You are on page 1of 53

Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?

a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii

elementelor patrimoniale c. contul reprezinta un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului d. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului e. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar In procesul muncii practice de contabilitate balanta de verificare indeplineste mai multe functii. Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta? a. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi b. functia de realizare a concordantei dintre conturile sintetice si cele analitice c. functia de legatura intre cont si bilant d. functia de gruparea si centralizare a datelor inregistrate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte?
a. b. c. d. e.

inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea

n sistemul contabil romanesc actioneaza si principii contabile de sorginte anglo-saxona. Unul din enunturile de mai jos contine un astfel de principiu. Care este acesta?
a. principiul prudentei; principiul permanentei metodelor b. principiul independentei exercitiului; principiul evaluarii separate a

elementelor de activ si de pasiv


c. principiul necompensarii; principiul continuitatii activitatii d. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; pricipiul conectarii cheltuielilor

la venituri
e. principiul imaginii fidele, principiul costului istoric

Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 3.071 u.m.; amenajari de terenuri 5.234 u.m.; imobilizari necorporale 2.711 u.m.; impozit pe salarii 2.628 u.m.; imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 5.999 u.m.; furnizori-debitori 2.347 u.m; produse finite 3.627 u.m; casa in lei 1.784 u.m.; creditori diversi 8.361 u.m.; ambalaje 2.401 u.m.; contributia la asigurari sociale 3.047 u.m. Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor?
a. 13.230 u.m. si 16.988 u.m.

b. 7.812 u.m. si 11.674 u.m. c. 10.159 u.m. si 20.035 u.m. d. 8.375 u.m. si 22.382 u.m. e. 13.230 u.m. si 11.674 u.m.

Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii:


a. pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod

obisnuit
b. pentru inregistrarea operatiilor care au cea mai mare frecventa in practica de

contabilitate
c. pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior gresit d. pentru inregistrarea operatiilor cu o frecventa redusa e. pentru inregistrarea operatiilor ce nu au caracter repetitiv

In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee. Care dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?
a. b. c. d. e.

documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare bilantul, contul, analiza, evaluarea contul, analiza, sinteza, calculatia bilantul, observatia, sinteza, evaluarea

In structura activelor circulante nu se includ:


a. b. c. d. e.

stocurile creantele investitiile financiare pe termen scurt casa si conturile la banci cheltuielile in avans

Potrivit Cadrului Conceptual al IASB, bilantul este documentul care realizeaza descrierea pozitiei financiare a intreprinderii in raporturile cu mediul extern. Ecuatia utilizata pentru a dezvalui pozitia financiara este:
a. b. c. d. e.

capital propriu = activ - datorii activ = pasiv trezoreria neta = incasari plati capital propriu pasiv = activ mijloace economice = surse de finantare

Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta:


a. totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau

juridice b. totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice c. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei

persoane juridice d. totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic e. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera Se cunosc urmatoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori 1.769 lei; 101 Capital social 1.734 lei; 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2.738 lei; 419 Clienti-creditori 2.812 lei; 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) 3.745 lei; 5311 Casa in lei 2.682 lei; 105 Rezerve din reevaluare 1.930 lei; 461 Debitori diversi 3.172 lei; 121 Profit si pierdere (sold debitor) 1.493 lei; 411 Clienti 3.962 lei. Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu?
a. 7.707 lei si 5.157 lei b. 10.879 lei si 2.171 lei c. 7.797 lei si 3.664 lei d. 10.879 lei si 5157 lei e. 7.707 lei si 2.171 lei

Acreditivele reprezinta: a. lichiditati pastrate la banca in contul curent, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor b. disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii c. lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor d. sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in numele intreprinderii e. sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce vor fi primite in cursul exercitiului urmator Una din categoriile de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii, conform normelor contabile romanesti. Care este aceasta?
a. b. c. d. e.

capital si rezerve subventii pentru investitii rezerve din reevaluare rezerve rezultatul exercitiului

Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bazele de evaluare folosite pentru intocmirea situatiilor financiare sunt:
a. b. c. d.

costul istoric, costul curent, valoarea actualizata; valoarea de aport costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata costul istoric, costul curent, valoarea realizabila; valoarea neta contabila costul istoric, valoarea realizabila, valoarea actualizata; valoarea amortizabila

e. costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoarea justa

Capitalul propriu nu cuprinde:


a. b. c. d. e.

provizioanele pentru riscuri si cheltuieli capitalul social rezervele rezervele din reevaluare rezultatul reportat

n categoria stocurilor nu se includ:


a. b. c. d. e.

materiile prime materialele consumabile acreditivele produsele finite avansurile pentru cumparari de stocuri

Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie:
a. b. c. d. e.

sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor sa aibe valori semnificative sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderii sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica

Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?
a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul este un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar c. contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se

realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului


d. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului e. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii

elementelor patrimoniale Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: Aprovizionarea cu materii prime de la un furnizor. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
a. b. c. d. e.

A+x=P+x A-x =P-x A=P+x-x A+x-x=P Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect

Modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de:
a. b. c. d. e.

articol contabil inregistrare cronologica corespondenta conturilor formula contabila inregistrare sistematica

Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta?
a. functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice b. c. d. e.

a situatiei patrimoniului si a rezultatului obtinut functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare functia de comunicare financiara externa

In structura disponibilitatilor nu se includ:


a. b. c. d. e.

conturile la banci casa acreditivele investitiile financiare pe termen scurt avansurile de trezorerie

Creantele comerciale includ:


a. b. c. d. e.

creantele fata de clienti si efectele de primit creantele in cadrul grupului creantele din interese de participare alte creante creantele privind capitalul subscris si nevarsat

Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta:


a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un proces

b. c. d. e.

de productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil in numerar perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite in vederea obtinerii unui instrument usor convertibil in numerar anul calendaristic perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor

O informatie este semnificativa daca:


a. are o valoare considerabila b. are o natura neobisnuita

c. nu este neglijabila d. este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod

diferit in lipsa acesteia


e. este relevanta

Veniturile din exploatare nu cuprind:


a. b. c. d. e.

cifra de afaceri neta variatia stocurilor venituri din interese de participare productia imobilizata alte venituri din exploatare

Veniturile extraordinare reprezinta:


a. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile

ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor


b. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de

activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care nu se asteapta repetabilitatea lor c. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii identice cu activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor d. venituri care au un caracter frecvent si sunt de natura neobisnuita e. venituri care nu au un caracter frecvent si sunt de natura obisnuita Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri create prin:
a. b. c. d. e.

reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare reevaluarea imobilizarilor corporale si a stocurilor reevaluarea imobilizarilor necorporale si a creantelor reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor necorporale reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare

In activitatea practica pot fi utilizate mai multe forme de prezentare a contului. Una dintre formele de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?
a. b. c. d. e.

forma bilantiera a contului forma unilaterala a contului forma lista a contului forma sah a contului forma contului cu duble valori

Imobilizarile corporale nu cuprind:


a. b. c. d.

terenuri si constructii instalatii tehnice si masini alte instalatii, utilaje si mobilier cheltuieli de dezvoltare

e. avansuri si imobilizari corporale in curs

Conform Cadrului conceptual al IASB, un activ reprezinta:


a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare

determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior


b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea

tuturor datoriilor sale c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari e. cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor Conform Cadrului conceptual al IASB, o datorie reprezinta:
a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare

determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior


b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea

tuturor datoriilor sale


c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la

care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor Conform Cadrului conceptual al IASB, veniturile reprezinta:
a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare

determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii econimice viitoare pentru intreprindere d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei

contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca necesitatile informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit:
a. b. c. d. e.

principiul intangibilitatii bilantului de deschidere pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv
principiul pragului de semnificatie

principiul unicitatii bilantului


principiul costului istoric

Capitalul propriu reprezinta:


a. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea b. c. d. e.

tuturor datoriilor acesteia interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea tuturor datoriilor acesteia interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa incasarea tuturor creantelor acesteia

Ce semnifica inregistrarea contabila:


a. b. c. d. e.

2133 = 456 aportul la capitalul social a unui mijloc de transport restituirea catre asociati a unui mijloc de transport casarea unui mijloc de transport amortizarea unui mijloc de transport
restituirea unui actionar a unui mijloc de transport

Imobilizarile necorporale nu cuprind:


a. b. c. d. e.

cheltuielile de constituire cheltuielile de cercetare cheltuielile de dezvoltare concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare alte imobilizari necorporale

Formula contabila de mai jos reprezinta: 5411 Acreditive n lei = 5121 Conturi la banci in lei 5.000 lei
a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-un acreditiv neutilizat, in contul din care a provenit (contul de la banca)

c. deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei d. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei e. utilizarea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta? a. functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice b. functia de instrument de verificare, de control c. functia de legtura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si bilant d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica: a. b. c. d. e. omisiunile de inregistrare erorile de intocmire a balantei de verificare erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale erorile de inregistrare in Cartea-mare

Verificarea documentelor contabile din punct de vedere al formei nu se refera la: a. b. c. d. e. completarea tuturor elementelor cerute de document folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate respectarea legalitatii operatiei consemnata in document existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intocmirea documentelor existenta aceluiasi numar de ordine pe fiecare exemplar (in cazul documentelor intocmite in mai multe exemplare)

Notele explicative nu trebuie sa cuprinda: a. b. c. d. e. informatii referitoare la salarii informatii referitoare la salariati prezentarea politicilor contabile utilizate informatii generale despre entitate informatii referitoare la conducerea entitatii

Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform IAS 7. Care este acesta? a. b. c. d. e. plati privind impozitul pe profit plati in numerar catre si in numele angajatilor incasari in numerar din vanzarea de bunuri sau servicii plati efectuate pentru achizitionarea de participatii incasari din contracte incheiate in scop de plasament

