ale firmelor americane, dar monitorizarea la bordul tractorului a indicilor funcţionali este în curs de implementare. 8. Principalele tendinţe pe plan mondial în domeniul maşinilor de semănat se referă la creşterea capacităţii de lucru (ACCORD DT 8 – Germania, MONOSEM – Franţa), utilizarea sistemelor pneumatice cu suprapresiune la echipamentele pentru prăşitoare (INO – Becker – Germania), semănatul direct în mirişte (Rapid A800S – Suedia) sau echiparea cu elemente de ghidare şi monitorizare prin GPS (John Deere – S.U.A.). In cazul acestor echipamente se obţin performanţe deosebite, utilizarea lor justificându-se la semănatul unor suprafeţe foarte mari, unde economiile de combustibil şi surplusul de recoltă anulează costurile mai mari de producere a lor. 9. Pornind de la importanţa deosebită acordată lucrării de semănat, a fost necesară normalizarea unor indici referitori la diferitele restricţii impuse acesteia, proveniţi atât din necesitatea asigurării condiţiilor optime de germinare şi răsărire, dar şi cele care vor trebui să
66 Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing.BRĂTUCU Gheorghe

Autor: ing.PĂUNESCU I. Dan Dorian

Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. a lucrărilor agricole de semănat

permită executarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor ulterioare din tehnologia culturii considerate. 10. Cei mai importanţi indici calitativi de lucru impuşi maşinilor de semănat se referă la : respectarea normei de sămânţă distribuită pe unitatea de suprafaţă (hectar); gradul de neuniformitate al distribuţiei seminţelor pe lăţimea de lucru a maşinii; neuniformitatea adâncimii de încorporare a seminţelor în sol; gradul de vătămare al seminţelor în procesul de semănare; lipsa greşurilor; rectilinitatea rândurilor semănate; uniformitatea întrerândurilor de încheiere etc. 11. Controlul indicilor calitativi ai echipamentelor de semănat se execută de către personalul tehnic în perioada lucrului cu maşinile de semănat şi după ce răsar plantele. Deoarece calitatea semănatului are o deosebită influenţă asupra calităţii şi cantităţii recoltei, este necesar ca lucrarea să fie executată la timp pentru a se putea lua măsurile necesare de înlăturare pe parcurs a eventualelor lipsuri. 12. În prezent majoritatea firmelor constructoare de maşini agricole au, cel puţin ca dotare opţională pentru maşinile de semănat, un monitor de bord pe care se poate vizualiza suprafaţa lucrată (totală sau parţială), viteza de lucru, nivelul de umplere al cutiei de seminţe, precum şi buna funcţionare a secţiilor de semănat. Primele aparate comerciale destinate monitorizării la bord a parametrilor maşinilor de semănat au fost realizate cu circa 20 de ani în urmă. La început s-au utilizat doar instalaţii de monitorizare cu traductoare, după care au apărut sistemele care folosesc GPS-ul ca bază pentru furnizarea unor indicatori tehnico-economici ai procesului de semănat. 13. Dintre firmele care şi-au echipat maşinile de semănat cu instalaţii de monitorizare a indicilor funcţionali cu traductoare se remarcă: Mater-Macc - Italia, Rau Sicam – Franţa, Riboulean – Franţa, Ino Brezice- Slovenia, John Deer – SUA etc. În afara furnizării în timp real a stării de funcţionare a maşinii de semănat şi a tractorului, unele instalaţii posedă carduri de memorie care pot înmagazina un număr mare de date, inclusiv programe capabile să ofere operatorului informaţii referitoare la caracteristicile care trebuie realizate în activitatea ulterioară. 14. Transformarea parţială a unor aplicaţii ale GPS din domeniul militar către activităţile civile şi-a găsit rapid loc şi în agricultura de precizie. Formele avansate ale GPS, respectiv DGPS (Differential Global Position System) permit măsurători care au abateri de ordinul a câţiva centimetrii de la poziţia măsurată la sol. Campioană a acestor aplicaţii este compania americană John Deer, care este coproprietara unui satelit aflat pe o orbită mai înaltă decât a celor 24 sateliţi GPS, pe care îl utilizează pe vreme nefavorabilă. 15. Cele mai largi aplicaţii în instalaţiile de monitorizare şi control a indicilor funcţionali ai maşinilor de semănat le au senzorii piezoelectrici, traductoarele cu elemente fotoelectrice (fotodioda şi fototranzistorul), traductoarele capacitive de deplasare, traductoarele de inducţie pentru măsurarea vitezelor de deplasare, traductoarele de turaţie cu elemente fotoelectrice etc. 16. Dintre variantele constructive de echipamente pentru monitorizarea indicilor calitativi de lucru ai maşinilor de semănat, în lucrare sunt prezentate sistemele : Multi-function Drill Control şi MCK 40 CB MONITOR MC Electronics (Italia). În principiu, acestea afişează viteza de deplasare (plus alarma pentru viteza minimă), suprafaţa totală lucrată, numărul de rânduri curente şi paralelismul acestora pentru o secvenţă selectată, turaţiile ventilatorului şi arborelui de distribuţie (plus alarma pentru valorile maxime şi minime), nivelul minim în buncărul de seminţe etc. Noua generaţie de tehnologie CAN-BUS MCK 40 este capabilă să afişeze simultan comportarea a 40 de secţii de semănat în rânduri. 17. Condiţia esenţială pentru utilizarea corespunzătoare a instalaţiilor de monitorizare a indicilor calitativi de lucru ai maşinilor de semănat este aceea ca sistemul de monitorizare şi maşina agricolă să se proiecteze simultan, stabilindu-se locurile în care senzorii şi traductoarele să preia în cele mai bune condiţii semnalele necesare şi să se afle în siguranţă deplină pe timpul efectuării lucrării de semănat. Modificările sau ataşările ulterioare pot crea disfuncţiuni ale echipamentului de semănat sau ale celui de monitorizare.

