You are on page 1of 8

. Excep ia de neexecutare a contractului ( exceptio non adimpleti contractus

)
Defini ia Excep ia de neexecutare a contractului este un mijloc de ap rare aflat la dispozi ia uneia dintre p r ile contractului sinalagmatic, în cazul în care i se pretinde executarea obliga iei ce-i incumb , f r ca partea care pretinde aceast executare s - i execute propriile obliga ii. Prin invocarea acestei excep ii, partea care o invoc ob ine, f r interven ia instan ei judec tore ti, o suspendare a execut rii propriilor obliga ii, pân în momentul în care cealalt parte î i va executa obliga iile ce-i revin. De îndat ce aceste obliga ii vor fi îndeplinite, efectul suspensiv al excep iei de neexecutare a contractului înceteaz .1 Reglementare În codul nostru civil nu exist un text general care s reglementeze excep ia de neexecutare a contractului, dar ea este consacrat în câteva cazuri, în materie de vânzare, de schimb i depozit remunerat. ³Vânz torul nu este dator s predea lucrul, dac cump r torul nu pl te te pre ul i nu are dat de vânz tor un termen pentru plat ´, dispune art. 1322 Cod civil. Tot astfel, cump r torul are i el dreptul de a opune excep ia de neexecutare. În cazul contractului de schimb, partea ce a primit lucrul ce i s-a dat în schimb de c tre cealalt parte, f r ca acesta s fi fost proprietarul lucrului respectiv, nu poate fi constrâns s predea lucrul pe care, la rândul s u, l-a promis, ci numai s întoarc pe cel primit (art. 1407 Cod civil). În materia contractului de depozit, ³depozitarul poate s opreasc depozitul pân la plata integral cuvenit din cauza depozitului´(art. 1619 Cod civil).2 Temeiul juridic În doctrin , excep ia de neexecutare a contractului este fundamanetat , de majoritatea autorilor, pe reciprocitatea i interdependen a obliga iilor n scute din contractele sinalagmatice.3, dar este sus inut i punctul de vedere potrivit c ruia fundamentul excep iei de neexecutare este principiul bunei-credin e i echit ii, în baza c ruia nici una dintre p r i nu ar putea solicita celeilalte p r i executarea angajamentelor sale, f r a oferi i ea ce datoreaz .4 Condi iile invoc rii excep iei de neexecutare a contractului Pentru invocarea excep iei de neexecutare a contractului se cer întrunite urm toarele condi ii: -obliga iile reciproce ale p r ilor s - i aib temeiul în acela i contract. De exemplu, cump r torul nu poate refuza s pl teasc pre ul pe motiv c vânz torul îi datoreaz o sum de bani pe care i-a împrumutat-o; - este necesar ca din partea celuilalt contractant s existe o neexecutare, chiar par ial , dar suficient de important ; - neexecutarea s nu se datoreze faptei înse i a celui ce invoc excep ia, fapt ce l-a împiedicat pe cel lalt s - i execute obliga ia; - p r ile s nu fi convenit un termen de executare a uneia dintre obliga iile reciproce. Dac un astfel de termen a fost convenit, înseamn c p r ile au renun at la simultaneitatea de executare a
1

Constantin St tescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag. 84. Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., pag. 136. 3 Octavian Ungureanu, Alexandru Bacaci, Corneliu Turianu, C lina Jugastru, Principii i institu ii de drept civil. Curs selectiv pentru licen 2002- 2003, Ed. Rosetti, Bucure ti, pag. 197; Liviu Pop, op. cit., pag. 73. 4 Dimitrie Gherasim, Buna - credin în raporturile juridice civile, Ed. Academiei, Bucure ti, 1981, pag. 82.
