You are on page 1of 219

UNIVERSITATEA DIN

BUCURESTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA „PATRIARHUL JUSTINIAN”

INTRODUCERE ÎN CATEHETICA ORTODOXA
Curs pentru anul al III - lea – Teologie Pastorala r. Prof. Dr. VASILE GORDON

BUCURESTI – 2003

1. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA

2. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 3.IV. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 4.1V. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 5. VI. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA VII. 6. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE

1

top

1

Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala , vol. 2, Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1980, p. 13-55 Învatatura de precadere Ortodoxa si Credinta Crestina , aceeasi Editura, Bucuresti, 1952, p. 202Ortodoxa 223.

CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................... 2

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE. ............................................................... 3
• • •

Terminologie ......................................................................................... 4 Raportul cu Omiletica .......................................................................... 6 Implicatii actuale ................................................................................... 7

II. EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI.

Mântuitorul Iisus Hristos,

Catehetul Suprem ................................................................................... 9

III.

CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. Cateheza Sfintilor Apostoli............................................................... 16
2. Slujirea harismaticilor ...................................................................... 17

3. Literatura catehetica în primele veacuri crestine ..........................

18

4. Catehumenatul ............................................................................... 25

IV.

SCOLILE CATEHETICE ........................................................

27

V. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC . Repere ale unui scurt excurs istoric ................................................. 33

VI. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii.............................................................................................. 59 Definitii si delimitari....................................................................... Precizari etimologice si istorice...................................................... 60 61

Avantajele utilizarii principiilor didactice......................................... 62 Nominalizarea principiilor didactice................................................. 63

Descrierea principiilor didactice...................................................... 64

VII. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a. Preliminarii............................................................................... b. Terminologie............................................................................ c. Factori generali: ereditatea, mediul, educatia.................................... d. Factori speciali ai educatiei religioase: 1. Intentii..................................................................................... 2. Idealul educatiei religioase..................................................... 3. Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu - factor si izvor vesnic al educatiei........... Familia crestina............................................................. 79 80 77 77 74 74 75

Biserica........................................................................... 91 Scoala............................................................................ Profesorul...................................................................... 93 96

Elevul............................................................................ 101

VIII. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA. 1. Preliminarii................................................................................ 103 2. Cateheza.................................................................................... 104 3. Dialogul saptamânal................................................................. 4. Biblioteca parohiala.................................................................. 5. Buletinul parohial..................................................................... 107 109 110

IX. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI.

Repere

teoretice, metodice si practice ........................................................ 114

...................... Cateheza despre Sfânta Biserica .. 137 6... curs de zi si fara frecventa................. Cateheza despre Maica Domnului .. cu nadejdea ca vor fi de folos studentilor din anul al III-lea........ 121 X................. totodata al reperelor bibliografice............. Cateheza despre rugaciune ................... Planul catehezei ..... 133 5......... Cateheza despre Sfânta Scriptura.................................... Dupa cum se va observa................ 127 3.......................... având mai mult un rol de semnalare al temelor principale.... 130 4.... SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 1... 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE .. Etapele redactarii si prezentarii catehezei .... altele mai scurte................................1.... Cursul se limiteaza doar la acele teme catehetice si ............................................. 124 2.............................................. 148 CUVÂNT ÎNAINTE Volumul de fata cuprinde elementele de baza ale Cateheticii Ortodoxe pe care le prezentam în aceasta editie de proba......................................... continutul fiind conceput în general schematic........................... 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA ........... 114 2........... unele prelegeri sunt mai dezvoltate.............................. 140 7............. potrivit cu actualitatea pe care o reprezinta..... Cateheza despre Sfânta Treime ...... Cateheza despre Sfânta Traditie.............................. Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei..................

raspunzând. la care se adauga bibliografia obligatorie si cea generala. AUTORUL . atât cu privire la tematica. strictului necesar al exigentelor la aceasta disciplina. orientativa. Desi temele abordate nu trateaza toate subiectele importate. cât si cu referiri la conceptie. limbaj etc .metodice care corespund mai ales din punctul de vedere al misiunii practice. de fapt. continut si bibliografie. stil. Pentru noua editie asteptam cu interes observatiile si sugestiile cursantilor. ele acopera în totalitate spatiile orelor de curs si ale seminariilor consacrate anului universitar.

dar nu singura. 18811884). nr. Catehetica. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarât (si Universitatea a acceptat) ca în cadrul Teologiei Practice sa se predea si disciplina intitulata Metodica predarii religiei . Constantin Catedra GALERIU. de Omiletica si Catehetica cu notiuni de . NOTIUNI INTRODUCTIVE Catehetica este una dintre disciplinele Teologiei Practice care. catedra s-a detasat în anul 1928. Cu timpul a devenit materie distincta. cu doctoratul sustinut în acest domeniu înca din anul 1928 3 . asadar. cu notiuni de Pedagogie . acest fapt explicându-se partial si prin pregatirea specifica a titularilor. pentru majoritatea sectiilor 4 . Sectia Pastorala. Liturgica si Pastorala2 . curs optional. titlul de Omiletica. 7-10. De exemplu. Catedra si-a pastrat. Omiletica (incluzând si Exercitiile de Predica ) a fost predata de parintele Grigorie Cristescu. dr. asa cum se prezinta si astazi: Catehetica pentru anul al IIIlea de studii. Pedagogie p. aceeasi sectie. 2 . XXXIII (1981). dar cu un adaos al notiunilor de Pedagogie.I. în “Studii Teologice”. la începuturile programelor didactice ale Facultatii de Teologie (la Bucuresti. de fapt. Pictura si Patrimoniu. ci împreuna cu Omiletica. În anul 1952 Omiletica si Catehetica vor fi din nou asociate. an. doar denumirea de Omiletica-Catehetica. alaturi de Omiletica. Propriu-zis. 3 Titlul tezei de Studiu introductiv în Catehetica . Oradea. cu pregatire speciala în domeniu. 578-581. avându-l titular pe parintele Grigorie Cristescu. specialist în Catehetica si Pedagogie. între anii 1947-1952. era inclusa într-o singura catedra. datorita apropiatei lor înrudiri. la anul al III-lea de studii. nu este altceva. Mai târziu au fost unele perioade când cele doua discipline au fost separate. O data cu reintroducerea religiei în scoala. iar Catehetica de parintele Mihail Bulacu. titlu pastrat ca atare pâna în anul 1992. 1928. Metodica . catedra purtând. 4 doctorat: de În afara sectiile Ortodoxa de Asistenta sociala. iar Omiletica la anul al IV-lea. prof. astfel. când Facultatea de Teologie intra în Universitate si când Pedagogia este preluata de profesori din domeniul laic. decât Pentru unele date utilizam medalionul analitic al Pr.

sub aspectul terminologiei si al structurarii materialului didactic. Tarangul Oreste. si întelegând necesitatea si folosul ei pentru crescerea religioasa si morala în biserica a scris: Katechetik oder Anleitung zum Unterrichte der Jugend im Christentum 1818”7 . dar prezente înca din secolul al XVI-lea. . Dumitru Calugar. p. Stefanelli ne ofera prin tratatul sau o mostra de eruditie si acrivie stiintifica. Comparând programele analitice ale Cateheticii si Metodicii vom observa imediat ca programa celei din urma este inclusa efectiv în cadrul celei dintâi. Revenind în aria preocuparilor catehetice românesti. Dupa ce prezinta câteva încercari mai timide. pr. aceasta disciplina este tributara. 1904. Mihail Bulacu. Din punctul de vedere al instruirii religioase. Format în disciplina scolilor germane. editia a II-a. 5 6 . atunci când el a capatat forme organizate. dimpreuna cu Cernauti. teologiei apusene. ci în cadrul acestei discipline. pilduitoare chiar pentru exigentele didactice din zilele noastre. Catehetica a fost prezenta dintru început în învatamântul religios românesc. Nicolae Balca. În acest tratat se mentioneaza. se cuvine sa mai pomenim câteva nume de rezonanta ale câtorva dascali de Teologie. autorul primului tratat stiintific de Catehetica în literatura noastra ortodoxa 5 . între altele.Pedagogia crestina . Ca stiinta. 7 crestinism 8. Constantin Galeriu (toti trecuti în vesnicie). arhid. 1880. prin cuvântul rostit si scris: pr. Nicoale Petrescu. Schwarz. H. 6 . îl recunoaste fara complexe. pr. p. însa. fapt pe care arhimandritul carturar Juvenal Stefanelli. 342 Catehetica sau îndrumarea în învatamânt a tineretului în . Op. ca în Germania apar primele manuale de nivel superior. propriu-zis o componenta a Cateheticii si opinam ca nu ar trebui predata separat. Nicolae Terchila. cit. Gissen. pr. care “cumpenind însemnatatea catecheticei. care au ostenit si ostenesc cu multa daruire. pr. din domeniul de care ne ocupam. Stefanelli îl nominalizeaza pe F. îmbogatita.

p. a rasuna de sus în jos. n. ucenicul. au fost ( informa i) despre este învatati t tine. 21: S ei au auzit despre tine10 (despre Pavel. elevul. cu scopul de a forma caractere religios. care se gasesc si la Iosif Flavius si la Filon. 8 . în demersul sau recurgând nu numai la citatele biblice cunoscute. toti acesti termeni provin din grecescul hJcei`n) kathcei`n s i .. explicatiile Pentru etimologice utilizam Manualul de Catehetica al pr. Iata Fapte 21. Sebastian Sebu. lucrarea didactica a Bisericii. anexa a cursului de fata. (kathchvqhsan de. termen pe care nu-l întâlnim sub aceasta forma în Sfânta Scriptura. a spune ceva de la loc înalt kathvcisi" catehetica din Biserica primara se numea . fie ca este vorba catehizarea în biserica. Vasile RADUCA . Detalii etimologice amanuntite poturmarite si Catehetic arhim. fie ca este vorba de ora de religie. Bucuresti. n. dr. în general vorbind. învatatorul sau dascalul . kathcei`sqai câteva exemple: • .reprezentanti înca activi: Veniamin Micle etc.8 . prof. 17-22. 0 Sensul.. astfel. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. 1984 (editia a II-a) si Cursul de pentru anul Catehetica al III-lea al pr. Catehetica este disciplina Teologiei Practice care se ocupa cu normele stiintifice de predare ale învatamântului religios-educativ. în cadrul cultului divin. catehumenul este cel care învata de la altul. cateheza. sou` o{ti ajpostasivan Operele lor catehetice principale sunt incluse în lista noastra bibliografica. dr. aici.) ca pe toti i iudeii care traiesc printre neamuri îi înveti sa se lepede de Moise. o excelenta cunoastere a limbii clasice autori 1grecesti. Activitatea (kata = a suna. pr. 1996. În cadrul acestei discipline întâlnim foarte frecvent urmatorii termeni: catehet. catehumen.. Bucuresti. dovedind. cateheza este. catehetica . Costachi Grigoras. pr. poate fi consultata si la Biblioteca Facultatii de care 9Teologie. a carui preocupare în acest sens este fi în a de-a dreptul impresionanta. lect. Catehetul este cel care învata pe altul. arhim. peri. * TERMINOLOGIE.morale.. STEFANELLI. Întâlnim în schimb formele verbale kathcei`n. J. Dumitru CALUGAR. Etimologic 9 . ci si la apartinând literaturii si filozofiei antice.

catehumenii numarau oameni mai putin înaintati în vârsta. Un alt aspect care trebuie retinut este ca în primele veacuri ale crestinismului catehumenii erau reprezentati îndeosebi de oameni maturi. de asemenea. n. iar pe de alta parte din Traditie. Abia de la începutul Evului Mediu (sfârsitul secolului al V-lea). 6: Cel ce primeste cuvântul (învataturii) sa-i faca (Koinwneivtw de. to. viata cultica si disciplinara. întreaga activitate misionar- Cu alte cuvinte. de asemenea.didavskei" ajpo Mwu>sevw" tou. Lege ( kathcouvmenou" ejk tou` novmou. propriu-zis pastorala a Bisericii. ci. o J ejn învatatorului sau parte de toate bunurile kathcouvmeno" pa`sin ajgaqoi`"). care doreau sa fie initiati în viata crestina. Desigur. continute în Revelatia dumnezeiasca. deopotriva. ci si de integrarea aspirantilor la Botez în viata liturgica: rugaciunea." kata. exorcismele. • Galateni 6.) stii sa deslusesti deosebirile. 18: Si-I cunosti voia ( lui Dumnezeu. n . precum si în functie de vârsta subiectilor: la .) învatat fiind de si . • ). ca misiunea de catehizare apostolica nu implica doar aspectul didactic. postul. învatatoresc. utilizarea verbului accentueaza mai ales caracterul predarii orale al învataturii crestine.. Trebuie sa precizam.. cateheza nu se preocupa numai de împartasirea cunostintelor. Catehizarea s-a facut. ta.. e[qnh pavnta" jIoudaivou".. si pruncilor botezati mici. elementele de baza ale catehezei apostolice erau preluate. Astfel. începând cu anii în care se impunea educarea deprinderilor crestine. examinarea constiintei etc.n lovgon tw`/ kathcou`nti Dupa cum lesne se poate observa. Romani 2. pe de o parte din Noul Testament. adica o predare si o însusire a doctrinei. întelesul cuvântului “cateheza” si “catehumen” variaza de la o perioada istorica la alta.

urechea lor fiind familiarizata cu termenii acelor credinte. khruvggw = a fi crainic. cu toate implicatiile specifice. daca nu kerigma ramânea o încercare nereusita pe moment. Daca cei ce ascultau erau receptivi. 1. aratând ca Hristos este împlinirea profetiilor pe care ei. ca membri ai poporului iudeu. erau alungati cu pietre sau chiar omorâti. de pilda. pentru mântuirea neamului omenesc. însa cu nadejdea propovaduitorului într-o reusita viitoare. creator al cerului si al pamântului. facuta initial tot de Sfintii Apostoli si de ucenici ai lor. Kerigma a fost opera Sfintilor Apostoli si a unor ucenici ai lor. propovaduitorii riscându-si nu de putine ori viata.cei maturi si neinitiati în viata crestina. RAPORTUL CU OMILETICA .În prima faza a propovaduirii învataturii crestine. ca forma institutionala de educatie religioasa. Întemeierea împaratiei lui Dumnezeu . în limbaj rational si chiar filozofic (cum a procedat. împaratie concretizata în Biserica tuturor celor botezati. Se stie. la care sunt chemate toate neamurile. urma catehizarea si botezul. Kerigmei îi urma. dar care era continuata. altora în contextul credintelor si traditiilor locale. iudeilor se adresau în limbaj biblic vetero-testamentar. Pavel). cateheza se confunda cu predica. de pilda. de didascali sau învatatori . Astfel. Întruparea Fiului Sau. ba dimpotriva. Continutul kerigmei era simplu dar de esenta: • • • Dumnezeul Cel Unic . la cei mici o succede... de asemenea. vesnic proniator. Se cunoaste ca misiunea kerigmatica a întâmpinat uneori mari obstacole. le cunosteau de la sinagoga. totodata cu celelalte mijloace de pastoratie. asadar. catehizarea premerge botezului. în cele mai multe cazuri. Pagânilor se adresau potrivit gradului de întelegere: grecilor. Pâna la organizarea catehumenatului. a vesti. ca de multe ori nu erau acceptati. 2. Ei vesteau Evanghelia celor care înca nu auzisera de ea. a anunta ). Sf. în special cu cea misionara. Ap. catehizarea propriu-zisa . completându-se reciproc. se desfasura predica misionara = kerigma (de la gr. despre a caror .

.. au aparut în mod inevitabil si diferentieri de abordare a demersului catehetic. fie sub forma omiliei. când s-a facut într-un mod ne organizat. al treilea învatatori (didavskaloi "). pe integrarea în viata liturgica. Astfel. În concluzie: cateheza începe misiunea propovaduirii.” (I Cor. în cadrul disciplinei cultura face parte Cateheticii. Putini sunt oamenii maturi. o dezvolta si o desavârseste. dupa ce catehumenii erau botezati si integrati. Ocazionala . desigur. cel putin în tara 11 Publicat în “Studii teologice”. iar omilia sau predica o completeaza. protestantii instruirii intelectuale. literatura catehetica româneasca beneficiaza de un studiu exceptional apartinând profesorului de vrednica pomenire Teodor M. 1996. în cadrul cultului.În faza urmatoare. Popescu. desigur. cea didactica presupune un loc si un spatiu de timp bine determinate. p. pe când la ortodocsi accentul a ramas pe cult. 214-233. o data cu regretabila separare pe denominatiuni. Astazi nu se mai poate vorbi de catehumeni în întelesul termenului din Biserica primara. Pavel în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli. de-a lungul istoriei crestinismului. de catre cateheti pasageri. desfasurându-se în cadrul unor institutii cu autoritate (Biserica. republicat de Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR în Biserica si . cateheza a fost dintru început ocazionala si didactica . Ap. În legatura cu misiunea deosebit de importanta a didascalilor. astfel. fiind sustinuta. intitulat “Primii didascali crestini” 11 .slujire vorbeste Sf. dintre lecturile bibliografice obligatorii pentru examene. în comunitatea ecleziala. . 28). p. scoli catehetice). Esential. Mentionam ca acest studiu de vol. romano-catolicii au dat atentie cu precadere disciplinei. 3. * Din punct de vedere interconfesional. 2/1932. 12. fie a predicii tematice. nr. Bucuresti. 140-211. ei erau beneficiarii predicii propriu-zise . de persoane pregatite si autorizate de aceste institutii. al doilea profeti. Implicatii actuale . în locuri întâmplatoare.

cu teme care se citesc acasa si se discuta apoi la biserica asupra lor. fiind posibila deschiderea de biblioteci Unele publice cu program de împrumut. s-au afirmat în mod deosebit Deisis Sibiu. din tara si din episcopiilor strainatate. în afara orarului de slujbe. dialogând cu crestinii nostri prin specularea tuturor prilejurilor. vorbim si astazi în mod curent de cateheza si catehizare . Bucurest . având loc. parohii care. . al “catehumenului”.noastra. .Bucurest .deodata. cu o tematica prestabilita. Ramida. profitând. neorganizat. cu i editurile urmatoarele: Bizantinai i u mitropoliilor. astfel. arhiepiscopiilor si Vestireortodoxe române. cu un impact benefic si în plan catehetic. ale câtorva edituri crestin-ortodoxe deosebit de prolifice 12 . uneori. În conditiile în care astazi. cu studiu biblic si doctrinar. Sunt.Baca Anastasia. SophiaBucurest . totodata. Cu toate acestea. cu atentie sporita sau.i evident. împartind gratuit un numar crescând de publicatii otravite. începând cu anul 1990 s-au putut organiza întruniri speciale. un dialog catehetic organizat. în functie de gradul de preocupare al preotului-catehet si. astfel. ale celor care initial au apartinut religiilor necrestine se datoreaza casatoriilor mixte. Bucurest . parohii au editat reviste si buletine. catehizarea se face în mod particular. Pentru aceste cazuri. deodata cu dialogul ad-hoc la care cei interesati pun întrebari iar preotul raspunde. chiar în interiorul sfintelor lacasuri. mai mult ca oricând. iar cele mai multe solicitari pentru intrarea în crestinismul ortodox. astfel. Buna. redusa. acest demers constituindu-se. În sprijinul acestuia au venit si noile publicatii crestine. cu toate ca si pe vremea dictaturii comuniste preotii au facut catehizare “cu timp si fara timp”. În parohii. îndeosebi cu tinerii doritori de luminare a credintei. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost posibila reintroducerea religiei în scoala. 12 Alaturi de vechea si prestigioasa Editura a Institutului Biblic si de Misiune a BOR de la Bucuresti. sectele de tot felul opereaza cu un zel tot mai aprig. implicit. Si nu fara temei. carti si reviste. care sa nu fie botezati. au în programul saptamânal o zi si o ora speciala consacrata catehizarii propriu-zise. într-o forma organizata de catehizare.

Ap. asadar. 13). Pavel: "Pâna vom ajunge toti la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. Dumitru Caracterul religios- . cultic si canonic al Bisericii dreptmaritoare. prof. metodele. 13 Pentru acest subiect a se vedea teza CALUGAR. ci vor face misiune de catehizare cu responsabilitatea cuvenita. moral . 1955. dupa cum inspirat se exprima Sf. Didactic vorbind. ci mai ales cel Mai adânc vorbind. istoric. la masura vârstei deplinatatii în Hristos" ( Efeseni 4. Scopul de azi al catehizarii nu difera esential de cel din totdeauna: instruirea pastoritilor cu privire la doctrina si cult. catehetica urmareste cu prioritate formarea de caractere crestine 13 . crestin de doctorat a pr. Sibiu. în vederea mântuirii. Importanta actuala a Cateheticii se leaga direct de importanta misiunii Bisericii în contemporaneitate. XVI + 292 p. sustinându-i în cresterea duhovniceasca spre desavârsire. formativ . Observam. slujitorii Bisericii neamului nu pot fi pasivi. Alaturi de Omiletica. spre a-i convinge la savârsirea faptelor prin care sa dobândeasca mântuirea. la starea barbatului desavârsit . a catehiza înseamna a face din credinciosi membri vii ai Bisericii. formele si mijloacele prin care acest tezaur poate sa ajunga si sa patrunda în inimile credinciosilor. ca accentul nu cade atât pe aspectul informativ . biblic. aceasta disciplina valorifica întreg tezaurul doctrinar. aratându-ne principiile.de ignoranta multora.

al crestinismului. asadar. însotite pe alocuri de ilustratii. ne propunem doar semnalarea câtorva aspecte. dar în scurta vreme “multimea Îl îmbulzea ca sa asculte cuvântul lui Dumnezeu” (Luca V. audienta era restrânsa (12 apostoli). Politeismul grec si roman era o religie fara dogme. avându-L întemeietor pe Hristos. un cult a carui . La începutul misiunii Sale. De aceea. 8-10). fiind. Caci orice încercare în acest sens îsi va asuma inevitabil riscul relativizarii. este evidentiata mai pregnant de catre evanghelisti decât celelalte doua. semnalarile noastre: slujirea învatatoreasca . asumate de Mântuitorul (deodata cu cea arhiereasca sipastorala ). Calitatea de învatator era ceruta în mod firesc de caracterul doctrinar. nepropunând adevaruri de credinta. Spre deosebire de pagânism. Nu este simpla abordarea slujirii catehetice ( sau învatatoresti) a Mântuitorului. iar ca izvor fundamental Evanghelia Sa. nascut o data cu zorii crestinismului. propriu-zis complexitatii personalitatii Catehetului Suprem. 1). una dintre cele trei slujiri. datorita complexitatii ei. recunoastem ab initio imposibilitatea unei abordari corespunzatoare înaltimii Sale catehetice. egale în importanta lor mântuitoare. Didavskalo" ) apelativ pe care Însusi l-a confirmat: “Voi Ma numiti pe Mine Învatatorul si Domnul si bine ziceti. sa aiba neaparat un învatator religios. crestinismul este o religie-învatatura si trebuia. în consecinta. SCURT EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI Cateheza crestina s-a Mântuitorul Iisus Hristos – Catehetul Suprem.II. manifestate printr-o pedagogie unica în istoria umanitatii. Iata. cu date si remarci trecute prin filtrul cugetarii si trairii personale. acordând în schimb libertate cursantilor sa completeze singuri imaginea Celui mai mare Catehet din istoria mântuirii. constienti de acest risc. dogmatic. În consecinta. chiar daca evangheliile ne dau o multime de exemple deosebit de graitoare în acest sens. de fapt. ca sunt” (Matei 23. El era numit în mod obisnuit Învatatorul (Rabbi.

justificare se pierdea, teoretic, în legenda, mit, superstitie. În contrast, crestinismul nu s-a marginit la dimensiunea cultica, liturgica, cu toate ca fost si ea prezenta dintru început, ci si-a conturat o doctrina, o teologie, pe baza învataturilor doctrinare propovaduite de cel mai mare Învatator. Fericiti vor fi fost ascultatorii Sai contemporani! Uimiti adversarii Sai! Chiar si cei mai înversunati dintre acestia au recunoscut cu sinceritate: “Niciodata n-a vorbit vreun om ca Omul acesta”! (In. 7, 46). Care era, de fapt, “secretul” acestei suprematii retorice incontestabile? Raspunsul ni-l da Evanghelistul Matei atunci când spune: “...Caci îi învata ca unul care are putere, iar nu cum îi învatau

carturarii lor” (7, 29). Iar puterea izvora din persoana Sa dumnezeiasca, caci Omu -Hristos este, în acelasi timp, întarit, împuternicit, de Dumnezeul -Hristo . l s El este Pedagogul prin excelenta, paradigma a oricarei pedagogii autentice. Parintele bisericesc Clement Alexandrinul a fost pe buna dreptate inspirat atunci când Lui, Pedagogului desavârsit, I-a consacrat una dintre cele mai însemnate scrieri patristice, Pedagogul , în care spune la un moment dat: “Pedagogul nostru este Sfântul Dumnezeu Iisus, Cuvântul, Care conduce întreaga omenire. Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” continutul
14

. Dumnezeu, suflet,

învataturilor Sale vizeaza realitatile vesnice:

nemurire, viata viitoare etc. În principal, trei mari teme sunt conturate în slujirea Sa didactica: Dumnezeu, lume, om , ultimele doua fiind abordate permanent în perspectiva vesniciei. De aceea, în esenta, marea tema a predicii si catehezei Sale o constituie vestirea împaratiei lui Dumnezeu : “Plinitu-s-a vremea si

împaratia lui Dumnezeu s-a apropiat. Pocaiti-va si credeti în Evanghelie!” (Marcu 1, 15). Iar pentru dobândirea împaratiei ceresti, a mântuirii propriu-zise, ascultatorii trebuiau sa recunoasca mesianitatea si dumnezeirea Sa .

14

Clement Scrier , vol. 4 din PSB, Editura Institutului Biblic si de Misiune al ALEXANDRINUL, i BOR, trad. de Pr. D. FECIORU, Bucuresti, 1982, p. 198.

locul activitatii catehetice era peste tot unde ascultatorii dovedeau receptivitate. El nu S-a marginit la un anume loc, ci strabatând Iudeea, Galileea si Samaria, învata în case, sub cerul liber, în pietele publice, în adunari sociale, pe mare si pe uscat, pe munte si la ses, în pustie etc., asadar în orice loc unde era ascultat. metodele catehizarii Sale anticipeaza, în sâmbure, cele mai eficiente principii si mijloace pe care le-a promovat pedagogia ulterioara, inclusiv cea moderna, pe care le profeseaza, de fapt, si astazi. Esential, modul desfasurarii învatamântului hristic, la fel cu traiul Sau cotidian, a fost simplu, apropiat, plin de iubire si compasiune pentru cei umili, în acelasi timp, însa, plin de demnitate, maretie si forta spirituala. O simpla enumerare a principiilor si metodelor pedagogice actuale, va constata similitudini evidente în cateheza Mântuitorului. Selectam câteva exemple: 1. Principii :

Psihologic . Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc, Mântuitorul se adapteaza permanent la mentalitatea, cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. Într-un fel vorbeste cu cei simpli, în alt fel cu Nicodim cel erudit. Vorbeste autoritar cu Petru cel impulsiv, dar plin de tandrete cu Zaheu, vamesul cel smerit etc.;

Natural . Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor, Mântuitorul, folosind cu tact metoda inductiva, învata mai întâi cele usor de retinut, evidentiind cu prioritate ceea ce este esential de retinut si urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui, si toate celelalte se vor adauga voua...” (Matei 6, 33);

Intuitiv .

Acest principiu, atât de recomandat si astazi în procesul

educational, a fost utilizat cu precadere de Mântuitorul, în special prin rostirea parabolelor, folosind diverse mijloace intuitive, cum ar fi actiunile (grairea Sa era urmata în chip pilduitor de o fapta concreta, ca de exemplu o vindecare, o înviere, înmultire a pâinilor etc.),

individualizarile (insistând, concret, pe atitudini ca: “Daca ochiul tau te sminteste...”, “Daca-ti va da cineva o palma...” corespunzatoare cu mesajul Sau evanghelic), nemilostiv si saracul Lazar, Vamesul si fariseul)

sa se ia masurile contrastul (Bogatul

etc.

Temeinic, durabil : “Cerul si pamântul vor trece, dar cuvintele Mele nu!” (Marcu 13, 31). Învatatura Sa, dublata de exemplul iubirii Sale jertfelnice aveau sa cucereasca definitiv inimile ucenicilor Sai, încât Sf. Ap. Pavel se întreaba retoric si marturisitor, totodata: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Foamea, prigoanele, strâmtorarile...?” (Romani 8, 35).

Activ si practic : vorbeste plugarilor despre semanator; podgorenilor despre lucratorii viei; pescarilor despre pescuitul minunat; samarinencei despre Mesia Cel asteptat etc.;

Educativ : urmareste nu doar informarea “despre...”, ci

formarea , zidirea

sufleteasca a omului. Nu cele trecatoare, ci cele vesnice: “Nu numai cu pâine va trai omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4).