Autor: ing.PĂUNESCU I. Dan Dorian

66 Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr.ing.BRĂTUCU Gheorghe

ing. Pentru ca indicatorii funcţionali ai maşinilor de semănat să fie monitorizaţi cu precizia necesară trebuie ca echipamentele de urmărire să se proiecteze şi execute într-o strânsă corelaţie cu proiectarea şi construirea subansamblurilor acestor maşini. 7. cât şi corelarea acestuia cu debitul de aer capabil să-l transporte la destinaţie. Aceste elemente furnizează sistemului de monitorizare date despre debitul masic al aparatului de distribuţie. Concluzii privind cercetările teoretice şi experimentale 1. De asemenea. numărul de seminţe introduse în sol şi semnalarea unor greşuri sau seminţe multiple. secţiunea transversală a canelurilor etc. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. volumul de seminţe distribuit prin stratul activ.univ. pentru a asigura debitul necesar satisfacerii normei la hectar. La sistemul de monitorizare propus şi realizat de autorul lucrării. deci şi elementele de calcul vor fi similare. capacitatea de lucru a maşinii etc. roţile de tasare. de subansamblurile care au legătură directă cu traseul seminţelor (cutia de seminţe. Cunoaşterea stabilităţii în lucru a brăzdarelor. în principal. Calculele referitoare la cutia de seminţe a maşinii de semănat trebuie să stabilească volumul optim al acestora. La aparatele de distribuţie centrifugale forma paletelor rotorului.. dar şi pentru alegerea celor mai bune soluţii constructive pentru echipamentele de monitorizare a indicilor funcţionali ai procesului de lucru executat de maşinile de semănat. La acest tip de aparat de distribuţie trebuie dimensionat cu atenţie şi diametrul conductei principale de transport şi distribuţie a seminţelor. spaţiul parcurs de maşina de semănat între două alimentări consecutive. 8. la care este necesară stabilirea valorii depresiunii asupra unei seminţe aflată în dreptul unui orificiu al discului. tuburile de conducere. Aceste elemente şi relaţiile lor de calcul sunt legate de norma de sămânţă la hectar.BRĂTUCU Gheorghe . cu senzori tip fototranzistor-LED cu emisie în infraroşu. elemente monitorizabile la cele mai multe maşini de semănat.PĂUNESCU I. grosimea stratului activ de seminţe. aparatele de distribuţie de diferite tipuri. 6. numărul total de seminţe Autor: ing.). 5. La maşinile de semănat de precizie (în cuiburi) se utilizează aparate de distribuţie pneumatică cu discuri cu orificii. relaţiile precizate în lucrare servind direct la monitorizarea unor indici funcţionali ai procesului de lucru executat de maşinile de semănat. De asemenea. suprafaţa însămânţată. Este vorba. printr-un program conceput şi realizat în C++ (denumit Monit) se efectuează calculele necesare. precum şi cu peretele camerei de distribuţie să nu producă vătămarea lor. curbura şi modul de dispunere a acestora pe rotor trebuie astfel alese încât impactul seminţelor cu paletele. distanţa între boabe pe rând. Aparatele de distribuţie cu cilindri cu pinteni au construcţia şi funcţionarea apropiate de cele cu cilindri canelaţi. este deosebit de importantă stabilirea numărului de orificii ale discului pentru a respecta numărul de seminţe care se distribuie pe un hectar. montaţi pe fiecare secţie a maşinii de semănat. Pe display se vor afişa: căderea fiecărei seminţe în dreptul fiecărei secţii. În cazul aparatelor de distribuţie cu dozare mecanică şi distribuţie pneumatică calculele trebuie să vizeze atât debitul de seminţe evacuat de cilindrul canelat. 9. sarcinii minime pe roata de tasare şi chiar a construcţiei mecanismului transmisiei prezintă importanţă pentru asigurarea unei lucrări de calitate. 4.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. specifice unui mare număr de maşini de semănat în rânduri este utilă şi chiar necesară uneori cunoaşterea volumului de seminţe evacuat de acestea la o rotaţie. trebuie stabilită valoarea minimă a vitezei unghiulare a conului de distribuţie pentru care începe mişcarea boabelor pe con în sus. a lucrărilor agricole de semănat 6. 10. De aici. dimensiunea orificiului de curgere a seminţelor etc. Impulsurile sunt prelucrate (digitalizate) şi apoi transmise prin intermediul unei interfeţe portului USB al unui laptop sau PC. astfel încât deplasarea seminţelor să se facă în cele mai bune condiţii.dr. implicat în controlul normei de sămânţă la hectar. 3. astfel încât aceasta să se menţină pe disc şi să fie transportată în siguranţă către brăzdarul care o încorporează în sol. măsurările nu sunt influenţate de lumina solară. mecanismele transmisiei etc. brăzdarele. rezistenţei la tracţiune a maşinilor de semănat.2. La aparatele de distribuţie cu cilindri canelaţi. 2.