2

A adar. cit. Corneliu Bîrsan. Ed. în mod culpabil. Bucure ti. constând în desfiin area retroactiv a acestuia i repunerea p r ilor în situa ia avut anterior încheierii contractului.. Rezolu iunea i rezilierea contractului Defini ia rezolu iunii Prin rezolu iune se în elege desfiin area. între rezolu iune i nulitate exist i importante deosebiri. Rezolu iunea contractului i nulitatea De i ambele au ca efect desfiin area retroactiv a contractului. obliga iile asumate prin conven ie. pe cale judiciar sau conven ional . ea poate fi invocat i fa de un creditor al celeilalte p r i care solicit obligarea la executare pe calea ac iunii oblice. Valeriu Stoica. în timp ce cauzele nulit ii sunt întotdeauna concomitente cu momentul încheierii contractului. pe când rezolu iunea are ca premis un contract perfect valabil încheiat. pân la momentul la care cealalt parte î i va îndeplini obliga ia a c rei neexecutare a determinat invocarea excep iei. . Invocarea excep iei de neexecutare are loc direct între p r i. op. Astfel. desfiin are care produce efecte retroactive. în cazul în care nu se îndeplinesc. . rezolu iunea contractului este o sanc iune a neexecut rii culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare imediat . a contractului sinalagmatic cu executare uno ictu. În schimb nu poate fi opus acelor ter i care invoc un drept propriu i absolut distinct n scut din contractul respectiv. 86. 15. 5 6 Constantin St tescu. pag.5 Excep ia de neexecutare poate fi opus nu numai celeilalte p r i.6 Cu alte cuvinte. Este îns posibil ca partea c reia i se opune aceast excep ie s sesizeze instan a judec toreasc ori de câte ori pretinde c invocarea ei s-a f cut în mod abuziv. All. cauza rezolu iunii este întotdeauna posterioar încheierii contractului.pentru invocarea excep iei de neexecutare nu se cere ca debitorul s fi fost pus în întârziere. Efectul invoc rii excep iei de neexecutare a contractului Efectul invoc rii excep iei de neexecutare a contractului const în suspendarea obliga iei asumate de partea care folose te aceste mijloc de ap rare. Nulitatea se întemeiaz pe ideea c un contract nu a fost valabil încheiat. care îns nu a fost executat din culpa uneia dintre p r i. 1997. ci tuturor persoanelor ale c ror preten ii se întemeiaz pe acel contract. pag.obliga iilor i deci nu mai exist temeiul pentru invocarea excep iei de neexecutare. ´Rezolu iunea i rezilierea contractelor civile´. f r a fi necesar s se pronun e instan a judec toreasc .

În cazul condi iei rezolutorii. 87. Dac neexecutare s-a datorat unei cauze fortuite. Punerea în întârziere este foarte important .11 Instan a judec toreasc . pag. legea recunoa te instan ei dreptul de a verifica i aprecia cauzele rezolu iunii. 87. op. cit. rezolu iunea depinde de un eveniment viitor i nesigur. ar însemna s i se acorde o prim de încurajare.. dup caz. cit. Corneliu Bîrsan.una dintre p r i s nu. în cazul pactului comisoriu. Rezolu iunea conven ional Clauzele contractuale exprese prin care p r ile prev d rezolu iunea contractului pentru neexecutarea obliga iilor uneia din ele se numesc pacte comisorii. constatând îndeplinirea acestor condi ii.7 Majoritatea autorilor consider îns c temeiul juridic al rezolu iunii îl constituie reciprocitatea i interdependen a obliga iilor din contractul sinalagmatic. urmeaz s se pronun e asupra rezolu iunii contractului. cit. Alexandru Bacaci. cit. Bacaci.. Corneliu Turianu. Corneliu Turianu. 78. ci aceea a riscului contractului. p. garan ie a respect ri contractului. 11 Ovidiu Ungureanu. 