You are on page 1of 6

Prin intermediul s rb torilor i anilor pr znui i, israeli ilor li se amintea c erau poporul sfânt al lui Dumnezeu.

În leg mîntul încheiat de Israel la Muntele Sinai, respectarea s rb torilor stabilite era o parte a îndatoririlor lor (Ie ire 20-24). Una dintre s rb tori este: Sabatul Prima, cea mai respectat , mai important i mai frecvent s rb toare era Sabatul. De i în Geneza sunt referiri la perioade de apte zile, Sabatul e men ionat prima oar în Ie ire 16, 23-30. În Decalog (Ie ire 20, 8-11), israeli ilor li se spune s - i Äaduc aminte de ziua Sabatului", indicându-se astfel c nu acum începea el s fie respectat. Prin odihn sau încetarea lucrului, israeli ilor li se amintea c Dumnezeu S-a odihnit dup munca Lui creatoare în ziua a aptea1. Respectarea Sabatului era o amintire a faptului c Dumnezeu îl izb vise pe Israel din robia egiptean i îl sfin ise ca popor al S u (Ie ire 31, 13; Deut. 5, 12-15). Fiind eliberat de robie i servitute, Israel putea dedica lui Dumnezeu o zi a fiec rei s pt mâni, ceea ce f r îndoial c nu a fost posibil atâta vreme cât poporul a slujit st pânilor egipteni. Chiar i slujitorii erau inclu i în respectarea Sabatului. Erau prev zute pedepse extreme fa de oricine ar fi nesocotit deliberat Sabatul2 (Ie ire 35, 3; Num. 15, 32-36). În timp ce sacrificiul zilnic pentru Israel era un miel, de Sabat erau jertfi i doi miei (Num. 28, 9, 19). Aceasta era de asemenea ziua în care pe masa din Locul Sfânt erau a ezate dou sprezece pâini (Lev. 24, 5-8). Luna nou i Praznicul Trâmbi elor Sunete de trompet proclamau oficial începutul unei noi luni (Num. 10, 10). Luna nou era de asemenea s rb torit prin arderi de tot i jertfe de isp ire, cu proviziile adecvate de mâncare i b utur 3 (Num. 28, 11-15). Luna a aptea, Ziua Isp irii i Praznicul Corturilor, marca punctul culminant al anului religios sau sfâr itul anului (Ie ire 34, 22). În prima zi a acestei luni, luna nou marca Praznicul Trâmbi elor în care se aduceau jertfe suplimentare4 (Lev. 23, 23-25; Num. 29, 1-6). Acesta era i începutul anului civil. Anul sabatic Anul sabatic era strâns legat de Sabat i a intrat în vigoare când israeli ii au p it în Canaan (Ie ire 23, 10-11; Lev. 25, 1-7). Respectându-1 ca an de odihn a p mântului, la fiecare al aptelea an ei l sau câmpul nesem nat i via net iat . Orice s-ar fi strâns în acest an trebuia s fie împ r it în egal m sur între proprietar, slujitori i str ini i animalele s lbatice.
Flavius Josephus, Antichit i Iudaice, ed. Hasefer, Bucure ti, 1999, p. 11 Ibidem 3 Ibidem 4 Dumitru Abrudan, Emilian Cornitescu, Arhiologie biblic , ed. Institutului Biblic de Misiune al BOR, Sibiu 2002, p. 300
2 1