18.Prin programul DorianSoft realizat in Visual C s-a definit ca număr real distanţa „dist” parcursă de maşina de semănat în perioada de eşantionare setată în prealabil pe localizatorul GPS. Perioada de eşantionare este prestabilită printr-un mesaj SMS trimis către numărul atribuit localizatorului şi este de minimum 1 sec. într-o casetă text. în care s-a memorat numărul de seminţe trecute prin fiecare secţie şi s-a folosit o variabilă „seminteTot”. Lăţimea de lucru este o dată de intrare şi se introduce de către operator. creată de programul GooLocate . care foloseşte şi softul interfeţei joystick realizat de Microsoft Corporation.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. S-a declarat un vector „seminte”. Avantajul metodei constă în faptul că se pot face înregistrări. s-a recurs la o partajare în timp a canalului (multiplexare). formă) care loveşte cristalul piezoelectric. Prin GPRS se face schimbul de informaţii în sistem duplex. transformată în osciloscop. distanţa dintre seminţe pe rând şi lăţimea de lucru a maşinii. Pentru ca datele să poată fi prelucrate prin intrarea USB a calculatorului şi ţinând cont că se doreşte prelucrarea a 8 canale pe o singură cale de date. O parte a programului instalat permite citirea de la portul USB al laptopului a semnalului multiplexat şi realizează demultiplexarea acestuia. vitezei de lucru. 15. care reprezintă numărul total de seminţe trecute prin cele 8 secţii. Forma semnalului diferă în funcţie de caracteristicile bobului (masă. suprafaţa lucrată. S-a calculat suprafaţa lucrată „supLucru”. După prelucrarea datelor se introduce ca variabilă. 14. lăţimea de lucru. aceasta putând lua valoarea 0 sau 1.BRĂTUCU Gheorghe . s-a conceput programul Monit. diferit de un semnal sinusoidal sau dreptunghiular. S-a contorizat şi numărul total de seminţe. Pentru a se urmări frecvenţa de cădere a seminţelor şi alura semnalului s-a realizat un montaj experimental care conţine un traductor piezoelectric protejat într-o incintă închisă şi înclinat la un unghi de 600 faţă de orizontală. prin intermediul unui soft DorianSoft realizat în Visual C. O altă schemă de instalaţie de monitorizare a principalilor indici funcţionali ai maşinilor de semănat a inclus un localizator dotat cu un receptor GPS şi unul GPRS.mdb. A doua variabilă este timpul „timp”. 16. 17. secţiile de lucru ale acesteia. longitudinea. Toate calculele se efectuează ţinând cont de viteza şi de lăţimea de lucru a maşinii de semănat. Informaţiile sunt stocate într-o bază de date. definită ca un număr întreg. Prin apăsarea butonului „Preia date” se citesc informaţiile din baza de date timp . se pot urmări în timp real: distanţa parcursă. şi a productivităţii muncii realizată cu maşina de semănat. În lucrare se prezintă formele semnalului obţinute în cazul căderii seminţelor de porumb. altitudinea.ing.PĂUNESCU I. Autor: ing. fasole. baleieri în frecvenţă şi folosirea de filtre de frecvenţă. Pentru vizualizarea formei semnalului s-a folosit o placă de sunet dintr-un PC obişnuit. deoarece. Programul GooLocate permite afişarea coordonatelor în timp real pe o hartă tip Google Maps.dr. viteza medie şi productivitatea maşinii de semănat. definită ca fiind un număr real calculat cu o relaţie în care se regăsesc: numărul de seminţe semănate de fiecare secţie. Deoarece este necesar să fie transmise mai multe informaţii pe acelaşi canal şi cum acest lucru nu se poate face simultan. Programul permite calcularea şi afişarea pe ecran a distanţei parcurse. precum şi alte zgomote parazite. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. GPS-ul recepţionează semnalele de la sateliţi printr-o antenă care se fixează magnetic pe cabina tractorului. latitudinea. S-a observat că peste semnalul captat de senzorul piezoelectric se adaugă o mulţime de zgomote provenite de la vibraţiile cadrului maşinii de semănat.univ. de unde. În lucrare s-a realizat un sistem de monitorizare cu senzori piezoelectrici. 12. Semnalul provenit de la fototranzistor este prelucrat printr-o schemă clasică cu circuitul 555 folosit ca monostabil. Parametrii monitorizaţi prin GPRS sunt: timpul. viteza şi distanţa parcursă. Prin „buttonz” se monitorizează starea secţiilor la un moment dat. soia şi floarea soarelui. utilizând un soft specializat. Lovind traductorul în căderea sa spre fundul rigolei. ţinând cont de caracteristicile tehnice ale maşinii de semănat. 19. Direct X Software Development Kit (DXSDK). duritate. între GPS şi operatorul care supraveghează lucrarea agricolă prin intermediul unui program denumit GooLocate. a lucrărilor agricole de semănat semănate şi suprafaţa lucrată în timp real. 11. 13. sămânţa va genera un tren de impulsuri. ale căror semnale electrice sunt prelucrate de calculator. suprafeţei lucrate. la fiecare hectar lucrat să se poată calcula norma la hectar şi verifica respectarea acesteia. ţinând cont de masa a 1000 de boabe.