Verificarea de fond a ducumentelor contabile nu vizeaza: a. b. c. d. legalitatea operatiei economicitatea operatiei relevanta operatiei necesitatea operatiei

e. realitatea operatiei Un activ necorporal se prezinta in bilant: a. b. c. d. e. la cost de achizitie la cost de productie la cost, mai putin ajustarile cumulative de valoare la valoarea justa la valoarea de aport

Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta? a. b. c. d. e. capital subscris varsat rezerve credite bancare pe termen lung prime de capital rezerve din reevaluare

In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi grupate pe feluri de activitati, astfel :
a. b. c. d. e.

cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si de finantare

Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in:
a. b. c. d. e.

venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara venituri din activitatea de exploatare, financiara extraordinara venituri din activitatea de exploatare, financiara si de finantare

Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare, si anume:


a. b. c. d. e.

metoda amortizarii lineare , accelerate si a insumarii cifrelor metoda amortizarii lineare, regresive si accelerate metoda amortizarii lineare, degresive si accelerate metoda amortizarii lineare , a insumarii cifrelor si regresive metoda amortizarii lineare, degresive si regresive

Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta? a. capital subscris varsat b. rezerve c. subventii pentru investitii d. prime de capital e. rezultatul exercitiului Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta?

a. determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura elementelor patrimoniale, precum si determinarea sensurilor acestor modificari b. aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor corespondente debit sau credit in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata, adica stabilirea formulei contabile c. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata d. stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei e. stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente Planul de conturi general reprezinta: a. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare b. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare c. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare d. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare e. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont nu este delimitat printro denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare Ce tip de modificare patrimoniala produce operatia: Plata prin cont a impozitului pe profit datorat, in valoare de 3000 lei. a. A = P + x - x b. A + x = P + x c. A + x - x = P d. A - x = P - x e. niciun raspuns de mai sus nu este corect Gestiunea documentelor nu se refera la: a. reconstituirea documentelor contabile b. verificarea de forma si de fond a documentelor contabile c. organizarea circulatiei documentelor d. arhivarea documentelor contabile e. utilizarea si evidenta documentelor contabile Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de achizitie. Care este acesta? a. taxele nerecuperabile b. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturne) c. pretul de cumparare d. cheltuielile de transport-aprovizionare e. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune a bunului respectiv Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de productie. Care este acesta? a. taxa pe valoarea adaugata

b. alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acordate muncitorilor de baza) c. costul de achizitie al materiilor prime consumate d. dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie e. o cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia bunului respectiv

Ce semnifica inregistrarea contabila: % = 401 357 4426


a. b. c. d. e.

3.570 lei 3.000 lei 570 lei

marfuri cumparate, sosite si receptionate; nu se poate face o astfel de inregistrare; marfuri primite spre vanzare in consignatie; marfuri cumparate pe credit din import ; marfuri cumparate pe credit, lasate in custodie furnizorului.

n conditiile utilizarii inventarului intermitent, formula corecta privind achizitionarea unui stoc de materii prime, in valoare de 119.000 lei (TVA inclusa, cota TVA 19%) este: a. % = 401 141.610 lei 301 119.000 lei 4426 22.610 lei b. % 601 4426 % 601 4426 % 301 4426 % 601 4426
b. b.

401

141.610 lei 119.000 lei 22.610 lei 119.000 lei 100.000 lei 19.000 lei 119.000 lei 100.000 lei 19.000 lei 119.000 lei 100.000 lei 19.000 lei
d. d. e. e.

c.

401

d.

401

e.

404

a. a.

c. c.

O societate comerciala achizitioneaza marfuri la pretul din factura de 10.000 lei si beneficiaza de urmatoarele reduceri din partea furnizorului : rabat 5%, remiza 10% si scont de decontare 2%. Determinati valoarea marfurilor din contabilitatea cumparatorului stiind ca acesta tine evidenta lor la pret de vanzare cu amanuntul (exclusiv TVA) si practica un adaos comercial de 50%:
a. 12.500 lei ; b. 12.825 lei ; c. 8.550 lei ; d. 10.687,5 lei ; e. 12.718 lei .

O societate comerciala scoate din functiune o instalatie tehnologica ca urmare a vanzarii, a carei valoare contabila de intrare este de 150.000 lei. Durata normala de utilizare este de 10 ani, iar durata consumata este de 9 ani, metoda de amortizare liniara. Achizitia instalatiei tehnologice a fost posibila ca urmare a subventiei pentru investitii primite, in suma de 100.000 lei. La scoaterea din gestiune a instalatiei tehnologice, inregistrarile contabile corecte sunt:
a.

% 2813 6583 131 2813 131 % 2813 6583 % 2813 6583 131 2813 131

= = = = =

2131

150.000 lei 135.000 lei 15.000 lei 7584 15.000 lei 2131 7584 2131 150.000 lei 15.000 lei 150.000 lei 135.000 lei 15.000 lei 150.000 lei 135.000 lei 15.000 lei 10.000 lei 135.000 lei 10.000 lei
d. d. e. e.

b. c.

d.

= = = =
b. b.

2131 7584 2131 7584


c. c.

e.
a. a.

O societate comerciala care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si care practica un adaos comercial de 30% a vandut si incasat marfuri in suma de 26.299 lei, pret de vanzare, inclusiv TVA. Care este costul de achizitie, adaosul comercial si TVA aferent acestei vanzari si cum se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute: a. 17.000 lei 5.100 lei 4.199 lei 17.000 lei 5.100 lei 4.199 lei 17.000 lei 5.100 lei 4.199 lei 17.000 lei 5.100 lei 4.199 lei 607 378 4426 607 397 4428 607 378 4428 607 371 4428 = 371 26.299 lei

b.

371

26.299 lei

c.

371

26.299 lei

d.

378

26.299 lei

e.

17.000 lei 5.100 lei 4.199 lei

607 378 4427


b. b.

371

26.299 lei

a. a.

c. c.

d. d.

e. e.

O societate comerciala achizitioneaza un stoc de marfa in valoare de 20.000 lei, TVA 19%, societatea practica o marja comerciala (adaos comercial) de 30%. Evaluarea marfurilor se realizeaza la pret de vanzare cu amanuntul. nregistrarile contabile care se efectueaza cu ocazia intrarii marfurilor sunt: a. % = 401 23.800 lei 371 20.000 lei 4426 3.800 lei 371 = % 10.940 lei 378 6.000 lei 4428 4.940 lei b. % 371 4426 371 = = 401 % 378 4428 401 % 378 4427 401 % 378 4427 401 % 378 4428
c. c.

23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 10.940 lei 6.000 lei 4.940 lei 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei 23.800 lei 20.000 lei 3.800 lei 10.940 lei 6.000 lei 4.940 lei
d. d. e. e.

c. % 371 4426 371

= =

d. % 371 4426 371

= =

e.

% 607 4426 371

= =

a. a.

b. b.

SC PUI SA, in perioada N, incepe lucrarile pentru realizarea unei cladiri in regie proprie. Cladirea va fi data in functiune in cursul perioadei N+1, iar cheltuielile efectuate pe parcursul celor doua perioade sunt: in exercitiul N de 70.000 lei; in exercitiul N+1 de 30.000 lei. nregistrarea receptiei cladirii in cursul perioadei N+1 se face astfel: a. 212 = % 100.000 lei 231 30.000 lei 722 70.000 lei b. c. 6xx 212 212 = = = = 722 231 722 % 231 722 231
b. b.

100.000 lei 100.000 lei 100.000 lei 100.000 lei 70.000 lei 30.000 lei 100.000 lei
c. c. d. d. e. e.

d. 212

e.

212

a. a.

Se livreaza produse finite fara factura, referitor la care se cunosc: pretul de vanzare din contract si aviz de insotire 6.000 lei, TVA 19 %; costul de productie 3.000 lei. Care sunt inregistrarile contabile la data intocmirii facturii stiind ca pretul de vanzare este de 6.500 lei si TVA 19%? a. 4111 = % 418 701 4427 % 701 4427 418 4427 % 701 4427 % 701 4427 4427 % 701 4427 7.735 lei 7.140 lei 500 lei 95 lei 595 lei 500 lei 95 lei 7.140 lei 1.140 lei 595 lei 500 lei 95 lei 7.735 lei 6.500 lei 1.235 lei 1.235 lei 595 lei 500 lei 95 lei

b. 418

c. 4111 4428 4111

= = =

d. 4111 4428 e. 4111

= = =

4428
a. a.

4427
b. b.

1.140 lei
c. c. d. d. e. e.

O societate comerciala livreaza produse finite obtinute din productie proprie unui partener extern la un pret de 10.000 euro. La data facturarii cursul de schimb valutar este de 4,0000 lei/euro. Cursul de schimb din ziua incasarii este de 4,0200 lei/euro. Ce inregistrare contabila se efectueaza la incasarea creantei?
a.

% = 512 4 665

411 40.200 lei 1 40.000 lei 200 lei % 40.200 lei 411 1 765 4.000 lei 200 lei

b.

512 = 4

c.

% = 512 1 665

411 40.200 lei 1 40.000 lei 200 lei % 40.200 lei 411 40.000 lei 1 766 200 lei

d.

512 = 4

e.

512 = 4

% 40.200 lei 461 40.000 lei 765 200 lei

a. a.

b. b.

c. c.

d. d.

e. e.

O societate comerciala are o creanta de incasat de la un client extern in valoare nominala de 5.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 3,1500 lei/$. Creanta este incasata prin contul de la banca, cursul de schimb la data incasarii 2,9500 lei/$. Cum se inregistreaza incasarea creantei ? a. 5124 = 4111 15.750 lei b. 5124 c. % = = 4111 4111 14.750 lei 15.750 lei

5124 665 d. % 5124 667 = 4111

14.750 lei 1.000 lei 15.750 lei 14.750 lei 1.000 lei 15.750 lei 14.750 lei 1.000 lei
c. c. d. d. e. e.

e. 5124

% 4111 765

a. a.

b. b.