77 Ovidiu Ungureanu. a obliga iilor contractuale. Ac iunea în rezolu iune poate fi introdus de partea în privin a c reia angajamentul nu s-a realizat precum i de avânzii ei cauz . Liviu Pop. 199. rezolu iunea se 7 8 Liviu Pop. nu se va pune problema rezolu iunii. pag.. C lina Jugastru. pentru a putea dovedi refuzul de executare a obliga iilor de c tre cealalt parte contractant . Partea îndrept it trebuie s se adreseze instan ei judec tore ti cu o ac iune în rezolu iune. op. Dimpotriv . s acorde un termen de gra ie p r ii ac ionate. s-a afirmat c rezolu iunea contractului este o sanc iune civil .10 Condi iile exercit rii ac iunii în rezolu iune Pentru admiterea ac iunii având ca obiect rezolu iunea unui contract se cer îndeplinite urm toarele condi ii: . Corneliu Bîrsan. p. op. putând. independente de voin a debitorului. Constantin St tescu.neexecutarea s fi fost imputabil p r ii care nu i-a îndeplinit obliga ia. cit. . . 199. C lina Jugastru. . 9 Ion Dogaru. Pompil Dr ghici. op. 10 Constantin St tescu. op. op.i fi executat obliga iile sale. în condi iile prev zute de lege.Temeiul juridic al rezolu iunii contractului În doctrin . cit.157. pag. pag. . p. op.i execut obliga ia. cit. o cale nejustificat de a se desprinde din raportul contractual la care a convenit. În aceste condi ii. str in de comportamentul debitorului i nu are caracter sanc ionator. cit. rezolu iunea nu opereaz de drept. .9 Dac s-ar recunoa te o asemenea ac iune p r ii care nu. ceea ce ar constitui o înfrângere de neadmis a principiului obligativit ii contractelor.debitorul obliga iei neexecutate s fi fost pus în întârziere. de natur a contribui la executarea întocmai i cu bun -credin . Liviu Pop. 79.. împrejurarea c fiecare dintre obliga iile reciproce este cauza juridic a celeilalte. 1021 Cod civil.8 Rezolu iunea judiciar Potrivit art. Al. pag. op. Aceste clauze sau pacte comisorii exprese nu trebuie confundate cu condi ia rezolutorie expres care constituie o modalitate a contractului.

dar va putea s constate c rezolu iunea nu a avut loc. 1084 Cod civil. pag. Pompil Dr ghici. Înscrierea în contract a unui pact comisoriu expres nu înl tur posibilitatea acestuia de a cere executarea silit a contractului i de a nu se ajunge la rezolu iune. pactele comisorii sunt de patru tipuri: a) Pactul comisoriu de gradul I este clauza contractual prin care p r ile prev d c . . 200. Corneliu Turianu. rezolu iunea contractului are ca efect repunerea lor în situa ia anterioar . Debitorul care nu i-a executat obliga iile nu are dreptul de a pretinde rezolu iunea contractului. Aceasta înseamn c instan a de judecat nu este îndrept it s acorde termen de gra ie i s se pronun e referitor la oportunitatea rezolu iunii contractului. c) Pactul comisoriu de gradul III const în clauza prin care se prevede c . Tudor R. în cazul în care una dintre ele nu execut presta iile ce le datoreaz .. respectiv intensitatea cu care produc efectele rezolu iunii. op. Inten ia p r ilor de a stipula o asemenea clauz trebuie s rezulte f r echivoc din cuprinsul actului juridic.i execute obliga iile..i execut obliga iile. cit. C lina Jugastru. cât i pentru viitor (ex nunc). op. de îndat ce a expirat termenul de executare.. 90. pag. Instan a sesizat de partea care nu i-a executat obliga ia va putea totu i s constate c . în cazul neexecut rii obliga iei. pag.12 Dup modul în care sunt redactate.. Astfel. cit. chiar dac în cuprinsul acestuia a fost inserat un pact comisoriu expres de tipul cel mai sever. op. pag. atât pentru trecut (ex tunc). în cazul în care una dintre p r i nu î i va executa obliga iile sale. op. cit. Petre Anca. contractul se desfiin eaz . 