stabilirea unei metodici riguroase de cercetare experimentală pentru verificarea echipamentelor tehnice şi a software-urilor concepute şi realizate. care poate fi utilizat mai departe în sistemul de monitorizare. procedurile de încercare pentru determinarea acestor indici şi parametri. 25. 27.. între acestea găsindu-se atât Directive europene. obiectul acestor cercetări. cât şi maşina de semănat sunt recunoscute pentru performanţele lor tehnicoeconomice şi fiabilistice. Pentru vizualizarea la bordul tractorului a bunei funcţionări a secţiilor de semănat se poate folosi semnalul provenit de la traductorul piezoelectric pentru a declanşa un circuit monostabil 555..Braşov (Măgurele). 21. începând cu analiza legislaţiei româneşti şi europene referitoare la restricţiile desfăşurării acestora. alegerea şi procurarea celor mai potrivite echipamente şi aparate. criteriile generale de funcţionare a laboratoarelor de încercări şi chiar Legea protecţiei muncii 90/96. fiind larg utilizate la lucrările agricole de semănat. cât şi standarde româneşti referitoare la metodele de determinare a indicilor de exploatare şi parametrilor constructivi ai maşinilor agricole.iunie 2010.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. 29. stabilirea legăturii telefonice permanente cu operatorul PC. echipamentele şi aparatele folosite şi indicatorii funcţionali şi economici urmăriţi.ing. Cercetările experimentale de tip laborator s-au desfăşurat în laboratorul specializat NS 11 de la Facultatea de Alimentaţie şi Turism din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. montarea corectă a receptorului GPS în cabină şi a antenei pe capota tractorului. a lucrărilor agricole de semănat 20. 24. Acestea s-au referit la verificarea funcţională şi performanţele echipamentelor de monitorizare a indicilor funcţionali ai maşinilor de semănat care folosesc traductoare cu fototranzistoare şi traductoare piezoelectrice. cu normele ei metodologice de aplicare. Obiectivul principal al cercetărilor experimentale din această lucrare îl reprezintă verificarea practică a soluţiilor tehnice de monitorizare la bord a parametrilor procesului de mecanizare a lucrărilor agricole de semănat şi a software-urilor concepute în acest scop. Obiectul cercetărilor experimentale a fost sistemul tehnic format din tractorul New Holland TL 100A şi maşina de semănat SUP 29. stabilirea şi verificarea obiectului supus cercetărilor experimentale. după o metodică în care au fost respectate riguros toate etapele. desemnarea locaţiilor în care cercetările respective sunt reprezentative. în vederea corectării programelor de calculator dezvoltate.PĂUNESCU I. s-a considerat că pentru îndeplinirea metodicii generale este necesar să se realizeze următoarele activităţi: acţiuni preliminare. 22. măsurarea spaţiului de deplasare (100 m) şi Autor: ing. desfăşurarea cercetărilor în laborator şi exploatare şi compararea rezultatelor cercetărilor teoretice cu cele obţinute în urma investigaţiilor experimentale. Acţiunile preliminare cercetărilor experimentale au avut ca scop organizarea în amănunţime a fiecărei activităţi de cercetare. desemnarea personalului de specialitate.1800 Hz. 28.. Pentru a se vedea unde se obţine semnalul maxim s-a realizat un baleiaj în frecvenţa între 0. referitoare la alegerea obiectului cercetărilor experimentale. Pentru toate seminţele folosite semnalul maxim s-a situat între 1600. Pentru rezolvarea în totalitate a obiectivului principal al cercetărilor experimentale a fost necesară parcurgerea secvenţială şi rezolvarea mai multor obiective subsidiare. Metodica generală de cercetare experimentală a avut în vedere locul de desfăşurare a cercetărilor. Folosind un filtru trece banda se obţine un singur semnal aproximativ triunghiular. iar la ieşire LED-urile montate la bordul tractorului (câte unul pentru fiecare secţie) vor oferi informaţii în timp real despre funcţionarea secţiilor maşinii de semănat. alegerea terenului pentru deplasarea agregatului.20 000 Hz. 23. începând cu pregătirea sistemului tehnic tractor-maşină de semănat. cercetări experimentale în laborator şi cercetări experimentale în exploatare. Pe grafic s-au manifestat şi două armonici superioare.dr. aflate în proprietatea ICDP Braşov (Măgurele). în data de 2 iunie 2010..univ. Documentele de referinţă şi conexe care trebuie cunoscute şi respectate de către cei care cercetează experimental maşinile de semănat au fost alese cu mult discernământ. stabilirea schemelor de măsurare etc. 26. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. Atât tractorul. Tensiunea generată de cristalul piezoelectric este introdusă în circuitul de tip βE 555.BRĂTUCU Gheorghe . Cercetările experimentale în exploatare s-au desfăşurat la ICDP . De asemenea. în perioada septembrie 2009.