SC ROUA SA prezinta urmatoarea situatie a soldurilor conturilor la 31.12.N : - sold creditor 121- 8.000 lei (profit contabil brut) ; - sold debitor 117 - 2.000 lei (pierdere fiscala neacoperita din anul precedent) ; - venituri din dividende incasate 500 lei; - amenzi si penalitati platite 1.500 lei ; - profit repartizabil la rezerva legala 5% din profitul brut contabil. Care este suma impozitului pe profit, in conditiile in care cota impozitului pe profit este de 16% ?
a. 1.440 lei ; b. 1.120 lei ; c. 1.280 lei ; d. 1.650 lei ; e. 1.056 lei .

O societate achizitioneaza si pune in functiune un utilaj pe data de 20 august anul N, durata de viata 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: pret de cumparare 55.000 lei; rabat 1 %, remiza 2 %. n conditiile aplicarii metodei de amortizare degresive (AD1), care este valoarea amortizarii in anul N si formula contabila corespunzatoare:
Not : reducerile comerciale (rabat, remiza si risturn) au fost acordate la facturare si se calculeaza in cascada.

a. 16.335,00 lei 6811 b. 16.008,30 lei 6811 c. 5.445,00 lei 6811 d. 5.336,10 lei 6811 e. 4.851,00 lei 6811

= = = = =

2813 2813 2813 2813 2813

16.335,00 lei 16.008,30 lei 5.445,00 lei 5.336,10 lei 4.851,00 lei

Situatia inainte de cresterea capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni la un pret de emisiune de 1,20 lei actiune. Care este valoarea matematica contabila noua a unei actiuni, marimea DS-ului, raportul actiuni vechi / actiuni noi si formula contabila?
a.

Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni 456 = % 1011

1,60 lei /act. 0,20 lei 2/1 6.000 5.000

d.

Valoarea matematica 1,60 lei /act. DS - ul 0,20 lei Raport actiuni 1/2 456 = 1011 5.000

b.

c.

1041 Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni 456 = 1011 Valoarea matematica DS - ul Raport actiuni 456 = % 1011 1041
b. b.

1.000 1,60 lei /act. 0,20 lei 2/1 6.000 1,077 lei /act. 0,723 lei 2/1 6.000 5.000 1.000
c. c.

e.

Valoarea matematica 1,077 lei /act. DS - ul 0,723 lei Raport actiuni 2/1 456 = 1012 5.000

a. a.

d. d.

e. e.

O societate comerciala tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA, si practica un adaos comercial de 50%. n cursul lunii iulie a vandut marfuri in valoare de 7.140 lei, pret de vanzare cu amanuntul. Sa se inregistreze iesirea din gestiune a marfurilor vandute : a. b. c. 607 607 4428 % 4428 378 607 % 607 4428 % 4428 371 607 = = = = 371 371 4427 371 7.140 lei ; 7.140 lei ; 1.140 lei ; 7.140 lei 1.140 lei 2.000 lei 4.000 lei 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei 7.140 lei 1.357 lei 2.891 lei 2.892 lei
c. c. d. d. e. e.

d.

371

e.

371

a. a.

b. b.

Situatia inainte de dubla marire a capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla marire astfel: - in faza I noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni 1,20 lei / actiune pret de emisiune; - in faza a II-a incorporare de rezerve in suma de 1.000 lei pentru care se emit 1.000 de actiuni. Marimile distincte ale DS - ului si DA - ului sunt: DS - ul DA - ul DS - ul DA - ul

a. b. c.
a. a.

0,20 lei 0,20 lei 0,20 lei


b. b.

0,10 lei 0,30 lei 0 lei


c. c.

d. e.
d. d.

0,723 lei 0,723 lei


e. e.

0,10 lei 0,30 lei

O intreprindere de vanzari cu amanuntul are bunuri disponibile pentru vanzare in valoare de 1.000 lei, pret cu amanuntul, exclusiv TVA, si 600 lei cost de achizitie precum si un stoc final in valoare de 100 lei, pret cu amanuntul. Care este costul estimat al bunurilor vandute la sfarsitul perioadei: a. 900 lei; c. 400 lei; e. 360 lei. b. 600 lei; d. 540 lei; Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: veniturile aferente exercitiului N 18.000 lei, din care dividende cuvenite 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei si amenzi datorate autoritatilor romane 1.100 lei; impozitul pe profit calculat si inregistrat in cursul exercitiului N 800 lei, din care platit 500 lei. Cota de impozit pe profit 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pe exercitiul N: a. b. c. d. e.
a. a.

Impozit datorat: 2.128 lei 3.175 lei 2.128 lei 2.000 lei 3.175 lei
b. b.

Impozit de platit: 1.628 lei 2.375 lei 1.500 lei 1.628 lei 2.675 lei
c. c. d. d. e. e.

O intreprindere primeste de la un client un avans in suma de 5.950 lei, TVA inclusa, in vederea prestarii unui serviciu. Prestatia efectuata si facturata este de 6.000 lei, TVA 19%. Cum se inregistreaza primirea avansului prin banca si achitarea facturii de catre beneficiarul de servicii ? a. 5121 = 419 5.950 lei % = 4111 6.000 lei 419 5.950 lei 5121 50 lei b. 5121 % 419 4427 5121 c. 5121 % 419 = = 419 4111 5.950 lei 8.090 lei 5.000 lei 950 lei 2.140 lei 5.950 lei 5.000 lei 950 lei 7.140 lei 5.000 lei

= =

% 419 4427 4111

5121 d. 5121 % 419 4427 5121 e. 4111 = = % 419 4427 4111

2.140 lei 5.950 lei 5.000 lei 950 lei 7.140 lei 5.000 lei 950 lei 1.190 lei 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei
c. c. d. d. e. e.

% 704 4427
b. b.

a. a.

O societate comerciala are o datorie de platit unui furnizor extern in valoare nominala de 8.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 2,9000 lei/$. Plata facturii externe se face prin contul de la banca, cursul de schimb la data platii 3,1000 lei/$. Cum se inregistreaza plata datoriei ? a. 401 = 5124 23.200 lei b. 401 c. % 401 667 d. % 401 665 e. 401 = = 5124 5124 24.800 lei 24.800 lei 23.200 lei 1.600 lei 24.800 lei 23.200 lei 1.600 lei 24.800 lei 23.200 lei 1.600 lei
c. c. d. d. e. e.

5124

% 5124 765
b. b.

a. a.

Dispuneti de urmatoarele informatii din contabilitatea curenta: venituri totale 60.000 lei, din care venituri din dividende cuvenite 20.000 lei; cheltuielile totale sunt in valoare de 20.000 lei, din care amenzi datorate autoritatilor romane 18.000 lei. Care este impozitul pe profit datorat, cota de impozitare fiind de 16%:
a. b.

6.400 lei 6.720 lei

c. d.

9.600 lei 9.280 lei

e.

6.080 lei

Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris varsat 50.000 lei; capital social subscris nevarsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subventii pentru investitii 3.000 lei. Conform OMFP 1752/2005, marimea capitalurilor proprii este:
a. 70 000 lei b. 52 000 lei c. 68 000 lei d. 62 000 lei e. 55 000 lei

Cum se contabilizeaza achizitia unor materii prime din import in urmatoarele conditii : valoarea externa FOB 1.000 euro (din factura externa), cheltuieli de transport pe parcurs extern 100 euro, taxa vamala 20%, cursul euro in vama 3,6500 lei/euro, TVA 19%. a. 301 b. 301 624 c. 301 = = = = 401 401 401 % 401 446 % 401 446 5121 3.650 lei 3.650 lei 365 lei 4.818 lei 4.015 lei 803 lei 4.818 lei 4.015 lei 803 lei 1.718 lei 803 lei 915 lei 4.453 lei 3.650 lei 803 lei 365 lei 1.718 lei 802 lei 915 lei
c. c. d. d. e. e.

d. 301 % 446 4426 e. 301 624 % 446 4426


a. a.

= =

= = =

% 401 446 401 5121

b. b.

O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune la data de 25.09.N un mijloc de transport, valoarea contabila a acestuia fiind de 120.000 lei. Durata normala de utilizare este de 5 ani. n conditiile utilizarii metodei de amortizare liniare, inregistrarea contabila a amortizarii in exercitiul N este: a. 6812 = 2813 6.000 lei b. 6811 = 2813 6.000 lei c. 6812 = 2813 24.000 lei d. 6811 = 2813 24.000 lei e. 6811 = 2813 30.000 lei

a. a.

b. b.

c. c.

d. d.

e. e.

O societate comerciala achizitioneaza o instalatie tehnologica in valoare de 120.000 lei. Cheltuielile efectuate pentru transportul si montarea instalatiei tehnologice (consemnate separat in factura) sunt de 5.000 lei, respectiv 2.000 lei, TVA 19%. nregistrarea contabila corecta privind intrarea in gestiune a instalatiei tehnologice este: a. % = 401 151.130 lei 2131 120.000 lei 624 5.000 lei 628 2.000 lei 4426 24.130 lei b. % 2131 4426 % 2131 4428 % 2131 624 628 4426 % 2131 4426
b. b.

404

151.130 lei 127.000 lei 24.130 lei 151.130 lei 127.000 lei 24.130 lei 151.130 lei 120.000 lei 5.000 lei 2.000 lei 24.130 lei 151.130 lei 127.000 lei 24.130 lei
d. d. e. e.

c.

401

d.

404

e.

401

a. a.

c. c.

O societate comerciala achizitioneaza in cursul lunii un utilaj in valoare de 12.000 lei si materii prime in valoare de 20.000 lei. In cursul aceleiasi luni societatea vinde produse finite, la un pret de 40.000 lei, TVA 19%. Inregistrarea contabila corecta aferenta regularizarii TVA este :
a.

% 4427 4424

4426

7.600 lei 6.080 lei 1.520 lei 4427 7.600 lei 6.080 lei 1.520 lei 7.600 lei 6.080 lei

b.

% 4426 4423 4427 =

c.