2. Metodele , de asemenea, sunt cele mai eficiente si astazi: deductiva ( predica de pe munte),

inductiva (parabolele), sintetica (“fiti,

analitica (pilda semanatorului),

dar, voi desavârsiti...”), genetica (“Eu sunt usa...”), minunata, înmultirea pâinilor);

experimentala (pescuirea

3. Forma didactica este atât cea povestitoare (acroamatica) , asa cum o întâlnim în special în pilde, cât si cea dialogica (întrebatoare sau erotematica ), asa cum o

vedem în convorbirile particulare (de ex. cu samarineanca, cu Nicodim etc.).

4. Moduri de învatamânt , se disting în special trei:

individual (Nicodim), colectiv

(în fata multimilor) si monitorial (când trimite pe ucenici la propovaduire).

*

Din cele de mai sus nu trebuie sa întelegem ca succesul unic al învataturii Mântuitorului s-ar datora exclusiv principiilor, metodelor, formelor etc., enumerate anterior. “Cheia” impactului suprafiresc al pedagogiei Sale se datoreaza în primul rând dumnezeirii persoanei Lui, oferind nu o paradigma catehetica umana, ci una divino-umana. “Cheia” si “noutatea” sunt reprezentate de El Însusi: învatatura Sa nu este una teoretica, un fel de “arta pentru arta”, ci una care se întruchipeaza întrun model desavârsit, înfatisându-ni-se o identificare deplina între ceea ce a învatat si viata Sa. Cu alte cuvinte, a trait pe viu învatatura Sa. Iata cum vede, spre

exemplu, Sf. Ioan Gura de Aur aceasta identificare pentru cei ce sunt chemati sa-si asume misiunea învatatoreasca: “Si dupa cum omul, oriunde s-ar arata, trebuie sa se vada ca se deosebeste de animale, tot asa si învatatorul trebuie sa arate ca este învatator si când graieste si când tace si când sta la masa si când face orice altceva; trebuie sa se vada ca este învatator si din mers si din privire si din tinuta, într-un cuvânt din toate!” 15 Din aceste motive Mântuitorul trebuie socotit, asa cum inspirat a formulat savantul Simion Mehedinti (1868-1962), “Cel dintâi mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor”
15

16

. Pedagogului Suprem, profesorul-

Sf. IOAN GURA DE AUR, Omilii la, vol. 23 PSB, trad. pr. dr. Dumitru FECIORU, Editura Matei Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1994, p. 823 (tâlcuire la Matei 23, 617). Scrieri 6 despre educatie si Antologie. Editie îngrijita de Dumitru MUSTER, Academiei, Bucuresti, 1992, p. 216. Simion Mehedinti, cel mai mare geograf român, trebuie socotit învatamânt. Editura si dintre cei mai mari pedagogi pe care i-a avut tara noastra. A fost nu numai un savant ci si un unul crestin si un nationalist în cel mai bun sens al cuvântului. La instalarea comunismului pe autentic noastre el nu meleagurile s-a "aliniat", asumându-si cu demnitate toate privatiunile prin care a trecut din aceasta cauza. fie si în treacat, câteva dintre cele mai cunoscute scrieri pedagogice ale Poporul Notam, sale: catre ), Bucuresti, Alta crestere. Scoala , Bucuresti, 1929 (vezi si (Cuvinte ultima editie, a a!, Edit. Axia, Craiova, 2003, Muncii prefatata de pr. V. Apropierea de Iisus prin Biserica noastra, studenti 1921; 9Gordon); prin , Bucuresti, 1995; Parabole alegerea , Bucuresti, 1935; Crestinismul si educatorilor românesc învataturi

). pâna la jertfa 17 daca este nevoie. Pe toti acestia voia El sa-i ridice din mizeria fizica si morala. 1925 (reeditata în 2002. am observa fara greutate ca filozofii erau promotori ai ratiunii. socotit îndeobste cel mai mare filozof antic.. de fapt. leprosi. îi consacra aprecieri de mare frumusete. jertfelnice. flamânzi. în detrimentul evident al iubirii. un cuvânt bun sau un sprijin cât de mic. Înca din pruncie pribeag prin Eghipet.. farisei si toata oligarhia care înconjura Templul din Ierusalim... 7 Ibide . el simtise toate disonantele vietii si nenumaratele scaderi ale oamenilor. Daca am face o analiza comparativa între pedagogia Mântuitorului si a filozofilor mari ai antichitatii.." Mesager al noii porunci (“Porunca noua va dau voua: sa va iubiti unul pe altul. în nemarginita Lui mila fata de scaderile omenesti.. pentru paraliticii din Vitezda. dublat de profesorul-pedagog. batuti si schingiuiti. Gordon). pentru orbi. o singura si suprema metoda : a iubirii depline.. s-a ivit acum vreo doua mii de ani un tânar care purta pe fruntea sa lumina unui mare ideal. ca pe tine însuti. ci pentru robii care lucrau în arsita soarelui. Ioan 13. schilozi si alti dezmosteniti ai sortii. Greutatea cea mare pentru tânarul Nazarinean era deci sa schimbe întâi sufletul dascalilor. ”. dintre care spicuim: "Într-un sat din Galileea. adica total. în silogisme si fineturi din .. facându-Se ascultator pâna la moarte .. la timp potrivit. p. sustinuta cu dumnezeiasca Sa smerenie (“S-a smerit pe Sine.geograf. va fi în stare sa-l ridice din înjosirea în care se afla. cine stie. V. iubeste fie acela cine va fi si cum va fi. precum Eu v-am iubit pe voi. cu o prefata semnata de pr.. 1Evanghelie 215. Mântuitorul a folosit. Bunaoara Socrate (470-399). Iar ca metoda de urmat. 8). Bucuresti. a pus înainte una singura: pe aproapele tau.si înca moarte pe cruce!” Filipeni 2. o privire prieteneasca... 34. înainte de a îndruma în alt chip cresterea copiilor. adica al oamenilor maturi. Nazarineanul cel inimos se simtea atras nu spre carturari. m . excela în exercitii rationale. Simion Mehedinti. deoarece chiar în cea mai pacatoasa faptura omeneasca tot se poate sa gasesti macar un sâmbure de omenie si.

Când viermele se târaste pe o frunza. exceptând atasamentul câtorva ucenici fanatici.sora buna cu smerenia. nu misca inima si nu determina.. ” – Ioan 19. ne amintim. asadar. ci simtamintele. . “O mare piedica în cunoasterea adevarului.. deoarece pasarea si viermele învata pe copil mai mult si mai bine. De aceea Mântuitorul ne-a învatat si ne-a dat pilda ca apelul la partea emotiva a sufletului omenesc este pârghia cea mai puternica a oricarui învatamânt . doua elemente. Cu prioritate. pentru cai trata de sus. dovedite esentiale.si I-a zis lui Iisus: De unde esti Tu?. atunci tu. fiind scuzabil. n. .. cel mai pretios izvor al celei mai O confirmare aparte în acest sens o reprezinta cel mai mare pedagog modern. Evident. tacea. caci silogismele rationale. era . pe când dragostea smereste . a desprins el din pedagogia divino-umana a Mântuitorului Iisus Hristos: iubirea netarmurita si utilizarea maxima a intuitiei... daca Socrate n-a putut avea Modelul Suprem. curma lectia de vorbe. fara smerenie si dragoste. 9). este stiinta de vorbe.dialectice. Când pasarea cânta. bune sau rele. o cunoastere reala a lucrurilor. Asadar. nu ideile conduc lumea. Taci!” 18 . 219. de fapt. Ratiunea suficienta este sora buna cu mândria. de care nu se leaga.. n. nu cu ratiunea a operat Mântuitorul. Iar pentru cel care cumpaneste bine realitatile este limpede ca. Însa. În cazul sau si al multora ca el se confirma adevarul ca ratiunea îngâmfa. oricâta admiratie ar stârni din partea ascultatorilor. însa. atasamentul fata de Evanghelie al celui socotit Johann Pestalozzi (1746-1827). marturiseste Pestalozzi.. savârsirea faptelor bune. . una din metodele utilizate de Mântuitorul în anumite împrejurari (“Si din nou a intrat în pretoriu – Pilat. de fapt. iar iubirea deschisa cunoasterii si acceptarii parerii celuilalt . fapt care i-a atras în final dezaprobarea generala. 18 Dar Iisus Ibidem p. dar nu s-a priceput deloc sa intre în sufletele contemporanilor. învatatorule. Tacerea . ci cu iubirea. în final. pedagogii care au cunoscut Evanghelia nu mai pot face abstractie acum de înalte si eficiente pedagogii..

19 20 pâna vom ajunge la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Vasile . p. în plina epoca ceausista! Dupa anul de gratie 1989. iar parabolele Sale. Editura Academiei RSR. exceptând.În literatura pedagogica româneasca laica. Edit. “hristica” . un fragment al descrierii consacrate Mântuitorului: "Iisus Hristos este norma fundamentala. Si acest travaliu se cere a fi facut pe cont propriu si în mod liber. în cel mai recent volum al sau cu privire la educatia religioasa. Retorica si . 1973. care.dupa cum o numeste domnia sa 20 19 .. din care am citat deja în prelegerea de fata. Fiti dar urmatori ai lui Dumnezeu. “Polirom”. Dincolo de unele stângacii de exprimare prea “laica” C. de asemenea. Si . 75-78). exceptând perioada de trista amintire 19451989. acordându-I Mântuitorului locul pe care L-a avut din totdeauna în pedagogia româneasca autentica. Constantin CUCOS. chiar în traducere.ne cheama Sfântul Apostol Pavel. Cucos merita o atentie aparte. ca neîntrecut Învatator. Constantin Cucos. Iisus Hristos a fost recunoscut în mod constant ca Supremul Pedagog. FLORESCU metodice p. 1) .. Repere Educatia teoretice si. Iata un exemplu: “Hristos a fost un vorbitor cu totul peste nivel. consacra 15 pagini referitoare la pedagogia Mântuitorului. cazuri izolate ale unor “pedagogi” atei. ca niste fii iubiti (Efeseni 5. Exemplul cel mai stralucit din perioada anterioara comunismului îl avem în scrierile pedagogice ale lui Simion Mehedinti. Bucuresti.91.” sa luam aminte ca afirmatia este facuta în anul 1973. bunaoara. paradigma esentiala de la care se va inspira adevaratul crestin în actiunile sale. pedagogii laici crestini au iesit din “catacombe” si au scris nestingheriti. Interesant este ca si în anii comunismului au fost minti luminate din acest domeniu care au avut curajul recunoasterii în scris a lui Iisus. Iasi. si Dumnezeu coboara la noi. suprem . În masura în care noi ne livram Lui. Iata. în acest demers deloc usor al observarii impactului actual si concret al catehezei Învatatorului nostru suprem. 1999. impresioneaza si pe cel mai adânc adversar al crestinismului. p.neoretorica religioasa. 75-90 (începând cu § Iisus Hristos ca învatator . Între acestia în ultima vreme s-a remarcat în chip aparte profesorul de psihologie si pedagogie de la Universitatea din Iasi.

p. m . Ibide . facând abstractie de anumiti termeni mai putin compatibili cu limbajul teologic. 13)."22 Asadar. prezentarea facuta Învatatorului Suprem de catre acest tânar profesor neteolog. la starea barbatului desavârsit. fara însa a atinge statutul Sau. ca de altfel si câtorva sfinti parinti mai cunoscuti 23 . Hristos este un model care transcede omul.." 21 Iar la sfârsitul paragrafului. 76. sa-I urmam exemplul si nu sa fim egalii Lui. prof. Traditia s ne îndeamna sa-L imitam pe El. dragoste si întelegere. 78. m Ibide . Cucos conchide: "Hristos ne ofera chipul cu generozitate. 47-57. indiferent de slabiciunile si caderile de circumstanta. . 21 22 23 Ibidem p. Dar oamenii ramân responsabili de calitatea asemanarii . Nimeni nu este împiedicat de nimic în acest urcus. este o dovada exemplara a reîntoarcerii pedagogiei laice spre valorile perene ale catehezei crestine. p. acesta din urma pretinde si cauta sa-L egaleze.. Vom face în acest punct urmatoarea precizare: observam ca modelul hristic îngaduie o perfectionare a atributelor umane reale si nu ne sperie prin intangibilitatea Lui. Spre El au acces toti indivizii. la masura vârstei deplinatatii lui Hristo (Efeseni 4.Dumnezeu. Iisus Hristos este modelul formator prin excelenta.

stiut fiind faptul ca numai iubirea totala poate determina sacrificiul. Misiunea catehetica s-a desfasurat parte în scris (consemnata partial în cele 27 de carti ale Noului .” Mergând. 24. sau sabia? Precum este scris ( în Ps. socotiti am fost ca niste oi de junghiere”. pentru împlinirea slujirii învatatoresti. nici viata. primit la Cincizecime. ci de o netarmurita dragoste fata de Hristos si Evanghelia Sa. sau foametea. Sfintii Apostoli. Duh. preoti si diaconi etc.. s-au dus la moarte ca la nunta! Sf. cea întru Hristos Iisus. Sfintii Apostoli au cutreierat trei continente (Asia. nici îngerii.. CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 1. totodata. Înarmati cu aceasta dragoste si întariti cu puterea Sf. nici cele ce vor fi. episcopi. Asa se explica râvna lor jertfelnica. însa. (Matei 28. CATEHEZA SFINTILOR APOSTOLI .... 8. n.” (Rom. nu vor putea sa ne desparta pe noi de dragostea lui Dumnezeu. sau strâmtorarea.. n. Caci nici moartea.. Domnul nostru. ascultatori poruncii Sale “ învatati toate neamurile. Formati la “Scoala Catehetica” a Mântuitorului Iisus Hristos. Pavel exprima în mod admirabil acest temei al iubirii de Hristos. Ap. rânduind. O data cu întemeierea Bisericilor. Europa si Africa). cu toate ca ei erau întelepti prin firea lor si înteleptiti prin harul Sfântului Duh..19). de o anumita stiinta pedagogica. ): “Pentru Tine suntem omorâti toata ziua.. ei rânduiau episcopi si preoti. sau prigoana. carora le porunceau sa vegheze la pastrarea nealterata a învataturii evanghelice. au continuat misiunea Sa catehetica. Factorul esential în demersul catehetic apostolic nu se leaga. în slujba lor învatatoreasca.III. 43. ca mobil suprem al râvnei lor nelimitate: “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul. nici stapânirile. totodata fata de cei carora le faceau catehizare. sau lipsa de îmbracaminte. De aceea Sfintii Apostoli. nici cele de acum. 35-39). propovaduind Evanghelia si întemeind peste tot Biserici crestine.

Ap.n.. Pavel. de asemenea. Sf. Metodele si formele de catehizare ale Sf. Ap. înca mai aveti nevoie ca cineva sa va învete întâiile gânguriri ale cuvintelor lui Dumnezeu. Ap.Testament).. Pavel. atunci când spune: “Tuturor toate m-am facut. Pavel se vadesc. de altfel. fiindca e prunc. din propria-i marturisire. fiindca sunteti înca trupesti. pentru ca-n orice chip sa-i mântuiesc.” (I Cor. intuitive etc. în acest sens. parte oral (consemnata sporadic în alte scrieri decât cele neotestamentare). atunci când le scrie corintenilor: “V-am hranit cu lapte. nu de hrana tare. Învatamântul catehetic inductiv (d la simplu la complex ) asa e cum marturiseste acelasi Sf. Botez. si ati ajuns sa aveti nevoie de lapte. cunoscute mai bine decât în cazul celorlalti apostoli. pentru toate timpurile. Sfânta Evanghelie. Obiectul catehizarii: cuvântul Domnului. iar hrana tare e pentru cei desavârsiti. fara exceptie. Pavel. Toti. 3.. 22). caci înca nu erati în stare. iar nu cu bucate (tari. Ap. si nici chiar acum nu sunteti în stare. s-au facut tuturor toate pentru a-si împlini mandatul încredintat... Cu acelasi înteles le scrie. Marturisirea Sf. de altfel. 12-14). 5). cei ce de multa vreme ar fi trebuit sa fiti învatatori. n. desprinse din viata. iar cu pagânii argumente rationale (uneori filozofice). Scopul prioritar al catehezei apostolice era pregatirea “catehumenilor” pentru Taina Sf. emblematice pentru toti apostolii si ucenicii lor. Ap.). care prin obisnuinta au simturile deprinse sa deosebeasca binele si raul” (5. 2-3). 9. Metodele si formele catehizarii erau adaptate corespunzator situatiilor concrete. Bunaoara.” (I Cor. . ci pe Hristos!” (II Cor. obiceiurile si gândirea se desfasura gradat. datorita scrierilor neotestamentare. Pavel este programativa. Caci tot cel ce se hraneste cu lapte e un nepriceput în cuvântul dreptatii. sunt. în convorbirile catehetice cu iudeii folosea argumente din Legea Veche. de cele mai multe ori lor. de altfel: “Caci nu ne propovaduim pe noi însine. conationalilor sai evrei: “Fiindca voi. 4. Râvna si tactul pedagogic al Sf.

2 7 cultura.. p. p. al treilea. iar Profetul organul inspirat. ca purtatori ai unor harisme speciale. în profetii si didascalii .” 26 . m 24 . Ca acestia aveau un har misionar special ne încredinteaza tot Sf. al doilea. el este factorul special al învatamântului crestin. 28). urmând a fi examinati din el la 2colocvii. 29). profeti . cei care s-au ocupat în mod expres de catehizare au fost didascalii . În triada de slujitori ai cuvântului dumnezeiesc. Marturie despre acesti misionari-cateheti depune Sf. aparut . care prezice. 86-87. le-a consacrat un studiu cu totul exceptional. didascalul are. Ibide . didascalii erau rânduiti de Nr.. Pavel. dar a didascalilor a continuat pâna prin secolul al V-lea.” (12.. reveleaza. asa cum îl arata si numele.. p. 6 Biserica si .. Pentru istoria teologiei crestine. învatatori . Dintre harismatici. Pavel. purtator al cunostintei si întelepciunii. Iata cum distinge domnia sa slujirile celor trei harisme: “Pe când Apostolul era misionarul profesionist. 1996. în Epistola I-a catre Corinteni: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli . cel care o instruieste mai de-aproape în cele ale credintei si moralei crestine. Numai el are ca functie determinanta învatatura. Ap. Ilustrul nostru profesor de teologie.” (I Cor.. Pentru importanta deosebita pe care o prezinta acest studiu. intitulat mai întâi în revista “Studii Teologice” 24 Primii didascali crestini . atunci când întreaba retoric: “Oare toti sunt apostoli? Oare toti sunt profeti? Oare toti sunt învatatori? Oare toti fac minuni?. o importanta pe care n-au avut-o evanghelistul misionar si profetul. Ap. cursantii au obligatia sa-l citeasca. 124. Bucuresti. de aceea. 12. Misiunea apostolilor si a profetilor s-a stins de timpuriu..2. Didascalul este. SLUJIREA HARISMATICILOR. Popescu. specifice râvnei incandescente a slujirii apostolice. 2/1932 (si în 2 5 Extras) Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.. învatatorul propriu-zis al comunitatii. Cum lesne se poate deduce. Biserica primara au facut misiune Împreuna cu Sfintii Apostoli. dupa cum ne încredinteaza istoricul bisericesc Socrate 27 . regretatul Teodor M. 79182. iar relativ recent în volumul “Biserica si cultura”25 . cearta si sfatuieste.

asadar. cu binecuvântarea si sub ascultarea Bisericii. având doar scopul de a semnala câteva dintre ele. chiar daca faptul s-ar subîntelege de la sine. Operele Sfintilor Parinti. bineînteles. Toate. c. precizam mai întâi ca literatura catehetica a primelor veacuri poate fi clasificata în trei categorii: a. perioada Parintilor Apostolici. în vederea mântuirii. acela de a forma caractere religios-morale . Cunoasterea si utilizarea lor de catre noi. în timp ce preotii se ocupau cu precadere de savârsirea cultului divin.. 7). atât de potrivit în acest sens: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri. de atacurile ereticilor etc. Facem de asemenea precizarea. Pavel. literatura crestina beneficiaza de câteva scrieri deosebit de pretioase în acest subiect. Pe lânga cartile Noului Testament. Ap. Tot ei erau cei care protejau aceste învataturi de interpretari gresite. perioada apologetica-polemica.. în vederea stimularii unei lecturi individuale din partea cursantilor. care ne dau stiri foarte importante privitoare la cateheza primelor veacuri. ca demersul catehetic de astazi nu poate ignora bogatia informativa si mai ales formativa pe care izvoarele patristice le ofera preotilor si dascalilor de religie din zilele noastre. b. de fapt. cei de azi. câteva dintre . urmeaza. ca o fericita completare si tâlcuire a Sfintei Scripturi. Astfel.catre Sfintii Apostoli în comunitatile în care asezau preoti. Câteva repere. didascalii aveau în grija explicarea învataturilor evanghelice propovaduite de Sfintii Apostoli. priviti cu luare aminte cum si-au încheiat viata si urmati-le credinta. tintind în ultima instanta desavârsirea .” (Evrei 13. Prezentam. constituie temelia pe care se zideste edificiul trainic al unui învatamânt complet. perioada post-apologetica. care v-au grait voua cuvântul lui Dumnezeu. LITERATURA CATEHETICA ÎN PRIMELE VEACURI. sfatului întelept dat de Sf. Astfel. 3. care vor întemeia scoli catehetice si alte institutii de învatamânt. Functia didascalilor a fost preluata încet-încet de barbati instruiti. care-si poate împlini scopul. Prezentarea noastra va fi selectiva.

trad. D. Atenagora Atenianul etc. 1 din colectia PSB. de Pr. 33 2s. 1979. Parintilor vol.30 Alaturi de aceste scrieri. p.în cuprinsul a 350 p. Bucuresti.u. pentru Institutele Teologice. 3 2 Apologeti de limba vol. Epistola catre Corinteni a Sf. latina. prof. Pastorul lui Herma. 1978. Ignatiu al Antiohiei. Epistola Sf. B. ca: Quadratus. de Pr. Clement al Romei. de mare importanta sunt si Constitutiile Apostolice . în lucrarea sa "Patres aevi volume. 1976. prof. III-V. Teofil al Antiohiei.si al pr. Editura Institutului Biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Pr. alcatuita din opt carti. trad. sau cel putin i-au cunoscut 29 . Olimp CACIULA greaca si Pr. Meliton de Sardes. Epistolele Sf. CALUGAR. vol.cele mai cunoscute repere patristice. Eliodor CONSTANTINESCU. Policarp al Smirnei. trad. apostolici". Tatian Asirianul. Sf. care contin un rezumat al întregii învataturi dogmatice. N. 2 din colectia PSB. Bucuresti. 2 Vezi vol. Miltiade. Nicolae CHITESCU. morale si cultice crestine a Bisericii primare. Dialogul cu iudeul Trifon). Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. 3 din PSB. Sf. Cele mai însemnate scrieri ale Parintilor Apostolici sunt: Învatatura celor doisprezece Apostoli (Didahia). pentru Seminariile Teologice. Justin Martirul si Filozoful (Apologiile I si II. T.Ibide 0 . opera al carei autor nu este cunoscut. 1672. Perioada Parintilor Apostolici. BODOGAE. care au fost ucenici ai Sfintilor Apostoli. dr. COTELIER. aparuta probabil în sec. Epistola Sf. p. El a fost pus în circulatie în alsecolul XVII-lea de primul editor al acestor scrieri. David POPESCU. PETRESCU. FECIORU.32 Pentru acest capitol utilizam cu precadere manualele de Catehetica tiparite la Editura Institutului siBiblic de Misiune al BOR: al pr. FECIORU. Paul PAPADOPOL. Scrierile Apostolici.31 si ale apologetilor latini : Tertulian. J. Epistola catre Diognet etc. 9 Termenul "Parinti apostolici" nu a fost cunoscut antichitatii crestine. 28 . Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Barnaba. 1980. Bucuresti. scrieri ale unor vrednici “mai-mari” ai nostri. 390 p. Bucuresti. D. Ariston de Pella. 31 m Apologeti de limba . Ciprian etc. 39. crestini care au trait în a doua jumatate a secolului întâi si prima jumatate a secolului al doilea. Menunciu Felix. Perioada apologetico-polemica a înregistrat opere ale apologetilor greci . conform perioadelor mai sus enuntate 28 : Se numesc Parinti Apostolici scriitorii a. p. b. Apolinarie. D. 33 26.

198. (al Sf. FECIORU. care duce la cer.. p. al IV-lea când au fost rostite. la fel ca în sec.Pedagogul 33 apartine marelui erudit crestin Clement Alexandrinul (sec. a Colectia 12 e 12 e “Izvoarele Ortodoxiei”. Tot în acelasi capitol ( al VII-lea. 36 m Sf. este învatatura a slujirii lui Dumnezeu. un izvor deosebit de pretios pentru Catehetica crestina 36 . Este compusa din trei carti si se încheie cu un imn de slavire al Mântuitorului. D. 1943 Procatehez si Ierusalimului. trad. este instruirea spre cunoasterea adevarului.c.Catehez ) primele si e partea (a II . 196. Însusi iubitorul de oameni Dumnezeu ne este Pedagog” 34 . Bucuresti. Cartea I ). p. CHIRIL al Catehezel . 1981. 3 3 A se vedea CLEMENT ALEXANDRIN . în sânul carora se strecurasera niste deprinderi pagâne. Marele cuvânt catehetic Grigorie de Nyssa) etc. Pr. Care conduce întreaga omenire. este Sfântul Dumnezeu Iisus. D. Clement propune si o “definitie” a Pedagogiei crestine: “Pedagogia este credinta în Dumnezeu. Asupra acestora din urma vom zabovi cu un scurt comentariu. partea I. Chiril al Ierusalimului. UL Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. este vietuire dreapta. El este Pedagogul Suprem. Bucuresti. la care se adauga o excelenta elocinta. . trad. 508 p. 4 Ibide . Chiril al Ierusalimului . vol. constituie si astazi. numerele 6 si 7. întrucât prezinta un mare interes nu numai pentru istoria catehezei. . dovada fiind studiile si articolele Bucuresti. Scrierea se adreseaza catehumenilor din Alexandria. 1945 (urmatoarele Catehez ) . Cuvântul. dar si pentru învatamântul nostru religios de astazi. De fapt. precum: Pedagogul (autor: Clement Alexandrinul). 3362. scriitor cu o cultura literara.” 35 . dupa cum însusi Clement marturiseste: “Pedagogul nostru. 165Pr. filozofica si teologica stralucita. 4 din colectia PSB. înregistreaza lucrari de adânca eruditie. mult apreciate de teologii români. însa. p. “Scrieri – Partea . Catehezele Sf. Literatura catehetica de dupa epoca apologetica . 3 5 Ibide m . II- III). 1982..a. • Catehezele Sf.întâia” FECIORU.

. ne-am botezat întru moartea Lui? Deci ne-am îngropat cu El. p. - Cateheza a II . despre iertarea pacatelor. - Cateheza a III-a este un fel de “lectie” despre Botez..consacrate lor 37 . 20). - Cateheza I se dezvolta pe textul de la Isaia 1. care aveti sa fiti luminati. despre cel potrivnic etc. în care se dau sfaturi celor care voiesc sa intre în crestinism. 18 cateheze catre catehumeni (care urmau sa fie botezati) si 5 cateheze mistagogice. mireasma fericirii! Acum adunati florile cele duhovnicesti.a trateaza despre pocainta. - Procateheza este un prolog al catehezelor. având drept calauza un text din Iezechiel: “Dreptatea dreptului peste el va fi si faradelegea celui fara de lege peste el va fi. 37.” A se Bibliografia studii si vedea Generala 3articole. 3-4: “Sau nu stiti ca oricâti ne-am botezat în Hristos Iisus. pe baza textului de la Romani 6. vol. Ea începe cu o revarsare a bucuriei din partea autorului pentru cei care au fost chemati a fi pregatiti pentru Botez: “Acum sufla asupra voastra. ca sa împletiti cununile ceresti! Acum a adiat mireasma cea buna a Sfântului Duh! Acum ati ajuns la portile palatului împaratesc! Sa dea Dumnezeu ca sa fiti luati înauntru chiar de Împaratul! Acum s-au aratat florile pomilor! Sa dea Dumnezeu ca si rodul sa fie desavârsit!” 38 . va trai negresit si nu va muri!” (18. Sunt în numar de 24: Procateheza. 16: “Spalati-va si va curatiti si scoateti viclesugurile din inimile voastre dinaintea ochilor Mei”. prin Botez. I 37 . adresate celor de curând botezati (neofitilor) .. în care am notat câteva dintre aceste . în moarte. 6. atasata la sfârsitul Cursului. Daca cel fara de lege se va întoarce de la toate faradelegile lui. 8 Partea .