univ.cel mai mic.C. 8. Pentru încercări s-a folosit un brăzdar de semănătoare tip ancoră. Cercetarea comparativă a sistemelor de monitorizare a diferiţilor parametri ai procesului de mecanizare a lucrării de semănat şi evidenţierea avantajelor folosirii acestora în diferite condiţii de lucru. a lucrărilor agricole de semănat jalonarea acestuia. 9. în vederea urmăririi acestora în timpul lucrului. Autor: ing.3. notate cu A. Cercetarea teoretică a posibilităţii de utilizare a tehnicii şi tehnologiei GPS pentru monitorizarea caracteristicilor tehnico-economice ale procesului de semănat. senzorul A fiind cel mai mare. pe baza cărora să se asigure îndeplinirea în totalitate a obiectivului propus.12V stabilizată apoi la 5V cu circuitul integrat LM 7805. 3. Evidenţierea spectrului de frecvenţe generate la contactul diferitelor seminţe cu senzorul piezoelectric. Conceperea unui software complex de urmărire a procesului de semănat prin utilizarea GPS şi adaptarea sa la monitorizarea parametrilor lucrării de semănat. Contribuţii personale 1. Instalaţia de monitorizare cu senzori piezoelectrici a utilizat trei traductoare cu senzori piezoelectrici.ing. 30. 2. instruirea personalului şi desfăşurarea propriu-zisă a cercetărilor. Realizarea echipamentului necesar valorificării software-lui conceput şi adaptarea acestuia la cerinţele specifice existente la bordul tractoarelor.dr. Evidenţierea utilităţii şi oportunităţii temei de doctorat. Efectuarea cercetărilor experimentale în laborator şi în exploatare pentru stabilirea concordanţei dintre software-ul conceput şi situaţia reală a folosirii echipamentului de monitorizare a parametrilor procesului de mecanizare a lucrărilor de semănat. Alimentarea circuitului se face de la o sursă de 9. pe talpa căruia a fost montat senzorul piezoelectric. respectiv a variaţiei în timp a tensiunii înregistrată de un osciloscop digital în momentul respectiv. tip kit de asamblare aparţinând firmei Epsico Manufacturing şi comercializată în România de către firma S.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. B şi C... Efectuarea unei cercetări teoretice şi practice asupra posibilităţilor de utilizare a senzorilor piezoelectrici în vederea monitorizării stării de funcţionare a echipamentelor de încorporat seminţe în sol. de dimensiuni diferite. 7.BRĂTUCU Gheorghe . iar senzorul C. 5. Pentru vizualizarea şi înregistrarea semnalelor electrice produse de căderea seminţelor pe senzor s-a folosit o placă externă de osciloscop pentru PC (placă de sunet). 4. precum şi asupra tendinţelor în domeniul construcţiei de echipamente tehnice pentru semănat. cu specificarea caracteristicilor principalelor ansambluri funcţionale şi chiar ale unor piese care pot contribui la perfecţionarea generală a maşinilor de semănat. în vederea folosirii acestora la traductoarele montate pe maşinile de semănat. Realizarea unui studiu privind stadiul actual al cunoştinţelor despre rolul şi importanţa lucrării de semănat în tehnologia generală de cultivare a plantelor. precum şi obiectivele subsidiare. cu evidenţierea particularităţilor acestei lucrări în situaţiile concrete de înfiinţare a unor culturi precizate. 6. 31. 11. 6.PĂUNESCU I. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. precizându-se obiectivul principal al lucrării ca fiind monitorizarea la bordul tractoarelor a procesului de mecanizare a lucrărilor agricole de semănat. Efectuarea unei cercetări teoretice şi practice asupra posibilităţilor de utilizare a senzorilor fotoelectrici în vederea monitorizării stării de funcţionare a echipamentelor de încorporat seminţe în sol. 10. Epsicom SRL Craiova. Efectuarea unei sinteze asupra realizărilor naţionale şi mondiale.

• Diversificarea constructivă a traductoarelor piezoelectrice şi echipamentelor de monitorizare aferente.dr. • Evidenţierea spectrului de frecvenţe generate la contactul diferitelor seminţe cu senzorul piezoelectric. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. • Cercetarea posibilităţilor de utilizare şi a altor timpuri de traductoare (ex. recoltat etc. pentru a fi utilizate la o gamă cât mai largă de seminţe în procesul încorporării acestora în sol.ing. Direcţii viitoare de cercetare • Continuarea cercetărilor în vederea extinderii programului de monitorizare prin GPS şi la alte lucrări agricole (lucrările solului. în vederea folosirii acestora la traductoarele montate pe maşinile de semănat.). întreţinerea culturilor. la care traductoarele obişnuite nu furnizează date suficient de precise.4. a lucrărilor agricole de semănat 6. traductoare în infraroşu) pentru urmărirea stării de funcţionare a unor subansambluri ale maşinilor agricole.PĂUNESCU I. inclusiv pentru furnizarea în timp real a indicilor funcţionali caracteristici ai acestora.BRĂTUCU Gheorghe .Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. respectiv a variaţiei în timp a tensiunii înregistrată de un osciloscop digital în momentul respectiv.univ. Autor: ing.

pag. Editura Printech. D.: Tehnologie ecologică şi economică de mecanizare pentru îmbunătăţirea prin reînsămânţare a pajiştilor degradate situate în diferite condiţii staţionale. 2006. s. : New Mechanization Alternatives with Low Inputs for Reseeding Degraded Grassland. nr. (30)Mocanu. s. s. 20 pagini editată de ICDP Braşov în Octombrie 2006. 7.G.: Secondary tillage tool effect on soil aggregation. Berlin.univ. 384-389.. 1999. St. 24.. Universitatea Transilvania Brasov. Editura Universităţii Transilvania Brasov.. 1992.. 11. 41(2).27/1977. Lucrările simpozionului “Energii alternative. Editura PRINTECH. 2004. Editura Ion Ionescu de la Brad . 1992. I.: Tehnologii si masini pentru mecanizarea lucrărilor solului în vederea practicării conceptului de agricultură durabilă. 2007. 2006..PĂUNESCU I.. : Sisteme de acţionare a maşinilor şi instalaţiilor. (7)Brătucu. 2008 . V. (39)Oancea. Piatra Neamt. I. 12.: Noi tipuri de echipamente tehnice realizate de INMA Bucuresti in cadrul programelor nationale de CDI in parteneriat cu S.4. 28. 2003. Bucuresti. 33. în revista INMATEH I/2008. Bucuresti. s.: Maşini de lucrat solul. A. V. (35)Naghiu.. Cojocaru. 30. Pirna. (1)Adam.: Determinarea în condiţii de laborator a indicilor calitativi de lucru ai echipamentului tehnic mecano . (37)Năstăsoiu. vol II.. Dan Dorian .BRĂTUCU Gheorghe Autor: ing.a.dr. Manea. E. D. S. 4. (26)Mitroi. Bucureşti. 29-32. tehnologii de mecanizare si echipamente tehnice eficiente pentru agricultură si industria alimentară”. a lucrărilor agricole de semănat BIBLIOGRAFIE 1. I.: Curent aspects on the Ergonomic Design of Romanian Agricultural Equipments. Gh.. G. K. pg.: Tehnologie agricolă. ISSN 1583-1019.C. 46-50.pneumatic pentru semănat cereale păioase. Germania. (31)Mocanu V.a. 2005. (33)Musuroi. I. R. (42)Paraschiv.ş. 188 pg. 1983. 9..: Legumicultură generală si specială. ISBN 978-606-521-185-8 Bucureşti. (15)Jităreanu. Prooceedings of the union od scientists. (23)Manea.2. ş. 29. Editura Risoprint. 35(6). echipate cu sistem hidraulic de reglare a poziţiei maşinii agricole faţă de sol.. I. 126-445. (8)Brătucu.ing. 2009.a.. p. Bucuresti. I. Editura Didactică si Pedagogică. Research Journal of Agricultural Science.. I.a.: Tratat de tehnologii agricole. Bucureşti. . E. Marin. Editura BREN. Vol.: Maşini si instalaţii agricole.: Bazele agrobiologice ale mecanizării agriculturii.J. Manual universitar. Iasi. Cojocaru.: Untersuchung des Verhaltens von Schlepperkupplungen bei dynamisher Belastung. Erbach. (22)Koolen. 1983. (4)Brătucu. Editura Didactică si Pedagogică. p. 2008. 463467. (43)Paraschiv . vol. semănat şi întreţinerea culturilor.. Ceausescu. Bd. ş. Gh. I. 35. 32. G. Springer Verlag. 3. Gh. nr. 1982. (20)Ghimbăsan.. D. Bucuresti. 1998.. 2003 (ISSN 0573-7419). 34. Timişoara . Marin.: Masini agricole de lucrat solul.:Tractoare. Grundagen der Landtechnik. pag. 49-56. Cluj-Napoca.: Verificarea experimentala a uniformităţii adâncimii de lucru in cazul agregatelor de arat.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.. 31. Broşură.: Ecological technology of soil working in conservative system and subsoilage by the performance of a technical equipment for the big power tractors. 10. Bucuresti. G.. Bucuresti.. 130 pg.: Mecanizarea agriculturii. ianuarie 2008. Transactions of ASAE.A. ISBN 973-718-374-6. G. 2. USAMV. Căpăţînă. Mecanica Ceahlau S. A. 66 Conducător ştiinţific: Prof. semănat si întreţinere a culturilor. ISSN 2066-1843.a. Hermenean I.a. Bucuresti. Editura Tehnică. (18)Gangu. Al. Paraschiv. pag. 32…40. Tehnici moderne în managementul. (14)Cojocaru.: Agricultural soil mechanics. 1997. Hermenean I. concepţia si realizarea masinilor si echipamentelor. pag. 6...a. INMATEH I. Editura Didactică si Pedagogică. House af Anghel Kunchev University of Rousse. 5. DID. (11)Căproiu. 8. nr. Revista Construcţia de Maşini. 1984..