1

Deut. Întrucât acest p mânt revenea proprietarului originar la fiecare cincizeci de ani. De i Anul Jubiliar urma anului sabatic. 15. sclavul î i putea cere libertatea (Ie ire 21. În ceea ce prive te proprietatea asupra p mântului. Oricând în aceast perioad p mântul putea fi r scump rat de proprietar sau de o rud apropiat . 83 Ibidem 2 . 12-18). el trebuia p strat în familie i transmis ca mo tenire. 1). probabil c acesta era anul eliber rii lor (Ie ire 21. Anul Jubileului Dup ce anul sabatic era inut de apte ori. În caz de nevoie putea fi vândut numai dreptul asupra produselor terenului respectiv. Moartea ca rezultat al cruzimii proprietarului atr gea dup sine pedeapsa (Ie ire 21. pentru st pân. În acest an sclavii erau elibera i indiferent de lungimea serviciului lor. Dumnezeu promitea c în al aselea an vor primi o recolt atât de bogat încât vor avea suficient pentru al aptelea i al optulea an care erau perioadele de odihn ale 5 6 Samuel J. Instruc iunile mozaice prevedeau de asemenea citirea public a legii (Deut. pre ul era direct legat de num rul de ani r ma i înaintea Anului Jubiliar. urma Anul Jubileului sau Anul de Veselie. 10-31). Pentru orice sclav evreu f r alternativa eliber rii.Creditorii erau obliga i s anuleze datoriile contractate de s raci în timpul celor ase ani preceden i (Deut. Israeli ilor li se amintea astfel de izb virea lor din robia egiptean . Prin urmare. Nici m car sclavii ne-evrei nu puteau fi considera i proprietate absolut . 8-55. 1998. Casele din cet ile fortificate. de i el ar fi putut g si necesar s se vând altuia ca servitor salariat când avea greut i financiare. 15. israeli ii trebuiau s . ca i pentru slujitor.i aminteasc de robia lor de odinioar în Egipt. El era anun at prin sunetul trâmbi ei în a zecea zi din luna a aptea. Europontic. Schultz. În cazul unui tratament deosebit de aspru. 1-11). el nu putea fi supus la o stare perpetu de sclavie. israeli ii nu aveau voie s cultive solul în aceast perioad 6. israelitul trebuia s -L recunoasc pe Dumnezeu ca d t tor. nu erau incluse în prevederile Anului Jubiliar. acesta marca un an de libertate în care mo tenirea de familie era restituit celor care avuseser nenorocul s o piard i în care sclavii evrei erau repu i în libertate. În consecin . iar p mîntul era l sat necultivat. Privire de ansamblu asupra Vechiului Testament. perioada maxim de servitute era de ase ani5 (Ie ire 21. ed. Cluj. 26-27). 31. Conform instruc iunilor date în Levitic 25. cu excep ia cet ilor levitice. În felul acesta anul sabatic avea semnifica ie pentru b trân i tân r. Prin eliberarea periodic a sclavilor evrei i demonstrarea dragostei i bun voin ei fa de str inii din ar (Lev. 20-21). 2-6. 19. Tishri. 33-34). p. Deoarece sclavii erau elibera i la fiecare ase ani.

13 Dumitru Abrudan. Israelul avea un sanctuar central la care b rba ii trebuiau s se adune de trei ori pe an începând cu sezonul Pa telui (Ie ire 23. primirea Legii la muntele Sinai i vie uirea timp de 40 de ani în pustie. Antichit i Iudaice. 13). Ei nu au s rb torit al treilea Pa te pân când poporul nu a intrat în Canaan. Israeli ii î i aminteau astfel c p mântul pe care-l de ineau ca i recoltele primite erau un dar de la Dumnezeu S rb tori anuale Cele trei s rb tori anuale celebrate ca praznic erau: (1) Pastele i S rb toarea Azimilor. la un an dup ce Israel a p r sit Egiptul (Num. ed. Întrucît nici o persoan net iat împrejur nu putea participa la Pa te (Ie ire 12. Mielul a fost ales în a zecea zi a lunii Abib omorât în cea de-a patrusprezecea7. 12. O dat cu ridicarea Cortului. Israel nu a respectat acest festival în restul perioadei de r t cire în pustie (losua 5. (3) Praznicul Corturilor sau S rb toarea Roadelor. Institutului Biblic de Misiune al BOR. (2) Praznicul S pt mînilor. Emilian Cornitescu. stropirea sîngelui pe locul i pragul u ilor i probabil atitudinea cu care mâncau mielul. 1-13. 16. 48). 300 7 3 . De-a lungul 8 Flavius Josephus. Bucure ti. Aceste s rb tori erau atât semnificative încât li se cerea tuturor b rba ilor israeli i s participe la ele (Ie ire. Hasefer. cunoscut mai târziu ca Nisan era desemnat ca Äînceputul lunilor" sau începutul anului religio (Ie ire. 6). Au fost instituite pentru a le adduce aminte israeli ilor trei evenimente principale din istoria poporului lor: ie irea minunat din Egipt i salvarea de la moarte a primilor întâi n scu i ai lui Israel. ed. 23. Pa tele i S rb toarea Azimilor Din punct de vedere istoric. când Israelul nu avea preo i sau Cort. 14-17). Arhiologie biblic . 17. Primele roade sau seceri ul. 3) El determina deschiderea anului religios. 9. p. Scopul afirmat al respect rii Pa telui era de a aminti anual israeli ilor de interven ia miraculoas a lui Dumnezeu în favoarea lor (Ie ire 13. la patruzeci de ani de la p r sirea Egiptului8. 1999. Pa tele a fost inut prima oar în Egipt când familiile Israelului nu au fost lovite prin moartea întâiului n scut în urma sacrific rii mielului pascal (Ie ire 12. 1-5). Deut. Al doilea Pa te a fost s rb torit în a patrusprezecea zi a lui Abib. p. În timpul celor apte zile ce au urmut trbuia mîncat doar pâinea nedospit . Aceast lun Abib.p mântului. 2). Sibiu 2002. 10). Ritualurile cu caracter temporal erau: uciderea mielului de c tre capul fiec rei familii. Ritualul Pa telui a suferit f r îndoial unele schimb ri fa de datina originar . Zilele a cincisprezecea i a dou zeci i una erau zile de adunare sfânt .