14 Constantin St tescu. f r a mai fi necesar punerea în întârziere i f r interven ia instan ei de judecat . op. Având în vedere consecin ele lor asupra fiin ei contractelor. cealalt parte este în drept s considere contractul ca desfiin at.datoreaz neexecut rii obliga iilor contractuale de c tre debitor i se pune în valoare la ini iativa creditorului. O asemenea stipula ie are drept efect desfiin area necondi ionat a contractului. cit. Constantin St tescu. pactele comisorii sunt interpretate de practica judiciar restrictiv i cu mai mare severitate. Atunci când creditorul a suferit i un prejudiciu din cauza neexecut rii obliga iei de c tre cealalt parte. 81. op. contractul se consider desfiin at de drept. Efectul principal const în desfiin area contractului. obligarea debitorului la plata de daune interese. Instan a de judecat sesizat de una dintre p r i nu va avea alt posibilitate decât aceea de a constata faptul c rezolu iunea contractului a operat de plin drept. Corneliu Bîrsan. Între p r i. contractul se consider rezolvit de plin drept. cit.Ion Dogaru. p r ile fiind inute s . Ovidiu Ungureanu.pag. pag. În caz contrar. op. b) Pactul comisoriu de gradul II este clauza prin care p r ile convin c în cazul în care o parte nu. pe lâng rezolu iunea contractului. Popescu. întinderea daunelor interese va fi stabilit de instan a de judecat . conform art. 156. el are dreptul s cear ..i restituie presta iile efcetuate în temeiul contractului desfiin at..14 Efectele rezolu iunii contractului Rezolu iunea produce efecte între p r ile contractului i fa de ter i. instan a nu poate acorda un termen de gra ie. Alexandru Bacaci. pag.. Corneliu Bîrsan. 140. 82. Fa de ter i. cit. 13 În leg tur cu toate pactele comisorii este necesar a fi f cut observa ia general c singurul în drept a aprecia dac este cazul s se aplice rezolu iunea este creditorul care i-a executat sau se declar gat s . Daunele interese pot fi evaluate anticipat de p r ile contractante printr-o clauz penal . rezolu iunea contractului are ca efect desfiin area tuturor drepturilor consfin ite în favoarea lor de c tre dobânditorul bunului sau bunurilor ce au format obiectul 12 13 Liviu Pop. 89. cit. de i obliga ia nu a fost îndeplinit la termen totu i ea a fost executat înainte de a fi avut loc declara ia de rezolu iune. f r ca obliga ia s fi fost adus la îndeplinire. Liviu Pop. d) Pactul comisoriu de gradul IV este acea clauz contractual prin care p r ile prev d c .

op. 15 Rezilierea contractului Rezilierea contractului este sanc iunea care se aplic în cazul neexecut rii culpabile a unui contract cu executare succesiv . 18 Ioan Albu. . pentru cauz de neexecutare numai pentru viitor.. Aceast solu ie s-a transmis. op. deci res perit emptori. culpabil de aceast neexecutare. ter ii dobânditori vor putea opune dobândirea drepturilor lor prin posesie de bun credin (art.i mai execut obliga ia. la contractul de vânzare-cump rare. op.. rezilierii i se aplic . În dreptul roman. Dac la un moment dat una dintre p r i nu. a fost înlocuit . 90. sub toate celelalte aspecte. cealalt parte va putea cere rezilierea contractului. Astfel. cit. Constantin St tescu. de exemplu. quam ipso habet´. op. în cazul bunurilor mobile i prin uzucapiune. Cu toate acestea. stipula ia prin care vânz torul se obliga s vând bunul cump r torului i stipula ia prin care cump r torul se obliga s pl teasc pre ul vânz torului. cu excep ia faptului c desfiin eaz contractul numai pentru viitor. 