- Cateheza a IV-a trateaza despre zece dogme. plecând de la citatul din Ieremia 32. Doamne mare în sfat si puternic în lucruri. din I Cor. din care se numeste tot numele parintesc. despre Hristos..”. în cer si pe pamânt. cuprinse. dovedirea lucrurilor nevazute.... 8. . se ocupa cu explicarea primului articol din Simbolul - Cateheza a VII-a contine învatatura despre Tatal si atributele Sale. pe baza citatului din Iov 33. citând textele din Isaia 7. despre Cruce. 1: “Credinta este adeverirea celor nadajduite.”. - Cateheza a VI-a Credintei. Carele din Tatal S-a nascut. 5-6...”. de fapt. Unul nascut.. 18-19 (Dumnezeule mare si puternic. - Cateheza a VIII-a. explica atributul atotputerniciei lui DumnezeuTatal... pornind de la cuvintele: "Pentru aceasta îmi plec genunchii înaintea Tatalui. în Simbolul Credintei: despre Dumnezeu.) .” - Cateheza a XII-a tâlcuieste articolul al III-lea din Simbolul Credintei... - Cateheza a IX-a explica expresia din Crez “Facatorul cerului si al pamântului. pornind de la textul din Evrei 11.. al tuturor celor vazute si nevazute. - Cateheza a V-a vorbeste despre virtutea credintei." (Efeseni 3. atotputernice. 14-15). - Cateheza a X-a explica primele cuvinte din articolul al II-lea al Simbolului de Credinta: “Si întru Unul Domn Iisus. despre Înviere etc. cu scopul de a combate pe eretici si pe iudei. 10-13. 4. pe baza textului - Cateheza a XI-a explica în continuare cuvintele din Crez “Fiul lui Dumnezeu.

Botez. explica articolele V si VI din Crez. vorbind despre Duhul Sfânt. Facem mentiunea ca toate aceste 18 cateheze au fost tinute înainte de Sfintele Pasti. ca sa judece viii si mortii ( articolul al VII-lea din Crez ). ultima din cele “pentru cei care au sa se lumineze”. catehumenii au purtat numele de “luminati” sau “neofiti”. - Cateheza a XV-a vorbeste despre venirea întru slava a Domnului nostru Iisus Hristos. Euharistii. iar în ziua praznicului. tinuta în ziua Sf. - Cateheza a XVII-a continua explicatiile despre Sf.. - Cateheza a XVI-a explica articolul al VIII-lea din Crez. Cruci. vorbeste despre Biserica ( articolul al IX-lea din Crez ). vorbeste despre Taina Sfintei - Cateheza a V-a mistagogica (XXIII) explica momentele mai însemnate din Sfânta Liturghie. despre Înviere si Înaltare . Pasti. totodata. pe care Sfântul Parinte o numeste “crivsma”. continua explicarea începuta în - Cateheza a III-a mistagogica (XXI) vorbeste despre Taina Sf. dupa ce au fost botezati. ereziile lui Simon Magul si a lui Manes (gnostic din secolul al III-lea).- Cateheza a XIII-a vorbeste despre Cruce. - Cateheza a XIV-a. . combatând. Sfântul Chiril le tine alte 5 cateheze. a face semnul ei etc. În saptamâna luminata. o data cu simbolismul lor. numite “mistagogice” ( kathchvseij mustagogikaiv - ): Cateheza I-a mistagogica (XIX) explica ritualul Tainei Sf. Cateheza a II-a mistagogica (XX) cateheza anterioara. Duh. rastignirea si îngroparea Domnului. Mir si despre ungerea propriu-zisa. îndemnând la cinstirea Sf. - Cateheza a IV-a mistagogica (XXII). Cateheza a XVIII-a.

despre care am vorbit mai sus). V. de . 403 p. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii OrtodoxeSfântului Bucuresti. cu învataturi pentru candidatii la Botez (competentes) . Pentru teologia Sf. precedate de un prolog în care vorbeste despre rolul pe care îl are învatamântul catehetic. 7-8. ST XXI. de T. ocultismului si astrologiei. aceasta lucrare ar putea fi inclusa în categoria catehismelor. Între preocuparile principale se numara combaterea pagânismului. Stefan Sfântul Niceta de Remesiana ALEXE. Vasile Antropologia cu RADUCA. Sf. lucrarea cuprinde 40 de capitole si are mai mult un continut dogmatic. Grigorie de Marele cuvânt . NYSSA. a a treia doua parte despre pacat. mai ales privire la om si la mântuire. 1969. a se vedea teza de doctorat a pr. vezi Pr. p. despre Botez si Euharistie. S-au pastrat în întregime numai cartile a 3-a si a 5-a. fiind adresata dascalilor crestini din acea vreme (între care si didascalii. dar depaseste cu mult nivelul mediu al acestora.• Marele Cuvânt Catehetic al Sfântului Grigorie de Nyssa kathchtiko`" o mevga") ( Lovgo" 39 este cea mai importanta lucrare a sa . si ecumenicitatea patristica din sec. CRISTESCU si N. întrupare si mântuirea prin Hristos. 4 0 Pentru viata si opera Sf. nr. cu lucrarea Catechismus sive ). trad. În acceptiunea de azi. catehetic Bucuresti. Grigore de Nyssa. Scrisa pe la anul 385. IV si Teza de doctorat. 39 . Grigore Române. BARBU. "Sofia"). editia a II-a = 1998 (edit. 1947. sau sase carticele de învatatura publicata în anii 374-381. Niceta de Remesiana. Vezi vol. Prima parte trateaza despre Sfânta Treime. Scrierea este structurata în trei parti. * Dintre autorii de literatura catehetica ai primelor veacuri din Apus evidentiem doi Parinti: • Sfântul Niceta de Remesiana 40 . 453-587. Nyssa 1996. instructionis libelli sex ( Catehismul. a politeismului.

P. . 309-348. care-l speria uneori pe tatal sau).. Trad.L. 2002. Deogratias. ignorants Târa. VINCENT & comp. ca Fericitul Augustin a lasat. Aceasta lucrare se prezinta sub forma unui dialog cu fiul sau Adeodatus (fruct al unei iubiri nelegitime. XXXII. dupa cum Pedagogul lui Clement Alexandrinul este socotit primul “manual catehetic” din Orient. scrisa aprox. (Despre Învatator ). Eugen MUNTEANU. Care se afla în ceruri si pe Care. (vezi si rudibus Oeuvres complètes de Saint Augustin. tradusa si în limba româna 42 De Magistro . de asemenea. Paris. col.L. De . Initiere în viata Editie bilinva. 1869. Polirom. Aceasta lucrare este considerata primul manual de catehetica al Bisericii primare apusene .. Tom. în masura în care vom învata mai mult. Bucuresti. Amintim. la cererea acestuia. 1995 bilingva). pe la anul 400. trad. col. iar a treia despre catehetului. "A-L iubi si a-L cunoaste" înseamna adevarata fericire pe care pretind toti ca o cauta. 41 . pentru a-i fi îndrumar în munca lui de catehizare. 394-443. între altele. MIGNE. De catechisandis. XXI (Sur la manière d'enseigner la doctrine chrétienne aux ). în 27 trebuinta de a-i învata pe cei simpli) de capitole. Linia calauzitoare a lucrarii este Dumnezeu. de dinainte de convertire. de George BogdanPrima cateheza. adresata unui diacon din Cartagina. rom. AUGUSTIN. Iasi. Fer. crestina.• Fericitul Augustin 41 cu scrierea De catechisandis rudibus ( Despre . Este structurata în trei parti: prima trateaza despre materia învatamântului catehetic. copil de o inteligenta precoce.. dar putini sunt aceia carora le este data bucuria de a o fi gasit cu adevarat. mort la vârsta de 17 ani. "Unicul Învatator". rom. p. Trad. XXXX. 1193-1220. 4 2 Idem. dupa opinia Fericitului Augustin. par PERONNE. a doua despre tinuta procedeele ( metodele) adecvate învatamântului. Îl vom iubi mai mult. P. o alta lucrare din domeniul catehetico-pedagogic. text bilingv. Institutul magistro (editie European.

C A T E H U M E N A T U L . ei sunt condusi de noi undeva. de pr. fiind învatati sa se roage. D. BODOGAE. întrucât era firesc ca înainte de Botez candidatii sa fie instruiti. unde este apa si sunt renascuti acolo. în scrierile Sf. p. în functie de situatiile specifice. pe o anumita durata. în timp ce noi. termen pe care îl întâlnim si în alte scrieri din perioada catehumenatului. de exemplu. 466. Sub acest nume se cuprinde perioada dintre jumatatea secolului al II-lea si secolul al V-lea. Observam. Cu timpul s-a simtit însa nevoia unui învatamânt catehetic cu un program coerent. Astfel. sa posteasca etc. 2 PSB. ei primesc atunci o baie în apa. Apoi. 1980. în acelasi fel în care noi însine am fost renascuti. ca înainte de baia Botezului. Justin Martirul si Filozoful. postind.. iar dupa “baie” se numeau “luminati”..” “. FECIORU si pr. întrucât cei care primesc toate cele în luminati la minte ... Primele dovezi despre organizarea catehumenatului le avem în jurul anului 150.. în numele Parintelui tuturor si Stapânului Dumnezeu si al Mântuitorului nostru Iisus Hristos si al Sfântului Duh. s-a desfasurat catehizarea iudeilor si a pagânilor în scopul încrestinarii. 4 Ibide . “Toti cei care s-ar încredinta a crede ca lucrurile acestea învatate si propovaduite de noi sunt adevarate si care fagaduiesc ca vor putea trai asa. D. ne rugam si postim laolalta cu ei. sub o forma organizata. 67. cap. Edituragreaca Institutului Biblic si de Misiune al BOR. la rândul nostru. în noteaza între altele: Apologia I-a. Ca forma neorganizata didactic putem vorbi de catehumenat chiar de pe vremea Sfintilor Apostoli. p.4.. avea loc un anumit instructaj. sunt învatati sa se roage si sa ceara de la Dumnezeu. Bucuresti. CACIULA. Chiril al Ierusalimului . asadar. în În vol. despre credinta lor. cum Catehezele Sf. m 43 . O. pr. Apologeti de limba trad.Iar baia aceasta se numeste legatura cu ea devin apoi 43 Iar putin mai încolo: luminare . . apoi. în care. am vazut mai sus.. pentru a putea da dovada.”44 . LXI. iertarea pacatelor pe care le-au savârsit mai înainte.

cu precadere cel niceo-constantinopolitan. în care sa fie .. moarte. * Concluzii . având în vedere importanta lor. în loc de Trisaghion. alaturi de învataturile morale. Taine. Durat catehumenatului a crescut progresiv (aflam din a Apostolice . luminatii. era explicata doctrina despre Sfânta Treime.”. cuprinsa instruiti îndeosebi în Simbolurile de Credinta. viata vesnica etc. 2 si chiar 3 ani. un numar mult mai mare de pagini. în Hristos v-ati si-mbracat.. numiti si competenti . Treptele catehumenatului erau trei: Liturghie pâna la “câti sunteti chemati. necesare unei conduite crestine autentice. Botezul. Continutul instruirii îl constituia învatatura de baza a Bisericii. 1 an. Mai apoi Botezul s-a savârsit si-n ajunul altor Praznice Împaratesti: Nasterea. avansati (participau pâna la ascultatorii Constitutiile (participau la Sfânta îngenunchetorii – catehumeni mai Heruvic ). Ca o reminiscenta (si dovada) a acestui fapt este cântarea la Liturghie “Câti în Hristos vati botezat.Instructia catehetica. La finele acestui mic excurs în slujirea catehetica a primelor veacuri crestine se impun câteva observatii generale: . era asigurata de cateheti. Floriile. Initial. Iar catehumenii au fost împartiti initial în doua categorii: elementar si înaintatii . în special Cartea a VII-a ): 3 luni.. Botezul se savârsea numai în sâmbata Pastilor. Noii botezati se numeau “luminati” sau “neofiti” si umblau îmbracati într-o haina alba toata Saptamâna Luminata (de la Pasti la Florii).fiecare dintre cele patru paragrafe tratate ar fi meritat. aflam tot de la Justin Martirul. Evident. cu 40 de zile înaintea Sfintele Pasti.. Rusaliile..”). înviere. erau catehumenii înscrisi deja pe listele pentru Taina Botezului. Biserica.

prezentate si alte aspecte decât cele mentionate. Din ratiuni metodologice, am procedat, însa, la aceasta restrângere asupra strictului necesar, în special pentru a nu încarca excesiv cursul; - informatiile sumare incluse în aceasta prelegere pot fi completate prin aprofundarea bibliografica, cu deosebire prin analizarea lucrarilor mai importante, semnalate atât în interiorul capitolelor, cât si la notele de subsol. Dupa cum lesne se poate observa, am semnalat cu precadere lucrarile traduse din operele Sfintilor Parinti, pentru gradul ridicat de accesibilitate, dar studentii pot apela si la altele, netraduse înca, fie în text original, fie în variantele unor limbi moderne, de larga circulatie, cum sunt cele din cunoscuta colectie "Sources Chrétiennes"; - precizam, de asemenea, ca unele dintre lucrarile catehetice importante, din aceeasi perioada a primelor veacuri crestine, vor fi mentionate în capitolul urmator, în cadrul scolilor catehetice, context în care au slujit parintii si scriitorii bisericesti.

IV. S C O L I L E

CATEHETICE

La fel ca în capitolele precedente, nici aici nu ne propunem sa intram în prea multe detalii istorice, pe care cei interesati le pot afla în manualele de specialitate, ci sa punctam doar care au fost marile centre ale catehizarii, reprezentantii mai de seama, operele lor principale în acest subiect (inclusiv tematica acestora), totodata ce anume din aceste opere poate sluji demersului catehetic actual. ALEXANDRIA . În acest centru vestit al antichitatii au calcat picioarele Sfântului Marcu, unul din cei saptezeci apostoli, autor al Evangheliei a 2-a. Iata ce spune Eusebiu de Cezareea în privinta lui: “Despre Marcu se spune ca a fost cel

dintâi trimis sa predice Evanghelia în Egipt, asa cum a compus-o, si tot el a întemeiat acolo primele biserici ”45 . Iar în Cronica spune ca Marcu a evanghelizat si Alexandria, stire preluata probabil de la Dionisie, episcopul Alexandriei, ucenic al lui Origen, la care Eusebiu se refera deseori în Istoria sa46 .

Ei bine, în acest centru evanghelizat deja, pe la jumatatea secolului al II-lea s-a deschis o importanta scoala catehetica, al carei prim conducator a fost Panten

(pe la anul 180) . Interesant este faptul ca scoala alexandrina este cunoscuta sub nume diferite: scoala cuvintelor sau învataturilor sacre iverw`n lovgon didaskalei`on ); scoala catehizarii (didaskalei`on tw`n

(to; th`" kathchvsew" (hj tw`n (to; kat

) ; adunarea (pentru învatatura) a credinciosilor sau, simplu, Scoala din Alexandria

pistw`n diatribh)v

jAlexavndreian didaskalei`on

) Dupa Panten, cei mai valorosi cateheti vor fi . Clement Alexandrinu l(150-217) si Orige (185-245). La început aceasta scoala n nu a fost întretinuta de Biserica, ci prin mijloace particulare. Origen, de pilda, pentru a putea trai vindea manuscrise ale unor autori profani pe care le poseda, sau
Vezi EUSEBIU DE CEZAREEA, Scrieri – Partea , PSB, vol. 13, Editura Institutului Biblic..., trad. T. BODOGAE, Bucuresti, 1987, p. 82. I pr. 46 Ibide , nota 84. m
45

dadea lectii particulare. Însa eruditia profesorilor alexandrini avea sa se rasfrânga benefic asupra prestigiului scolii, în special prin studierea si interpretarea Sfintei Scripturi. Metoda prioritara de interpretare în aceasta scoala este cea alegorica Aceasta tendinta mistica de abordare a textelor sfinte va fi temperata, în plan general, prin interpretarea literala pe care se va axa Scoala din Antiohia, despre
47

.

care vom vorbi mai jos. De la Clement ne-au ramas trei lucrari mai importante: Pedagogul, Protrepticul si Stromatele . Dintre acestea, în ceea ce priveste Pedagogul 48 , despre care am facut deja
49

Catehetica, cel mai mult ne intereseaza câteva remarci în prelegerea anterioara

. Ca si alti mari si constiinciosi dascali

crestini, Clement urmarea întemeierea unei stiinte crestine care sa contracareze si sa învinga orgoliul “stiintei” pagâne. El nu respinge, de fapt, filozofia pagâna, pe care o aseamana oarecum cu Vechiul Testament, care pregateste receptarea Noului Testament. El apreciaza stiinta în general, însa pe cea crestina în mod cu totul special, pe care o considera, de fapt, prima treapta a mântuirii. “Pedagogul” este

considerat, astfel, primul tratat stiintific de pedagogie din care s-a alimentat traditia crestina privind educatia în toate timpurile. Orige s-a impus posteritatii în domeniul doctrinar-catehetic în special prin n lucrarea Despre Principii ( Peri; jArcw`n ) adica "Despre Începuturi" , în patru , carti, în care se ocupa cu învatatura crestina despre: Sfânta Treime, îngeri, lume,

Paradoxal, se pare ca Origen a litera un text scripturistic semnificativ, Matei 19, 12, în interpretat l care se vorbeste despre fameni. Este posibil, asadar, ca aceasta interpretare sa-l fi determinat sa se castreze, care fapt i-a atras o sumedenie de necazuri, inclusiv post-mortem (condamnarea de catre sinodul al Vlea ecumenic). Am folosit, însa, expresiile "se pare" si "probabil", pentru ca nu este exclus ca alte motive sa fi determinante, între care si încercarea de a contracara acuzatiile ca ar umbla cu femei, dupa fost mentioneaza istoricul Eusebiu de Cezareea op. cap. VIII, p. 231). cum 4( Observatii pertinente asupra personalitatiicit., Clement si a lucrarii “Pedagogul” face C. CUCOS, 8 lui în Educatia religioasa. Continut si forme de , Editura “Didactica si Pedagogica”, Bucuresti, 29-31. asemenea, în Educatia religioasa. Repere teoretice si , "Polirom", 1999, p. realizareDe 1996, volumul metodice 47-48. 4 9 Mentionam, totodata, ca face parte din bibliografia obligatorie pentru examen, fapt care obliga cursanti sa o citeasca în particular si sa remarce elementele constitutive, în special cele cu pe aplicabilitate actuala .
47

om, suflet, înviere, libertate, Sfintele Scripturi

etc.50 . Om de mare caldura

sufleteasca si de adânca profunzime a convingerilor religioase, în acelasi timp dascal de stralucita eruditie, în special în domeniul biblic si dogmatic, el a fost considerat, totodata, “cel mai popular catehet al veacului al III-lea, care si-a petrecut toata viata în câmpul învataturii si al predicii”, cum se exprima un cercetator francez pe la începutul secolului al XX-lea
51

.

Scopul lucrarii

nominalizate mai sus, este cel marturisit de Origen însusi: “Am scris aceasta lucrare, pe de o parte, pentru aceia dintre credinciosii nostri care cauta explicarea în haina rationala a principiilor de credinta; dar pe de alta parte, am vrut sa dau si un raspuns împotriva ereticilor care mereu ne provoaca la discutii neplacute...”
52

.

ANTIOHIA . Este vorba de capitala provinciei romane Siria

53

, în care , dupa

moartea martirica a Sf. Arhidiacon Stefan de la Ierusalim, s-au refugiat multi dintre crestinii de aici de teama represaliilor. Aici va propovadui si Sf. Ap. Pavel împreuna cu Barnaba (Fapte 11, 26) si cu alti “prooroci si învatatori” (Fapte 13, 1). De retinut, de asemenea, ca crestini ( Fapte 11, 26-27). Aici va fiinta, astfel, o puternica scoala catehetica, cei mai de seama reprezentanti ai ei fiind urmatorii: Lucian de Samosata (preot martir), Diodor de în Antiohia ucenicii lui Hristos s-au numit prima oara

Tar , Sf. Ioan Gura de († 407) . Linia prioritara de interpretare a Sfintei s Aur Scripturi a fost cea literala, sau istorico-gramaticala, cum se poate observa foarte bine îndeosebi la Sf. Ioan Gura de Aur, reprezentantul cel mai renumit al acestei
Vezi trad. rom. – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982,alese p. 297 ORIGEN 5 1 J. G. BARDY, Un prédicateur populaire au III-e în “Revue pratique d’apologetique”, siècle, Toulouse, 1927, p. 515. 5 2 ORIGEN – Scrieri , vol. 8 PSB, Editura Institutului Biblic..., trad. pr. T. BODOGAE, Bucuresti, 1982, p. 14.alese 5 3 Facem aceasta precizare, pentru a nu se confunda Antiohia , oras din provincia romana “Galatia” Fapt 13, 14-44); cf. Pr. dr. Ioan MIRCEA, numita al Dictionar Noului , Editura cu Pisidiei (vezi e Testament Institutului Biblic..., Bucuresti, 1984, p. 29.
50

Chiril al Aur Ierusalimului. Ofera. Ca o particularitate interesanta. calitatea lui de orator si nu cea de profesor. Chiril este mai didacticist. 524-527. p. în S.). 1995. lucrare ce se facea de regula în timpul Postului Pastilor. ca în timp ce Sf. p. din colectiv.scoli. si Sf. în general. reliefându-se. Mentionam ca asupra continutului acestei scrieri vom face anumite Bucuresti. dupa izbavirea din robia egipteana. Desigur. Asa se face ca Sf. 50. Chiril. în cunoscuta colectie Sources chrétiennes 55 54 . 12 în total. în vol. de fapt. Botezului înclinat spre argumentari rationale. avea calitatea de predicator al catedralei episcopale (386-398). "Putul si împartire de grâu". p. copiilor Bacau. De aceea. ca interpreti ai . pe multe amanunte legate de ceremonialul Tainei Botezului. Opinii cu privire la educatie aflam în mai toate predicile sale (în special omilii). parintele Braniste reliefeaza aspectele liturgice ale Vezi Sf. în schimb. gasim date remarcabile în catehezele baptismale . Un studiu deosebit de valoros asupra catehezelor baptismale. AUR. Sf. p. comuna de de aasemenea. ca mentionam simbol preînchipuitor al izbavirii din robia diavolului prin Botezul crestin (Sf. fost titular al catedrei de Liturgica la Facultatea noastra 54 56 . Ioan. în cele ce urmeaza vom creiona câteva aspecte legate de preocuparile sale catehetice. astfel. Am pomenit de catehezele 2 si 3. de catre episcopul Flavian. hirotonit preot în Antiohia în anul 386. Ioan Gura de Aur. ideea despre trecerea evreilor prin Marea Rosie. 51). Studiul are si un capitol critic comparativ între Sfântul Ioan Gura de Aur si Sf. Explicarea Botezului în catehezele baptismale ale Sf. si întemeia argumentarile pe Sfânta Scriptura. In . Mentionam mai întâi faptul ca Sf. între care aceea baptismal. 284 p. 5 5 Paris. face regretatul parinte profesor Ene Braniste. Cateheza III. 7-8 / 1970. în care vom vorbi familie – factor al despre educatiei. BÂRSANESCU + Istoria . 24. 1957. insistând mai mult sfaturi morale. Interesant este faptul ca aceasta lucrare este considerata prima cu caracter educativ învatamântul rusesc. vol. 509527. multe preocupari comune în aceste scrieri. Ioan a rostit o serie de cateheze baptismale . IOAN GURA DE Despre cresterea . Se arata. Cateheza III. functie care includea si sarcina de a pregati catehumeni pentru primirea Botezului. traduse si editate alaturi de alte sase de Antoine Wenger. deosebit de pretioase pentru reconstituirea cultului Cei doi sfinti parinti au.T. dintre care din nefericire ni s-au pastrat foarte putine. Notam ca volumul se gaseste si la Biblioteca Facultatii noastre de 5 6 Teologie. nr. în traducere slavona (St. într-o Pedagogiei 1969. Ioan Gura de . remarci alta prelegere. dar cele mai accentuate convingeri pedagogice le gasim în “Despre gloria desarta si cum trebuie sa creasca parintii pe copii” ceea ce priveste catehumenatul si amanunte legate de scoala propriu-zisa. Ioan Gura de Aur se adreseaza cu precaderii inimii. dintre care cele mai relevante sunt a doua si a treia. pentru faptul ca în ele se descriu cel mai explicit ritualul botezului. 410-431. totusi. 5 25 .

petreceti-va ziua în rugaciune si multumire. Chiril al Ierusalimului . iar neofitul . De aceea. foarte pretioase pentru noi. 57 Cele cinci cuvântari Ibidem p.. CEZAREEA PALESTINEI .. în convorbiri duhovnicesti. C. Caci Botezul nu foloseste la nimic. sa îndemne etc. poarta pecetea personalitatii marelui orator. . constientizarea importantei Tainei. Grigorie de Nazianz si Eusebiu de Cezareea. Sf. atât constientizare care trebuie si astazi mereu actualizata. dar studiul P. care. În general. Între elevii sai se numara Pamfil. Începuturile acestei scoli se leaga de numele lui Origen . Sale le scoate în evidenta si pe cele care tin de pentru cel botezat. se refugiaza aici. nascut prin har. Grigorie lasa posteritatii. sa examineze. în urma unor neîntelegeri cu episcopul Demetrius din Alexandria. cât si pentru savârsitor. 524. sa explice doctrina Bisericii. Sf. împodobiti-va cu zelul pentru virtute. Caci savârsitorul nu era doar un simplu tipicar si ceremonialist. care în anii 347-348 si-a rostit aici celebrele sale cateheze.. a dobândit cea mai mare cinste. între alte opere. .referirilor Sf. în forma ei de expunere. Nu se cunosc anii de început ai scolii catehetice din aceasta cetate. Sf. daca dupa primirea lui continuam a duce o viata nedemna!” 57 . învatatura catehetica hrisostomica. Abia în secolul al IV-lea ne este cunoscuta activitatea ei. despre care am vorbit într-un capitol anterior. cercetati biserica. ci si un învatator capabil sa predea. IERUSALIM. Ioan Gura de Aur se adreseaza astfel neofitilor: “Fiti deci vrednici de aceasta mare cinste! Fugiti de toate ispitele diavolului. aceea de a fi crestin. orientata mai mult spre eforturile ascetice si progresul în virtute decât spre speculatia asupra învataturilor de credinta. Ioan Gura de Aur. orientare întru-totul valabila si pentru catehetii din zilele noastre. în lectura si zidire sufleteasca. datorita Sf.

despre ale carui lucrari s-a vorbit mai sus. cunoscut imnolog si orator bisericesc. 1993). cel mai învatat episcop al Cezareii Palestinei . Protogene . Tatal nostru) . Gh. totodata prestigiul de care s-a bucurat Eusebiu. 1991. Sf. 58 . Trebuie sa notam si contributia însemnata a lui Pamfil în aceasta scoala. ambele aparute la Editura Institutului Biblic din PSB: Bisericeasca Mare 6Bucuresti. În interpretarea Sfintei Scripturi a tinut calea de mijloc. care-si avea aici resedinta episcopala (De dominica oratione= Despre Rugaciunea Domneasca. De poenitentia etc) si Sf. La Milan a activat dogmatice si morale). Milanul. a 5 9 Vezi vol. 1987 si Viata lui Constantin cel . Cei interesati pot beneficia de traducerea româneasca 58 . Anastasi . de pr. La Roma s-au remarcat Filozoful 60 si Hipolit.TILEA NAZIANZ. de Pr. numit si “lira a Sfântului Duh”. Între catehetii mai însemnati amintim pe Efrem Sirul († 378). Hippo-Regius etc. pe la sfârsitul veacului al II-lea. La Cartagina – Roma. pentru vorbirea sa frumoasa. STANILOAE. (retrad. EDESA Scoala de aici îsi datoreaza începuturile învatatului SIRIEI. el înzestrând-o cu o biblioteca impresionanta. si N. Justin Martirul si Sf. care ne intereseaza cel mai mult. Ciprian. La Hippo (nordul Africii) îsi avea resedinta episcopala Fericitul Augustin. Vezi Sf. SCOALA APUSEANO-AFRICANA include cetatile Cartagina. au si o mare importanta catehetica. 1947 Dumnezeu. C. I sus. D. pe lânga valoarea lor dogmatica. BARBU. care. s-a vorbit mai sa. caruia istoria bisericeasca îi datoreaza atât de mult pentru informatiile din primele secole ale crestinismului 59 . lucrarea 0 Despre Apologia .teologice . GRIGORIE DE Cele cinci cuvântari despretrad. între cea alexandrina si cea antiohiana. 13 si 14 din colectia Istoria . de Arges. Ambrozie (cu scrieri preponderent Tertulian (De baptismo. De anima.