% 4426

4423
d. e.

1.520 lei 6.080 lei 7.600 lei

4427 4427

= =

4426 4426

O societate comerciala vinde o instalatie tehnologica, care are o valoare contabila de 140.000 lei si o durata de viata utila de 9 ani. La data vanzarii, durata de viata utila efectiv consumata este de 7 ani. Metoda de amortizare folosita : acccelerata (in primul an s-a amortizat 40% din valoarea de intrare a instalatiei tehnologice). Pretul obtinut din vanzarea instalatiei tehnologice este de 10.000 lei, TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza cu ocazia vanzarii instalatiei tehnologice : a. 461 = % 11.900 lei 7583 10.000 lei 4427 1.900 lei 6583 = 2131 140.000 lei
b.

461 2813 = = % 2813 6583

= 7583

% 4427 2131 % 7583 4427

11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei 140.000 lei 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei 140.000 lei 119.000 lei 21.000 lei 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei 140.000 lei 119.000 lei 21.000 lei 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei 140.000 lei 119.000 lei 21.000 lei

c. 462

2131

d. 461

= % =

% 7584 4427 2131

2813 6582
e. 461

= % =

% 7583 4427 2131

2813 6583

O societate comerciala dispune la sfarsitul exercitiului financiar N constituirea unui provizion in valoare de 20.000 lei, avand in vedere eventuala pierdere a unui litigiu aflat pe rol la judecatorie. La sfarsitul exercitiului financiar N+1, se considera ca valoarea necesara de provizionat este de 18.000 lei. Inregistrarile contabile aferente exercitiilor financiare N si N+1 sunt urmatoarele : a. 7814 = 491 20.000 lei

491
b.

= = = = = = = = =

6814 1511 1511 491 7814 1511 7812 1511 6812

2.000 lei 20.000 lei 2.000 lei 20.000 lei 2.000 lei 20.000 lei 2.000 lei 20.000 lei 2.000 lei

6812 6812 6814 491 6812 1511 7812 1511

c.

d.

e.

Se transforma 10.000 de obligatiuni in 5.000 actiuni. Valoarea nominala a unei obligatiuni este de 10 lei / obligatiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 18 lei / actiune. Indicati formula contabila corecta: a. 161 = % 100.000 lei 1011 90.000 lei 1044 10.000 lei
b. 161

% 1012 1044 % 1012 1068 % 1012 169 % 1012 1061

100.000 lei 90.000 lei 10.000 lei 100.000 lei 90.000 lei 10.000 lei 100.000 lei 90.000 lei 10.000 lei 100.000 lei 90.000 lei 10.000 lei

c. 161

d. 161

e. 161

O societate comerciala achizitioneaza o linie de productie, cheltuielile legate de achizitie fiind: pretul de cumparare 45.000 lei; costuri de montaj 20.000 lei; cheltuieli de transport pana la locul de montare 10.000 lei; onorariile inginerilor care monteaza linia 7.000 lei. Intreprinderea estimeaza ca la terminarea productiei va efectua cheltuieli cu mutarea, demontarea si restaurarea amplasamentului in valoare de 18.000 lei. Inainte ca activul sa atinga parametrii planificati s-au inregistrat pierderi din exploatare in valoare de 6.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale care este costul de achizitie:
a. 106.000 lei b. 76.000 lei c. d.

94.000 lei 82.000 lei

e. 100.000 lei

Se rascumpara si anuleaza 1.000 de obligatiuni in conditiile: valoare nominala 2 lei/obligatiune; pret de cumparare 1,5 lei/obligatiune. Precizati care este formula contabila privind anularea obligatiunilor emise:
a. 2 000 lei

161 161 161 1 500 lei 161 161

= = = = =

505 1012 505 768 505 1041 505 505 169

1 500 lei 500 lei 1 500 lei 500 lei 1 500 lei 500 lei 1 500 lei 1 500 lei 500 lei

b. 2 000 lei

c. 2 000 lei

d. e.

2 000 lei

O societate comerciala achizitioneaza o cladire in baza facturii: pret de cumparare 50.000 lei; reducere comerciala 10 % (rabat), reducerea financiar 5 % (scont de decontare), TVA 19 %. In conditiile in care cladirea nu se receptioneaza si nu se pune in functiune pana la sfarsitul anului, care sunt inregistrarile contabile legate de achizitie:
Not : reducerile (comerciala si financiara) au fost acordate la facturare si se calculeaza n cascada.

a. 45.000 lei

8.122,50 lei 2.250 lei


b.

231 = 404 4426 404 = 767 212 4426 231 4426 212 4426 404 231 4426 = = = = = 404 767 404 404 767 401

53.122,50 lei 2.250 lei 50.872,50 lei 2.250 lei 53.122,50 lei 59.500 lei 2.250 lei 53.122,50 lei

45.000 lei 8.122,50 lei 8.122,50 lei

c. 42.750 lei

d. 50.000 lei

9.500 lei 2.250 lei


e. 45.000 lei

8.122,50 lei

O societate comerciala detine un utilaj procurat in anul 1 la valoarea de 50.000 lei, amortizat liniar in 5 ani. La sfarsitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita 25.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale, ce inregistrari se efectueaza in anul 4:

a. b. 12.500 lei

12.500 lei 10.000 lei

6811

2813 2813 117 2813 117 2813 106 2813 117

12.500 lei 12.500 lei 10.000 lei 10.000 lei 10.000 lei 12.500 lei 2.500 lei 12.500 lei 12.500 lei

6811 = 105 = 6811 105 6811 105 12.500 lei 6811 105 = = = = = =

c. 10.000 lei

10.000 lei
d. 12.500 lei

2.500 lei
e. 12.500 lei

Dispuneti de urmatoarele date: valoarea contabila a unei constructii scoasa din functiune 6.000 lei, valoarea amortizata pana la scoaterea din functiune 3.600 lei, subansamblele recuperate din dezmembrare 800 lei, salariile ocazionate de dezmembrare 300 lei. Care este inregistrarea corecta a scoaterii din evidenta a constructiei: a. % = 213 6.000 lei 281 3.600 lei 471 2.400 lei
b.

% 281 6583 % 281 6583 % 281 6583 % 281 1068

212

6.000 lei 4.400 lei 1.600 lei 6.000 lei 3.600 lei 2.400 lei 6.000 lei 4.100 lei 1.900 lei 6.000 lei 3.600 lei 2.400 lei

c.

212

d.

212

e.

212

Se achiziioneaz pe 30 august anul N o instalaie la costul de 700.000 lei, valoarea rezidual estimat 40.000 lei. Instalatia e amortizat liniar in 10 ani, incepand cu luna urmatoare datei achizitiei. La inceputul anului N + 2 se inlocuieste o piesa de schimb in valoare de 10.000 lei, ceea ce conduce la cresterea capacitatii de productie si a duratei de viata utila ramasa la 10 ani. Conform IAS 16 Imobilizari corporale, marimea amortizarii in anul N + 2 este: a. 58.200 lei b. 62.200 lei c. 77.500 lei d. 61.200 lei e. 61.200 lei

SC PLAY SA emite un mprumut obligatar n urmtoarele condiii: numrul de obligaiuni 20.000 titluri; valoarea nominal 100 lei/obligaiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integral la expirarea scadenei; rata dobanzi 20% pe an. Cum se nregistreaz subscrierea obligaiunilor i dobanda (cuponul) aferent primului serviciu? a. % = 161 2.400.000 lei 461 1.800.000 lei 169 600.000 lei 666 = 1681 480.000 lei
b.

% = 461 169 666 461 666 %= 461 169 666 % = 461 169 6868 666

161 = = = 161 = 161 = = 169 1681 1681 1681 161 1681

2.000.000 lei 1.800.000 lei 200.000 lei 400.000 lei 2.400.000 lei 400.000 lei 2.400.000 lei 1.800.000 lei 600.000 lei 400.000 lei 2.400.000 lei 1.800.000 lei 600.000 lei 120.000 lei 400.000 lei

c.

d.

e.

SC PLAY SA emite un mprumut obligatar n urmtoarele condiii: numrul de ogligaiuni 20.000 titluri; valoarea nominal 100 lei/obligaiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaiune, durata creditului 5 ani, cu rambursare integral la expirarea scadenei, rata dobnzii 20% pe an. Cum se nregistreaz ncasarea prin banc a obligaiunilor subscrise i amortizarea primelor privind rambursarea obligaiunilor n primul serviciu? a. 5121 = 461 2.000.000 lei 6868 = 169 120.000 lei
b.

5121 6868 5121 6868 5121 666

= = = = = =

461 169 461 1681 461 169

1.800.000 lei 120.000 lei 2.400.000 lei 400.000 lei 1.800.000 lei 120.000 lei

c.

d.

e.

5121 6868

= =

461 169

2.000.000 lei 40.000 lei

SC PLAY SA emite un mprumut obligatar n urmtoarele condiii: numrul de obligaiuni 20.000 titluri; valoarea nominal 100 lei/obligaiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligaiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligaiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integral la expirarea scadenei; rata dobanzi 20% pe an. Dup 3 ani mprumutul este rambursat prin rscumprare de pe piaa de capital; preul de rscumprare 110 lei/obligaiune. Cum se nregistreaz n contabilitate rambursarea prin anularea obligaiunilor?
a.

% = 161 668 % = 161 668 161

505

2.200.000 lei 2.000.000 lei 200.000 lei 2.200.000 lei 1.800.000 lei 400.000 lei % 505 766 % 505 768 505 768 2.400.000 lei 2.200.000 lei 200.000 lei 2.400.000 lei 2.200.000 lei 200.000 lei 2.000.000 lei 1.800.000 lei 200.000 lei

b.

505

c.

d.

161

e.