37.com. (65)Scripnic. 50.com. ISBN 973-685-410-8. pag. BIOATLAS 2010 Conference 28-30 May 2010. Vlăduţ V.. Cluj. Referat în cadrul programului de pregătire la doctorat. 150÷153. (76)xxx Proceduri pentru testarea masinilor agricole. T. ISSN 1583-1019. (50)Păunescu D. International Conference on New Research in Food and Tourism.arvatec. (67)Székely. D. pag. Autor: ing. Csatlos. (94)xxx http://www. (69)Toma. (53)Păunescu. 2004. 2008..2 /2009.a.: Automatizarea masinilor si instalaţiilor agricole. 1999.inma. D. semănat si întreţinerea culturilor.BRĂTUCU Gheorghe .html 56. Bucuresti. (83)xxx http://www. (77)xxx http:// www.Napoca. Referat în cadrul programului de pregătire la doctorat.176÷179. pag. s. susţinut la Universitatea Transilvania din Braşov.it . Vol.. INMATEH..: Maşini agricole. 1985. (81)xxx http://www. 49. Editat INMA. (57)Popescu. 47. Reprografia Universităţii din Brasov. ISSN: 1844-8577.ro. Bucureşti-România. (108)xxx http://agriculture. a lucrărilor agricole de semănat 36.: Cercetări privind generarea formei şi dimensionarea structurilor de rezistenţǎ ale maşinilor de lucrat solul.: Bazele cercetării experimentale a sistemelor biotehnice. 2004..dr. Bucuresti. : Cercetǎri privind determinarea şi monitorizarea parametrilor proceselor de mecanizare a lucrǎrilor agricole. 46. 2002. p.Realizări şi perspective în ingineria sistemelor biotehnice.2007 Editat de Institutul Român de Standardizare.. S.com 58.România. 2002.. Brasov.: Masini agricole pentru lucrările solului. (55)Păunescu D. 1987. BIOATLAS 2010 Conference 28-30 May 2010. 38. Hunedoara – România. Editura Agrosilvică. V. 1990. 59. Îndrumar de lucrări practice.ing. Ţane. Editura Mediamira. Braşov .PĂUNESCU I. I.ro 60.. Gh.:Stadiul actual şi tendinţe în realizarea echipamentelor pentru mecanizarea lucrării de semănat. (73)xxx Anuarul Statistic al României – 2000. 41. D. (56)Păunescu.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.mecanicaceahlau. : Complex System for the Tractor Board Monitoring of the Functional Parameters of the Seeders Machines.a. (54)Păunescu. 48. (49)Păunescu D. (48)Păunescu D.89÷92. Îndrumar de lucrări practice. FL.. Sin... 28. D. (51)Păunescu. 14-17.com/en_US/deerecom/usa_canada. 53.: Masini pentru lucrările solului.:Metodica şi aparatura pentru monitorizarea parametrilor proceselor de mecanizare a lucrării de semănat. (61)Rus. „35 DE ANI DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR HUNEDOREAN” SESIUNE DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE STUDENŢEŞTI”. Editura Printech.: Researches about the Kinetics and the Dynamics of the Machines for Preparing the Seedbeds in Greenhouses. Bucureşti.România. 55.a. D. 39. Braşov .. I.1997.: Cercetări privind determinarea şi monitorizarea parametrilor proceselor de mecanizare a lucrărilor de semănat. 45. Universitatea din Brasov.: Calitatea lucrărilor agricole executate mecanizat pentru culturile de câmp. : Aspects Regarding the GPS Using for Functional Indices Monitoring of the Seeders Machines. ş.. 1987. 42. secţ. Brătucu Gh.univ. Brătucu Gh.: Sisteme pentru achiziţii si prelucrarea datelor. (88)xxx http://www. Brătucu Gh. J. susţinut la Universitatea Transilvania din Braşov. s. 54. (93)xxx http://www..kvernelandgroup. 57.newholland. Fl. C. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. semănat si întreţinerea culturilor. Bucuresti 2008. Csatlos. Referat în cadrul programului de pregătire la doctorat.. (47)Pásztor. 51.ro 61. 52.. ISBTeh 2002.: Research Regarding Automated Supervision of the Work Process of Precision Seed Drills. C. Fl. Rus. (52)Păunescu. Bioatlas. No. (79)xxx http://www.matcraiova. L. David. 2003. Reprografia Universităţii din Brasov. N.. Romania. 40. (63)Rus. 1. Ghinea.dickey-john. Sesiunea Jubiliară de Comunicări Ştiinţifice .deere. ISSN: 18448577.. 1968. 44. susţinut la Universitatea Transilvania din Braşov. 43.. Editura Ceres.