Pericle. gratie ostenelii exemplare a pr. iar restul îl lasa cu placere. potrivit proverbului doric: sa potrivim piatra dupa fir ” 62 . 2 Omilia XXII-a Catre Tineri . în secolul al IV-lea se pun bazele monahismului organizat. sa culegem atât cât este de folos si sa ne ferim de ceea ce este vatamator. care da între altele si monahi. D. 1986. Sf.. în care Sfântul Vasile sfatuieste pe tinerii crestini din vremea sa ce atitudine trebuie sa aiba fata de scrierile profane. eleni 569-570 61 . Departe de a respinge scrierile lor.Cum pot întrebuinta cu folos literatura scriitorilor . Dupa ce crestinismul a dobândit libertate de manifestare. Hesiod. Antonie cel Mare († 356) Pahomie cel Mare († 346). prof.). le recomanda cu sinceritate. sa luam din carti cât ni se potriveste noua si cât se înrudeste cu adevarul (subl. daca suntem întelepti. în vol. Asadar.. p. acelea nici nu se duc fara nici o alegere la toate florile. Organizator stralucit al monahismului rasaritean este. Aceasta omilie catehetica impresioneaza în primul rând prin eruditia în câmpul profan de care autorul da dovada. care zaboveste asupra tuturor florilor. Euripide. dând exemplul albinei. Între initiatori amintim pe Pavel de Teba († 341) . nici nu încearca sa aduca tot ce gasesc în florile peste care se aseaza.. asa cum fac albinele. Si dupa cum atunci când culegem flori de trandafir dam la o parte spinii. Socrate... Aceasta recomandare este întru-totul Lista completa a lor poate fi consultata în vol. iar restul sa-l lasam. si voi sa cititi scrierile autorilor profani. de asemenea. Vasile Cel Mare (330-379). Solon etc. p. 40-41. Platon. 17 PSB. citând cu o dexteritate debordanta din mai toti scriitorii si filozofii antichitatii: Homer. chiar de la început se cuvine sa cercetam pe fiecare dintre învataturi si sa le adaptam scopului urmarit. deci. Pitagora. ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor. dar nu de la toate culege mierea: “Trebuie. n. 17 PSB. dr. Noi. Din opera sa din câmpul omiletic si Omilia catre tineri . 6FECIORU. Bucuresti. alaturi de alte scrieri ascetice catehetic recomandam în chip special 61 Regulile mari si mici pentru . tot asa si cu niste scrieri ca acestea. dar atrage atentia ca trebuie extras din ele numai ceea ce foloseste vietii.SCOLILE MANASTIRESTI.

cu toata prudenta pe care o recomanda.catehetic. m societate ( Vezi St. 568. Vasile. singurii luminatori ai celor dornici de învatatura. p. Vasile: “Toate-mi sunt îngaduite. . sfatuieste totusi raspicat: “Trebuie sa stam de vorba cu poetii. 6. în care religia nu era obiect de învatamânt separat. a celor zece porunci etc. Pavel. Materialul didactic se reducea la citirile din cartile pomenite mai sus. V. scrima. Înotul. decât erau tinerii din vremea Sf. Vasile.. singurii “intelectuali” ai comunitatilor si. la mânastirea de a pe Monte-Casino (Italia). care consuna armonios cu linia calauzitoare pe care se axeaza omilia Sf. a rugaciunii Tatal nostru. ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC.. implicit. aruncarea lancei. Istoria Pedagogiei vânatoarea. De aceea socotim ca este locul aici sa amintim si sfatul Sf. dar nu toate de folos” (I Cor. care sunt. Calugarii ajung cu timpul si preoti parohi. cu oratorii si cu toti oamenii de la care am putea avea vreun folos oarecare pentru cultivarea sufletului. 42. Repere ale unui scurt excurs istoric . care a înfiintat ordinul calugaresc al Benedictinilor (529). cartile de cult si scrierile lui Aristotel (“încrestinate”). ci interferata cu celelalte materii. la care se adauga memorizarea Simbolului de credinta. p. întemeietorul scolilor manastiresti este considerat Benedict de Apus Nursi . metoda prioritara – memorizarea. au luat fiinta scoli în tot Apusul Europei. fiintând astfel asa-numitele Scoli parohiale . cu scriitorii. Din darul lui Dumnezeu. Limba de predare-ascultare era latina. Bucuresti. de altfel. întrucât toate cele septem artes liberales 64 se predau în spirit religios. “Manuale” de baza erau: Sfânta Scriptura. Ap. în care erau ajutati de cântareti si paraclisieri. cu jertfele a sute de tineri. 12). arta versificatiei.valabila si pentru tinerii din zilele noastre. Retinem în final ca Sf. Treptat.sah) de . calaria. ne-au oferit posibilitatea de a reaseza Religia ca obiect de învatamânt în 63 64 Ibide .” 63 În . BÂRSANESCU & co. mult mai expusi capcanelor de tot felul pe care unele carti profane le ascund. 1969. jocul de un fel . evenimentele din decembrie 1989.

. pe deasupra si cu pretentie de “stiintifica”. a trebuit sa asteptam pâna în anul stat. istoria. pentru modificarea si completarea Legii înv. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. de fapt.04. în rândurile carora multi reprezentanti au ramas tributari unei mentalitati ante-decembriste atee. totodata din partea unor cadre didactice cu orizontul limitat de aceeasi educatie materialist-dialectica. . la toate nivelele. alege pentru studiu religia si confesiunea. 65 . în special a membrilor Sfântului Sinod. constient sau nu. În completare. 32). alin. În acest caz.. potrivit cerintelor specifice fiecarui cult.04. încheiatacu Secretariatul de Stat pentru Culte. În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta .. pentru gimnaziu 84 optionalasi pentru licee si scoli facultativ . Adevarul si Viata. de fapt . dupa cuvântul Mântuitorului “Adevarul va va face liberi!” (Ioan 8. în care se în României precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. "Monitorul Oficial al României". 36/1997. în Adevarul Suprem. 32. 6). geografia etc. când lege prin Legea nr. nr. însa. dar 1995. nr. 9 (1) Planurile-cadru ale precizeaza: învatamântului primar. gimnazial. 9. faptul ca numai credinta si trairea în adevar ofera deplina libertate. art. În scolile de învatamântul religios este organizat si garantat prin . si din partea unor parinti nedusi la biserica. din 24 iulie. nr. 84/1995. elevul poate sa nu frecventeze orele La solicitarea de religie. (2): comun. 370/3. 1996. Biserica însasi a putut iesi din “ghetoul” în care sistemul totalitar comunist-ateu o izolase aproape un sfert de veac. 7. Trebuie sa mentionam.. din 11. s-a stipulat obligativitatea religiei pentru clasele I-IV. art. care vedeau în reintroducerea religiei o “siluire” a libertatii copiilor. din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art. de importanta egala cu. ca a fost necesara o asidua munca de lamurire din partea slujitorilor Bisericii. biologia.. parte a trunchiului Elevul. pentru a-si desfasura nestingherita misiunea lasata ei de Dumnezeu-Mântuitorul nostru Iisus Hristos. situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina.VIII.. Obstructia a venit. Pâna la 65 Astfel.. Partea I. din motive obiective.1996. alin. "Ordonanta de urgenta a Guvernului". 9715/10.. însa.” (Ioan 14. disciplina 1999. A se vedea si doar profesionale “Protocolul Ministerului Învatamântului". Asadar. educatia fizica. 6. 8159 nr. Din punct de vedere legislativ a fost necesara trecerea câtorva ani buni pâna când Parlamentul a votat acele articole în favoarea predarii religiei în scoala ca materie obligatorie. ignorând. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. Adevarul fiind.programele scolare. precum El a spus-o: “Eu sunt Calea. Dumnezeu Însusi. liber este numai cel ce crede în adevar. dusa cu factorii politici si cu anumite persoane cu functii din învatamânt.

.urma. este suficient. totodata. prelegerea Pr.” 66 . facându-se apel totodata si la opiniile unor mari barbati ai tarii. ritualul. credem.. instruirii pe linie informativa.. pe vremea când era Ministru al Cultelor si Artelor. p. Ora de religie în trecut si. p. când moralitatea laica se dovedeste incapabila de a da cheagul sufletesc societatii.. În acest sens. care v-au grait cuvântul lui Dumnezeu. Atena. col. 19) 67 si luând aminte. de H KAINH . învatati toate neamurile!. 7) 66 68 . Catihetii de odinioara trebuiau sa învete patru lucruri: dogma. În cele ce urmeaza ne propunem sa întreprindem un mic excurs istoric cu privire la stradaniile depuse pentru propovaduirea religiei crestine. 69 din 13 aprilie 1932. Nicolae Iorga. este în aceste timpuri. porunca Mântuitorului “Mergând. facuta într-una din prelegerile tinute la Universitatea din Bucuresti în ciclul "Scoala si cultura". Tot el. priviti cum si-au sfârsit viata si urmati-le credinta!” (Evrei 13. buna-credinta a biruit. a "catehumenilor". Sfântul Apostol Pavel: “Aduceti-va aminte de mai-marii vostri. necunoscute pâna atunci de sarmanii oponenti. prof. publicat în “Monitorul Oficial” nr. vol. dr. De aceea am primit idea de a se face învatamântul religios în însasi scoala primara. ale caror nume obstructionistii le rosteau cu zeloasa admiratie. din “Îndrumari metodologice si didactice pentru predarea religiei astazi în . Nicolae IORGA. morala". Cuvântul rostit în Adunarea Deputatilor. împlinind. I) i ceea = DIAQHKH sugereaza e depasirea simpla ex. faceti-i ucenici ai lui 6ucenicilor 8 Utilizam. 1995. în vol. 131. personalitate uriasa a culturii noastre. ca reper Hristos! principal de orientare în studiul nostru. de la lectia de catehism din pridvor. Vezi colindele . care fireste..” (Matei 28. pentru ca. mai ales dupa o mediatizare mai intensa a istoriei traditiei educatiei religioase la români . de la educatia celor "chemati". învatând din experienta trecuta sa avem mai multa râvna în demersul catehetic actual.. la sfatul unui ales slujitor al Lui. sa evocam un singur exemplu. si Bucuresti. religioase românesc 118. dovedind în schimb o mare ignoranta cu privire la dreapta-credinta marturisita de ei. ce a “învatati” având astfel sensul format de i sufletele . a afirmat ca "scoala pleaca tot de la crestinism. dupa marturia parintelui Mihail BULACU. Constantin GALERIU. 1943. cu precadere pe linie scolara. astfel. recunoscuta unanim ca atare. simbolica. 6 7 Trebuie sa remarcam faptul ca termenul “învatati” din porunca Mântuitorului în original facet este ucenici maqhteuvsat (vezi.. însa. o necesitate de neînlaturat. Cuvinte din Evanghelie pentru sufletul . a rostit în Parlament aceste memorabile cuvinte: “Învatamântul religios în scoala primara chiar. I..

n. prin cultul însusi. Aceasta statornicire si organizare a vietii sociale reclamau si un sistem de norme de viata.. “Pagini nescrise din istoria culturii românesti. sa desfasoare un învatamânt oral prin predica. dar cel putin la spovedanie si la predica se utiliza limba . Se stie ca o buna bucata de timp slujbele se oficiau în alte limbi decât cea vorbita de popor (latina.. St. 32. care scrie. p. dispusa ca. Toate aceste aspecte au facut ca el sa joace un rol însemnat în viata poporului român. Acest fenomen nu este singular. prin reprezentarea iconografica si. nici specific doar noua. elaborata de pedagogul Stefan Bârsanescu 69 . X-XVI”. bunaoara. cunoscuta direct de catre înteleasa de cei multi. însa. graiul autohton slujitorii consacrati. cât si o durata mare în timp. Cu anumite particularitati. unii asumându-si curajul s-o marturiseasca chiar în plina perioada a comunismului. în cadrul caruia sa predea poporului si norme de conduita a vietii. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. 1990. greaca pe alocuri. cu timp si fara timp . Bucuresti. 7 0 Ibide . m Academiei RSR. . îndeosebi tinda bisericii tinând multa vreme loc de “sala de clasa”. care a cunoscut atât o larga raza de actiune. Amintim în acest sens lucrarea “Învatamântul oral prin predica – cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români”.Se cunoaste din paginile Istoriei Bisericii Române ca pâna la înfiintarea scolilor propriu-zise si la organizarea învatamântului. românilor. mai ales. p. desigur. Bârsanescu evoca. Bucuresti. Mai înainte. 9 În vol. între altele: “În istoria poporului român a existat pe plan de învatamânt un moment deosebit de important: aparitia învatamântului oral prin predica. principal care îsi asuma acest rol atunci a fost Biserica Factorul . o data cu procesul de crestinare a populatiei si de raspândire a credintei crestine. scoala”. sec. la noi se facea carte în si pe lânga sfintele lacasuri. Editura 1971..). prin predica.” 70 . de a se tine lectii în “tinda”. (sub. 5612. Aceasta realitate. slavona).. este întâlnit în toate tarile care au îmbratisat crestinismul. învataturile de baza ale credintei drept-maritoare au fost “predate”. este recunoscuta si de catre pedagogii laici.

baza documentara a învatamântului oral prin predica câteva izvoare istorice deosebit de importante pentru noi: (care semnaleaza faptul ca la începutul secolului al XI-lea un anume episcop Gerhard predica în partile Aradului si ca a întemeiat o mânastire de rit apusean la Cenad. documentele invocate mai sus sunt târzii fata de începuturile crestinismului la noi. Pentru spatiul românesc este prezentata.Bula papala din anul 1235 (în care se pomeneste de niste “pseudo-vladici schismatici” localnici. facându-se apel la Legenda sancti Gerhardi apoi. În fapt este vorba de episcopi ortodocsi care predicau dreapta-credinta). Caci predica. episcopii si preotii predicând. Durkheim. . I. hrisoave etc. care este de origine apostolica si care s-a conturat o data cu formarea poporului însusi. în Rasarit si Apus. necunoscuta în antichitate. ca astfel sasi difuzeze ideile. a învata pe altii. asadar. BÂRSANESCU.. adica predând învatatura crestina. . se va fi desfasurat secole de-a rândul. 34. totodata.. carora. 1938. ca se predica învatatura crestina. Paris. Terenul pe care au semanat primii predicatori crestini la noi a fost providential pregatit de credintele si ideile Vol. p.spune E. se impune în crestinism drept principala arma de lupta. 7 2 Ibidem cit. nota 19. ca Cenadul este consemnat în istoria pedagogiei noastre ca reper pentru prima scoala atestata documentar pe teritoriul românesc. 71 . apud St. De aceea se cuvine precizarea ca ceea ce lapidar se pomeneste în marturiile de mai sus. Retinem. Trecând cu vederea inerentele neîntelegeri confesionale. combatându-le pe cele pagâne 72 . iar a predica . a instrui pe altii. printre altele li se prevedea obligatia de a predica învatatura crestina ). sinodale din 1359 si 1369 ale patriarhiei de Constantinopol cu recunoasterea Mitropoliei Ungro-Vlahiei) Actele (documente în legatura . unde adusese mai multi calugari. op.. . Desigur.. în esenta aceeasi. care trebuie combatuti. Durkheim- înseamna a preda.exemplul Frantei si cercetarile lui E. concretizate în lucrarea “L’évolution pédagogique en France” 71 . retinem.

"sacrul nu este un stadiu în istoria constiintei. 39. cu ajutorul carora scolarii din acel timp scriau pe acele tablite 74 . calugari si pustnici au vietuit pe teritoriul tarii noastre dintru început. religia si educatia religioasa s-a nascut odata cu crearea omului. p. doc. Hr.. La nivelurile cele mai arhaice ale culturii. când. cu Mircea Istoria credintelor si ideilor . 7 4 Prof. a trai ca fiinta umana este în sine un act religios. religioase p. De altfel.). potrivit formularii savantului Mircea Eliade. cultic si predicatorial. 7 5 De numele Sf. Bucuresti. 1996.). vol. I. folosite pentru învatarea scrisului. întelegem mai bine importanta spiritualitatii stramosilor nostri. un rol important l-a avut misiunea crestina din asezarile mânastiresti. scris probabil la Prislop. altfel spus. PACURARIU. Istoria . Dupa raspândirea crestinismului. sau mai (sub. Manual pentru Seminariile Teologice. Nicodim de la Tismana († 1406) 75 . Caci degraba a deveni om. Galati. p. 1981. o data cu învatamântul religios. el este element în structura acestei constiinte. întrucât din aceasta perioada dateaza tablitele cerate (tabulae ceratae) descoperite în Scytia Minor si în Dacia romana. trasaturi evidentiate mai ales pe vremea preotului Deceneu († 44 î. 1969.) si a regelui Burebista (70-44 î. Bucuresti. n. între altele. nu întâmplator. Române a IV-a. la fel ca si preotii de mir. vezi prof. Hr. cu fondul ei monoteist (adorarea lui Zalmoxis). au predicat si au învatat poporul dogmele credintei crestine. Cezar Baltag. 73 . St. Iar dupa cucerirea romana (106) se poate vorbi chiar despre existenta unor scoli de grad elementar. MirceaIstoria Bisericii .. se recunoaste unanim. Cu toate ca nu putem vorbi la noi de un monahism organizat pâna la Sf. trad. Acestia. s-a luat masura arderii unor mari suprafete de vita de vie. Nicodim se leaga si copierea Tetraevanghel . înseamna a fi religios” 73 a fi. BÂRSANESCU & colectiv. dr. promovat prin bisericile din cetati si sate. pentru a se evita decaderea morala prin consumul exagerat de vin. Editia unui slavon Pr. dr. ELIADE. O data cu aceste tablite s-au descoperit si mai multi “stili” din metal si os.religioase specifice spatiului carpatic-dunarean. Editura didactica si Pedagogiei pedagogica. 87. IX. Potrivit acestui postulat. cu credinta în nemurire si cu admirabila putere de jertfa .

la anul 1490 a scolii din Scheii Brasovului . un caracter educational normativ general. p. 247. Chiar titlurile unor fragmente precizeaza acest fapt. Din continutul sau se desprinde faptul ca ea nu era adresata exclusiv lui Teodosie si celorlalti fii. pentru românii ortodocsi de aici. al VI-lea: “Învatatura a lui Io(an) Neagoe Voievod catre copiii sai si catre alti unsi ai lui Dumnezeu. documentar. Editie Editura îngrijita de Octav Paun. aici promovându-se totodata. Tismana. ci si “altor domni”. cu doua cicluri: pentru pregatirea negustorilor si meseriasilor si unul zicem) care pregatea preoti. ca de exemplu la Ieud. dintre care vom consemna si noi câteva. La începutul secolului al XVI-lea. cum este. având. lucrare în care expune elementar – mai avansat (“superior” sa-i Este prima scoala româneasca ortodoxa atestata Învataturile catre fiul sau Teodosie anumite norme de conduita pentru viitorul domn. didactice .râvna. La Peri a aparut si o Bucoavna în limba slavona între anii 1663-1669 (a doua în ordine cronologica. când vor cârmui sau vor aseza pe dregatorii si marii boieri ori le vor lua dregatoria dupa 76 Onisifor Din Istoria literaturii GHIBU. domnitorul va scrie. Peri. în slavona. consemnam deschiderea. Luând apoi o forma organizata. de exemplu. 1975. cu pricepere si cu eficienta. Bucuresti. ca nicaieri altundeva. Începând cu secolul al XVI-lea ne vom întâlni cu tot mai multe tiparituri religioase românesti. . clerici si mireni. dupa cea de la Râmnic din anul 1651 76 . deodata cu amintirea unor scoli si a unor nume de carturari. românesti didactica si pedagogica. Cozia. mânastirile devin adevarate scoli ale învatamântului religios. Neamt etc. astfel. Vad. deosebit de importante si în plan catehetic. În tratatele de istorie pedagogica româneasca aceste scoli sunt consemnate cu titlul “mânastiresti”. În ordine cronologica. Neagoe Basarab (1512-1521) . scrierea si mai târziu tiparirea de carti.

mai întâi sa nu uiti niciodata frica lui Dumnezeu. apar aproape în fiecare pagina. sub forma de întrebari si raspunsuri. fiul meu. Tatal nostru. un mic Catehism în limba româna (asadar. editia tiparita de Sextil PUSCARIU si Alexie POPOVICI. care a si adus exemplarul slavon de la 77 mitropolitul Basarab. Merita retinut si faptul ca tiparirea acestei Cazanii este rodul unei colaborari transilvano-muntene. cu PACURARIU. MIHAILA). sfinti etc. Vol. Lucas Hirscher . 171. Bucuresti.. p. câteva învataturi sumare despre rugaciune. iar prin anii 1551-1553 va da la lumina prima carte în limba româna pastrata . p. 1560). din osteneala caruia notam: Întrebare Crestineasca (Brasov. Învatatura 1914. 8 Ibide . începând cu Duminica Vamesului si a Fariseului . p. . Filip Moldoveanul (zugrav. 0 Pr. 8 1 Pentru studiul critic recomandam cit.80 În aceeasi vreme istoria consemneaza stradaniile altui tipograf însemnat. Crezul. credem: “De aceea. 321. tot timpul sfatuitorul raportându-si învataturile la preceptele evanghelice. dr. Diaconul Coresi. Biserica . n.. 1996. G. traducere în limba româna si studiu introductiv de prof.. Evanghelia cu învatatura sau Cazania81 . cuprinzând Cele 10 porunci. prin câtiva carturari. dar si tipograf. Editura “Roza Vânturilor”. catre fiul sau . Bucuresti. Întreaga lucrare este patrunsa de adânci simtaminte crestine. împartasanie etc. Mircea Op.) . În acest sens. I.faptele lor.. care cuprinde tâlcuirea Evangheliilor din toate duminicile si sarbatorile de peste an. pentru ca frica lui Dumnezeu este 78 muma tuturor binefacerilor si îndreptarilor “(subl. ce reprezinta cu cinste cele doua provincii românesti: cheltuiala tiparirii a facut-o judele Brasovului. 7 9 Amanunte despre acest catehism ne ofera Nicolae IORGA Istoria Bisericii Românesti si a m în vietii religioase a . numele Carte cu . urmatorul pasaj este concludent. În anul 1544. primul în româneste . dr. Teodosie Dan ZAMFIRESCU. 1708românilorprof. deopotriva carturar. Versiune originala. cunoscator al mai multor limbi straine) va tipari la Sibiu Catehismul românesc . ierarhi si mireni. iar cuvintele Dumnezeu . 1928. 7429. cu o prefata de NEAGOE. Atelierele Grafice Socec & Co. pastrat). Învataturile lui.” 77 . p. 147. pierdut79 . botez.. Editura Ministerului de Culte. iscusit traducator.. 1581). te sfatuiesc. Bucuresti. (transcriere. din pacate astazi Tetraevanghelul slav-român. cea mai importanta tiparitura a sa (Brasov..

cu sprijinul fratelui sau Serban si al lui Constantin Cantacuzino Stolnicul (Buzau. O mentiune aparte facem în legatura cu termenul “cazanie” care în slava veche înseamna “învatatura” ( kazanie) 82 . Perioada slavona la români. învatatura la dumenecele de preste an si la praznice împaratesti si la svanti mari Cazania beneficiaza de doua impresionante prefete. I. texte paleoslave si . alta a mitropolitului Varlaam. una a domnitorului Vasile Lupu. Un eveniment deosebit în literatura catehetica îl constituie Marturisirea de credinta a lui Petru Movila . care trece granitele utilitatii omiletice. Nicolae din Scheii Brasovului. Cazania lui Varlaam (Iasi. . credinta. ultima diortosire mai însemnata facându-se pe vremea patriarhului Justinian Marina (Bucuresti. structurat pe cele trei virtuti teologice (sau cardinale ). Glosar slavoromân col. slave. NEGRESCU. 1961. iar traducerea apartine lui tiparire o da mitropolitul Coresi si învatatilor preoti brasoveni Iane si Mihai de la biserica Sf. veche Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa. aprobat de sinodul de la Iasi din anul 1642. dar va beneficia de unele îmbunatatiri si adaosuri. 1691). Limba slava .Serafim al Ungrovlahiei . nu doar lamuritoare cu privire la demersul tiparirii. 1952). Ioan Damaschin. 1643) se prezinta ca un monument al culturii noastre religioase si literare. fiind receptate ca un fel de “manuale” pentru învatarea poporului. editie care pastreaza structura celei originale. Intitulata Carte româneasca de . S-a tiparit mai întâi la Amsterdam. recunoscut drept a treia Marturisire de credinta a Bisericii Ortodoxe. dupa Simbolul Credintei si Dogmatica Sf. nadejdea si dragostea. o expresie a unitatii de neam. fapt care indica rolul acestor carti în actul catehetic propriu-zis. D. p. Muntenia si Transilvania. ca normativ pentru întreaga ortodoxie. credinta si limba a românilor din Moldova. româno335. binecuvântarea pentru Ghenadie al Transilvaniei . Aceasta Marturisire va fi reeditata de mai multe ori. în limbile latina (1643) si greaca (1667). Bucuresti. ci 82 Vezi I. iar în româneste a fost tradusa de logofatul Radu Greceanu. primul catehism dezvoltat din spatiul ortodox.

Io Vasilie Voevod. între altele.cum’ ca sa nu gresascâ hies‘tecine mar’ginea sisavrasitulu acela spre carele-I fâcut’. la Editura pentru literatura si arta.. sidomnu atoata tara moldovei dar’ simila. sisa mârturiseasca minunate lucrurile lui dmdzau cu multu mai vratos limba noastra romaneasca ce n’are carte pre lim’ba sa. le-au câotat’ a pogora sisvanta scripturâ tot’ mai pre întelesulu oameniloru pan’au început’ a scoate asea s‘ cines‘ pre limba sa pen’tru ca sa înteleaga hiecine sa sa înveate . sibiruitoriu. sa iaste side putin’ pret’ iara voi sa o priimiti nu ca un lucru pemntesc’ ce ca un odor ceresc’. cu nevoe iaste a înteleage cartea altii 83 Textul este reprodus dupa editia tiparita în anul 1943. carte pre limba romaneasca întaiu de lauda lui dmdzu. siîn putinaîndu-se diîn oameni întelesul’ sventeloru scripturi.adevarate marturisiri ale crezului ortodox-national. siprînsa cetind’ pre noi pomeniti siîntru ruga voastra pre noi nu uitareti sihiti sanatosi” 83 . care doreste ca învataturile Sfintei Scripturi sa fie date pe limba cea înteleasa de multi: “. Diîntrucât s’au îndurat’ dmdzau diîntru mila sa de ne-au daruit’ daruim’ sinoi acest’ daru limbii romanesti. svanta troita unul’ adevarat’ dmdzau ziditoriu sifâcatoriu tuturor vadzutelor sinevadzutelor. sipace sispasenie a toata semintia romaneasca pretutindenea ce sa afla pravoslavnici într’aceasta liîmba. siîntru fiiul dela parin’tele nascut mainte de toti veacii. sipre fiiul odihnitoriu. siîntru dhul’ svant’ dela parintele purcedzatoriu.. Cu darul’ lui dmdzau tiitoriu. catr’aceea s‘altâ usteniînta s’au adaos aceloru barbati purtâtori de dhulu svant’ caci câ margandu de susu în gios. cu toatâ inima cearem’ dela domnul dmdzau siizbavitoriul nostru Is Hs. Iata. dupa aceea de învatatura side folos’ sufleteloru pravoslavnici. cum se exprima domnitorul (reproducem textul cu ortografia originala) :“Prea luminat întru pravoslavie. . sicredinciosu întru parin’tele nenascut. simtamintele sale de ierarh român constiincios. bunaoara. Iar mitropolitul Varlaam marturiseste.

când otravurile sectare de tot felul intoxica sufletele crestinilor. p. 8 5 Vezi editia critica tiparita la Alba Iulia.” Ibide . fost egumen la Govora. vladici.. care se cere mereu înnoita. cu binecuvântarea P. cat’ au fost’ învatandu mai multa vreame..lim’bi. rod al ostenelilor mitropolitului Simion Stefan (16431656) si al ieromonahului Silvestru.”84 . aducând lumina asupra învataturilor despre Sf.Bine stim ca cuvintele trebuie sa fie ca banii. Biserica. asia si cuvintele acelea sunt bune care le înteleg toti. pentr’aceea de nevoe mi-au fost ca un’ datornic’ ce sint’ lui dmdzau cu talanutulu ce mi-au dat’ sa-mi poci’ plati datoria macaru de cat’ pana nu mâ duc’ în casa cea de lut’ a mosiloru miei. fiind retiparita (desigur. adunat-am’ diîntoti talcovnicii sventei Evglii dascalii besearicii noastre sideac’-am’ scris. cu valoare de testament. Cazania cunoscând cea mai larga raspândire pe teritoriul românesc. în prefata caruia mitropolitul scrie acele cuvinte memorabile despre folosul utilizarii limbii întelese de toti: “. Taine.. o luare demna de atitudine ortodoxa fata de erorile doctrinare cuprinse în Catehismul calvinesc tiparit la Alba Iulia în anul 1642. 1988.. cinstirea sfintilor. a icoanelor etc. Episcop Emilian BIRDAS. S. Scriptura. aratat-am’ mariei sale pravoslavnicului domnu Io Vasilie Vovodul’ cu mila lui dmdzau Domnulu tarai moldovei. 31. ca banii aceia sunt buni carii umbla în toate tarile. acmu nice atata nime nu învatâ. Este momentul sa amintim în continuare de doua tiparituri cu totul exceptionale: Noul Testament de la Balgrad . tineri si vârstnici. Aceste marturisiri. mai putin întariti în dogmele credintei drept-maritoare. . mai ales în zilele noastre. sipentru lip’sa dascalilor s‘a învataturei. Un alt reper al ostenelilor mitropolitului Varlaam este Raspunsul la Catehismul calvinesc (Iasi. m 116 84 85 . au gasit un ecou deosebit în sufletele românilor. prima editie româneasca integrala a Noului Testament (1648). .. credinta si faptele bune. cu unele adaosuri si îmbunatatiri) în mai multe rânduri. Minunat exemplu de atitudine misionara. 1645). preoti si simpli credinciosi. p.