84. una dintre p r i s se afle în imposibilitatea de ai executa obliga ia. pag. Ca efect al rezilierii. libera pe vânz tor. 18 15 16 Liviu Pop. cit. cu solu ia res perit domino. Valeriu Stoica.. Se poate întâmpla îns c dintr-o împrejurare independent de voin a p r ilor. op. Ion P. În doctrin s-a afirmat c . nu îns i pe cump r tor. contractele sinalagmatice aveau la baz dou stipula ii independente. în orice alt mod. op. ci în exprimarea contractual de res perit debitori. ori este. solu ia injust din dreptul roman. pag. adic s suporte riscul contractual. cit. 138. este normal ca i cealalt parte s fie exonerat de executarea obliga iei sale corelative.. cit. cit. cit. dobânditorul nu putea transmite drepturi pe care nu le avea ³nemo plus juris ad alium transfere potest. op. pag. 87. Popescu. 15. Petre Anca.. Filipescu. 84. 130. în timp. îns nu în exprimarea extracontractual de res perit domino. regimul juridic al rezolu iunii. cu alte cuvinte. Ca urmare.16 Riscul contractului Când în cadrul unui contract sinalagmatic. în cazul bunurilor imobile. i în dreptul civil modern. pag. cine va suporta riscul contractului în cazul imposibilit ii fortuite de executare a obliga iei ce revine uneia dintre p r i. Contractul de închiriere.contractului rezolvit. efectele viitoare ale contractului înceteaz . o parte nu vrea s . Rezilierea are ca efect desfiin area contractului sinalagmatic. resolvitur jus accipientis´. Corneliu Bîrsan. În dreptul medieval.. cu titlu de regul . cit. De aceea. Se pune atunci problema de a ti dac partea cealalt mai este inut s . f r îns ca aceasta s aib vreo influen asupra a tot ceea ce s-a executat pân atunci. este un contract cu execu ie succesiv . de exemplu. r mân definitiv executate. din considerente de echitate. De aceea i obliga iile izvorâte din cele dou stipula ii erau independente una fa de alta. 1909 Cod civil). care exprima aplicarea la vânzare-cump rare a adagiului res perit creditori. conform principiului ³resoluto jure dantis. pag.i execute obliga ia sa. Presta iile executate în trecut. se poate spune c rezolu iunea contractelor cu executare succesiv se nume te reziliere. pag. pag.17 Problema suport rii riscurilor contractuale a fost solu ionat diferit în decursul timpului. care trebuia s pl teasc pre ul. 17 Tudor R.i execute obliga ia ce-i revine ori. Liviu Pop. fiind de regul ireversibile. pierderea fortuit a bunului înainte de predare. urmare a caracterului retroactiv al rezolu iunii.

în sensul c ambele obliga ii se consider ca i cum nu au existat niciodat .în materia contractului de antrepriz . 92. Regula riscurilor contractuale se întemeiaz pe voin a prezumat a p r ilor care s -au obligat fiecare numai în considera ia execut rii obliga iei corelative. înainte de a fi fort predat de c tre transmi tor. Filipescu. În aceast situa ie riscul contractului este suportat integral de c tre debitorul obliga iei imposibil de executat.. 88. ceea ce înseamn c locatorul nu va avea dreptul s pretind chiria de la chiria (art. Cazul fortuit. dac parte ce ar putea fi executat nu asigur scopul pentru care contractul a fost încheiat.fie solu ia desfiin rii sau desfacerii în întregime a contractului. dac în timpul loca iunii lucrul închiriat piere în totalitate. ale regulii. care determin aplicarea regulii riscului contractual. .în materie de închiriere. astfel. pag. ceea ce înseamn c debitorul obliga iei imposibil de executat suport riscul contractului în m sura obliga iei neexecutate de el. 19 În cazul în care obliga ia devine numai par ial imposibil de executat. proprietatea sau dreptul se transmit prin efectul consim mântului p r ilor. Astfel: . Locatorul este debitorul unei obliga ii imposibil de executat i va suport riscul contractului. produce efecte retroactiv. dar nici cealalt parte nu va putea pretinde desp gubiri pentru neexecutare de la debitorul obliga iei imposibil de executat. în diferite materii. Corneliu Bîrsan.i execute obliga ia corelativ . a a încât p r ile pot conveni cu privire la sarcina riscurilor