ing. – administrare magazin online de produse electronice.PĂUNESCU I. Str. Avicola S.M. S. Braşov 0727-861-228.dr. Teslui . 1994 – 1995 – Şef secţie S. Mihai Eminescu nr.C. publicate în reviste de specialitate româneşti şi în volumele cu lucrări editate de INMA Bucureşti şi alte instituţii.R. 44. la Universitatea Transilvania Braşov. 1999 – 2006 – Şef laborator în cadrul I.L. a lucrărilor agricole de semănat Curriculum vitae Nume şi prenume Data naşterii Profesia Educaţie şi formare PĂUNESCU I.C. 1993 – 1994 – Inginer mecanic – S. Bucureşti Inginer mecanic 1978 – 1982 Liceul teoretic „Gheorghe Lazăr.A. certificarea calităţii din punct de vedere al securităţii muncii.BRĂTUCU Gheorghe . Facultatea de Mecanică. DAN-DORIAN 20 februarie 1963. Bucureşti – încercări simulate şi accelerate pe instalaţia tip HIDROPULS. calculatoare şi componente calculatoare. fiind responsabil de încercări în peste 50 de lucrări. STRAERO S. ap. 0368-459233 Locul de muncă Activitatea profesională Activităţi de cercetare Adresa Telefon Autor: ing. Bucureşti. 2000 – Doctorand în „Ştiinţe inginereşti”. secţia Mecanică Agricolă. DORIANSOFT S.C. 8 lucrări în domeniul tezei de doctorat.L.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. – mentenanţa utilajelor agro-industriale. dintre care 5 publicate. Braşov. 2.L.A. 1988 – 1993 Universitatea Transilvania Braşov.C. autor principal sau coautor la 18 lucrări ştiinţifice susţinute la diverse manifestări în domeniul mecanizării agriculturii şi industriei alimentare. 1995 – 1998 – Inginer mecanic – S. Steffi Import Export S. DORIANSOFT S. 2006 – 2007 – Şef laborator – S.A. Braşov.univ. Bucureşti – încercări simulate şi accelerate pe instalaţia tip HIDROPULS.R.C.N.mentenanţa utilajelor agricole. colaborator la 4 proiecte de cercetare ştiinţifică obţinute prin competiţii naţionale. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof.R. jud. Agromec S.A. responsabil de proiect la 5 proiecte de cercetare ştiinţifică obţinute prin competiţii naţionale. 2007 – prezent – Director societate – S.C.

Bucureşti place Profession Mechanical Engineer 1978 – 1982 Theoretical High School „Gheorghe Lazăr. Steffi Import Export S. quality certification in terms of job security. Avicola S. project officer in 5 research projects obtained through Research national competitions.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.R. section Agricultural Mechanics. Bucureşti – simulated and accelerated tests on the installation type Hydropulse. 2007 – present – Manager – S.C. 1994 – 1995 – Section chief – S.BRĂTUCU Gheorghe . 1988 – 1993 University Transilvania Braşov.R.N. 2. 2000 – PhD in „Engineering Sciences”. Braşov. 2006 – 2007 – Head of laboratory – S.C. Address 0727-861-228.C.dr. principal author or coauthor of 18 scientific papers presented at various events regarding the mechanization of agriculture and food industry. Working place S.univ. Braşov.C. DAN-DORIAN Birth date and 20 February 1963. Braşov Cir. – Professional electronics. published in Romanian journals and edited volumes by INMA Bucharest and other institutions. 1999 – 2006 – Head of laboratory – I.C. thesis. ap.A. 1993 – 1994 – Mechanical Engineer – S. a lucrărilor agricole de semănat Curriculum vitae Name PĂUNESCU I. activity contributor to 4 research projects obtained through national competitions. STRAERO S.M. Faculty of Mechanics. 44 Mihai Eminescu Street .L.A.A. computers and computer components online shop activity management. 0368-459233 Phone Autor: ing. Bucharest – simulated and accelerated tests on the installation type Hydropulse.PĂUNESCU I. Agromec S. – agro-industrial machinery maintenance.R. Studies Bucureşti. Teslui maintenance of agricultural machinery. DORIANSOFT S. being responsible for testing over 50 works. DORIANSOFT S.ing.C. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. 6 papers published in the omain of the PhD. 1995 – 1998 – Mechanical Engineer – S. at the University Transilvania Braşov.L.L.A.