201. prima editie integrala a Sfintei Scripturi în limba româna. 8 8 Coloseni.P. Tot în acest veac.Biblia de la 1688. 86 . Pasind în veacul al XVIII-lea. în binecuvântata cetate a Iasului. 361.G. scrisul etc. se impune zabovirea pentru câteva momente asupra personalitatii mitropolitului carturar Antim Ivireanul (1708-1716). acelasi sfânt parinte spune: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. vor fi fost utilizati si ca “bucati de lectura”. PACURARIU. Textul românesc tiparit al Sfintei Scripturi a reprezentat un salt considerabil si în misiunea de catehizare. dupa cum opineaza Sf. M. întrucât cea veche. alaturi de cele din Ceaslov si celelalte carti de cult. Vezi Pr. dar si în cel particular. numita si Biblia lui Serban Cantacuzino . dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine”88 . fratii Radu si Serban Greceanu. în orele tinute în tinda bisericii. episcopul Mitrofan de Husi.. curata constiinta. Omilia 8 9 Dosoftei a fost nevoit sa apeleze la serviciile acestei tipografii. mitropolitul Dosoftei (1671-1686) va scoate la lumina prima încercare de versificare în limba noastra: Psaltirea în versuri . LXIII. atât de prezenti în cultul public. Bucuresti. nu mai functiona. la Editura Institutului Biblic si Misiune al BOR. din timpul lui a. tiparita la mânastirea de la Uniev din Polonia în anul 1673 Psalmii. X. op. spre a-l face cunoscut cu mai mare râvna. LXII. unul din 89 . smulge patimile înrobitoare. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. Vasile Lupu. prof. Ioan Gura de Aur87 Iar despre folosul mântuitor al Bibliei. seamana virtutea. au fost desigur mult mai atractivi pentru copiii dati la scoli ca sa învete cititul. cit. A se vedea editia jubiliara tiparita la 300 de ani de la prima aparitie.G. învatatul moldovean Nicolae Milescu Spataru etc 86 . de 81988. elibereaza sufletul de legaturile trupului. caci necunoasterea acestui izvor al Revelatiei dumnezeiesti este pricina a tuturor relelor . 7 Omilia IX-a la P. 485. alaturi de domnitor. ne face sa locuim aproape de cer. p. Versificati. la tiparirea careia au semnat. preotii si învatatorii având la îndemâna acum cuvântul lui Dumnezeu în limba neamului.

exercitii de silabisire si texte pentru lectura cu continut crestin. Între cartile care intereseaza direct învatamântul catehetic. cu scurte explicatii asupra Tainei Marturisirii si (Râmnic. amintim Învatatura pe scurt pentru taina pocaintii 1705). Cartile de cetire din . Române 316. editia IIPACURARIU. folositor preotilor în misiunea lor de catehizare 90 . p. 9Transilvania HODOS. Bucoavna de la Balgrad (Alba Iulia. p. Rugaciunea Domnului.. Bucuresti. 1916.. Editia II-a. Onisifor Ghibu (1883-1972).” 93 . noteaza urmatoarele despre cuprinsul acestei Bucoavne: “. dr. 1 Pentru amanunte recomandam lucrarea prof. în exceptionala lucrare Din istoria literaturii didactice românesti (1916). 1994. 369 (iproc = etc ). În principal. diece porunci ale legii vechi si ale celei noue siepte taine ale bisericii rasaritului. de scoala.cei mai mari tipografi si traducatori pe care i-a avut Tara Româneasca. între altele. Editura Academiei RSR. 93 Ibide . Învatatura bisericeasca la (1710. vol. iproci” 92 .Partea de lectura propriu-zisa consta exclusiv din lecturi de ordin pur Pr. II. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. 1699) este intitulata dupa însusi cuprinsul ei: “Bucoavna ce are în sine deprinderea învataturii copiiloru la carte si simbolulu credintii crestinesti. vol. 9150. III. profesor de pedagogie al Universitatii din Cluj (iar din 1941 al Seminarului Pedagogic Universitar din Sibiu). II. 94 m Istoria Literaturii . Bucoavnele. cele mai trebuincioase si mai de folos pentru învatatura preotilor Târgoviste). alaturi de cunoscutele Didahii . cu lectii în care se cuprind învataturi de baza ale credintei. 1970. cel caruia îi datoram. didactice românesti: I. româneasca . Amintim mai întâi Bucoavnele sau Bucvariile . N. Bibliografie 2 I. Bucuresti. Iar bucoavna de la Râmnic (1726) este tiparita cu titulatura urmatoare: “Întâia învatatura pentru tineri (în slavoneste si româneste).. O mentiune aparte se cuvine despre cartile propriu-zise. Tom. p... un mic catehism în trei parti. prof. cu litere si silabe într’însa. De pilda. Simbolului credintei si a celor noua fericiri. Bianu. veche i . I. 29. Bucoavnele cuprindeau alfabetul 94 chirilic. Scurta tâlcuire a legii celor zece Cuvinte. Române a. p. enuntate chiar din titluri 91 . Tom. Abecedarele . II. Onisifor Din istoria literaturii GHIBU.. 90 . I. Mircea Istoria Bisericii pentru Facultatile de Teologie. introducerea definitiva a limbii române în cultul Bisericii noastre. Bucuresti.

Cresterea prunciasca atârna si de ce fel de copilu iaste. aratându-se si locurile din Sf. 6 I. Sfârsitul îl formeaza: cele trei fapte bune ale bogosloviei. în care întâlnim sfaturi asemanatoare cu ale Sfântului Ioan Gura de Aur din cuvântarile sale cu privire la cresterea copiilor: “Toata obisnuinta vietii omenesti sta spre hrana. de iaste învatatu. Prea Sfânta Treime. O. apoi: Simbolul credintei si simbolul Sf. De exemplu. Atanasie. aceiasiu si daca se face mare. Am notat aceste informatii din editia 1971. cit. N.. 31. Scriptura si dându-se si începuturile rugaciunilor corespunzatoare din Molitvelnic. GHIBU arata ca si abecedarele apusene din aceasta vreme aveau continut eminamente religios. 34. op. unele chiar si un astfel de titlu.95 Continutul eminamente crestin al acestei Bucoavne dezvaluie intentia unei educatii profund religioase. 95 . De altfel. în fine. din copilarie întru învatatura cinstita si întru frica lui Dumnezeu (care iaste începutul întelepciunii). p.. cele patru lucruri mai de apoi ale omului”. abecedarele frantuzesti se Croix de par sau Croix de .religios si anume: rugaciunea când va sa înceapa copilul a învata. m p. 36 la 62 se trateaza pe larg despre cele sapte taine. o iubitorilor de Hristos. PRECUM SE CUVINE ORICARUI CRESTIN PRAVOSLAVNIC” 96 . tel întru-totul valabil si astazi în cadrul educatiei religioase din scoli.. scopul tiparirii este marturisit chiar în Predoslovie : ”Primiti dar aceasta carticica si citind-o întelegeti pietatea cuvântului. rugaciunile diminetii (Împarate ceresc. prin întrebari si raspunsuri. De la p. O alta Predoslovie care merita a fi evocata este a Bucoavnei Mitropolitului Iacob Putneanul (1755). nume inspirat de Rastignirii de pe Ibide .Dieu 35. numeau Jésus icoana 9coperta.. pentru ca sa fiti în stare a VA ÎNDREPTA VIATA VOASTRA SI A VA PURTA DUPA PORUNCILE LUI DUMNEZEU. HODOS. se cade a nadajdui ca acela va fi cu buna crestere si daca va fi mare. p.. avându-se în vedere formarea caracterului religios moral . BIANU. Tatal nostru si Din somn sculânduma). cele sapte lucruri ale milei trupesti si cele sapte faceri de bine împotriva acestora si. Cele zece porunci de capetenie ale legii vechi si cele sase desavârsiri ale legii noi. cele sapte daruri si cele douasprezece roduri ale Duhului Sfânt.

copiilor”. educarea si formarea pe care copiii trebuie sa o primeasca de la parinti piosi si dascali virtuosi. Iar Gura de Aur îndeamna: “Deci sa nu ne sârguim sa adunam bani si pe acestia sa-i lasam copiilor. cresterea Aur. m 9 8 Pr. A se vedea.)trebuie sa lasam copiilor nostri”. carte ce se ocupa cu educatia copiilor. 97 . gheenei. “Pentru cresterea scape asupra. 428. iar acestia si pe suflet si pe trup ducându-l îl arunca în rai. . pentru folosul a tot poporul ortodox monah din Tara Moldovei ( . precum se vede ca sa poata dupa buchii ceti si cu sloguri întru întarirea cetirii sale.. Constantin GALERIU.. dr. lasa-le lor purtarea de grija a lui Ibide .si decât ucigasii de copii zic ca sunt si mai Pentru ca aceia despart trupul de suflet. 1978. 7. Bunaoara. potrivit precizarilor lui N. prof. unde nu iaste hrana buna copiilor? Care vazând noi lipsiti copiii de hrana ce li se cade. cit. “umilul de la Neamt. "Putul si împartire de grâu". În consecinta. Mitropolit al Moldovei si Mitropolitul m Sucevei. p. am dat în tipar aceasta cartulie.. Iorga din lucrarea “Un pedagog moldovean pe la 1800”). p.Dinu cresterea copiilor ca dintr-o radacina buna si rea. n. n. p. 131. Pedagogia Crestina sau Tratat despre buna conducere. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai. Sf. Iar de aceasta se putea focul si sa daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea . în vol. 1995. pentru toata viata curge. . În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si începutul secolului al XIX-lea îsi fac aparitia câteva lucrari de pedagogie propriu-zisa: Mesiodax (numele grecesc al lui Iosif. alcatuita de umilul monah Grigorie din Tara Moldovei si cu îngrijire revazuta de catre unul din cei mai buni dascali Domn Nicodem de Naxos. 429. Vezi si lucrarea † TEOCTIST.) " fiind de fapt mitropolitul de mai târziu al Ungro-Vlahiei. Putneanul Mânastirea Neamt. totodata.” în “Cuvânt pentru ce fel de clironomii bogatii. n.. si dupa aceste rugaciuni de seara si de dimineata si rânduiala pentru masa si dupa masa. Iacob Gura de Ioan Despr . începând de la azbuchi. în cap. bolind cu inima de nenorocirea învataturii lor. p. Si pe moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. Sf. în “Cuvântul e44”. Cum daru vei nadajdui de bine. Bacau. p. op. Dumnezeu!”. cu toata rânduiala.. 77-78. Meritul aparte al acestei Pedagogii este ca se ofera copiilor un catehism mult mai accesibil decât Ibide . ci ( Ioan sa-i învatam pe ei fapta cea buna. . publicata la Venetia în anul 1789 98 ...”97 . n. 416. Grigorie al IV-lea Dascalul (1823-1834). un avertisment ferm pentru parintii care neglijeaza educatia crestineasca a copiilor: “Pe acesti parinti copiilor întâlnim eusa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . Pedagogia lui Iosif dacul din Moesia.

1 0 1 10 la Bucuresti. Dupa ea s-au inspirat apoi celelalte catehisme. 1 la Buzau. în Transilvania scolile elementare se împarteau în trei grupe: comunale (sau “triviale”. Petre Vintilescu. cu plecarile si metaniile. Scoala greca-latina de la Târgoviste (1646). 13-14. a fost Marturisirea Ortodoxa a lui Petru Movila . Sibiu 1987. citire. Mircea Doua sute de ani de învatamânt Teologic la . Apud Pr. Arhim. Editura Institutului Biblic si de Misiune al . În continutul sau autorul insista asupra importantei principiului intuitiei. 136. Revenind asupra importantei Catehismelor . Editia de baza. al caror baze s-au pus. Este cazul sa privim în urma. inclusiv din secolul al XX-lea. prof. fiind citita în toate provinciile românesti. de fapt. Ne referim la cele semnate de Pr. pe vremea domnitorului martir Constantin Brâncoveanu. se cuvine subliniat rolul lor preponderent în lucrarea de catehizare. despre care am 101 amintit deja. Bucuresti. Mihail BULACU. la Academia domneasca din Iasi (1640) de pe vremea lui Vasile Academia domneasca de la Scolile pe la Lupu. aritmetica). 2 la Neamt. 0 0 Pr. dr. o data cu deschiderea unor importante scoli. dupa traducerea ei în româneste a cunoscut 17 editii . În toate cele trei scoli religia avea loc privilegiat. fie si lapidar. Spiritul catehezei patristice din scoala . înca din secolele precedente. capitale si normale . fiind stabilit si faptul ca trebuia sa fie predata numai de catre preoti 100 .psaltirea sau alte carti de cult. PACURARIU. p. Sa se aplece pâna la pamânt si sa zica: Iisuse Mântuitorule. ale Sfintei Fecioare si ale Sfintilor si învatati-i a face semnul Sf. 1 la Iasi. prof. Tipografia româneasca cartilor bisericesti. 99 . numite asa dupa cele trei materii: religie. Bucuresti (1694. Bunaoara. acestea din urma pregatind învatatori. Secolul al XIX-lea va înregistra un numar tot mai mare de catehisme. Sibiu. Fiul lui Dumnezeu. aratati-le icoanele Domnului Iisus Hristos. Iuliu Scriban. vezi † Cuvânt la Învatatura de credinta crestina Bucuresti. Pr. BOR. crez exprimat asa: “Conduceti-i la Biserici. p. inclusiv institutii de nivel universitar. JUSTINIAN. deschise în Transilvania prin legiuirile date de împarateasa Maria Tereza 1764 etc. 3 la Sibiu. înainte ortodoxa 1952. care. ai mila de mine!” 99 . mult raspândita la noi. Cruci. Bucuresti. Ioan Mihalcesu (mai apoi Arhiereu si Mitropolit). 1937. 1786-1986.

Lazar prin “Înstiintarea catre de toata cinstea vrednica tinerime” (august. Un alt moment însemnat în afirmarea învatamântului catehetic îl constituie înfiintarea si organizarea Seminariilor Teologice : 1803 la Socola-Iasi. cit. iar în 1837 si la Râmnic. Iar cu privire la înfiintarea Facultatilor de Teologie notam: 1850 la Sibiu (sub pastorirea mitropolitului Andrei Saguna). . El înfiinteaza scolile elementare. dr. 8. Chemarea tinerilor la studii a facut-o cu râvna apostolica Gh. scoala a carei programa prevedea.Pr.. p. alaturi de cursurile de inginerie si de filozofie. Fie si în treacat. 1836 este anul în care se vor deschide Seminarii la Bucuresti. C. unde se nascuse în anul 1779 si unde va închide ochii la numai 44 de ani (1823). op. 1881 la Bucuresti (mitropolit Calinic Miclescu). 1818). 1811 la Sibiu. acest apostol al învatamântului românesc se întoarce grav bolnav la Avrig – Sibiu. si altii.. datorate în mare masura lui Gheorghe Lazar . Sava (1818). care. numite “poporale”. Dupa o munca epuizanta de trei ani. prof. Toma Chiricuta. prin purtarea de grija a episcopului Vasile Moga. Un fapt cu totul remarcabil este ca religie pentru scoala primara erau incluse în Cartea de citire 102 lectiile de . 1860 la Iasi (pe vremea lui Cuza). seminar la care va preda o vreme si Gheorghe Lazar. sub obladuirea Bisericii. Chiar daca unele au trebuit sa-si închida temporar portile (ca de exemplu cea din capitala Moldovei în 1864). trebuie sa amintim faptul ca dintre toti ierarhii ortodocsi care au militat pentru promovarea învatamântului românesc. conducator al Scolii de la Sf.. În Tara Româneasca un eveniment deosebit îl constituie începuturile învatamântului de nivel superior. aceste facultati au pecetluit reusita mult dorita de înaintasi de a avea un învatamânt teologic superior în Tarile Române. beneficiau de prestatia 102 Pr. prof. Andrei Saguna s-a remarcat într-un chip aparte. Buzau si Arges. GALERIU. cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi. care a avut grija sa rânduiasca aici “dascali procopsiti”. predarea Catehismului si a Istoriei “vivlicesti” a Vechiului si a Noului Testament.

Crisana si Banat. cea fara pricepere . iar protopopii aveau misiunea de inspectori în raza protopopiatului. Pavel în Epistola catre Romani (10. în genul celei de care vorbeste Sf. ca “Telegraful Român” este neîntrerupta ziarul românesc cu cea mai veche aparitie . anume un caracter prea intelectualist-rational sub care s-a asimilat si predat chiar si Teologia. concret. un rol catehetic major l-a avut neîntrerupta din anul 1853 pâna azi. 103 Telegraful Român . Râvna promotorilor învatamântului religios ortodox a avut în decursul istoriei nenumarate piedici. la anumite influente pedagogice externe exagerate. biblice. propriu-zis un Institut Pedagogic . pentru astfel 103 De notat. Directori ai scolilor poporale erau preotii parohi. De aceea. dintre care mai mult de jumatate înfiintate de el. a alunecat în etalare subiectiva de “talente”. pentru pregatirea viitorilor învatatori ai scolilor confesionale din Arad. numai în Arhiepiscopia Sibiului functionau aproape 800 de astfel de scoli. Alaturi de cartile de cult si manualele scolare. cum este cazul celei herbartiene. Semnalam. ca unele tulburari s-au produs de multe ori si datorita unei altfel de “râvne”. Ap. Ne referim. Iar “povestirea libera”. despre care se pomeneste destul de des în izvoare si asupra carora nu insistam acum. cu aparitie În rândul scolilor cu impact pozitiv deosebit în veacul al XIX-lea trebuie pomenita si Preparandia de la Arad (1812) cu limba de predare româna. asadar.învatatorilor scoliti la Institutul pedagogic din Sibiu. mai ales în Ardealul pluriconfesional. . însa. venita în Ardeal prin studentii români aflati în Germania. de altfel metoda clasica a predarii învatamântului. 2). prin îndepartarea peste limitele admise de textele sacre. iar din 1824 cu durata de trei ani. tiparite cu binecuvântarea sa. care va pregati terenul pentru deschiderea în acelasi oras a unei scoli teologice cu doi ani de studii. La sfârsitul arhipastoririi sale.

Popescu. a înregistrat prestatia unor pedagogi de mare valoare. si de educatia religioasa. cu preocupari remarcabile si în câmpul învatamântului religios românesc. 1976 Institutului p. deodata cu problemele pedagogiei moderne în general. Manual pentru Institutele Teologice. când religia a fost suprimata din programele scolare. În primul rând trebuie sa avem în vedere multimea de preotiprofesori care si-au consacrat timpul si energia vietii pentru învatamântul religios. 0 5 Doctor în matematici la Paris. ignorati în perioada comunismului din motive politice. care este foarte sugestiv pentru încercarile de limpezire a normelor actuale. profund traitori ai crestinismului ortodox: Vasile Bancila. Constantin Narly. Dumitru CALUGAR. Editura a Biblic si de Misiune al BOR. cu totala daruire si solicitudine. pe care a slujit-o în mod exemplar . Simion Mehedinti si Teodor M. Secolul al XX-lea .de probleme si altele asemenea. G. atât la nivel primar si mediu. prof. Catehetic . cât si la cel universitar. Cu asupra învatamântului secundar si superior”. care s-au preocupat. dar modern de legislatie scolara îl datoram ilustrului pedagog primul cod Spiru Haret (1851105 1912). desigur. O data cu ei la pedagogii laici trecuti în vesnicie. legea care ne intereseaza este cea din 1898: “Legea . Antonescu. Bucuresti. G. aceasta materie a fost considerata prioritara si. pâna la venirea tavalugului comunist. fireste. dr. s-au convocat si tinut doua Sibiu (1922) si Mânastirea Dealu (1933) 104 congrese catehetice . 104 . din pacate foarte putin cunoscuti si astazi. 156. legislatia cu privire la învatamânt . Pâna în anul 1948. O contributie însemnata la precizarea statutului religiei în scoala l-a avut. Ar fi deosebit de interesant un studiu amanuntit asupra evolutiei în timp al acestei legislatii. figura în fruntea tuturor celorlalte materii. a ocupat prin concurs o catedra universitara. pe o anume legislatie. la . inspector general si ministru al învatamântului privire la subiectul nostru. Pr. profesor universitar. la zece ani dupa “Revolutie”. o data cu aparitia cataloagelor. Fiecare moment important în istoria scolilor românesti s-a bazat.

monumentala ca forma si continut (571 p. Bucuresti. doctor în teologie al Facultatii din Bucuresti. care a lasat. mai ales ca exemplarele sunt foarte rare 107 . însa. Educatia religioasa. Continutul manualului este în mare masura valabil si astazi. patristice în ortodoxa scoala româneasc . de aceea nu insistam cu amanunte bio-bibliografice. din anul aparitiei (1935). 106 . parintele Calugar ne-a lasat si Amintim câteva din cartile Studiu introductiv în Catehetica . profesor de religie la Seminarul Pedagogic Universitar. publicata la Sibiu în teza crestin 1955. propriu-zis publicist român din domeniul catehetic din toate timpurile 106 cel mai prolific . autor de carti si studii omiletice si catehetice. presupune anumite aduceri la zi. Constiinta crestina dupa Catehezele Sf.) se impune a fi reeditata. Este în general cunoscut în mediul teologic. Facem. 1935. Pedagogia crestina ortodoxa . Principiile didactice ale catehezei si Anexa care cuprinde cateheze sau lectii Cele practice. dar numai în spiritul continutului original. Teza de reprezentative: ortodoxa Oradea. cu Caracterul religios-moral . 1 0 7 Bunaoara. 1946. . între altele. Îl recomandam în special pentru urmatoarele capitole: Psihologia religioasa.Din prima categorie s-a evidentiat cu vigurozitate parintele Mihail Bulacu (1898-1985). 1928. Pedagogia crestina Bucuresti. a Ierusalimului Bucuresti. cu toate ca figureaza în 1fisier. o astfel de reeditare. Chiril al . titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie din Bucuresti (19361952). desigur. În aceeasi categorie a preotilor-profesori cu preocupari catehetice deosebite se înscrie si parintele Dumitru Calugar (1907-1988) 108 . fiind necesare doar câteva actualizari sub aspectul tematicii si al bibliografiei. cel de la Biblioteca Facultatii de Teologie din Bucuresti lipseste de aprox. 3-4 ani din raft. Evident. Spiritul catehezei doctorat. stralucit titular al catedrei de Omiletica si Catehetica al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Sibiu (19681978). cel mai recent manual de Catehetica de nivel universitar (Bucuresti 1976. literatura catehetica româneasca na mai cunoscut un astfel de compendiu pedagogic crestin. întru-totul binevenita. 0 8 Face studii de specializare la Universitatea din Jena (1937-1938). 1937. Materia învatamântului religios. întrucât. Pentru predarea religiei în scoala. precizarea ca lucrarea de capetenie din domeniul catehetic-pedagogic. 1984). editia a II-a.

deci scoala trebuie sa fie pentru sarbatoare.). si Initierea Metodica religioasa a copilului .. la venirea comunismului a devenit “dusman la al poporului”. 109 . Se întelege ca din acest motiv. ci scoala pentru viata. desigur ambele lucrari. Ioan 1 11 Nascut Sauca. Omul si .. se aplica la orice fel de Reeditate de Episcopia Romanului si Husilor în 1 1 0 1990. întrucât nu este pervertit. Din fericire. Formalism si povestire. clasa Marelui Voevod Mihai. este ca vârsta copilariei este cea mai însemnata pentru a întreprinde formarea religioasa a omului.. îi place natura. editate de “Anastasia”: Duhul sarbatorii . de altfel.. p. prezent acum în bibliotecile noastre prin doua carti deosebit de valoroase. ” (subl. licentiat al Universitatii din Bucuresti. Cartea are sapte Importanta religiei pentru copil. profesor la liceul “Mihai Viteazul” din Bucuresti si. Pentru predarii religiei ne intereseaza. înlesnita e o însetata de sarbatoare – ceea ce am vazut ca este ceva plin.sapte carti de religie 109 . De 12 altfel si Duhul întâlnim aprecieri strâns legate de educatia copiilor prin în sarbatorii intermediul sarbatorilor crestine. Începem acum sirul pedagogilor crestini ortodocsi laici cu Vasile Bancila 111 (1897-1979). aceasta lucrare este de importanta capitala. pe bancile scolilor prin osteneala parintelui profesor dr. Autorul pledeaza în mod inteligent si cu dovada unei înalte constiinciozitati pentru educatia religioasa timpurie a copilului: “Cel dintâi lucru pe care trebuie sa-l stie cu putere un educator. Un adevar care. S-a spus ca nu viata este pentru scoala. 1897 la Braila. p. dar cea de-a doua fiind mai apropiata preocuparilor noastre capitole: 112 facem o scurta zabovire asupra ei. Timisoara. Editura “Marineasa”. la 1 ian. Acesta. un timp. Dar maximul vietii sarbatoarea. Editie îngrij. seriozitate si doctrina. Pentru demersul catehetic actual. specializat la Paris în acelasi domeniu. valorificarea sarbatorii în este scoala e de doua împrejurari.. Cea mai însemnata este copilul însusi. constituie un veritabil punct de plecare pentru alcatuirea manualelor de religie de astazi 110 . n. Prezente deja. se daruieste. de BANCILA. traieste divinul. care. 90. iar o zi libera poate fi negatia copilul are o mare capacitate lucru sarbatorii. scriitor si filozof crestin. iar nu o simpla zi libera: o zi de fiinta poate fi sarbatoare. reprezentant stralucit al elitei interbelice necunoscut de marea masa a cititorilor români decât dupa trecerea câtorva ani de la evenimentele din decembrie’89. Metoda religioasa si idea concretismului. Iubire. chiar daca sunt pe alocuri depasite ca limbaj si tematica. pentru primele clase. festiva. ci si o pedagogie. Credinta si sinceritate. 1993. Iata un exemplu: “Sarbatoarea nu implica numai o metafizica si o morala. Facultatea de Filozofie. Decalogul atmosferei.. Copilului jubileaza. Metoda afectiva si sentimentul spiritualizat. Vezi Vasile Aforisme si para-aforisme. existenta Ileana 11. ambele aparute la Bucuresti în anul 1996.

pedagogia preventiva (mentinerea unei atitudinea atmosfere placute. nu din cele care produc dubii sau ilaritate). vorba lui Comenius. adevarul vechi si de bun simt ca daca nu se introduce omul în religie de când e copil. Planta de pret a religiei sa fie adânc înradacinata în solul sufletului. prezentate sub un titlu sugestiv. 2021. ca obstea de scolari. 1996.. în ectoplasma lui Vasile 1 1 4 BANCILA. autorul marturiseste convins: “Asadar. grija de a înlatura oboseala. Sa învatam o data. Bancila îsi exprima opiniile în legatura cu persoana profesorului de religie. pe catre e chemat s-o pastoreasca va trai si va respira neîncetat în aura lui. pentru ca secetele vietii sa nu-i poata face nici un rau. aliatii natura firesti(adica sustinerea lectiei cu ajutorul celor mai dotati si receptivi elevi). p. n.. precum si în toate sine qua non ale desfasurarii lectiei de mediul fizic si decorul. el va risca sa nu cunoasca niciodata farmecul si binefacerea religiei. Am subliniat aceasta ultima dimensiune.. Iata cum se exprima autorul: “Felul prezentei sufletesti a educatorului hotaraste soarta educatiei.).. pe tot parcursul lectiei) si. La fel si în formarea religioasa. Plugarii stiu ca grânele trebuie sa fie crescute înainte de a veni caldurile verii.. Bucuresti. pragul lectiei . în fine. ca sa nu le vatame. pentru ca ea sintetizeaza toate eforturile recomandate anterior. . educatorului . Dupa o impresionanta pledoarie pentru educarea religioasa a copiilor. atmosferei . vorbind despre elementele religie. Elevii vor trai în cercul de efluvii invizibile care pornesc din fiinta lui. degeaba va ploua mai târziu. . 29. n. exemplelor (tactul de a prezenta ilustrari potrivite. pregatirea (aperceptiva. un copil crescut cu religie va fi mai spiritualizat si deci mai serios manifestarile lui “ 114 . creanga trebuie îndoita cât e verde.educatie caci. ideale.. în chip definitiv si efectiv.” 113 . Ibidem p. În ultima parte a lucrarii. Editura “Anastasia”. Daca nu ploua primavara. V. un fel de logistica obligatorie: (atitudinea profesorului la intrarea în clasa) Dodecalogul la toate obiectele din scoala . 113 Initierea copilului religioasa a .