contractuale. op. obliga ia fiec rui contractant este cauza execut rii obliga iei de c tre cel lalt contractant. chiar dac nu i s-a f cut tradi iunea lucrului´. lucrul confec ionat de antreprenor piere fortuit. Constantin St tescu. cit. Temeiul sau fundamentul regulii res perit debitori const în caracterul reciproc i interdependent al obliga ilor ce revin p r ilor contractante. În contractele sinalagmatice. . Regula consacrat în legisla ie este aceea c în cazul contractelor translative de proprietate.Regula men ionat înseamn c debitorul obliga iei imposibil de executat nu va putea pretinde celeilalte p r i s . Imposibilitatea fortuit de executare a obliga iei debitorului lipse te de cauz obliga ia creditorului. neexecutarea obliga iei uneia dintre p r i lipse te de suport juridic obliga ia celeilalte care. dac înainte de predare. contractul se consider de drept desf cut. deci nu în întregime ca în situa iile precedente. Cu alte cuvinte. op.fie solu ia de a se reduce în mod corespunz tor contrapresta ia ce ar urma s se execute de cealalt parte. antreprenorul nu va putea pretinde de la comitent plata pentru munca investit în confec ionarea lucrului Antreprenorul are. care pune riscurile în sarcina debitorului obliga iei a c rei executare a devenit imposibil . O asemenea problem se pune în situa ia în care lucrul care a f cut obiectul contractului a pierit dintr-o cauz fortuit . de pild . nu are caracter imperativ. 19 Ion P. . prin caz fortuit. 971 Cod civil dispune: ³În contractele ce au ca obiect transla ia propriet ii. cit. motiv pentru care aceast regul . pentru a o impune creditorului. calitatea de debitor al unei obliga ii imposibil de executat i deci suport riscul contractului. dou situa ii sunt posibile: . riscul contractului îl suport acea parte care avea calitatea de proprietar al lucrului la momentul pieirii fortuite a acestuia (res perit domino). i lucrul r mâne în rizico-pericolul dobânditorului. dar acesta face unele aplica ii. sau a unui alt drept real. pag. în acest caz. Cu privire la transmiterea propriet ii unui lucru cert. art. Suportarea riscurilor în contractele sinalagmatice translative de proprietate Riscul contractului cap t o solu ie specific în cazul în care este vorba de un contract sinalagmatic translativ de proprietate privind un bun cert.. Regula c riscul contractului este suportat de debitorul obliga iei imposibil de executat nu este formulat de Codul civil. nu va mai trebui s fie executat . 1423 Cod civil civil).

riscul contractului va fi suportat de c tre vânz tor. Cu toate acestea riscurile trec asupra dobânditorului. Dac lucrul piere în mod fortuit pendente conditione. Pieirea unor bunuri de gen nu înl tur obliga ia vânz torului de a. deoarece ca regul . Francisc Deak. O situa ie deosebit apare în cazul în care transferul propriet ii este afectat de o condi ie. În consecin .în cazul vânz rii lucrurilor viitoare. de acela i fel. transferul opereaz în momentul întabul rii. cât i pentru c el este debitorul obliga iei imposibil de executat. 20 Ion P. 2 Cod civil). op. transferul dreptului de proprietate opereaz numai odat cu predarea c tre cump r tor.p r ile au convenit transmiterea propriet ii la o dat ulterioar încheierii contractului. riscul contractului va fi suportat de debitorul obliga iei imposibil de executat. numai în acest moment se realizeaz individualizarea bunurilor. Debitorul pus în întârziere poate sc pa de urm rile riscului numai dac dovede te c lucrul ar fi pierit chiar dac ar fi fost predat cump r torului la termen (art. Bucure ti. vânz torul fusese pus în întârziere întrucât nu î i executase la termenul prev zut.20 În cazul în care obiectul contractului sunt bunuri de gen. transferul propriet ii nu se produce la încheierea contractului. 