161 =

SC TATA SA achiziioneaz un echipament tehnologic pe 12 mai N pentru care a fcut urmtoarele cheltuieli: - pre net factura furnizorului 30.000 lei; - cheltuieli de transport 1.000 lei; - taxe vamale 800 lei; - comision vamal 200 lei; - TVA pltit n vam 6.080 lei; - cheltuieli de montaj i punere n funciune 6.000 lei. Montajul i punerea n funciune a durat 4 luni. Instalaia are o durat de utilizare de 10 ani i o valoare rezidual de 3.000 lei, iar cheltuielile pentru dezafectare recunoscute printr-un proviziona (de riscuri i cheltuieli) sunt estimate la 1.000 lei. Metoda de amortizare utilizat liniar. S se stabileasc conform IAS 16 Imobilizri corporale urmtoarele:

Costul istoric a. b. c. d. e.
a. a.

Valoarea amortizabil 42.080 lei 36.000 lei 39.000 lei 35.000 lei 34.000 lei
c. c. d. d.

45.080 lei 39.000 lei 39.000 lei 38.000 lei 38.000 lei
b. b.

Cheltuieli cu amortizarea n anul N 1.052 lei 900 lei 975 lei 875 lei 850 lei
e. e.

SC LDI SA deine o construcie n proprietate avnd o valoare contabil de intrare de 2.000.000 lei, durat de utilizare 25 ani, metoda de amortizare liniar. SC LDI SA nchiriaz construcia unei ntreprinderi pe o perioad de 3 ani. Chiriaul cu acordul proprietarului realizeaz lucrri de modernizare a construciei n sum de 100.000 lei, pe care le amortizeaz liniar pe perioada contractului n proporie de 50%. tiind c dup expirarea contractului de nchiriere durata de utilizare rmas este de 20 ani s se stabileasc nregistrrile contabile fcute de proprietarul construciei la expirarea contractului de nchiriere i nregistrarea anuitii amortizrii n anul urmtor. a. % = 404 59.500 lei 212 50.000 lei 4426 9.500 lei 6811 = 2812 80.000 lei
b.

% 212 4426 212 % 212 4426 212 6811 % 212 4426 212 = % 212 4426 = =

= = = = = = = 2812 = 2812 2812

404 2812 404 2812 2812 404 2812 404

59.500 lei 50.000 lei 9.500 lei 50.000 lei 59.500 lei 50.000 lei 9.500 lei 50.000 lei 80.000 lei 59.500 lei 50.000 lei 9.500 lei 50.000 lei 82.500 lei 119.000 lei 100.000 lei 19.000 lei 82.500 lei 50.000 lei

c.

d.

6811
e.

6811 212

O societate comercial deine o instalaie procurat n anul N la valoarea de 50.000 lei, amortizat liniar n 5 ani. La sfritul anului N+2 se decide reevaluarea sa, valoarea just stabilit 25.000 lei. n condiiile aplicrii metodei actualizrii valorii brute, conform IAS 16 Imobilizri corporale , nregistrrile contabile sunt: a. 213 = 105 12.500 lei b. c. d. e.
a. a. b. b.

213 281 231 231 105 213 105


c. c.

= = = = = = =

105 231 105 105 281 105 281

25.000 lei 30.000 lei 5.000 lei 12.500 lei 30.000 lei 12.500 lei 7.500 lei
d. d. e. e.

Conform IAS 16 Imobilizri corporale, n cazul n care valoarea contabil a unui activ este majorat ca urmare a unei reevaluri, aceast majorare este nregistrat: A) direct n creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; B) direct ca un venit; C) direct ca un venit n msura n care majorarea compenseaz o descretere din reevaluarea aceluiai activ recunoscut anterior ca o cheltuial; D) direct ca un venit n msura n care majorarea compenseaz o descretere din reevaluarea aceluiai activ; E) direct n rezultatul exerciiului. Alegei varianta corect de rspuns:
a. A i D; b. A i C; c. A; d. E; e. C i D.

Conform IAS 16 Imobilizri corporale, n cazul n care valoarea contabil a unui activ este diminuat ca rezultat al unei reevaluri, aceast diminuare trebuie recunoscut: A) ca o cheltuial; B) sczut direct din surplusul din reevaluare corespunztor aceluiai activ n msura n care diminuarea nu depete valoarea nregistrat anterior ca surplus din reevaluare; C) n debitul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; D) sczut direct din surplusul din reevaluare corespunztor altui activ; E) inclus n rezultatul exerciiului. Alegei varianta corect de rspuns:
a. B i C; b. C i D; c.

E;

d. A i B;

e. B i E.

Un productor de televizoare ofer garanie la momentul vnzrii bunurilor. Conform termenilor contractului de vnzare productorul se oblig s remedieze defectele ce apar ntr-o perioad de 12 luni de la data bilanului. Dac sunt probabile doar defecte minore, costurile cu reparaiile vor fi de 4.000 lei, iar dac sunt majore de 40.000 lei. Pe baza informaiilor trecute, ntreprinderea estimeaz c n anul N, 75% din bunurile vndute nu vor avea defecte, 10% vor avea defecte minore i 15% defecte majore. n anul N+1 expir perioada de garanie a produselor vndute i nu s-au produs defeciuni care s impun remedieri. Care sunt nregistrrile contabile aferente anului N+1? a) b) c) d) e)
a. a. b. b.

1512 6812 1512 6812 1512 1512


c. c.

= = = = = =

7812 1512 7812 1512 7812 7588

6.400 lei; 6.000 lei; 6.000 lei; 6.000 lei; 400 lei; 6.400 lei.
e. e.

d. d.

In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura, in valoare de 10.000 lei. TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoarea marfurilor consemnata in aceasta fiind de 12.000 lei. TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii : a. % = 401 14.180 lei 371 11.900 lei 408 2.280 lei 4426 = 4428 2.280 lei b. % 371 4426 4426 % 408 4426 408 408 4426 % 371 4426 = = = = = = = 401 4428 401 4428 401 4428 401 14.280 lei 12.000 lei 2.280 lei 1.900 lei 14.280 lei 12.000 lei 2.280 lei 1.900 lei 11.900 lei 1.900 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei

c.

d.

e.
a. a.

4426 408
b. b.

= =

4428 401
c. c.

2.280 lei 14.280 lei


d. d. e. e.

In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura in valoare de 10.000 lei. TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoare marfurilor consemnata in aceasta fiind de 8.000 lei, TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii : 408 = 401 9.520 lei a. 4426 = 4428 1.520 lei 408 = % 2.380 lei 371 2.000 lei 4428 380 lei
b.

4426 408 % 408 4426 408 401 4426

= = = = = = = =

4428 401 401 4428 % 371 408 4428 % 371 4428 4428

1.900 lei 11.900 lei 9.520 lei 8.000 lei 1.520 lei 1.900 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei 1.520 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei 1.520 lei

c.

d.

e.

408 4426

Fie o factur de 100.000 lei cost de achiziie, adaosul comercial 25%, TVA 19%, pre de vnzare cu amnuntul. Sa se stabileasca formulele contabile corecte la intrarea marfurilor : a) nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 100.000 lei 19% : 19.000 lei 371 = 4428 19.000 lei b) nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei

TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 125.000 lei 19% : 23.750 lei 371 = 4427 23.750 lei

c) nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4428 378 25.000 lei TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 125.000 lei 19% : 23.750 lei 371 = 4427 23.750 lei d) nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 125.000 lei 19% : 23.750 lei 371 = 4428 23.750 lei e) nregistrarea recepiei mrfurilor: 125.000 lei 371 = 401 119.000 lei 19.000 lei 4426 378 25.000 lei TVA neexigibil aferent stocului de mrfuri, 125.000 lei 19% : 23.750 lei
a. a. b. b.

378
c. c.

4428
d. d.

23.750 lei
e. e.

n magazin se afieaz preul cu amnuntul, costul de achiziie 100.000 lei, adaosul comercial 25%, TVA19%. Sa se stabileasca formulele contabile corecte la ieirea marfurilor : a) vnzarea mrfurilor: 119.000 lei 5311 = 707 100.000 lei 4427 19.000 lei descrcarea gestiunii : 100.000 lei 607 = 371 125.000 lei 25.000 lei 378 i: 23.750 lei 4428 = 371 23.750 lei b) vnzarea mrfurilor: 148.750 lei 5311 = 707 100.000 lei i: 23.750 lei

125.000 lei 4428

23.750 lei

descrcarea gestiunii : 607 = 371 125.000 lei 25.000 lei 378 4427 = 371 23.750 lei

c) vnzarea mrfurilor: 148.750 lei 5311 =

707

i:

descrcarea gestiunii : 100.000 lei 607 25.000 lei 371 23.750 lei 4428 707

125.000 lei 4427 = = 378 371

23.750 lei 125.000 lei 23.750 lei

d) vnzarea mrfurilor: 148.750 lei 5311 =

125.000 lei 4427 = 371

23.750 lei 125.000 lei

descrcarea gestiunii : 100.000 lei 607 25.000 lei 378 i: 19.000 lei 4428 = 371 e) vnzarea mrfurilor: 148.750 lei 5311 descrcarea gestiunii : 100.000 lei 607 25.000 lei 378 i: 23.750 lei 4428 = 371
a. a. b. b. c. c.

19.000 lei

= =

707 4427 371

125.000 lei 23.750 lei 125.000 lei

23.750 lei
d. d. e. e.

O societate comercial achiziioneaz 4.000 aciuni emise de o alt societate cotat la burs, la preul de cumprare de 10 lei/aciune, n vederea obinerii unor ctiguri speculative. Societatea cumprtoare datoreaz societii de intermediere un comision de 3%. Achiziia de aciuni se nregistreaz contabil astfel: a) 5121 = % 41.200 lei 5081 40.000 lei 7642 1.200 lei b) 5121 = % 472 706 5121 706 41.200 lei 40.000 lei 1.200 lei 1.200 lei 40.000 lei

c) d)

462 472

= =

e)

5081

% 5121 462
c. c.

41.200 lei 40.000 lei 1.200 lei


d. d. e. e.

a. a.

b. b.