spirituala. iar “nationalist” românul ce tine la identitatea neamului.” 115 . Aceste câteva ilustrari ale gândirii distinsului pedagog Vasile Bancila sunt suficiente. Bucuresti. Fiecare om sugereaza o anume atmosfera. deodata cu îmbogatirea continutului actului catehetic. Unii produc o atmosfera sfintitoare încât în vecinatatea lor te simti mai bun si mai tare. altii întineaza tot ce ating.. ca sa aplicam. 1924. metaforic. profesor de Pedagogie la Universitatea din Bucuresti. Bucuresti. sub acuzatia de “fideism” si “nationalism”. 1925-1926. ele: General . înlaturat de la catedra de catre comunisti în anul 1948. Educatia morala în scoala româneasca. G. . 1 16 m Semnalam câteva dintre Din problemele pedagogiei Bucuresti. Istoria . autor al unor lucrari de prestigiu în domeniu 116 . la caracterul “national” al Statului Român. p. structurata în trei mari capitole: I. Educatia Pedagogieisi e fundamentale ale pedagogiei morala religioasa în româneasc . altii demonizeaza ori deprima. 1930. Doctrinel a pedagogie . Psihanaliza si educatie. III.Curs moderne de Bucuresti. 1937 (ultima subliniata de scoala pentru interesul aparte în cadrul noi moderne a Metodicii disciplinei ). altii o coboara. unii purifica. Pedagogia . Sunt oameni care îmbalsameaza totul în jur ca un trandafir de soi si sunt altii care infecteaza totul ca un dihor. acuzatii care constituie în fond mai degraba recunoasterea unor merite. Educatia religioasa în cadrul educatiei integrale. o vreme si la Seminarul Nifon din acelasi oras. credem. unii înalta atmosfera. fides-i = credinta ). II. 1937). Ibide . Unii linistesc prin simpla lor prezenta. G. 1939. 115. decât stigmatizarea propriu-zisa: “fideist” înseamna credincios (lat. Lucrarea ce ne intereseaza în chip aparte este Educatia morala si religioasa în scoala româneasca (Bucuresti. pentru ca fiecare profesor de religie sa fie convins a-si face timp pentru a citi integral Initierea religioasa a copilului spre marele folos în straduinta de a-si îmbunatati propria persoana. Un alt reprezentant stralucit al pedagogiei crestine românesti este Antonescu (1882-1953).. un termen luat din metapsihica. altii nelinistesc chiar fara sa spuna un cuvânt. predarii religiei 115 . Bucuresti.

ele nu pot ramâne izolate..acestia sunt ipocritii.” 117 . moderni si contemporani. caci nu putem împarti sufletul elevilor nostri în compartimente. Ceea ce nu se parcurge.. cit. . Întrucât prelegerea de fata se adreseaza în primul rând viitorilor profesori de religie. Antonescu pledeaza pentru “o serioasa cultura filozofica”. le-au ascuns si au trecut la facultatea de teologie. Acest deziderat poate fi exprimat si astazi. antici.. avem nevoie de credinciosi adevarati. fie si generale. continutul ei este în cea mai mare parte actual. ajungem la scepticismul religios. care au trecut apoi la alte facultati. sau iese contradictie. . N-avem nevoie nici de sceptici nici de ipocriti. istoria religiilor etc. am gasit elevi sceptici. Pot sa va spun ca atunci când am fost profesor la Seminarul Nifon. asadar. în cadrul programei. dupa ce si-au marturisit îndoiala.. care aveau îndoieli.. fiindca daca în sufletul seminaristilor sau al tinerilor teologi apar fata în fata conceptia stiintifica deoparte si cea teologica de alta. în legatura cu gândirea marilor filozofi ai lumii. dogmatica. desi anumite incursiuni în acest domeniu se pot face la câteva din disciplinele de baza. cum ar fi. în asa fel încât orice teolog sa posede cunostinte. Aceste doua conceptii se vor ciocni si din ciocnirea aceasta. pe care viitorii profesori de religie sa o dobândeasca în cadrul Facultatii de Teologie.Chiar daca au trecut un numar de ani buni de la data publicarii acestei carti. constatându-se în plus ca nici acum nu avem o catedra de filozofie propriu-zisa. pe când altii. Observam. vom face o mica ilustrare din ultimul capitol al cartii cu referire la aceasta importanta misiune: “În ceea ce priveste pe profesorul de religie consideram ca acesta trebuie sa aiba o serioasa pregatire filozofica. 117 Op. iar în cazul când este ascunsa ajungem la ipocrizia religioasa. morala. iar în cazul când aceasta este marturisita. însa. ca G. spre exemplu. 136-137. si atunci înseamna ca am ajuns la rezultatul pe care-l preconizam adineaori: conlucrarea armonica între educatia religioasa si intelectuala. p. sau iese armonie. G. dar voiau sa se faca preoti. trebuie suplimentat prin lecturi individuale.

profesor la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Cernauti rând. nr. D. 490). unde. profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei la Facultatea de fine. fara sa vrea si fara sa stie. însusi învatamântul religios. când. Vasile cel Mare în cunoscuta “Omilie catre tineri”118 . Problema posibilitatii educatiei. în de la 1 oct. C. pr.. Problema comunitatii pedagogice. La un moment dat. ideal. reeditata în 1996.. 1986 (vol. în anul urmator va la obtine titlul de doctor în filozofie cu Di soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara. filozofie.B) 1 9 Nascut la Tecuci. Tolstoi 1929. III. va fi numit e pe teza României). NARLY. 118 . 1941. 1996. Omilia catre . Gavanescu. VASILE CEL MARE. Aici se va I. cu 528 de pagini si urmatorul cuprins: I. Rezultatul este indiferenta religioasa sau ateismul pe care îl promoveaza adesea. de fapt. Pedagogie românesti .. FECIORU. Prin etica pe care o sustine. 1940. în subcapitolul Concretizarea (educatiei n. sub care valoarea de devotare s-a înfatisat în omenire.. printr-o predare nepedagogica a religiei sentimentul religios se poate pierde în fata multelor date impuse a fi memorate: “Frumusetea si înaltimea etica a religiei crestine. fiind înmormânta t în cimitirul Belu. litere si unde va preda pâna în anul 1947.S. Narly atrage atentia ca de multe ori. În 1923 C. postul sau va fi “comprimat”. Narly se Opera pedagogica a profesorului I. 17 din tineri colectia 1P. Dintre lucrarile sale mai Problem amintim: a idealului 1925. generala alcatuita de Viorel NICOLESCU). din motive politice. la Göttingen. Misiunea 1943. face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi. Educatie si 1927. 490-493 gasim referiri la religie.Aceasta preocupare. educatorului. 1929). trad. educator. totodata fara neglijarea gândirii Sfintilor Parinti. Bucuresti. În aceasta ultima parte la p. Problema idealului IV.” (p. Trece în vesnicie în anul 1956. este întunecata de amanuntul istoric si sistematic. religia exercita o influenta totala asupra omului.) în Institutii despre care afirma: “Religia este poate cea mai activa forma. asistent la si. în sensul propus de Sf. trebuie facuta cu discernamânt. n. (vezi prefata la pedagogic. apropia de între ei legându-se o strânsa prietenie. la Bucuresti. Bucuresti. II. (Bucuresti. publicata întâia oara în anul 1938. întâlnita de altfel la multi dintre studentii nostri. “filozofia” cea mântuitoare.Facultatea de litere din Iasi. ramas în constiinta educatorilor mai ales prin lucrarea Pedagogia generala . Daca în locul instructiei religioase s-ar face cu Sf. Constantin Narly (1896-1956) este un alt mare pedagog al perioadei interbelice 119 . Narly pleaca intituleaza Gavanescu studii în Germania. Problema mijloacelor educatiei. Asa se explica faptul ca una dintre cartile lui C. Misiunea educatiei . pedagogic. C. care ne-au lasat.

Bucuresti. ci a fost un mare admirator al virtutilor sale stramosesti.. orfan de mama de la 9 ani si de tata înainte de terminarea liceului. Simion Mehedinti (1869-1962) a fost nu numai un mare geograf. în mod progresiv si echilibrat. ci si unul dintre cei mai mari pedagogi ai României. încât instructia religioasa de astazi ar suferi o grava pierdere ignorând-i cartile. ca si un popor. f. Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin? . catedra de geografie a Universitatii din Bucuresti. 492). doctor în geografie al Universitatii din Leipzig (cu educatie) Die kartographische profesor teza teza Induktion). Credem ca observatiile profesorului Narly sunt în mare masura valabile. 120 . în care. coperta). . nominalizândule chiar ca titluri de capitole: Lipsa razboaielor confesionale. Scoala muncii. se observa fara greutate o împletire armonioasa a convingerilor crestine cu simtamintele unui patriotism exemplar.122 . avertizând tineretul ca si ca un om. 2 2 Idem.. daruit de Dumnezeu cu o viata bogata. Nascut în Soveja – Vrancea. si aceasta mai putin în scoala si mai mult în Biserica. p. 1992. Crestinismul românesc. dar ne îngaduim observatia ca necesitatea indiscutabila a cultivarii sentimentului religios în Biserica trebuie facuta în paralel cu instructia religioasa la clasa. editie îngrij.” (p. Bucuresti. Poti fi om deplin fara sa fii Cartea româneasca. (vezi crestin ?. Înmormântat în cimitirul Belu din 1etc. a. membru al Academiei Române (1915). Antologie 1216. la autor de carti fundamentale din domeniul geografiei (cea mai Terra. Primatul sufletului. MUSTER. Neutralitatea fata de certurile dogmatice. J. atâta pretuieste . Scrieri 2 1 S.) MEH EDINTI. Introducere în geografia ca 2 volume) si al reprezentativa: pedagogiei Alta crestere. marturisind public convingerea ca Iisus Hristos este nu numai Mântuitorul lumii ci si cel mai mare educator al omenirii nu poti fi om deplin fara sa fii crestin cât a înteles din Evanghelie 121 .precadere educatia sentimentului religios. În Crestinismul românesc exemplifica a aceste virtuti. Poporul – cuvinte stiinta ( catre studenti. si învatamânt.. Scrisul sau din câmpul pedagogic este atât de patruns de duhul evanghelic. religiozitatea ar spori. fara exceptie. Arhaismul crestinismului românesc. Editura Academiei Române. atât ca numar de ani (93) cât si ca activitate oferita în slujba neamului 120 . de D.. despre educatie Bucuresti. Rousseau despre . Licentiat al Facultatii de filozofie si litere din Bucuresti (cu Ideile lui J. A fost profund credincios. Caci Simion Mehedinti n-a slujit doar poporul român cu o constiinciozitate iesita din comun.

este cu putinta oriunde. Violenta. cum se exprima Simion Mehedinti în legatura cu “Absenta pornirii de razbunare la români”: “Poporul român este lipsit de orice înclinare spre razbunare. când exemplele pozitive pot avea un rol întaritor. fiindca nu simte suferinta! Asa sa fie? Cine îsi da osteneala sa priveasca traiul de toate zilele al taranului român. Crestinismul 1 2 4 Ibide românesc .123 Cu toate ca stia foarte bine si anumite scaderi ale conationalilor. ca fapt individual. acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebita.Simbioza între Biserica si Stat. evident ca nu poate fi vorba. Absenta pornirii spre razbunare.. nu da buzna în viata altuia si nu se coboara niciodata la nivelul vulgului. Din fire. 1995. Încrederea în biruinta binelui asupra raului. Bucuresti.O explicatie de bun simt si pretuire fata de poporul pentru slujirea caruia a consacrat cu generozitate toata energia vietii sale îndelungate. . cu tact pedagogic si mare optimism. m 123 . bunaoara. asa cum se recomanda mai ales în zilele noastre.” 124 . Dar de o aplecare a neamului românesc spre ura calculata împotriva cuiva. Prioritatea frumusetii morale asupra justitiei formale . sursa de nadejde si inspiratie.. Iata. 84. Acceptarea suferintei ca mijloc de purificare morala. 235. Lipsa ereziilor si a ereticilor. Fundatia “Anastasia”. p. Cum se explica aceasta pornire spre iertare? Unii observatori superficiali s-au grabit sa dea o explicatie simplista: românul nu se razbuna. p. Idem. Prezenta lui Iisus în folclorul national. Va vedea ca ceea ce deosebeste pe plugarul sau pastorul român de neamurile vecine este o mare cumpatare în judecata si o foarte delicata rezerva fata de altii. Sentimentul acesta presupune calcularea la rece a suferintei altuia. n-a pregetat o clipa sa le evidentieze doar virtutile. românul adevarat este discret.

didascalul harismatic depaseste pe episcop si cu competenta si cu învatatura. “Autoritatea didascalilor”.Teodor M... Istoria bisericeasca si Patrologia. iar un 8 cu distinctie. Era admirat si iubit. licentiat al Facultatii de Teologie din Bucuresti. Ap. cu mustata tunsa englezeste. harismatici de care aminteste Sf. p. psihologic) titular politic detinut în închisorile comuniste (1959-1964). didascalii erau slujitorii care catehizau cu timp si fara timp. 12. Acest studiu este foarte important pentru observarea etapelor didascalii facând parte din triada slujitorilor catehizarii în Biserica primara. teza al catedrei de Istorie si Patrologie al Facultatii de Teologie din Bucuresti (1948-1959). urma a creionului muncit pe ” (“Prefata” Biseric se hârtie. an. III. este prezent si în literatura noastra catehetica.. îndeosebi prin lucrarea didascali crestini 126 Primii . cultura 138. 28).. uscativ. .respectuoasa familiaritate ce care se spune “Regele”.” .. p.. totodata ai profesorilor de religie si teologie. care. Un examen la Istoria Bisericii Universale era o proba de foc. Popescu (1893-1973) 125 este un nume de referinta din galeria profesorilor teologi laici. cât o ghinda. Î. la a si 1cultura "Studii Teologice". 125 ). Bartolomeu ANANIA al Clujului îi face urmatorul fost unul din cei mai mari profesori ai Facultatii de Teologie din Bucuresti. volumul cultura Institutului 11996 2 7 Biserica si . În timp ce apostolii predicau kerigmatic vestea cea buna . P. deodata cu preocuparile de stricta specialitate din domeniul pe care l-a slujit cu devotament total. 140-211 si 2 6 Vezi în Biserica si . Propriu-zis. întrucât. chiar mai simplu. iar preotii si episcopii se ocupau cu oficierea liturgica a slujbelor. avea o mâna osoasa pe al carei deget mijlociu. 5). S. didascalii sunt predecesorii profesorilor de la scolile catehetice din secolele III-IV. din care fac si eu parte.. profetii îsi manifestau sporadic harisma prorociei. doctor în teologie al Facultatii de Teologie din Atena (cu Cauzele persecutiilor din punct de vedere istoric si . îl numeau “Domnul Tudor”. din timpurile ulterioare. Înainte de a încheia aceasta scurta semnalare a personalitatii si Nascut în Boteni – Dâmbovita. statornicise o batatura enorma. totodata. al treilea învatatori ( didavskaloi (I. 1932.. al doilea profeti . sau. de influentele ereticilor.. p. în general. asa cum afirma autorul. “în planul învataturii. Editura Biblic si de Misiune al BOR. cu acea “Tudor”.. Acesti învatatori aveau misiunea sa explice dogmele credintei crestine neofitilor si sa-i apere.” 127 . la dreapta. Generatiile portret: “A de studenti ai anilor 40. Înalt. dar si foarte temut.. astfel ca importanta misiunii lor depaseste granitele slujirii conventionale. Cor. Despre ei se pomeneste chiar si în veacul al V-lea. Bucuresti. cap. constituia un triumf. Pavel: “Si pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserica: întâi apostoli .

totodata prin activitatea practica din biserici si scoli. un ideal care depaseste contingentul. legea mântuitoare a lui Iisus Hristos. Metodica predarii religiei beneficiaza de osteneala câtorva reprezentanti remarcabili. simtul moral. cu deschidere plina de solicitudine. pe de alta parte ea trebuie sa ofere culturii miezul fara de care aceasta risca sa cada în derizoriu. Ceea ce Popescu M. de neputincioasa în a ne asigura pacea. spiritul si virtutile Evangheliei. atât din rândurile clerului. p. preoti si profesori. iar alaturi de ei si cei Ibide . 223. m Ibide . sa iasa în întâmpinarea culturii. pe atât de realista: “Biserica trebuie sa crestineze din nou cultura!” 129 . moravurile si institutiile crestine. fara de care nu se poate edifica pentru societate o casa solida si sigura. de schimbatoare. cultura noastra este atât de relativa.. Teodor a spus atunci este întru-totul valabil si astazi: pe de o parte. se întelege. bucuria de a trai. prin cartile si studiile publicate. încrederea. Tocmai datorita faptului ca ramâne legata de pamânt. se întelege – celei autentice. În rândurile clericilor trebuie amintiti mai întâi profesorii de la Seminariile si Facultatile de Teologie. imperfecta. p. ierarhia valorilor. Biserica trebuie sa fie deschisa culturii. tinuta la Primul Congres de Teologie Ortodoxa (Atena. Teodor M. 1936). Iar concluzia este pe cât de concisa si ferma. idea autoritatii divine. cât si ai laicatului. titulari ai catedrelor de Catehetica. 224. se impun câteva cuvinte despre conferinta Biserica si cultura .” 128 . în care se cuprind câteva principii programative pentru relatia religie-cultura din zilele noastre. împacarea. asa cum a fost dintru început.scrisului prof. caci marii barbati ai ei au fost si mari oameni de cultura. Popescu. trebuie. Iata cum raspunde autorul la întrebarea “ce trebuie sa ofere Biserica pentru cultura?”: “Forta morala a religiei. dar pentru împlinirea acestui deziderat si slujitorii Bisericii. m 128 129 . * În actualitate..

dupa decembrie 1989. caci numai omul se educa. 7-10 /1981. în " Ortodoxia". în S. 1939). în “Îndrumari metodologice. Asupra noastra apasa o raspundere grea în fata lor si a lui Dumnezeu. opinând. în întreaga tara (prin conferintele sustinute în ultimii ani în diferite orase). totodata. Un alt nume de referinta în ogorul catehetic românesc contemporan este al p. titlurile studiilor cuprinse în Importanta catehezei în astazi volum: Biserica Ortodoxa. dupa aceea îndrumator de doctorate pentru Omiletica si Catehetica. nr. p. Psihologia catehumenilor. în " Altarul Banatului". Mântuitorul Hristos. C. în pofida vârstei octogenare. 1993. educatia religioasa a copiilor este o necesitate fundamentala. 416/1995. ci si în mas-media. în prezent duhovnic la Mânastirea Bistrita – Vâlcea. Sfântul Atanasie cel Mare. nu numai în biserica. totodata în strainatate. “Decan” de vârsta si preocupari este parintele Constantin Galeriu (1918-2003). cuprinse mai apoi într-un singur volum. Convingerile puternice asupra folosului indiscutabil al predarii religiei în scoli le-a exprimat îndata ce s-au redeschis portile libertatii.. 1 30 . volum cu importanta speciala Catedra de omiletica .”. dar vocea P. Sale a fost auzita cu pregnanta si astazi. Convins ca “educatia este un dar. ci un dat originar.catehetica cu notiuni de Pedagogie. parintele Galeriu conchide: “Astfel. nr. lea. Principii catehetice în Catehezele Sfântului Chiril al Ie rusalimului. care a publicat studii catehetice deosebit de consistente. Initieri catehetice 132 .”. învatator al unitatii crestine.care predau Religia în scoli. Ora de religie în trecut si astazi. Activitatea învatatoreasca a preotului pentru promovarea credintei ortodoxe. Iata 12. 14) 131 . arhimandrit Veniamin Micle (n. ca “credinta religioasa nu reprezinta o achizitie evolutiva în istoria omenirii. Învatatorul nostru suprem. de 3 1 Ora religie în trecut si . cv. 1 / 1983. animalul se dreseaza”. Revelatia si educatia. o actiune specifica omului. dupa învatatura si practica primelor veacuri crestine. fiind preotul cu cea mai mare popularitate în Bucuresti. 3Iisus 4/ 1993. Preotul dupa cartile de învatatura din secolul al XIX-lea.T. ca a unora ca acestia este împaratia cerurilor” (Matei 19. caci ea începe o data cu omul. în secolul al XXcatehet.. fost titular al catedrei Facultatii de Teologie din Bucuresti (1978-1994). a Mântuitorului Care a spus: “Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti.. Ortodoxia.. Cateheza romano-catolica. autorul unui curs de Metodica si a câtorva studii fundamentale în domeniu 130 . 1 3 2 Bistrita-Vâlcea.

pentru ca ele constituie un instrumentar concret în mâinile profesorilor de religie. singur si în Pedagogie si . Ne îngaduim. Lille (Franta). 1 3 5 Iasi. Iasi. C. spaniola si portugheza. în titular prezental catedrei de Stiintele Educatiei. de asemenea. franceza. în limbile româna. autor al câtorva carti în domeniu. pentru a corespunde exigentelor de forma si continut. prof. specialist în Pedagogie. de fapt. faza de pionierat în care ne gasim. cu doua lucrari strâns legate de domeniul catehetic: forme de organizare 134 Educatia religioasa. chiar daca denumirea de “manual” este improprie pentru unele dintre ele. cu studii în strainatate la Salonic (Grecia). Letitia Leonte . însa. 1994 axiologie 1etc. 1995. 133 . Ana Danciu etc. Pedagogie Iasi. mai ales ca si munca lor este. când educatorii constiinciosi au înca de luptat cu anumite mentalitati si conceptii din afara Bisericii. observatia ca unele dintre ele. O mentiune aparte se cuvine pentru manualele de Metodica pentru predarea religiei în scoala. Cuza” din Iasi. doctor în stiintele educatiei. 1996. Universitatea din Iasi. Salutam cu admiratie preocuparea atât de intensa a unui laicpentru domeniul educatiei religioase. absolvent al Facultatii de Filozofie a Universitatii “A. temerara. Rodica Sendroiu . italiana. sunt extrem de utile. de la Universitatea din Iasi. Bucuresti. între altele.si pentru faptul ca semnaleaza peste 500 de repere bibliografice. fiecare dintre aceste carti merita aprecierea noastra. 1999. pe cea dintâi. aceasta din urma reluând-o. Având în vedere. la o eventuala noua editie. Repere teoretice si metodice . e . pr. Dintre profesorii laici. un loc special în bibliografia “Metodicii predarii religiei” l-a câstigat Constantin Cucos 133 . Metodicile propuse de prof. în situatia penuriei quasi-generale a materialului catehetic bibliografic actual. însa. Psihologie si Filozofie. care vine în sprijinul teologilor cu un bagaj impresionant de Nascut în 1958. cu sprijinul unor profesori-teologi de specialitate. 1996. prof. De aceea. germana.) colaborare: . cu adaosuri si completari. prezent în bibliotecile noastre.. 3 4 Bucuresti. Bologna (Italia). Ioan Popescu & co . engleza. vor trebui revizuite si completate. în aceasta perioada confuza de “tranzitie”. Psihopedagogi (colab. continut si 135 si Educatia religioasa.

S. Editia 1999. Miza este prea mare si este posibil sa Vezi de ex. 77. însa. care se cere pe alocuri “îmbisericit” 136 (de aceea. în cuprinsul celor doua carti nominalizate. de asemenea. o serioasa cultura teologica. prezinta 7 capitole.. Felicitam pe autor si binecuvântam pe toti cei care vor citi cu folos aceasta carte. de factura universitara. apreciind nivelul academic al continutului: “Tipul de discurs avansat de autor se înscrie pe o linie moderna. încât din partea anumitor profesori.) ( care 1ceresti. valoarea de fond a lucrarii. în care se face deseori o asociere nepotrivita de termeni Hristos conduce lumea. scoliti înainte de 1989.si aici ne exprimam rezerva – noi stim cam ce fel de istorie si filozofie se facea pe vremea comunismului. .. asezate într-o succesiune logica. Comandant al ostilor etc. P. Micile noastre rezerve sunt legate de limbaj. . cu lucrari de actualitate în domeniu.” Lucrarea este strabatuta de credinta marturisita deseori ca numai o conlucrare strânsa între clerici si laicatul specializat poate da rezultate pozitive în actul catehetic contemporan (vezi. dar Facultatilor de istorie si filozofie predata si de licentiati ai (fapt care. De fapt. iarasi. la care este bine sa se raporteze dascalul de religie. pentru o viitoare editie a cartii este bine ca manuscrisul sa fie lecturat de un profesor-teolog). deopotriva. cartea este girata de Î. îndeosebi din domeniul biblic si patristic. iar la sfârsit cu un adaos bibliografic. 136 este ghid . principial. 10. pe care o recomandam (cu unele foarte mici rezerve).. de exemplu. p. totodata cu privire la opinia autorului în legatura cu predarea religiei în liceu. exista riscul promovarii unor idei si principii impregnate de ateism. Retinem. realizarea educatiei religioase . exemplara constiinciozitate de abordare a problemei: “Predarea religiei în scoala trebuie asumata cu maximum de atentie si seriozitate. Aceste mici inadvertente nu afecteaza. Daniel al Moldovei care o prefateaza. § Complementaritatea laicat-clericat în 137 . dar .cunostinte psiho-pedagogice si care dovedeste.. n-ar fi rau în sine). p.. 299).. n-ar fi rau). Domnia sa este de parere ca în liceu religia sa fie cuprinsa în cadrul unei discipline numite “Cultura si istoria religiilor” (ceea ce. 3 7 Ibidem p.