1295 alin. . Astfel. în cazul bunurilor de gen. spre a. Dac pendente conditione lucrul a pierit numai în parte. în acest caz rizico-pericolul este al debitorului´. dac pân la predare intervine o imposibilitate de executare. ci ulterior. îndat ce p r ile s-au învoit asupra lucrului i asupra pre ului. 1156 alin. înainte de pieirea lucrului. urmeaz a se distinge dup cum este vorba de o condi ie suspensiv sau de o condi ie rezolutorie. 1960.i procure altele. 3 Cod civil). 1 ³ vinderea este perfect între p r i i proprietatea este de drept str mutat la cump r tor.în sistemul de carte funciar . 1018 alin. i anume din momentul în care înstr in torul i-a îndeplinit obliga ia sa prin punerea în posesie a dobânditorului i predarea înscrisurilor necesare pentru înscrierea dreptului transmis. atât ca aplicare a principiului res perit domino. legea dispune c riscul îl va suporta vânz torul. Riscul contractului va fi suportat de c tre vânz tor i atunci când. în privin a vânz torului. Drept urmare. 1018 Cod civil). acesta nemaifiind în m sur s . vânz torul este obligat s .i execute obliga ia la împlinirea condi iei. adic de vânz tor. Filipescu. cump r torul este obligat s -l primeasc în starea în care se g se te. Astfel. cât i fa de ter i. În cazul în care vânzarea a fost încheiat sub condi ie suspensiv .. pag. f r a putea ob ine vreo reducere a pre ului (art. pag 163. 88. prin înscriere în carte funciar dreptul de proprietate se transmite atât în raporturile dintre p r i. transmiterea propriet ii lucrului individual determinat este subordonat realiz rii condi iei. de i lucrul înc nu se va fi predat i pre ul înc nu se va fi num rat´. cit. .i executa în natur obliga ia.. iar cump r torul nu va fi obligat s pl teasc pre ul.´Curs de drept civil.. . chiar mai înainte de întabularea dreptului de proprietate în favoarea dobânditorului. Chiar dac toate bunurile din patrimoniul vânz torului de genul celor vândute au pierit în mod fortuit. 2 Cod civil care men ioneaz expres c ³lucrul este în rizico-pericolul creditorului. de i este vorba de bunuri certe. transferul propriet ii opereaz la predare.. În caz de neexecutare vânz torul poate fi obligat la plata de desp gubiri.i executa obliga ia (genera non pereunt). afar dac debitorul este în întârziere. de exemplu: . În cazul în care. Teoria general a obliga iilor´. iar bunul piere înainte de a se fi operat transferul propriet ii. în acest sens fiind dispozi iile art.Codul civil face aplica ia practic a aceste reguli în materia contractului de vânzarecump rare. chiar dac se împline te condi ia (art. de i este vorba de un bun cert. conform dispozi iilor art. 1074 alin. obliga ia de predare.

riscul îl suport cump r torul. cit. 134. riscul contractului va fi suportat de c tre acea parte care are calitatea de proprietar sub condi ie rezolutorie.. care va trebui s pl teasc deci pre ul. pag. 21 În concluzie se poate afirma c ori de câte ori transferul unui bun este afectat de o condi ie. op. Dac lucrul piere mai înainte de realizarea condi iei rezolutorii. cump r torul unui lucru individual determinat devine proprietar din momentul încheierii contractului i se afl în aceea i situa ie în care se g se te vânz torul în contractul încheiat sub condi ie suspensiv . proprietar sub condi ie rezolutorie. Corneliu Bîrsan. . de i dreptul s u de proprietate este desfiin at cu efect retroactiv din momentul încheierii contractului. cit.Dac vânzarea s-a f cut sub condi ie rezolutorie. Constantin St tescu. iar bunul piere pendente conditione.. op. Petre Anca. 95. pag.22 21 22 Tudor R. Popescu.