O societate ncaseaz suma de 80.000 lei, sum ce reprezint chiria de la un partener de afaceri pentru 10 luni ale anului (exercitiului) financiar urmtor, ca urmare a nchirierii unui spaiu al societii. nregistrarea sumei primite (fr TVA) se face:
a. b. c. d.

472 472 5121 5121

= = = = =

706 5121 706 472 706

80.000 lei 80.000 lei 80.000 lei 80.000 lei 80.000 lei

e. 471

O societate comercial contracteaz (plateste) la finele exerciiului financiar un abonament la o publicaie lunara pentru anul urmtor. Valoarea abonamentului este de 1.200 lei. nregistrarea contabil privind contractarea abonamentului (fr TVA) este:
a.

626

= = = = =

5311 5311 626 471 5311

1.200 lei 1.200 lei 1.200 lei 1.200 lei 1.200 lei

b. 6581 c. d. e.

471 626 471

O societate deine un stoc iniial de produse finite la cost de producie 3.000 lei. Operaiile efectuate n cursul lunii au fost: produse obinute la cost de producie 6.000 lei; produse vndute la pre de vnzare dar nefacturate l.000 lei, TVA 19%; stoc final de produse nevndute la cost de producie 2.000 lei. Care sunt nregistrrile contabile legate de produse finite n condiiile utilizrii metodei inventarului permanent:
a. 6.000 lei

1.190 lei 7.000 lei

345 418 711

= = =

711 6.000 lei 701 1.000 lei 4428 190 lei 345 7.000 lei

b. 6.000 lei

1.190 lei 2.000 lei


c. 6.000 lei

345 418 711 345 411 711 711 345 418 345 418

= = = = = = = = = = =

711 6.000 lei 701 1.000 lei 4428 190 lei 345 2.000 lei 711 6.000 lei 701 1.000 lei 4427 190 lei 345 7.000 lei 345 3.000 lei 711 6.000 lei 701 1.000 lei 4428 190 lei 711 6.000 lei 701 1.000 lei 4428 190 lei

1.190 lei 7.000 lei


d. 3.000 lei

6.000 lei 1.190 lei


e. 6.000 lei

1.190 lei

n luna X se livreaz produse finite fr factur, pre de vnzare 10.000 lei, TVA 19 %.n luna X+1 se emite factura la preul de 8.000 lei, TVA 19%. Ce nregistrare se efectueaz la emiterea facturii?
a. 1.520 lei

9.520 lei 2.000 lei 380 lei


b.

4428 = 4111 = 701 = 4428 4428 = 4111 = 4428 = 701 = 4428 4428 = 4111 = 4111 = 701 = 4428

4427 1.520 lei 418 9.520 lei 418 2.380 lei 4427 380 lei 418 380 lei 701 2.000 lei 4427 418 1.520 lei 2.380 lei

380 lei 2.380 lei

c. 1.520 lei

2.000 lei 380 lei


d. 1.520 lei

9.520 lei
e. 9.520 lei

4427 1.520 lei 418 9.520 lei 418 9.520 lei 418 2.380 lei

2.000 lei 380 lei

n contul de profit i pierdere figureaz urmtoarele informaii: vnzri de mrfuri 20.000 lei; costul de cumprare al mrfurilor vndute 5.000 lei; producia imobilizat 28.000 lei; cheltuieli cu materii prime 5.000 lei; subvenii de exploatare 6.000 lei; subvenii pentru investiii virate la venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei; amortizri i ajustri pentru exploatare 15.000 lei; venituri din amortizri, provizioane si ajustri privind exploatarea 12.000 lei; amenzi datorate autoritilor romne 870 lei, i pltite 600 lei, dividende cuvenite societatii l.700 lei; dividende pltite 2.500 lei; cota de impozit pe profit 16%. Impozitul pe profit datorat este: a. 6.672,00 lei
b. 6.260,80 lei c. 6.532,80 lei d. 6.480,00 lei e. 6.288,80 lei.

Se dau urmtoarele date privind situaia creanelor clieni considerate incerte la inventarul exerciiului N: clientul A: creana inclusiv TVA 119.000 lei, grad de recuperare 75 %; clientul B: creana inclusiv TVA l.190.000 lei, grad de recuperare 40 %; clientul C: creana inclusiv TVA 952.000 lei, grad de recuperare 60 %; client D: creana inclusiv TVA 357.000 lei, grad de recuperare 80 %. Cunoscnd ponderea aferent ajustrii pentru deprecierea creanelor clieni, valoarea acesteia este: Clientul A Clientul B Clientul C Clientul D a) 75.000 400.000 480.000 240.000 b) 89.250 407.600 571.200 285.600 c) 14.250 76.000 91.200 102.600 d) 25.000 600.000 320.000 60.000 e) 50.000 1.200.000 640.000 120.000
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

La intervalul de nchiderea exerciiului N s-a constatat o crean incert (dubioas) a unui client B n valoare de 7.140 lei, inclusiv TVA, grad de recuperare 60%. n cursul i la nchiderea exerciiului N+1 s-a constatat c B a fcut o plat definitiv n contul datoriilor sale numai pentru suma de 4.165 lei, restul fiind considerat irecuperabil. nregistrrile din anul N+1 sunt:
a. 4.165 lei

3.600 lei 2.500 lei 475 lei


b. 4.165 lei

5121 491 654 4424 5121 491

= = = = =

4118 7814 4118 4118 7814

4.165 lei 3.600 lei 2.975 lei 4.165 lei 2.400 lei

2.400 lei

2.500 lei 475 lei


c. 4.165 lei

654 4427 5121 491 654 5121 491 654 4427 5121 4427 491 6814

= = = = = = = = = =

4118

2.975 lei

2.400 lei 2.975 lei


d. 4.165 lei

4118 3.500 lei 4472 665 lei 7814 2.400 lei 4118 2.975 lei 4118 7814 4118 4118 7814 419 4.165 lei 4.165 lei 2.975 lei 4.165 lei 3.500 lei 2.975 lei

4.165 lei 2.500 lei 475 lei


e. 3.500 lei

665 lei 3.500 lei 2.975 lei

Dispunei de urmtoarele date la nchiderea exerciiului N: impozit pe profit calculat i nregistrat la 30.11.N 800 lei, din care pltit 500 lei; veniturile aferente exerciiului N 28.000 lei, din care dividende ncasate 2.000 lei; cheltuielile aferente exerciiului N 6.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei i amenzi pltite autoritilor romne 1.100 lei. Cota de impozit pe profit este 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat i de pltit pe exerciiul N? Impozit datorat Impozit de pltit a) 3.568 lei 3.568 lei b) 3.568 lei 2.768 lei c) 3.520 lei 3.020 lei d) 3.520 lei 3.068 lei e) 3.568 lei 3.068 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

Se cunosc urmtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniial 2.000 buc a 0.50 lei/buc; intrri 1.000 buc a 0.80 lei/buc; ieiri 2.200 buc. Care este valoarea ieirilor i a stocului final, determinate dup metodele: costului mediu ponderat (CMP) i ultimului intrat primului ieit (LIFO)? CMP LIFO a) 1.320/480 1.160/640 b) 1.320/480 1.400/400 c) 1.100/700 1.160/640 d) 1.320/640 1.400/400 e) 1.400/400 1.320/480
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

SC FIUL SA prezint urmtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniial 2.000 buc a 0.5 lei/buc; intrri 1.000 buc a 0.8 lei/buc; ieiri 1.900 buc. Care este valoarea ieirilor i a stocului final, determinate dup metodele: primul intrat-primul ieit (FIFO) i ultimul intrat primul ieit (LIFO)? FIFO LIFO a) 950/700 1.250/550 b) 1.250/550 950/850 c) 1.900/1.100 1.100/1.900 d) 1.140/660 1.250/850 e) 950/850 1.250/550
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

Se cunosc urmtoarele date privind stocurile de produse finite: stoc iniial 500 buc a 1 leu/buc; intrri I 350 buc a 0,9 lei/buc; intrri II 100 buc a 1,35 lei/buc; ieiri 480 buc. Valoarea ieirilor s-a calculat a fi 480 lei, iar stocul final este de 470 lei. Identificai care metod de evaluare a stocurilor la ieire am utilizat: a. costul mediu ponderat (CMP); b. primul intrat primul ieit (FIFO); c. ultimul intrat primul ieit (LIFO);
d. metoda preului prestabilit; e. identificarea fizic a stocurilor la ieire (IS).

La SC MEN SA se nregistreaz obinerea de produse finite n urmtoarele condiii: cost prestabilit (antecalculat) 10 lei/buc.; cost efectiv la sfritul lunii 12 lei/buc., pentru cele 2.500 de buci obinute n cursul lunii. n condiiile aplicrii metodei de contabilizare inventar permanent care este formula contabil privind nregistrarea produselor finite obinute: 345 = 711 25.000 lei
a. b. c. d.

345 348 345 348 345 348

= = = = = =

711 345 711 711 711 711

30.000 lei 5.000 lei 25.000 lei 5.000 lei 30.000 lei 5.000 lei

e.

SC MURA SA prezint urmtoarea situaie privind creanele comerciale incerte n litigiu: sold cont 4118 = 952.000 lei; sold creditor 4428 = 152.000 lei (TVA aferent creanei n litigiu);

sold cont 491 = 500.000 lei. n urma hotrrii judectoreti definitiv i irevocabil se ncaseaz 60% din valoarea creanei, iar restul este trecut pe cheltuieli. Care sunt nregistrrile contabile efectuate n aceast situaie?
a.

5121 654 5121 654 491 5121 4428 % 654 4428 491 5121 4428 654 491 5121 491

= = = = = = = = = = = = = = =

4118 4118 4118 4118 7814 4118 4427 4118 7814 4118 4427 4118 7814 4118 7814

571.200 lei 380.800 lei 571.200 lei 320.000 lei 300.000 lei 571.200 lei 91.200 lei 380.800 lei 320.000 lei 60.800 lei 500.000 lei 571.200 lei 152.000 lei 380.800 lei 500.000 lei 952.000 lei 500.000 lei

b.

c.

d.

e.