Cucos un spatiu preferential în studiul de fata. ne poate feri de alunecarea pe panta improvizatiei si a derizoriului. intrati de altfel în circuitul limbajului pedagogic universal. feed-back. C. proiectare curiculara religiei nu mai poate fi straina. ocupându-se. asadar de utilitate imediata. Iisus Hristos ca învatator suprem (p. apreciam a fi urmatoarele paragrafe ale cap. 302 m p.. atât din spatiul teologic. ca brainstorming. editata de Arhiepiscopia Albei-Iulia Ibide . Evaluarea cunostintelor si atitudini religioase. al 6-lea (p. pentru ca lucrarile domniei sale raspund în chipul cel mai potrivit exigentelor demersului catehetic actual. 75) etc. cât si din cel laic. cu educatia în gândirea patristica (p. 47 s. întâlnim termeni noi. Am acordat prof. astfel.). dr. 1 3 9 Autori: Pr. ambele cu girul Ministerului Educatiei Nationale. de care nici Metodica predarii 139 si .pierdem totul daca gresim. Dorin OPRIS. este de nivel universitar. Sebastian SEBU. p. Dintre acestea un pronuntat caracter practic.. în calitatea lui de “laic” se tine de cuvânt: multe dintre paragrafele cartii dovedesc receptivitate fata continutul teologic al educatiei. Proiectarea lectiei de religie. Ramâne ca si profesorii-teologi sa-si însuseasca fara urma de rezerva sau complexe îndrumarile psiho-pedagogice care umplu zeci de pagini din acest volum. totodata cu binecuvântari din partea Bisericii: Metodica predarii religiei . 138 etc. pedagogi. Metode de predare-învatare.u. o data cu notiunile clasice.. Monica OPRIS si prof... dar si teologi. Autorul. Numai solidaritatea de conceptie si de metoda a specialistilor. 29. în care. chiar daca da uneori impresia unui stil prolix si afectat de pretiozitati. prof. Anul 2000 a înregistrat doua carti noi în bibliografia Metodicii.” 138 . Limbaj si comunicare la ora de religie. 181-292): Principii si reguli de realizare a educatiei religioase. Terminologia utilizata. Conlucrarea dintre laici si clerici se impune mai mult decât oricând. prof. totodata pentru ca în continutul prezentat valorifica tot ce s-a scris mai bine în trecutul mai îndepartat si mai apropiat.

precum odinioara poetul nostru cel de toate zilele. DRAGUSIN. prin descrieri detaliate ale notiunilor metodice de baza si.”.. aparuta la Editura "Gheorghe Alexandru" Craiova 140 . suntem cuprinsi de o mare admiratie fata de râvna dascalilor si preotilor predecesori. Principial nu se departeaza prea mult de structura cartii prof. 1). IORDACHESCU. nu mai putin a celor contemporani. Amândoua sunt deosebit de utile pentru profesorii de religie. în partea a doua. dar au un limbaj mai accesibil si mai apropiat de cel catehetic. Gheorghe Iuliana ALEXANDRU. * Încheind aici acest succint periplu istorico-analitic în spatiul catehetic românesc. Continutul fiecareia se prezinta sub forma dubla: teoretica si practica. Ion GHEORGHE. cum fiecare dintre ei ne cheama sa le urmam pilda. prin propuneri de proiecte didactice pentru toate nivelele. atât sub raportul continutului.. care marturiseste la începutul poeziei “Epigonii”: “Când privesc zilele de-aur a scripturilor române / Ma scufund ca într-o mare de visari dulci si senine. Alina VÂLCU. Simtim. totodata.Metodica predarii religiei în învatamântul preuniversitar . rostind parca o data cu Marele Pavel: “Fiti mie urmatori precum si eu sunt lui Hristos” (I Cor. Eminescu. 140 Autori: Nicolae Gheorghe IONESCU. 11. cât si al bibliografiei mentionate la sfârsit. Ovidiu . Cucos (care este citat frecvent în ambele).

fara a se respecta legile tehnologice. se aseamana. Toti marii pedagogi.. pe flerul personal. sau nu se instrumenteaza corespunzator. Asa se întâmpla si cu rezultatele catehizarii. dar fiecare s-a straduit s-o îmbunatateasca si s-o adapteze mereu la realitatile cotidiene. desigur. pe experienta practica. nelocuibila. n-au depasit niciodata stadiul mediocritatii. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii. clerici sau mireni. preotilor tineri si profesorilor de religie începatori. catastrofale chiar. dimpotriva. atât în Scoala cât si în Biserica.VI. La fel se . dupa chipul lui Hristos. mai ales din ultimele doua sute de ani. finalitatea actului catehetic este optima. Aceasta modelare sau zidire . deopotriva. Acolo unde se cunosc si se respecta principiile de baza ale educatiei. deodata. pe observarea directa a realitatilor etc. Dar daca se construieste la întâmplare. Raspundem ca în asemenea cazuri este vorba de o falsa strategie didactica. într-un anume fel. S-ar putea obiecta de catre unii preoti si profesori.. va rezulta o cladire trainica si frumoasa. iar pe de alta parte de a le modela sufletele. caci se sprijina. va rezulta. cu nadejdea ca le va fi de folos în osteneala deloc usoara. nu doar ca au cunoscut si aplicat cu cea mai mare constiinciozitate metodologia didactica. cu aplicarea corecta a metodelor si mijloacelor de predare-învatare. Modelul nostru Suprem. În schimb. dimpotriva. Materialul de fata se adreseaza. când nu se cunoaste metodologia. rezultatele sunt slabe. "pedagogii" care au ignorat legile misiunii învatatoresti. Si. pe de o parte de a transmite ascultatorilor-ucenici în chip eficient învataturile Sfintei Ortodoxii. cu zidirea unei case: daca se face dupa un plan bine întocmit si se respecta normele de baza ale construirii. în schimb. ca se descurca foarte bine si fara ele. o cladire subreda. care dau mai putina importanta principiilor si metodelor pedagogice.

Pentru o mai buna întelegere a problematicii. socotim necesar sa le definim acum. definitivat si gradul II . negativ asupra elevilor si credinciosilor. Bucuresti. În asemenea cazuri nefericite se creeaza. deodata cu nominalizarea lor. din pacate. fie si partiala: • Principiile didactice sunt norme dupa care se orienteaza activitatea educatorului . materialul de fata nu-si propune doar descrierea principiilor didactice în sine. De aceea. care vizeaza nivelul proiectarii generale. ucenicii se prefac ca asculta si înteleg. Astfel. un cerc vicios: catehetul are impresia (uneori chiar se preface) ca preda. înaintea abordarii subiectului propriu-zis. iar lipsa de eficienta si slaba lor prestanta la catedra si la amvon se rasfrânge. 2000. a carei urmare este esecul sigur. Sau. vom face anumite delimitari. sunt norme generale si fundamentale care orienteaza activitatea de însusire a cunostintelor. De aceea. DEFINITII SI DELIMITARI . A. Din examinarile studentilor la Catehetica si Metodica predarii religiei . "Aramis". de formare a priceperilor si deprinderilor la elevi Nominalizarea principiilor se va face mai jos. având ca scop optimizarea procesului de învatamânt în ansamblul dimensiunilor 141 Constantin POSTELNICU. . o data cu descrierile si ilustrarile ce se impun. astfel. ci si creionarea câtorva clarificari. ne-am dat seama ca multi dintre ei confunda adesea principiile cu metodele. o relatie mincinoasa. si "principiile didactice". însotite de precizarile etimologice care se impun. de care ne vom ocupa în studiul de fata. Trebuie sa mai facem. de fapt. dupa o definitie mai cuprinzatoare. formele si mijloacele didactice. Edit. o delimitare: literatura de specialitate face distinctie între "principiile pedagogice". în general. strategica si operationala.întâmpla cu cei asemenea lor de azi. cultivându-se. victime sigure ale ignorantei si confuziilor de tot felul. în timp ce principiile pedagogice reprezinta norme cu valoare 141 . Fundamente scolare ale didacticii . totusi. precum si a candidatilor înscrisi pentru titularizare .

metode de cunoastere a realitatii religioase. prof. dr. 183-184. OPRIS. • Mijloacele didactice reprezinta instrumentarul auxiliar care faciliteaza transmiterea si asimilarea cunostintelor. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Sub aceasta 187. casetele audio-video.Parintele autor vorbeste în acelasi capitol si despre "metode" si despre "forme". meta . a Institutele Teologice. Dam câteva exemple: icoana. nu invers. utilizata de catre unii cateheti 144 . Chisinau-Bucuresti. ibidemmonologica) p. deodata cu înregistrarea si evaluarea rezultatelor obtinute. pedagogie Sebastian SEBU. Alba Iulia. Dumitru Catehetic . prin actiuni concrete de predare-învatareevaluare142 . p. p. principiile didactice au în vedere eficienta actului didactic în relatia directa profesor-elev. Pr. 44 A se vedea.sale. textul biblic. Dictionar de . p. 2000. analitica. calculatorul * etc. 631152. Practic. când spunem "forme" întelegem "metode" si invers. harta. c. denumire. Bucuresti. metode de comunicare scrisa.= spre. Izvorul principal al învatarii ( expozitive si interogative. p. 1976. 298. metode fundamentate pe actiune • )143 . Bunaoara. Demersul logic care tinteste asimilarea (cu metodele: inductiva. provenit din limba greaca. Monica OPRIS si prof. Grupul editorial "Litera". b. spre exemplu. 173. Taxonomia metodicii predarii-învatarii tine " seama. religiei Editura "Reîntregirea". metode de comunicare orala: genetica )... Dorin Metodica predarii . deductiva. saforma narativa-expozitiva (sau si forma ultima mentioneaza: întrebatoare. sintetica. dialogica (sau ). 2000. . în principal. Formele . prof. interogativa . de doua criterii: a. catre si o{do = cale. sunt o alta denumire a metodelor. • Metodele didactice/de învatamânt reprezinta un ansamblu de procedee si cai menite sa sprijine realizarea obiectivelor pedagogice cuvântul "metoda". însa. Etimologic. prof. este compus din . La sfârsitul acestui mic periplu orientativ trebuie sa precizam ca metodele si mijloacele didactice sunt subordonate principiilor. unul dintre principii cere ca învatamântul sa fie 142 accesibil . 1 4 3 Pr. Manual pentru CALUGAR. Pentru-l a-l face accesibil. ne Sorin CRISTEA.

Etimologic . la In principio erat Verbum et Verbum erat apud Deum et Deus erat Verbum. principiile au fost utilizate de catre toti cei care si-au asumat greaua dar nobila misiune de învatator.. cea inductiva (de la apropiat la îndepartat. 1983. J. Începutul l-a facut pedagogul ceh Jan Amos Comenius. începutul Evangheliei dupa Ioan: (Facere 1.J. ca de altfel în alte multe locuri vetero si neo-testamantare. clasificarea si sistematizarea lor apartine. "Principii didactice". a alege ). începând de la Mântuitorul Iisus Hristos. Când spunem.Dictionar latins. în lucrarea Didactica 145 La rândul lui. mijloacele auxiliare cela mai adecvate: o iconita. editia latina a In principio Bibliei.. pâna la dascalii de Teologie de astazi. Edit. de la cunoscut la necunoscut.. cu diferitele lor trepte. utilizând. utilizeaza acest termen chiar în primul verset al ei: Deus creavit caelum et terram. a Din punct de vedere istoric . a apuca. 1). de asemenea. spre exemplu. cuvântul principium-ii )145 . cu Parintii Apostolici. ne referim. Între acestia. Învatatorul Suprem. un pelerinaj la o manastire etc. PRINCIPIILE DIDACTICE . Vulgata.. . PRECIZARI ETIMOLOGICE SI ISTORICE. continuând cu Sfintii Apostoli. Bunaoara. între care si învatatorii religiei crestine. în acelasi timp. cu Sfintii Parinti ai veacurilor patristice si post-patristice. de la simplu la complex. Termenul apare. însa. la acest capitol. la normele care stau la baz sau începutul strategiei învatamântului. Rousseau (1712-1778) si I. participarea la o sfânta slujba. Comenius (1592 -1670). vezi Gh. promotorilor pedagogiei moderne. 1). s-au remarcat în mod deosebit I. Pestalozzi (1746-1827). de la particular la general) . Nominalizarea. GUTU. (Ioan 1. B. asadar. Stiintifica si m de + o român Enciclopedica. între care. a prinde.vom servi de câteva metode corespunzatoare. "principiu" înseamna "început" (lat. principiu este direct legat princeps compus din primu (= primul) capi (= a lua. Bucuresti. . 1.

al învatamântului sistematic. ale predarii si învatarii lesnicioase. la Amsterdam 146 . Unul dintre marile pericole ale Vezi. iar "Comenius" este cel este cel de latinizat. publicata în anul 1657. fericirea vesnica în comuniune cu Dumnezeu "149 . p. în cuprinsul altei lucrari. bine definita. dr.. spune el. are imprimata credinta în Dumnezeu si propovaduirea valorilor morale." 147 . pe buna dreptate. 2. derizoriu si amatorism. note. 148 . mai mari. caci. în "Glasul Bisericii". propriu-zis. asa cum sunt ele formulate astazi: al învatamântului intuitiv. Traducere. 10. Bucuresti. ale predarii si învatarii temeinice si ale învatarii concise si rapide . al accesibilitatii si a l temeiniciei si durabilitatii . Analizând cu atentie aceasta lucrare se observa descrierea urmatoarelor principii didactice. De observat ca numele "Komenski" parintele moderneorigine (ceh). 148 m Ibide . directorilor de scoli.Magna . numindu-le vietii. 128-133. Dupa opinia sa. al XIX-lea. mai întâi. inclusiv. ca de altfel întreaga opera a lui Comenius. cui adreseaza celebrul pedagog Didactica Magna : "Tuturor diriguitorilor omenesti: conducatorilor de stat. de buna seama. Editura Didactica si Pedagogica. Ibide 47 . parintilor si tuturor copiilor. comentarii si studii COMENIUS. 150 astfel. al XV-lea la cap. 1 5 0 Nela m STANCULESCU. Despre principii. Complexitatea procesului de învatamânt presupune o strategie clara. p. 146 . Jan Amos Didactica . "Viata aceasta nu este decât o pregatire pentru cea eterna" "menirea ultima a omului este. Opera Didactica Omnia . adauga. AVANTAJELE UTILIZARII PRINCIPIILOR DIDACTICE . de exemplu.. Magna se prof. p. Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komenski pedagogiei . Comenius vorbeste de la principii ale prelungirii cap. univ. ale predarii si învatarii în asa fel încât efectul sa fie sigur. 149 m Ibide . Întreaga lucrare. 1970. 197 1p. gratie si pace de la Dumnezeu. 1/1996. 23. Merita a fi retinut. Biblia si constiinta omului . educatia nu se poate face decât prin întreita carte: natura. Altfel se cade usor în rutina. pastorilor bisericilor. al învatamântului constient. Iosif ANTOHI. Înaltimea operei sale pedagogice i-a atras. supranumele de "parintele pedagogiei moderne" .

Bucuresti. fondul metodologic. daca aceste principii sunt respectate. 151 Detalii sub acest aspect. Manualele. însa.ignorarii principiilor în timpul predarii unei lectii. ordinea si enunturile sunt deschise tuturor îmbunatatirilor posibile. oricum. atât sub raportul continutului. de riscul îndepartarii de subiectul propriu-zis 151 . caci ele au evoluat în timp. Profesorul va tine seama de realitatile cotidiene. Aceste diferente nu afecteaza. aparând diferente. rigide sau "înghetate". dictionarele ar trebui sa le prezinte mai unitar. Dintre toate sursele depozitare. neavând nici astazi un statut exclusivist si definitiv. 3. consideratii personale. nu obliga neaparat la formulari standard. Caracterul normativ precis al lor. pierderea firului logic al expunerii. Catehetica de . mai ales ca o lectie trebuie sa fie presarata întotdeauna cu anumite "respiratii". "paranteze". Iar împlinirea acestor deziderate nu se poate face decât prin aplicarea inteligenta a principiilor. dr. sau a unui curs. Fondul. însa. Vasile Curs RADUCA. "Încorsetat" de rigoarea lor. astfel. NOMINALIZAREA PRINCIPIILOR DIDACTICE . care. însa. limitele admise la nici o lectie. 1996. de altfel. astfel ca elevul asimileaza mai adecvat cele primite. Adaptarea nu se face. dar numarul. este alunecarea pe panta improvizatiilor spontane. În aceeasi ordine de idei. binevenite atât pentru elevi. riscându-se. dictionarele si tratatele de pedagogie prezinta diferit ordinea si numarul lor. trebuie sa poarte pecetea sobrietatii si limpezimii. Procentul improvizatiilor nu trebuie sa depaseasca. cât si al modalitatilor de expunere. orice profesor bun recurge deseori la anumite digresiuni. în general. trebuie avut în vedere si faptul ca procesul de învatamânt se adapteaza mereu la conditiile noi ale vietii. chiar si în formulare. În realitate. în structura ei psiho-pedagogica. adaptându-se cu ajutorul principiilor didactice. lect. Desigur. Nimic rau în aceasta. profesorul este ferit. 34. astfel. cât si pentru profesor. la Pr. . scopul si utilitatea lor ramân neschimbate. improvizând ad-hoc fraze întregi. p.

facem precizarea ca nu vom intra în prea multe detalii descriptive. Dictionarul de pedagogie. unitatii teoriei cu etc. bunaoara. intuitiei. însusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor. le prezinta p. p. care pot fi întâlnite din abundenta în orice tratat de pedagogie laica. foarte ). unitatii dintre instructie si educatie. Vom face. anumite consideratii de ordin practic. formulate p. esentializarii rezultatelor activitatii didactice. 152 . principiul participarii constiente si active. însusirii constiente si active a cunostintelor. accesibilitatii activitatii didactice.priceperilor p. doua 1. p. încercând sa le dam si un continut biblic si patristic.. Repere teoretice si . p. principiul respectarii particularitatilor de vârsta si individuale (psihologic). Educatia religioasa. 300. teorie didactice. p. Pentru a simplifica cât mai mult posibil lucrurile. continuitatii si consecventei. sub redactia lui Viorel NICOLESCU. 1999. Evident. Înainte de a le explica pe rând. de la autor la autor 152 . Dictionarul de pedagogie editat la Bucuresti în anul 1979. principiul temeiniciei si durabilitatii. asadar crestin. nominalizeaza. 2. în schimb. interdependentei necesare în cadrul activitatii didactice elevilor în cunoasterea senzoriala si cea rationala. 4. p. cât si la sfaturi ale unor Sfinti Parinti. de catre exemple: un colectiv de autori. p. si deprinderilor. în ordinea stabilita de autorul unui bun si recent tratat de Metodica. p. învatamântului activ. metodice 189-194. autoreglarii activitatii . urmatoarele principii. p. p. în cele ce urmeaza vom prezenta doar principiile cele mai eficiente. Edit. principii absolut obligatorii pedagogiei crestine: la care adaugam cele doua hristocentric si eclesiocentric. 2000 ( asadar. Sorin recent altfel: activitatii didactice. p. Polirom. . orientarii formative a practica Bucuresti. îbtre între si practica. 1 5 3 Constantin CUCOS.însa. autor CRISTEA. p. 361-371. p.. acolo unde acestea consuna cu doctrina si morala ortodoxa. între altele. principiul învatamântului interesant si placut. sistematizarii activitatii didactice. DESCRIEREA PRINCIPIILOR DIDACTICE Iata. participarii cadrul activitatii didactice. nu vom renunta în totalitate nici la precizarile pedagogilor laici. unitatii. recurgând în acest scop atât la texte din Sfânta Scriptura. p. p. Iasi. accesibilitatii. principiul intuitiei. din care ne vom inspira partial si în analizele care urmeaza153 : principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale. si ele prefera acest statut al autonomiei deschise formularilor personale. p. în cadrul activitatii didactice. astfel: p. sistematizarii cunostintelor. p. interactiunii necesare.

de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa. dupa legi proprii.. O singura cale poate duce spre reala înduplecare: sa nu te atingi de libertatea de constiinta altfel decât prin puterea argumentarii. E o suprema cruzime sa încerci a apasa pe sufletul cuiva. Principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale . Caci stiinta si disciplina. fata de continutul sau si fata de cel care-l propune. Se poate! Dar stapân pe cugetul si pe simtirea altuia nu poti fi prin silnicie niciodata. voi intre la el si voi cina cu el si el cu Mine. novmo" = au[to" = lege). 20). în virtutea libertatii primita de la Dumnezeu.. poti sa-l prefaci în cenusa.a. actul catehetic nu se împlineste fara atasamentul benevol al învatacelului. daca sufletul lui e capabil de o astfel de mare socoteala. Dupa cum credinta religioasa nu are demnitate valorica daca nu se bazeaza pe adeziunea libera a persoanei. trebuie sa fie acceptate liber-consimtit. fara de care nu se poate concepe. adica de posibilitatea de a se conduce singur." (Apocalipsa 3.. Crezi oare ca poti veni politieneste sa robesti inima cuiva? Poti sa pui pe cineva cu de-a sila pe rug. Iar daca ti se pare ca nu-i potrivita cu adevarul.. fiecare om dispune de autonomie ( însusi. de a se supune sau nu exigentelor didactice. Între nastere si moarte e o singura viata.. pune-i .Enuntul însusi ne sugereaza implicatiile acestui principiu: acela de a tine seama ca. întrucât nu pot fi impuse dictatorial.. nu doua. Cu ce drept te amesteci în forul interior al altui suflet? Orice om îsi are socoteala lui cu eternitatea. În cazul de fata. îndemnurile savantului geograf (dar si pedagog) Simion Mehedinti (18691962): "Nu te amesteca în constiinta nimanui.. Apropierea fata de sufletele copiilor trebuie facuta cu totala precautie si iubire. Un singur imperativ e valabil: al iubirii. Dumnezeu Însusi respecta libertatea totala pe care i-a dat-o omului: "Iata stau la usa si bat. îi poti sfâsia carnea de pe oase. de altfel. procesul de învatamânt. Lasa-l deci pe fiecare cu legea lui. în aceasta privinta. Sunt întru totul actuale.

sa-si armonizeze permanent libertatea cu adevarul. care se câstiga. o adeziune benevola a ucenicilor la valorile religioase. 190. directionare si intentionalitate. desi este arborata si calmata de catre unii "pedagogi". exercitare a educatiei fara influentare. în virtutea deplinei libertati. fama robul Tau. pe toti cei încredintati spre educare. Principiul accesibilitatii sau psihologic (numit si principiul respectarii particularitatilor de vârsta ). principiul autonomiei si respectarii libertatii individuale presupune. ca sa fiu liber!" "Libertate" în afara Evangheliei înseamna. cit. din pacate. Libertatea absoluta a copilului este la fel de inoperanta si periculoasa ca si atitudinea dictatoriala. mai adânc. pe de o parte. apud C. Adevarul si Viata" (Ioan 14. Non-interventia totala este o iluzie. Mântuitorul Iisus Hristos a spus-o pe întelesul tuturor: "Adevarul va va face liberi!" (Ioan 8. CUCOS. libertinaj . dar cu toata cumpatarea cuvenita" 154 . nu constrângere . b. copiii sa adere cu dragoste la mesajul actului catehetic. 6). de fapt. ca trebuie sa-i ajutam la rândul nostru. p. ajungându-se la rostirea tainica a frumoasei sintagme duhovnicesti: "Doamne. caci tot El a zis: "Eu sunt Calea.. însotita de o dimensionare limpede a scopului si o proiectare inteligenta a traseului de parcurs. Bucuresti. p. convingere . Asadar.în fata convingerile tale. Libertatea autentica nu se dezvolta decât în adevar. trebuie sa întelegem ca este indispensabila o minima interventie. totusi. nu exista. în Adevarul Absolut. 15.. Iar Adevarul Absolut este El Însusi. Asadar. În acest context. op. Pe de alta parte. în Biserica noastra prin alegerea . . 154 . atâtia tineri din zilele noastre. de fapt. ca cel cu adevarat liber se supune de bunavoie Mântuitorului si Evangheliei Sale. Acest principiu presupune ca desfasurarea procesului Simion MEHEDINTI. iar pe de alta parte. nu se impune. De aceea. pentru ca. cu întreaga suita de atitudini imorale. Apropierea de Iisus educatorilor 1935. întelegem acum. în care se complac. 32).

Mântuitorul. evidentiind cu prioritate ceea ce este esential pentru a fi urmat: “Cautati mai întâi împaratia cerurilor si dreptatea Lui. indiferenta. cel natural.. Într-un fel a vorbit cu cei simpli. caci înca nu puteati mânca si înca nici acum nu puteti. n-am putut sa va vorbesc ca unor oameni duhovnicesti. La rândul sau. vamesul cel smerit etc.. fie sa se complaca într-o atitudine pasiva. (3. au urmari negative fata de elev. Dumnezeiesc cunoscator al sufletului omenesc. Dupa cum se cunoaste. în alt fel cu Nicodim cel erudit. 33). multi dintre elevi sunt predispusi la extreme: fie sa încerce sa învete si sa asimileze peste puterile lor firesti. cât si cele care contribuie la reducerea efortului. a sporit considerabil exigentele didactice. Autoritar cu Petru cel impulsiv. asa încât elevii sunt supusi unui efort individual din ce în ce mai mare.de învatamânt sa fie corelata permanent cu posibilitatile de receptare ale elevului. nu cu bucate tari. acest efort sporit nu trebuie totusi exagerat. fratilor. stagnari în dezvoltarea psihica etc. Ei bine. în asa fel încât asimilarea sa se faca în conditii optime. 1-2). Principiul psihologic presupune un alt principiu asociat. Sa ne amintim ca Însusi Mântuitorul a utilizat în permanenta principiul psihologic. în general. creând fie surmenaj. Sfântul Apostol Pavel. respectând acelasi principiu psihologic. de lene si indiferenta..” (Matei 6. învata mai întâi cele usor de retinut. folosind cu tact metoda inductiva.. Pentru ca atât cerintele care impun un efort exagerat. cunostintele si preocuparile celor carora le vorbea. învatare mecanica ("toceala"). si toate celelalte se vor adauga voua. Ambele extreme sunt nocive si primul care trebuie sa încerce a le înlatura este profesorul. Cu lapte v-am " hranit. ca unor prunci în Hristos. Progresul stiintelor si a cunoasterii. El trebuie sa dozeze foarte bine materia pe care o preda. Fara sa suprasolicite efortul de receptare al ascultatorilor. fie dezinteres. Mântuitorul S-a adaptat permanent la mentalitatea. sau chiar îl anihileaza. dar plin de tandrete cu Zaheu. ci ca unora trupesti. scrie corintenilor: "Si eu. .

pe de o parte. exista pe alocuri tendinta unor profesori începatori de a fi exhaustivi în lectiile pe care le predau.. De asemenea. De aceea a fost o tortura pentru tinerime sa fie ocupata zilnic 6. ci procedeaza lent.lea al Didacticii Magna. sau 8 ore.. cât poate intra.Din exemplele biblice de mai sus retinem. în capitolul al XVII . iar pe de alta a supraaglomerarii programului si programei. cu prioritate. la care se adauga si orele de lectii particulare. straduindu-se sa nu le scape nici o informatie legata de subiectul respectiv. Nebun este acela care vrea sa predea elevilor atât cât doreste el si nu atât cât pot ei întelege. Natura nu se precipita. în general.... intitulat "Principiile predarii si învatarii lesnicioase". din contra. Astfel. desigur. totodata. Pentru prevenirea tendintei de exhaustivitate. nici pomicultorul nu cere ca planta sa creasca în prima luna. sau sa dea fructe în primul an. decât ar intra daca s-ar turna picatura cu picatura. A. Aceasta râvna necontrolata duce la saturatie si surmenaj. La fel de nociva este si supra-aglomerarea orarului si al curriculum-ului scolar. de la particular la general. ci le cloceste încet.. Daca se toarna cu forta într-un vas cu deschizatura mica (cu care se poate compara sufletul copiilor). cu caldura naturala. Nici dupa aceea nu-i îndoapa cu mâncare ca sa creasca mai repede ( caci asa i-ar sufoca ) ci. pe de laturi si mult mai putin va intra înauntru. de la concret la abstract. spune la un moment dat: "Natura nu supraîncarca. Comenius.. oprobiul întregii clase. consideram foarte potrivite recomandarile lui J. ca pentru realizarea accesibilitatii se recomanda. 7. asadar. De exemplu: nu cere doi pui dintr-un ou. ci se multumeste cu putin. metode inductiva: de la usor la greu. atât cât poate sa mistuiasca fragilul lor stomac. . aglomerând astfel excesiv mintea copiilor. Din pacate.. cu lectii scolare si cu exercitii. iar nu picatura cu picatura. le da cu încetul si cu masura. Pasarea nu-si arunca ouale în foc ca sa iasa puii mai devreme. atragând. cea mai mare parte a lichidului va da. care insista îndeosebi pe principiul conformitatii cu natura .

p. 1 5 6 Este utila în acestMagna. sens sugestia Sf. "155 . Afirmatiei frecvente ca materia X este "neinteresanta" si "displacuta". D. însa. COMENIUS. facuta sub forma unor întrebari "Oare pentru ca nu pot sa beau tot fluviul. (Partea Cateheza a VI-a. Religia. cap.. un an. placuta. vol. în care am intrat.. c. ca sa ne arate ca trebuie sa fim cu rânduiala în munca noastra. numai slujitorul naturii. tinuta morala ireprosabila. Atotputernic. 73. 4 FECIORU. nu si stapânul ei. interesul si nevoile fiecaruia 156 .". trad. Pe de alta parte. 6. p. Aceasta pentru ca toate materiile sunt interesante si placute. potrivit cu râvna. Vom selecta din ele atât cât este necesar pentru moment. Nici Dumnezeu. vrei sa ies cu totul nu Catehezele . retinut si aplicat în viata cu folos. nici pentru profesori.. Bucuresti.. Didactica . sa nu iau cu masura ceea ce îmi foloseste? Oare pentru ca retorice: nu sa cuprind tot soarele cu privirea.. Nisipeanu când afirma ca "Învatamântul religios trebuie sa fie afectiv..Puterile copilului trebuie ajutate si nu apasate. în "Izvoarele I). asimilat. sa trezeasca J. sa nu vad nici cât este de ajuns pentru trebuinta mea? Sau pentru pot ca pot sa manânc toate fructele dintr-o mare gradina. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Desprindem din aceasta pledoarie ca trebuie sa ne adaptam exigentele didactice la vârsta si nivelul de întelegere al copiilor. indiferent de domeniul de activitate. 155 .. 153. daca prezentarea lor atrage. Între ele. n-a facut lumea într-o singura zi. multimea informatiilor nu trebuie sa fie descurajatoare. Important este ca ceea ce predam poata fi înteles. sa dovedeasca o dragoste sincera pentru materia în sine si pentru cei carora le-o propune. obiectivitate în evaluare etc. nici pentru elevi. desigur.. flamând?. A. iar formatorul tineretului trebuie sa fie asemenea unui medic. o zi. iar restul materialului ramâne a fi recuperat pe parcursul vietii. convinge si zideste. Are dreptate pedagogul I. Pentru a o face. trebuie sa-i facem urmatoarea corectie: modul în care este predata materia X este neinteresant si displacut. XVII. profesorul trebuie sa convinga prin toate metodele si mijloacele sale didactice: continut de substanta. Pr. 1943.. Ortodoxiei". Nu-i nimic grav în faptul ca nu epuizam cunostintele într-o ora. limbaj adecvat. CHIRIL al Ierusalimului. Principiul învatamântului interesant si placut (= al "motivatiei") . Mai presus de toate..