Nici un israelit nu era scutit de participare. 23. Praznicul S pt mânilor avea loc peste cincizeci de zile dup recoltarea grâului (Deut 16. un berbec i apte miei pentru arderea de tot. 15-20). 9). constând din doi vi ei. 7). Praznicul Corturilor 9 Ibidem 4 . constând din dou pâini cu aluat. Din noua recolt nu trebuia folosit nici un bob înainte de a se fi recunoscut public c aceste binecuvânt ri materiale veneau de Dumnezeu. Israelul era instruit s aduc Domnului un snop din primele roade (Lev. pelerinii aveau voie s se întoarc acas numai în diminea a urm toare praznicului (Deut 16. Praznicul S pt mânilor În timp ce Pa tele i S rb toarea Azimilor erau s rb torite la începutul recolt rii orzului. prin respectarea s pt mânii Pa telui. 23. De i Pa tele era s rb torit la Cortul Întâlnirii. fiecare familie p stra o amintire vie a semnifica iei lui mâncând pâinea nedospit . pentru folosirea în Cort. În acest timp. Lev. Al turi de aceast jertf erau sacrificii. în tot cursul s pt mînii. Cu aceast ocazie de veselie. cu jertfa de mâncare poruncit i un ap pentru jertfa de isp ire (Num. erau aduse jertfe zilnice suplimentare pentru popor. Deoarece Pastele era principalul eveniment al s pt mânii. 13-14). 23. Lucrul acesta e indicat de multe referiri în Psalmi i c r ile profetice. simbolizând faptul c Dumnezeu asigura chiar i pâinea de fiecare zi (Lev. 23. Ea comemora cea mai mare dintre toate minunile pe care Domnul le înfaptuise pentru Israel. 1014). 19-33. În aceast zi era prezentat Domnului. 22). Chiar i str inul din Israel era binevenit s participe la aceast celebrare anual (Num. o jertf special De mâncare. În plus. 8). De i era o ocazie foarte important . Oricine refuza respectarea Pa telui era expulzat din Israel.întregii s pt mâni israeli ii mâncau doar pâine nedospit . Astfel. Pastele era cea mai însemnat din toate s rb torile lui Israel. 9-12). ci recuno teau i c binecuvântarea lui Dumnezeu era permanent vizibil în înlesnirile lor materiale9. Ritualul prin care preotul lega snopul înaintea Domnului era înso it de prezentarea unei arderi de tot constând dintr-un miel plus o jertf de mâncare din f in fin amestecat cu untdelemn i o jertf de b utur din vin. s o s rb toreasc o lun mai târziu (Num. 9. israelitui nu trebuia s -1 uite pe cel neajutorat l sând s racilor i celor nevoia i spicele de pe câmp (Lev. Ea slujea ca memento anual al faptului c Israel era poporul ales al lui Dumnezeu. israeli ii erau con tien i nu numai de istorica lor izb vire din Egipt. A adar. 28. 9. s rb toarea inea doar o zi. S rb toarea Pa telui era atât de însemnat încît exista dispozi ia special ca cei ce nu au putut participa la vremea fixat .