Se primete n urma unui contract ncheiat cu o banc, un credit bancar pe termen scurt n sum de 10.000 lei. Rata dobnzi 10% , perioada 6 luni. S se nregistreze primirea creditului i nregistrarea dobnzii aferente. a. 5121 = 162 10.000 lei 666 = 1682 500 lei
b.

5121 666 5121 666 5121 666 5121 666

= = = = = = = =

5191 5198 5191 5198 462 5198 167 1687

10.000 lei 1.000 lei 10.000 lei 500 lei 10.000 lei 500 lei 10.000 lei 500 lei

c.

d.

e.

SC CRAI SA prezint situaia urmtoarelor elemente: cumprri de stocuri 1.000 lei, consum de stocuri 900 lei; salarii datorate 2.000 lei; salarii pltite 25.000 lei; servicii nefacturate primite de la teri 1.000 lei; amortizri 1.600 lei; stocuri iniiale produse finite la cost de producie 100 lei; produse obinute la cost de producie 5.300 lei; produse vndute la pre de vnzare 6.000 lei; produse ncasate la pre de vnzare 6.500 lei; produse vndute la pre de vnzare dar nefacturate 400 lei i stocuri de produse nevndute la cost de producie 800 lei. S se determine mrimea profitului contabil, tiind c se utilizeaz pentru evidena stocurilor inventarul permanent. a. 1.800 lei b. 1.600 lei c. 1.700 lei d. 6.200 lei e. 600 lei SC RULA SA vinde mrfuri la pre de vnzare cu amnuntul. Situaia n cursul lunii iunie se prezint astfel: stoc de marf la 01.06.N evaluat la pre de vnzare, inclusiv TVA 952.000 lei; n cursul lunii s-au efectuat urmtoarele operaii : cumprri de mrfuri pe data de 15.06.N, cost de achiziie 5.000.000 lei, TVA 19%; vnzri de mrfuri n cursul lunii, pre de vnzare, inclusiv TVA 3.332.000 lei. Adaosul comercial practicat de societate este de 40%, n aceste condiii s se determine costul de achiziie al mrfurilor vndute n cursul lunii iunie i soldul final al contului 371. Cost mrfuri vndute Sold final 371 a) 3.332.000 lei 5.355.000 lei b) 800.000 lei 5.355.000 lei c) 2.000.000 lei 8.687.000 lei d) 2.000.000 lei 5.950.000 lei e) 2.800.000 lei 952.000 lei
a. a. b. b. c. c. d. d. e. e.

SC ILI SA rscumpr de la burs obligaiunile proprii, n numr de 8.000 buc, avnd preul de rambursare de 210 lei/buc i preul de rscumprare de 200 lei/buc. Cum se nregistreaz rscumprarea i anularea obligaiunilor ?
a.

505 161

= =

5121 % 505 764(768) 5121 505

1.600.000 lei 1.680.000 lei 1.600.000 lei 80.000 lei 1.680.000 lei 1.680.000 lei 1.600.000 lei 80.000 lei 1.680.000 lei 1.600.000 lei

b.

505 % 161 664 161

= =

c.

% 505

764
d.

80.000 lei 1.680.000 lei 1.680.000 lei 1.680.000 lei

505 161 161

= = =

5121 505 5121

e.

O societate comercial client, nregistreaz 100 buc ambalaje de transport, refolosibile, a 200 lei/buc, facturate de furnizor. Din ambalajele primite, restituie 90 buc, iar 10 buc, le reine pentru nevoi proprii, comunicnd aceast situaie furnizorului. Care sunt nregistrrile contabile efectuate de client ?
a.

409 401 381 4426 % 381 4426 % 381 4426 409 401 % 381 4426 419 401 % 381 4426

= = = = =

401 409 409 401 401

20.000 lei 18.000 lei 2.000 lei 380 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei 20.000 lei 20.000 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei 20.000 lei 18.000 lei 2.380 lei 2.000 lei 380 lei

b.

c.

409

d.

= = =

401 409 401

e.

= = =

401 419 401

SC DODAC SA vinde o imobilizare corporal n urmtoarele condiii: pre de vnzare fr TVA 5.000 lei, valoarea de intrare 1.800 lei, amortizarea cumulat 1.000 lei, ajustarea pentru depreciere constituit 100 lei. La nivelul contului de profit i pierdere va aprea : a. rezultat extraordinar pozitiv 4.600 lei;
b. rezultatul exerciiului dup impozitare 4.200 lei; c. rezultatul din exploatare pozitiv 4.300 lei;

d. rezultatul financiar 100 lei; e. rezultatul curent 4.100 lei.

Dispunei de urmtoarele date privind stocurile de materii prime : pre de cumprare la intrare 9.000 lei; cheltuielile de achiziie accesorii (cheltuieli de transport, manipulare, depozitare etc.) 2.000 lei; ajustri pentru depreciere contabilizate la nchiderea exerciiului N 1.000 lei. La sfritul exerciiului N+ 1, valoarea de inventar a acestor stocuri de materii prime este de 9.000 lei. Cum i cu ce sum vor fi influenate ajustrile pentru deprecierea materiilor prime existente ? a. creterea ajustrilor cu 2.000 lei ; b. scderea ajustrilor cu 1.000 lei ; c. creterea ajustrilor cu 1.000 lei ; d. scderea ajustrilor cu 2.000 lei ; e. valoarea ajustrilor nu se modific. In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea nu se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori: a. 1,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani; b. 2,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani; c. 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 10 si 15 ani; d. 2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 15 si 25 ani;
e. 3,0 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 25 ani.

O societate comerciala a realizat venituri din orice sursa n sum de 10.000 lei cu cheltuieli aferente de 5.000 lei , dintre care cheltuieli cu impozitul pe profit n suma de 1.000 lei. Veniturile din dividende sunt de 2.000 lei iar capitalul social subscris varsat de 500 lei. Sa se calculeze impozitul pe profit in conditiile constituirii rezervei legale tiind c, cota impozitului pe profit este de 16%, profit repartizabil la rezerva legal 5% din profitul contabil.
a. b. c. d. e.

246,00 lei 426,80 lei 624,00 lei 800,00 lei 608,00 lei

O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m. / buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m. / buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m. si care este valoarea productiei vandute la pragul de rentabilitate: a b c d e 10 buc.; 96 u.m. 6 buc.; 57 u.m. 24 buc.; 230 u.m. 12 buc.; 192 u.m. 15 buc.; 144 u.m.

O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite, din acelasi material si de aceiasi grosime, conform tabelului: Diametrul rondelei Cantitate fabricata Cheltuieli materiale (mm) (buc.) (u.m.) 20 6.000 54.000 30 4.000 40 3.000 Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza. Costul unitar al fiecarui tip de rondela (in unitati monetare) este: 20 mm 30 mm 40 mm 20 mm 30 mm a) 2,0 4,5 8,0 d) 2,0 6,75 b) 3,0 3,5 9,0 e) 4,0 9,0 c) 2,0 3,0 4,0 a b c d e
a b c d e

40 mm 16,0 16,0

Relaia de calcul: , n care ChIND reprezint cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune procedeul:
a b c d e Reiterrii; Calculului algebric; Suplimentrii, n forma clasic (a coeficientului unic); Suplimentrii, n forma cifrelor relative de structur (a ponderilor); Indicilor de echivalen, n varianta cifrelor n mrimi absolute;

CotaJ =

ChIND. B j = Ks B j Bj

Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i n Contabilitatea de gestiune, n conturi specifice. Astfel, nregistrrii contabile:

641 = 421, (pentru personalul direct productiv) i corespunde, corespunztor metodei globale, nregistrarea: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901 O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator: Grosimea geamului Dimensiunile Cantitatea Cheltuieli de productie (mm) geamului (m) (bucati) (u.m.) 2 2 1,50 6.000 1.296.000 3 4 0,75 4.000 4 3 1,00 3.000 Costul unitar al fiecarei folii de geam, in unitati monetare, este: 2 mm 3 mm 4 mm 2 mm a) 70,0 105,0 140,0 d) 65,0 b) 48,0 80,0 95,0 e) 72,0 c) 20,0 30,0 40,0 a b c d e
a b c d e

3 mm 105,0 108,0

4 mm 147,5 144,0

La o rafinarie s-au obtinut in productie cuplata, in cursul lunii, 200 hectolitri de benzina si 300 hectolitri de motorina. Cheltuielile totale de productie au fost de 1.080 u.m. Puterea calorica pentru benzina este de 12 kcal/l iar pentru motorina de 10 kcal/l, ambele produse fiind considerate produse principale. Care este costul de productie total pentru fiecare dintre cele doua sortimente de produse? Benzina Motorina Benzina Motorina 1 200 u.m. 600 u.m. 4 200 u.m. 480 u.m. 2 480 u.m. 600 u.m. 5 300 u.m. 600 u.m. 3 480 u.m. 300 u.m. a b c d e
1 2 3 4 5

O intreprindere fabrica sortimentele de produse A si B pentru care cheltuielile directe de productie sunt: A = 100 u.m.; B = 300 u.m. Produsele A se fabrica numai in sectia I, iar produsele B in sectiile I si II. Cheltuielile comune ale sectiei I sunt de 80 u.m., iar ale sectiei II de 50 u.m. La produsele A, productia in curs de executie la inceputul perioadei a fost de 80 u.m., iar la produsele B, la finele perioadei, a fost de 10 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie le reprezinta cheltuielile directe.

Care este costul de productie efectiv al produselor A si B ? Produsele A Produsele B Produsele A Produsele B 1 100 u.m. 500 u.m. 4 300 u.m. 500 u.m. 2 300 u.m. 400 u.m. 5 200 u.m. 300 u.m. 3 200 u.m. 400 u.m. a b c d e
1 2 3 4 5

Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" poate functiona astfel: a) b) c) a b c d e
a b

921 922 902

= = =

902 902 921

d) e)

923 902

= =

902 931

c
d e

Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o anumita ordine de succesiune. Care dintre etapele enuntate nu este corecta? a Alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza; b Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta; c Echivalarea calculatorie a productiei fabricate; d Calculul costurilor pe unitatea conventionala; e Decontarea costului produselor obtinute.
Cota J = ChIND .