5.univ. 14-17. susţinut la Universitatea Transilvania din Braşov.2 /2009. Brătucu Gh. „35 DE ANI DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR HUNEDOREAN” SESIUNE DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE STUDENŢEŞTI”. Păunescu. Braşov ..România. Braşov .: Cercetări privind determinarea şi monitorizarea parametrilor proceselor de mecanizare a lucrărilor de semănat. 2004. D.România. Sesiunea Jubiliară de Comunicări Ştiinţifice . Hunedoara – România.dr.. 2004. 2. Referat în cadrul programului de pregătire la doctorat. Autor: ing.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.. ş. Brătucu Gh. : Aspects Regarding the GPS Using for Functional Indices Monitoring of the Seeders Machines. Bucureşti-România. 6. : Complex System for the Tractor Board Monitoring of the Functional Parameters of the Seeders Machines. ISSN: 18448577. Păunescu D. : Cercetǎri privind determinarea şi monitorizarea parametrilor proceselor de mecanizare a lucrǎrilor agricole. p. 2002. ISSN 1583-1019. No. 28. pag. ISBN 973-685-410-8. secţ.REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE ÎN INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof.ing.176÷179. 3. 2003. 7. Referat în cadrul programului de pregătire la doctorat.a. 4. BIOATLAS 2010 Conference 28-30 May 2010. Referat în cadrul programului de pregătire la doctorat. D. Păunescu. 2002.:Metodica şi aparatura pentru monitorizarea parametrilor proceselor de mecanizare a lucrării de semănat. pag. Păunescu D. pag. Păunescu D. 1. ISSN: 1844-8577. BIOATLAS 2010 Conference 28-30 May 2010.. susţinut la Universitatea Transilvania din Braşov.:Stadiul actual şi tendinţe în realizarea echipamentelor pentru mecanizarea lucrării de semănat.. D.: Cercetări privind generarea formei şi dimensionarea structurilor de rezistenţǎ ale maşinilor de lucrat solul.PĂUNESCU I.BRĂTUCU Gheorghe .. Vlăduţ V. D. Păunescu.89÷92.. Păunescu. Păunescu D. ISBTeh 2002.: Research Regarding Automated Supervision of the Work Process of Precision Seed Drills. 150÷153. Vol. INMATEH. 8. a lucrărilor agricole de semănat LUCRĂRI ELABORATE DE AUTOR ÎN DOMENIUL TEZEI DE DOCTORAT 1. susţinut la Universitatea Transilvania din Braşov.

PĂUNESCU I. suprafaţa însămânţată. respectively the possibility to monitoring on board the functioning status for the tractor – agricultural machine technical system and the quality and economical indices of the seeding process. PhD. Student. norma de seminţe la hectar etc. a lucrărilor agricole de semănat CERCETĂRI PRIVIND MONITORIZAREA LA BORD A PARAMETRILOR PROCESULUI DE MECANIZARE A LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEMĂNAT -RezumatConducător ştiinţific. Cercetările experimentale au validat cercetările teoretice. respectiv posibilitatea monitorizării la bord a stării de funcţionare a sistemului tehnic tractor-maşină agricolă şi a indicilor calitativi şi economici ai procesului de semănat. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof. the adjusted quantity of seed per hectare etc. Aceste date pot fi vizualizate atât de operatorul agregatului agricol. Sunt studiate teoretic şi rezolvate practic trei soluţii tehnice pentru realizarea acestei monitorizări şi anume: prin folosirea senzorilor de tip fototranzistor care lucrează în infraroşu. prin utilizarea GPS-ului şi prin folosirea senzorilor piezoelectrici. moving speed of the seeding machine.dr.univ. Professor Brătucu Gheorghe PhD. RESEARCH INTO BOARD MONITORING OF PARAMETERS CHARATERISING THE MECHANIZATION PROCESS OF AGRICULTURAL SEEDING WORKS -AbstractScientific Coordinator. dacă se folosesc echipamentele tehnice şi soft-urile specificate în lucrare. Păunescu Dan Dorian În lucrare se abordează şi rezolvă o problemă esenţială pentru progresul tehnic în domeniul maşinilor de semănat fabricate în România.BRĂTUCU Gheorghe . manufactures and farmers that use this machines. This data can be visualized by the agricultural aggregate operator and by others operator situated at any distance if there are used the technical equipments and the software specified in this paper. Autor: ing.dr.univ. cât şi de la orice distanţă. the seeded area. S-au conceput două software prin intermediul cărora semnalele traductoarelor sau cele captate prin GPS să poată fi folosite la obţinerea în timp real a datelor referitoare la numărul de seminţe încorporate. Prof.ing Brătucu Gheorghe Doctorand.ing. There are theoretical studied and practical resolved three technical solutions for achieving this monitoring and namely: by using phototransistor sensors which works in infrared. by using GPS and by using piezoelectric sensors.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz. There were designed two software through which the signals of the transducers or the ones captured by GPS can be used to obtain in real time the data referring to the incorporated seed number. Ing. Păunescu Dan Dorian In the paper is approached and resolved an essential problem for technical progress in seeding machines area manufactured in Romania. The experimental researches have validated the theoretical researches and applying them to the seeding machines is of great interest for designers. viteza de deplasare a maşinii de semănat. iar aplicarea acestora la maşinile de semănat este de mare interes pentru proiectanţii. fabricanţii şi utilizatorii acestora.

ing.Cercetări privind monitorizarea la bord a parametrilor procesului de mecaniz.BRĂTUCU Gheorghe .univ. a lucrărilor agricole de semănat Autor: ing.PĂUNESCU I.dr. Dan Dorian 66 Conducător ştiinţific: Prof.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->