o perioad de apte zile în care israeli ii locuiau în corturi (Ie ire 23. Ziua Isp irii Ziua Isp irii era ocazia cea mai solemn a întregului an (Lev. De i pelerinilor li se cerea s participe la Pa te sau la S rb toarea s pt mînilor o singur zi. Jertfele prescrise pentru acea zi erau urm toarele: doi berbeci ca ardere de tot pentru el însu i i pentru adunare. p. În aceast zi putea oficia numai marele preot. În mod asem n tor el sfin ea sanctuarul interior. 31. cele trei componente ale Cortului erau purificate în mod adecvat. 1-34. Punându. 23. fâcând isp ire pentru el însu i. 22. În timp ce apii r mâneau la altar. Prin ceremonia sa minu ioas i unic se aduceau jertfe pentru Aaron i casa lui. Europontic. 7-11). un vi el ca jertf de isp ire pentru el i doi api ca jertf de isp ire pentru popor. Fiecare al aptelea an avea o semnifica ie deosebit în celebrarea Praznicului Corturilor. Aceast s rb toare marca nu numai sfâr itul sezonului recoltei. Principalul scop al acestei datini era de a face isp ire. ed. Cluj. ei petreceau în mod normal întreaga s pt mîn la Praznicul Corturilor. când locuiser în corturi10. Cortul Întâlnirii. 34. Ea era respectat în a zecea zi din Tishri. 9-13). care era o adunare sfint . 85 5 . În acea zi nu era permis lucrul. În fiecare zi se ad uga o ardere de tot care consta din patrusprezece miei i doi berbeci cu jertfele de mâncare i b utur corespunz toare. Sacrificând un ap pe altar. Acesta era anul citirii publice a legii. 29. Festivit ile acestei s pt mâni î i g seau expresia în cele mai ample arderi de tot aduse vreodat . pentru Locul Sfânt.i mâna pe apul viu. prin adunare sfânt i post.16. îmbr cându-se în alb. Acesta oferea o bun ocazie pentru citirea legii conform poruncii lui Moise (Deut. 23. în Ziua Isp irii pentru popor. el f cea isp ire pentru congrega ie. În ambele cazuri el stropea capacul isp irii cu sânge.Ultima s rb toare a anului era Praznicul Corturilor. Acesta era singurul post cerut prin legea lui Moise. dar odat stabili i în Canaan se reamintea anual israeli ilor de vremea ederii lor în pustie. marele preot aducea jertfa lui pentru p cat. o adunare sfânt încheia activit ile anului religios. Astfel. altarul arderii de tot i pentru adunarea lui Israel. sacrificându-se un total de aptezeci de vi ei. 10 Samuel J. Num. ci ei se identificau cu adunarea. Lev. Apoi apul era dus în pustie pentru a îndep rt p catele adun rii. Schultz. marele preot m rturisea p catele poporului. 16. Locul Sfânt i altarul arderii de tot. 1998. num rul sc dea zilnic cu câte unul. 26-32. Privire de ansamblu asupra Vechiului Testament. Dup ce se jertfeau treisprezece în prima zi. În a opta zi. 40-41). Celorlal i preo i nu li se permitea nici m car intrarea în sanctuar. Pentru aceast ocazie marele preot l sa deoparte ve mintele sale speciale.

ei î i asigurau bun voin a lui Dumnezeu. Prin intermediul jertfelor prev zute i al preo ilor consacra i. 24-26): Domnul s te binecuvinteze i s te p zeasc . a a cum era ea exprimat în formula preotului de binecuvântare a adun rii lui Israel (Num. În m sura în care israeli ii practicau aceast religie de revela ie divin . marele preot se întorcea la Cortul Întâlnirii pentru a se cur a pe sine însu i i pentru a. laicii se puteau apropia de Dumnezeu f r fric . Aici el încheia rezultatul Zilei Isp irii cu dou arderi de tot.Dup ce m rturisea p catele poporului.i dea pacea. ei trebuiau s se închine numai lui Dumnezeu.i relua îmbr c mintea oficial .i înal e fa a peste tine i s . Tr s turile distinctive ale religiei revelate a Israelului contrastau cu mediul religios al Egiptului i Canaanului. Domnul s fac s lumineze fa a Lui peste tine i s Se îndure de tine. 6. Domnul s . În locul mai multor idoli. El se reîntorcea la altarul din curtea exterioar . una pentru sine i alta pentru adunarea lui Israel. Legea îi c l uzea c tre un model de comportament care-1 deosebea pe Israel ca poporul leg mântului lui Dumnezeu. 6 . În locul numeroaselor altare israeli ii aveau un singur sanctuar. de culturile p gâne înconjur toare.