Relaia de calcul: , n care ChIND reprezint cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustreaz n Contabilitatea de gestiune procedeul: a Reiterrii; b Calculului algebric; c Suplimentrii, n forma clasic (a coeficientului unic); d Suplimentrii, n forma cifrelor relative de structur (a ponderilor); e Indicilor de echivalen, n varianta cifrelor n valori absolute;
j

Bj

= ChIND G j

O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile de productie directe sunt pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de productie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m.

Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80 %. Care este costul de productie efectiv al sortimentelor A si B ? Sortimentul Sortimentul Sortimentul A Sortimentul B A B a) 53 u.m. 45 u.m. d) 40 u.m. 60 u.m. b) 30 u.m. 50 u.m. e) 80 u.m. 30 u.m. c) 15 u.m. 40 u.m. a b c d e
a b c

d
e

La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul complet 250 u.m.; costurile (cheltuielile) variabile (totale) 50 u.m., care conduc la urmatoarea cifra de afaceri la pragul de rentabilitate: a 200 u.m. b 300 u.m. c 250 u.m. d 50 u.m. e 150 u.m. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care: a Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate; b Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor; c Nu se includ in costul produselor obtinute; d Nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara; e Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
N S A = C F 1 r N n Relaia de calcul: , n care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real

(realizat) al activitii; Nn este nivelul normal (planificat) al activitii, calculeaz n Contabilitatea de gestiune, costul: a Unitar; b Indirect; c Variabil; d Direct; e Subactivitii; Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i n Contabilitatea de gestiune, n conturi specifice. Astfel nregistrarea contabil: 331 = 711, corespunde, corespunztor metodei globale, nregistrrii: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921

924 = 901

O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii. Se cunosc urmatoarele informatii privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse: Sectia I Sectia II Cheltuieli indirecte 15,0 u.m. 8,0 u.m. Baza de repartizare 3,0 u.m. 0,4 u.m. -X1,5 u.m. 0,25 u.m. -Y0,5 u.m. -Z1,0 u.m. 0,15 u.m. Cheltuielile directe pentru produsul "X" insumeaza 25,0 u.m., pentru produsul "Y" = 20,0 u.m. iar pentru produsul "Z" = 15,0 u.m. tiind ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "X" si "Y", iar la sfarsitul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "Y" si "Z", calculati folosind procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care sunt cheltuielile efective pentru cele trei sortimente de produse. X Y Z X Y Z a) 38,5 22,5 22,0 d) 37,5 22,5 20,0 b) 25,0 12,5 13,5 e) 15,0 2,5 7,0 c) 35,5 25,0 15,0 a b c d e a
b c d e

Conform normelor contabile romanesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate functiona (in analitic) astfel: 1 922x = 922y 4 931 = 922 2 922 = 933 5 903 = 922 3 901 = 922 a b c d e 1
2 3 4 5

Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care: a Nu se includ in costul produselor obtinute; b Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii; c Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie electrica; d Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a intreprinderii; e Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.

C A C AE CA Relaia de calcul: , n care CA reprezint cifra de afaceri, CAE cifra de


afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):

a b c d e

pragul de rentabilitate

coeficientul de siguran dinamic

intervalul de siguran; marja pe costuri variabile participarea fiecrui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe i la obinerea profitului

Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i n Contabilitatea de gestiune, n conturi specifice. Astfel nregistrrii contabile: 345 = 711, (la pre prestabilit) i corespunde, corespunztor metodei globale, nregistrarea: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 931 = 902 O intreprindere fabrica trei sortimente de paine de aceeasi calitate: A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc. Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 Kg, B = 2 Kg, C = 3 Kg. Folosind procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute, calculati costul unitar al celor trei sortimente de produse. A B C A B C a) 2.500 u.m. 5.000 u.m. 7.500 u.m. d) 3.000 u.m. 4.000 u.m. 5.000 u.m. b) 2.000 u.m. 4.000 u.m. 6.000 u.m. e) 1.500 u.m. 4.000 u.m. 5.500 u.m. c) 1.000 u.m. 2.000 u.m. 3.000 u.m. a b c d e a
b c d e

O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat. PERIOADA PRODUCIA CH. INDIRECTE (luna) Ch. (u.m.) Q (ore) 1) Ianuarie 2.100 51.000 2) Februarie 1.900 49.000

3) Martie 2.000 50.000 Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii mai, in conditiile unei productii preconizate de 2.200 ore: a b c d e 51.000 u.m. 2.000 u.m. 50.000 u.m. 49.000 u.m. 52.000 u.m.

Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie" poate functiona astfel: 1 933 = 921 4 933 = 925 2 933 = 923 5 925 = 933 3 933 = 924 a b c d e 1
2 3 4 5

Cheltuielile variabile sunt, de regul, cheltuielile care: a Rmn relativ constante cu modificarea volumului fizic al produciei fabricate; b Nu se pot identifica pe obiecte de calculaie n momentul efecturii lor; c i modific nivelul total odat cu modificarea volumului fizic al produciei realizate; d i modific nivelul total odat cu trecerea timpului; e Se refer la o perioad variabil de gestiune; Relaia de calcul: CA - CAE , n care CA reprezint cifra de afaceri, CAE reprezint cifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaz n Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a pragul de rentabilitate; b participarea fiecrui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe i la obinerea profitului c coeficientul de siguran dinamic d intervalul de siguran e marja pe costuri variabile ntr-o sectie de confectii s-au obtinut, din acelasi fel de material, trei sortimente de paltoane, de trei marime diferite, si anume: A = 20 buc., B = 30 buc., C = 40 buc., cu cheltuieli totale de 2.600 u.m. Care este costul efectiv unitar de productie cunoscandu-se ca preturile de vanzare unitare ale produselor sunt: A = 37,5 u.m./ buc.; B = 50,0 u.m./ buc., C = 25,0 u.m./ buc.?

a) b) c) d) e) a b c d e a
b c d e

A 30 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 20 u.m. / buc.; 30 u.m. / buc.;

B C 40 u.m. / buc.; 20 u.m. / buc. 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc. 25 u.m. / buc.; 60 u.m. / buc. 40 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc. 40 u.m. / buc.; 50 u.m. / buc.

O societate comerciala are in nomenclatorul de fabricatie 5 sortimente de produse, pentru care se cunosc: Costul (cheltuielile) Pretul de vanzare Produsul (Sortimentul) variabil unitar (u.m.) (u.m.) A 50 100 B 1.000 3.000 C 250 1.000 D 10 50 E 100 600 n cazul in care se doreste pastrarea unui singur produs in fabricatie, conform metodei de calculatie Direct costing (factor de acoperire) care va fi acesta? a b c d e
A B C D

n raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului? a b c d e procedeul diviziunii simple; procedeul valorii ramase; procedeul cifrelor de echivalenta; procedeul indicilor de echivalenta; procedeul suplimentarii.

Una din metodele de calculaie a costurilor de tip parial este a metoda target- costing b metoda global c metoda pe faze d metoda Direct Costing e metoda costurilor normate

Anumite nregistrri contabile din Contabilitatea financiar se regsesc i n Contabilitatea de gestiune, n conturi specifice. Astfel, nregistrrii contabile: 601 = 301, i corespunde, conform metodei globale, nregistrarea: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901 O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform nomenclatorului: Diametrul bilei Cantitatea Cheltuieli de productie (mm) produsa (buc.) (u.m.) 2 6.000.000 52.200.000 3 4.000.000 4 3.000.000 Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza. Costul fiecarei bile de rulment (in unitati monetare) este: 2 mm 3 mm 4 mm 2 mm 3 mm a) 1,2 1,8 2,4 d) 1,2 4,05 b) 2,9 4,35 5,8 e) 1,5 5,0 c) 4,0 13,5 32,0 a b c d e
a b c

4 mm 9,6 9,5

d
e

Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu: a procedeul cifrelor de echivalenta; b procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe; c procedeul calculului algebric; d procedeul indicilor de echivalenta; e procedeul celor mai mici patrate; n cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare: a b c d e rman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate se pot identifica pe obiecte de calculaie n momentul efecturii lor isi modific volumul odat cu modificarea volumului fizic al productiei realizat sunt fixe n raport cu timpul de lucru se refer la o perioad fix de gestiune

Procedeul indicilor de echivalent se aplic atunci cand: a nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale; b produsele se prelucreaz din materiale diverse cu un consum diferit de for de munc; c acelasi material se prelucreaz n diverse produse cu un consum diferit de fort de munc; d toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare; e produsele se prelucreaz din materiale diverse cu acelasi consum de fort de munc; O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii. Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse: Sectia I Sectia II Sectia III Cheltuieli indirecte 15.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m. Bazele de repartizare 3.000 u.m. 400 u.m. 5.000 u.m. -A 1.500 u.m. 250 u.m. -B 500 u.m. 2.000 u.m. -C 1.000 u.m. 150 u.m. 3.000 u.m. Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de productie repartizate asupra produselor si inregistrarile contabile aferente ? 1 % = 923 23.000 u.m. 4 % = 923 28.000 u.m. 923/A 12.500 u.m. 931/A 12.500 u.m. 923/B 2.500 u.m. 931/B 5.000 u.m. 923/C 8.000 u.m. 931/C 10.500 u.m. 2 % = 923 3.400 u.m. 5 % = 923 28.000 u.m. 921/A 1.750 u.m. 921/A 12.500 u.m. 921/B 500 u.m. 921/B 4.500 u.m. 921/C 1.150 u.m. 921/C 11.000 u.m. 3 % = 923 1.150 u.m. 901/A 425 u.m. 901/B 400 u.m. 901/C 325 u.m. a b c d e
1 2 3 4