cuvinte. cât si în scoala.). Religia pentru primara. de admiratie fata de Dumnezeu" 157 . tot asa si pentru catehizare. o data cu respectarea celor mentionate pâna aici. recompensa . exterioara ( competitia. Româneasca. lauda. încurajarea. copii. trebuie sa evite cu desavârsire cele doua extreme: expunerile sofisticate . copiii pot fi motivati prin doua cai: a. astfel. vointa si sentimentul elevului si al credinciosului în general. iar pe de alta. De buna seama. reprezentative si durabile. de compatimire. amenintarea. mai ales.în copii sentimente vii si intense de placere. Învatamântul religiei în scoala Edit. cultivând. vom opta întotdeauna pentru cea din urma. . adica alimentarea unei false si pretinse alunecarea în dulcegarii sentimentaliste trairi duhovnicesti. de pietate. ca suport trainic al educatiei religioase. pedeapsa etc. Religia devine interesanta si placuta atunci când cunostintele lumineaza si deschid mintea spre cele de sus. Cu alte cuvinte. p. iar elevii (credinciosii) si-au însusit. Dupa cum la predica credinciosii trebuie câstigati prin acel "captatio benevolentiae". sa li se faciliteze o anumita motivatia reprezinta o suma de idealuri. dorinta de a fi competitiv etc. încalzind inima spre iubire sincera si mobilizând spontan vointa spre gânduri. Cultura 157 . caci pune în miscare ratiunea. interioara ( curiozitatea de a sti cât mai multe. d. motivatia interna. pe de o parte. productii ale unui intelectualism sterp si . "motivatie". sa se concretizeze în cunostinte temeinice. Bucuresti. 1924. Practic. Din acest punct de vedere. gesturi si. atât în biserica. b.). interese si mobiluri care capaciteaza dorinta si efortul de asimilare a cunostintelor Motivatia mai este numita si "motorul învatarii". între mijloacele care tin de calea constrângerii si cele ale convingerii. care sa se reflecte firesc în Ion NISIPEANU. Pentru ca învatamântul sa fie într-adevar interesant si placut. mustrarea. 17. faptele mântuitoare. Principiul temeiniciei si durabilitatii vizeaza îndeosebi finalitatea actului catehetic: ceea ce s-a predat.

dar cuvintele Mele nu!' (Marcu 13. Educatia religioasa este durabila daca se sprijina pe izvoarele ei temeinice: Sânta Scriptura si Sfânta Traditie. nu trebuie neglijat ceea ce este opus acestui principiu.deprinderi corespunzatoare idealului vietii moral-crestine. întelegem. se vor stimula corespunzator procesele mnemice (de memorare). prin respectarea principiului temeiniciei si durabilitatii ( trainiciei ). întrucât este întemeiata pe întelegere. nu pe nisip. Sunt cunoscute doua cai: memorare mecanica si logica. se va opta pentru cea de-a doua. Altfel spus. 2427). Pentru ca nu poate sa învete cineva cu precizie vreo arta sau stiinta. pe de alta. O data cu repetitiile si recapitularile. daca mereu trece de la una la alta. nici iubirea fata de aproapele. potrivit dictonului clasic "repetitio. Caci tot El a spus: "Cerul si pamântul vor trece. adica pericolul superficialitatii si împrastierii. totodata al neglijarii efortului de concentrare. si . durabilitatea memorarii învataturilor de baza poate fi favorizata si de exercitii. prin împrastierea mintii în chestiuni efemere. mater studiorum est". Caci "casa stiintei si a întelepciunii" trebuie zidita pe "stânca". desigur. tot ce s-a câstigat mai bun si mai frumos în tezaurul pedagogiei moderne si contemporane. examinari etc. al risipirii energiei cu învataturi marginale. Astfel. Iar "stânca" înseamna cuvintele Lui. Pornind de la aceste postulate. nu putem sa împlinim desavârsit nici o porunca. pe de o parte. care se cer împlinite. instrumentarea modalitatilor optime de predare-învatare. Pe acestea se poate cladi. potrivit programei analitice. predarea acelor cunostinte care tin de esenta crestinismului. 31). rugaciunile). esalonari. dar procesul mnemic poate fi usurat prin repetari în grup. lipsite de substanta. comparatii. Este adevarat ca anumite lucruri se învata uneori mecanic (de exemplu. Evident. apoi. Sfântul Vasile cel Mare ne da câteva sfaturi foarte utile în acest sens: "Daca mintea noastra se împrastie la lucruri diferite. Având în vedere toate acestea. dupa îndemnul Mântuitorului (Matei 7. nici însasi iubirea de Dumnezeu. o data cu transmiterea învataturilor fundamentale. din punct de vedere practic.

o strânsa relatie între cuvânt. termenul provine din latinescul "intueor" (vb. sunt suprasensibile. ci si cele imaginative. au utilizat cu prisosinta acest principiu. asadar. daca ceea ce este negru ajunge stralucitor. 14. care. material intuitiv . Sf. Însusi Mântuitorul a utilizat acest principiu. a considera . PSB. 1989. 1 5 9 Catehezele. vazuta. Principiul intuitiei presupune realizarea unitatii dialectice între senzorial si rational. Când spunem. ne referim la acele mijloace auxiliare pe care le utilizam în cadrul orelor sau în afara lor (icoane. Principiul intuitiei faciliteaza enorm întelegerea adevarurilor de credinta. care tin de comunicarea simtamintelor sufletesti. Cateheza ae XVII-a.nici nu este cu putinta sa învete una perfect de la altele. prin natura lor. harti. astfel. adv. 158 . daca ceea ce este rece ajunge fierbinte. bunaoara cu explica Sfântul Chiril al Ierusalimului patrunderea harului Duhului Sfânt în fiinta omului: "Apa uda pe cel botezat numai pe dinafara. Bucuresti. pentru ce te miri daca Duhul Sfânt intra în partile cele mai dinauntru ale sufletului?" 159 . XVIII. fara sa cunoasca cele ce sunt cerute pentru împlinirea scopului. "intus" = înauntru ). vol. Asceticel . daca focul care este ceva material intra înauntrul materiei fierului si-l aduce în starea aceasta fara nici o piedica. a lua în considerare. si materialul intuitiv: cuvântul comunica.). iar pentru a fi accesibile trebuie sa apelam mereu la materialul intuitiv. între particular si general. Iata... = a privi. Duhul. dar destul de bun pentru cei mai putin dotati.. Pentru ce te miri? Sa-ti dau un exemplu material. pictura unei biserici etc. materialul intuitiv confirma. de asemenea. e. Dar nu numai cele care tin de intuitia externa. . VASILE CEL MARE. ca mijloc de comunicare." 158 . mic si neînsemnat. Sfintii Parinti. însa. 226.. prin parabolele pe care le-a rostit. p. Se creeaza. boteaza pe cele mai dinauntru ale sufletului fara sa lase nimic nebotezat. Daca focul patrunde prin grosimea fierului si-l preface în întregime în foc. Etimologic. între concret si abstract.

ci sunt parteneri de dialog. de asemenea. concludent (sa elimine dubiile. care sugereaza. dar reprezentative. îndoielile) si substantial (în loc de multe materiale intuitive. pe de o parte. "ejrotavo. dar numit expres si "parinte al intuitiei". Aplicarea acestui principiu se face prin metoda "socratica". numita. întrucât el considera acest principiu drept "baza a instructiei". desigur. BÂRSANESCU & colectiv. iar pe de alta parte a pune gândirea în actiune în asa fel încât o parte dintre noile învataturi sa fie intuite si chiar exprimate în dialogul din cadrul orei. p. "erotematica". atunci când se face fixarea cunostintelor (momentul logico-psihologic al "recapitularii "). Iata ce spune el: "Numai intuitiile. observatiile. 125. Pentru activizarea clasei de mare utilitate sunt nu doar întrebarile obisnuite. numita si "maieutica" = a "mositului" ideilor. a urmari cu atentie ceea ce se preda. f. principiul intuitiei a dobândit chiar o suprematie fata de celelalte. Lectia de religie nu presupune un monolog invariabil al catehetului. în oricare moment al lectiei. Principiul participarii constiente si active ne atrage atentia asupra faptului ca elevii (ascultatorii) nu constituie o masa inerta. sau întrebatoare. raspunsul. care sa aglomereze inutil lectia respectiva. A participa "constient si activ" înseamna. mai ales prin J. de fapt. . directe. A vedea si auzi bine. 160 Apud St. sunt preferabile mai putine. va fi consacrat expunerii. Sa fie: tipic (sa evidentieze notele esentiale ale obiectului sau fenomenului respectiv). Dialogul poate avea loc.. Istoria Pedagogiei. dau omului forta de a rezista prejudecatilor. iata primul pas spre întelepciunea vietii!" 160 . în general. dar cel mai potrivit loc este dupa tratare. de la gr. considerat nu numai unul dintre cei mai mari pedagogi moderni.În pedagogia moderna. chiar daca un anumit procent al orei.w " = a întreba. apta doar sa primeasca pasivi niste cunostinte. Pentru ca materialul intuitiv sa fie eficient. ci si cele retorice. . ci dialog. trebuie sa îndeplineasca trei conditii.. Pestalozzi. substantiale ).

bunaoara. CUCOS. Catehezele. . Desfasurarea unei activitati care reclama cunostintele teoretice. . care este ceva natural pentru copii. pentru a obtine note bune. cum a procedat Sfântul Chiril al Ierusalimului într-una din celebrele sale cateheze: "De vreme ce ai auzit ca Evanghelia a vorbit despre Iuda. 194. sed vitae!" 163 . 86. 8. Rezolvarea unor probleme pe baza cunostintelor teoretice. a rationa. 2. 1 6 3 Epistula . nu trebuia oare sa cunosti pe profetul care a spus aceasta?" 161 . nu se cade oare sa primesti marturia acestui fapt? Ai auzit ca I s-a împuns coasta cu sulita.. în asa fel încât cunostintele teoretice sa se regaseasca în viata personala de zi cu zi.Hr. Propriuzis. nu se cade oare sa vezi daca si acest fapt a fost consemnat în scris? Ai auzit ca a fost vândut cu treizeci de arginti. Op.Hr.162 . Bine a spus Seneca (2 î. p. ci si pentru a pune vointa în miscare. Cateheza a XIII-a. pe lânga faptul ca este sugerat foarte limpede raspunsul afirmativ. catehumenii sunt invitati indirect ca ei sa cerceteze singuri locurile scripturistice respective. cit. În cadrul acestui principiu urmarim doua aspecte..) atunci când a afirmat ca "non scholae discimus.65 d. Potrivit principiului participarii active. e 161 162 . al unei idei etc. Nimic nu trebuie învatat doar pentru cultivarea mintii si înnobilarea inimii. Asadar. de încordare placuta. ci pentru a utiliza în practica cunostintele teoretice.. A fi activ la religie înseamna a gândi. activizarea elevilor la ora de religie presupune mentinerea lor într-o stare de trezie intelectuala. a medita. Adica nu doar pentru moment. C. g. nu trebuie sa vezi oare daca si acest lucru este scris? Ai auzit ca a fost rastignit în gradina. Principiul legarii teoriei de practica . de cautare a solutiilor unor situatii problema pe care profesorul le provoaca. îndeosebi: 1. a merge pe firul unui gând.Iata. profesorul trebuie sa valorifice întotdeauna înclinatia catre activitate.

Acest principiu cere catehetului sa nu prezinte la ora de religie alta învatatura decât a Bisericii drept-maritoare.. Nu era oaie necuvântatoare. Cateheza. Numim acest principiu si "teocentric" pentru a nu se crea impresia gresita ca celelalte doua persoane al Prea Sfintei Treimi.Sfintitor) . prin energiile dumnezeiesti.Mântuitor. ne întareste continuu pentru receptarea Revelatiei.În biserica. întrupânduSe. Fiul . aplicarea acestui principiu se regaseste cel mai evident în cultul divin : ceea ce se învata teoretic se exprima prin rugaciuni. se savârseste prin Fiul si se desavârseste prin Duhul Sfânt.". întrupat. De fapt. fidela întru-totul Revelatiei. Învatamântul crestin nu este unul omenesc. Nu era un simplu om. dar. Teologia Dogmatica face anumite deosebiri. a împlinit pe pamânt voia Tatalui.Trupul 164 Foarte plastic exprima Sf. 5). ci pe Hristos!" (II Cor. Tatal si Duhul Sfânt. Nu era înger numai. în ceea ce priveste lucrarile specifice ale persoanelor treimice ( Tatal este Creator. ar fi ignorate. ci dumnezeiesc 164 . i. Chiril al Ierusalimului acest adevar: "Nu era om de rând Cel care a pentru noi.. ci . 4. cântari. gesturi liturgice etc. iar Duhul Sfânt. Duhul Sfânt . Caci Hristos. Biserica . murit Dumnezeu Cateheza a XIII-a. trebuie sa aiba permanent un accentuat caracter trinitar. în strânsa legatura cu predica. desigur. opera de mântuire pleaca de la Tatal. fiecare persoana dumnezeiasca participa la toate lucrarile celorlalte doua. Principiul hristocentric (teocentric) . potrivit perihorezei si aproprierii. principiul principiul eclesiocentric obliga la fidelitate fata de pastratoarea Evangheliei. 33. De aceea ne avertizeaza atât de ferm Sfântul Apostol Pavel: "Nu ne propovaduim pe noi însine. Daca hristocentric presupune fidelitate fata de Hristos si Evanghelia Sa. are în vedere aceeasi tema centrala a propovaduirii: Hristos-Dumnezeu si Evanghelia Sa. h. asa cum se mentioneaza tot în Teologia Dogmatica. Cateheza. Principiul eclesiocentric .

"toate le-a pus sub picioarele Lui ( Hristos. În consecinta.. pierderea mântuirii.. care aduna la un loc pe cei botezati. catehizare autentica înseamna propovaduirea credintei autentice. n. pentru ca cheama si strânge la un loc pe toti oamenii.) si. chiar Catehezele. Cine propovaduieste învataturi straine Bisericii. 3). Caci Dumnezeu Tatal. dupa cum spune Domnul în Levitic: "Aduna (ejkklhsivason ) toata adunarea la usa cortului marturiei (Levitic 8. care este a Bisericii celei una. . Un ultim aspect.." (Efeseni 1. foarte important. n. transformându-i în oi ratacite de turma cea cuvântatoare a lui Hristos. dupa marturia inspirata a Sfântului Apostol Pavel. Pentru aprofundarea acestui detaliu apelam iarasi la Sfântul Chiril al Ierusalimului: "Biserica poarta în chip foarte potrivit numele de Biserica ( ejkklhsiva ).. asadar.). doar strângerea oamenilor într-un spatiu fizic determinat. Care este trupul Lui. . în cadrul principiului eclesiocentric este transmiterea doctrinei Bisericii în limbajul Bisericii . Catehizarea se face în Biserica.. Caci. plinirea Celui ce plineste toate întru toti. dupa cum foarte precis s-a exprimat Sfântul Ciprian. 10). La dat pe El cap Bisericii. De aceea. ci si comuniune în dobândirea aceleiasi învataturi mântuitoare. de fapt. Epistolae 73. extra eclesiam nulla salus 166 . respectarea principiului eclesiocentric ne va feri de ruperea din aceasta comuniune. "Adunarea" nu presupune. este el însusi un înstrainat si va "înstraina" si pe cei ce-l asculta. A folosi un alt limbaj înseamna a prezenta doctrina si morala Bisericii într-o imagine deformata..n. 24 (subl. nu doar în sensul de Lacas. Cateheza a XVIII. rupere care ar însemna. 21. Trebuie ) este întrebuintat acum pentru prima notat ca termenul "aduna" ( ejkklisivason data în Scripturi cu prilejul instalarii lui Aaron ca arhiereu de catre Domnul. 22-23)."165 .Sau. mai presus de toate. ci si in sensul de comunitate . 165 166 . strâmba. Iar în Deuteronom spune Dumnezeu lui Moisi: "Aduna ( poporul sa auda cuvintele Mele ejkklhsivason ) la Mine ca sa învete sa se teama de Mine " (Deuteronom 4.

valabil si acum (inclusiv pentru slujitorii catedrei) Datoria preotului catre limba bisericeasca 167 . dimpotriva. 14. Ibide . având a apara neamul de multe furisari straine în sânul lui. Sibiu. Facând asa. pentru continutul lor specific. edit. Cu deosebire. În fine. De aceea este o întrebare foarte sanatoasa si la locul ei a sta de vorba azi despre limba Bisericii. Pe el îl putem face sa înteleaga mai bine darul frumos pe care Biserica îl are în limba cu care ea a lucrat pâna acum în sânul neamului. preotul va fi un luptator fara sabie si pusca.contrara continutului. pe întreg traseul curricular al disciplinei. “Revistei Teologice”. p. nu trebuie uitat ca principiile didactice nu tintesc doar informarea învataceilor. A "catehiza" la întâmplare. principii numite îndeobste "speciale". amatorism si plafonare profesionala. si utilizarea celor care tin de spatiul eclesial. care este limba noastra de la Traian pâna azi * Concluzii . Religia solicita. Eruditul arhimandrit Iuliu Scriban a pulblicat în 1938 un studiu-testament pentru toti slujitorii români ai Altarelor. Fara ele. denota lipsa de constiinciozitate. însa. 29. dar aparator deplin si adevarat al acestei duioase mosteniri a trecutului. Trebuie avut. Cunoasterea si aplicarea corecta a principiilor didactice reprezinta atât un act de receptivitate fata de experienta pedagogilor-cateheti înaintasi.. predarea Religiei risca sa se plaseze doar pe dimensiunea orizontala a existentei. m 167 .. ne beneficiind de urcusul pe verticala comuniunii cu Dumnezeu. cât si o dovada de profesionalism. trebuie sa-si dea seama de unele ca acestea si sa priveasca drept sarcina a lui si pe cea privitoare la “limba vechilor cazanii”. eclesiocentric . hristocentric (=teocentric) si ”168 . în care spune la un moment dat: “Preotul este om cu carte. în vedere faptul ca principiile nu se constituie în norme didactice eficiente daca sunt aplicate separat. 31 1 6 8 p. facilitând optimizarea învatamântului numai daca sunt corelate. o data cu observarea principiilor laice. Ele sunt inter-dependente si se conditioneaza reciproc. Preotul.

Dumitru Caracterul crestin. cât si pentru ucenici. 1955. 169 A se vedea CALUGAR. soteriologic. În acest fel. ci formarea caracterului moral crestin 169 . slujitori devotati ai Domnului si educatori pentru caracterele semenilor. catehizarea va parcurge drumul ei firesc. . Pr. atât pentru cateheti. religios moral Sibiu. la rândul lor. în asa fel încât ei sa devina.luminarea mintii lor.

purtând Treime de Persoane . 1994. experienta psihologului american Kellog. Pedagogul Ioan Bontas relateaza cazul intens mediatizat al celor doua fetite . chiar cele cu un grad sporit de inteligenta si instincte ( delfinii. p. faptul ca omul se modeleaza ca fiinta umana doar în conditiile unui mediu corespunzator socializarii si educatiei. 34. care a creat conditii egale de viata si educatie atât pentru fiul sau Donald. Dupa o anumita perioada. De ce? Prin voia Creatorului. cât si pentru un pui de cimpanzeu. Cu privire la distanta notabila dintre educatia omului si dresajul animalelor este elocventa. animalul supus dresajului nu poate depasi niciodata stadiul de imitator. Din darul si voia lui Dumnezeu omul este singura fiinta educabila din întreaga creatie. functiuni care pot fi educate ca atare. sentiment si vointa. a constatat ca fiul sau a progresat 170 I. Nu s-a reusit decât într-o masura foarte mica obtinerea caracteristicilor fiintei umane: Amala nu a supravietuit. gândirea logica. afectivitatea superioara si vointa autonoma. încercându-se recuperarea lor. iar Kamala. Trebuie precizat. Pedagogi . de asemenea. e . însa. dupa 7 ani de "recuperare" nu a putut sa stapâneasca mersul biped. efortul logopedic concretizându-se abia în articularea a 40 de cuvinte 170 . Numai omul este pecetea chipului lui Dumnezeu. Bucuresti. FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE Preliminarii. cu ratiune. Iar educatia este posibila numai acolo unde se pot dezvolta relatii personale reciproce.care au vietuit într-o padure tropicala în stare animalica. iar apoi au fost internate într-un orfelinat. Editura "All". numai omul a fost înzestrat cu suflet harazit vesniciei. din capul locului.VII. Goa. realizându-se limbajul articulat. BONTAS. Iar diferenta dintre educatie si dresaj este incomensurabila: în timp ce omul educat devine cu timpul un creator original. câinii etc . persoana .) nu se educa (nu se pot educa!) ci se dreseaza. Animalele.Amala si Kamala .

ne dam seama. ci a crea ceva durabil. p. Dictionar Ibide . În cazul temei noastre. fabricant" 171 . Una dintre ele. a scoate (din). creator. p. ductum" = a creste. a crea etc. oris" (subst. p. Ambii termeni sunt latini si au intrat în vocabularul românesc în forma foarte apropiata. feci. dar noi le-am reprodus doar pe cele principale.normal. în timp ce puiul de cimpanzeu a devenit doar o maimuta semidresata. este educatia religios-morala . 456-457. duxi. 172 Iar termenul "educatie" provine din substantivul feminin "educatio. Astfel. trebuie sa raspundem cu recunostinta si râvna chemarii facute de Dumnezeu spre desavârsire. 458. se impun câteva precizari legate în special de cuvintele "factor" si "educatie". crestere. a face sa iasa. Abordarea eficienta a oricarui subiect presupune dintru început o întelegere clara a termenilor de baza utilizati. "e" si vb. dictionarul da mult mai multe sensuri. GUTU. si . La rândul sau. a da la iveala. "educo" (compus la rândul sau din prep. Bucuresti.. a înalta etc. col. care înseamna "educatie. 1983. a savârsi. aceasta ca prin educatie a scoate din . . întelegând prin omul este scos din starea vegetativa. ca "factor" nu înseamna simpla miscare de a face o actiune oarecare. simplu-biologica. ere. 381-382. între altele. român 173 m Ibide . m 171 172 latin . ca orice fiinta umana. fara greutate. înseamna "facator. autor. prin cele mai adecvate cai.). "duco"). purtare de grija". fara a intra în detalii etimologice complicate si obositoare. m. Chiar si numai din acestea. I. înseamna. dupa cum excelent se condus pe cararile stiintei si ale bunelor purtari G. Sau. onis". Terminologie . factum" = a face. Editura Stiintifica si Enciclopedica". "factor. 173 Pentru ambele cuvinte de care ne ocupam. având aceeasi radacina cu verbul "facio-ere. Constienti. având corespondent în verbul "educo. de acest privilegiu unic al actului creatiei acordat omului. asadar. de valoare fundamentala.

Mediul (ca factor extern). pedagogia a stabilit trei factori generali ai dezvoltarii personalitatii: a. teorii ambientaliste si teorii ale dublei (în special temperamentele. vaz. perfidie. "instinctus" = conduita înnascuta. Potente ale sistemului nervos central 176 teorii ereditariste. FACTORII GENERALI ai educatiei si rolul lor în dezvoltarea personalitatii 175 . c agitatie.zeflemisire. Farcas Domnica. I. inhibitie). perpetuare a speciei etc. c. 2. EREDITATEA reprezinta ansamblul predispozitiilor de natura anatomopsiho-fiziologica. Pentru o expunere sistematica a problemelor de care ne ocupam. p. n sine). c dinamism. coleri (impulsivitate. inhibitie cexcesiva. îndrazneala. p. lipsa de flegmati (inertie.). Didactica si Pedagogica. Potente ale analizatorilor (auz. folosind cu precadere metoda inductiva ( de la simplu la complex ). intern si extern). 35-46. stapânire de . b. discernamânt. miros. BONTAS. de fapt. imperturbabilitate) sangui (echilibru.nu doar cele de ordin biologic (hrana. Pentru acest paragraf Pedagogiaprof. Pe baza cercetarilor pluridisciplinare ( de filozofia educatiei.. ci si cele care tin de latura spirituala (înclinatii 174 175 Ion Nicola. prin intermediul parintilor. socotim util sa clasificam factorii educatiei în "generali" si "speciali". Acestor trei factori le corespund tot atâtea teorii adiacente: determinari . echilibru). s-au stabilit trei grupe de predispozitii ( potente ) ereditare: 1. „a scoate individul din starea de natura si a-l introduce în starea de cultura” 174 A. cu tipurile sale ). ci . Bucuresti. de la generatiile anterioare la generatiile tinere. Ereditatea (ca factor intern). dar solicitând o analiza separata. înnascute sau transmise prin informatiile genetice. 3. .exprima un tratat modern de Pedagogie. Potente care privesc instinctele (lat. aparare. între primii. mobilitate scazuta. Educatia (ca factor mixt. Potrivit criteriilor stiintifice de analiza a factorilor ereditari. gust. ultimii fiind inclusi. 42. Pedagogie generala. 1996. pipait).). de genetica etc. datorita implicatiilor speciale pe care le incumba. instinct) . 1 7 6 utilizam t Melancoli (sensibilitate excesiva. a. de psihologie si sociologie. Edit.

Bucuresti. recunoaste binefacerile si remediile Sfintei Liturghii. fauna.. vorbire. anume ca un pentru dec un medic. subsolului.. se dezvolta.". solului. KENNETH Vindecarea arborelui . cine va mânca agurida. iata. 177 . 31. potrivit dogmaticii ortodoxe. ale urmasilor din familia respectiva. în acest subiect. MEDIUL (lat. b... Editura "Harisma". oiJko casa. Sa observam exprimarea la timpul viitor: "fiecare va. Iata vin zile. mesajul cartii dr. rautatea sa!" (18. iar celui rau.. prin Spovedanie si Euharistie.). pentru cei înca sceptici. McAll. chiar în versetele urmatoare (versete mesianice ." etc. zice Domnul. de altfel): Ci fiecare va muri pentru faradelegea sa. când voi încheia cu casa lui Israel legamânt nou. ( 30. "Noutatea" este utila. reprezinta ansamblul conditiilor ambientale în care omul traieste. 1993 (cu o prefata semnata de parintele genealogic în care. 20). totusi. dar. sunt eliminate si eventualele consecinte ale pacatelor parintilor. daca este integrat în Biserica cea una prin Sfintele Taine. "Parintii au mâncat agurida si copiilor li s-au strepezit dintii" (Ieremia. consecinte ale pacatelor. de exemplu. v. Botez. anglican medic recomanda Sfânta Liturghie pentru vindecarea si stingerea unor pacate ale înaintasilor. bunicilor etc. un GALERIU). vegetatie. 29).). traditia noastra ortodoxa. de se curma altfel.. cu referire la nepoluare. Iar proorocul Iezechiel rosteste: "Fiul nu va purta nedreptatea tatalui si tatal nu va purta nedreptatea fiului. timp care se refera la vremea împaratiei harului. în boli în i laice care tratamentul alopat se dovedeste 1neputincios. "= 7 8 Gr. este amendata de însusi proorocul care o rostise. nimeni nu trebuie sa se teama de anumite încarcaturi negative (ca de ex. "medium" = ambianta. Celui drept i se va socoti dreptatea sa. lovg "= cuvânt.. conditii înconjuratoare. propriu-zis la Biserica crestina. relief. Cu privire la mostenirea ereditara. o stiinta.etice înnascute. care tind spre desavârsirea si împlinirea persoanei umane). om al unei stiinte.. munceste si creeaza. 31). etc. ambientale). natural. Este interesant. "fiul nu va. Nimic nou. mediul ecologic 178 (legat strâns de m.. aceluia i se vor strepezi dintii. puritatea aerului. apei. mai ales de ordin psihic. blesteme. 177 Sentinta vetero-testamentara. pentru a suferintele. locuinta. Mediul are mai multe componente: mediul natural (conditii de clima. Nu numai pacatul stramosesc este sters prin Taina Sf. gr.

în general. Intentii . Facem observatia. B. parintii. 1955. o noua observatie: în categoria persoanelor care fac educatie crestina se uita adesea numele lui Dumnezeu. istorici. clericii si profesorii (ultimele doua categorii incluzând toate nivelurile cunoscute: ierarhi. Caracterul crestin religios-moral (Teza Sibiu. general vorbind. Iar în categoria persoanelor care fac educatia. pedagogi. profesori de nivel mediu si superior. Biserica si Scoala . prof. manualele si cursurile de Catehetica) se evidentiaza trei mari factori ai educatiei religioase: Familia .. preoti si diaconi. ca dimensiune speciala a educatiei. asadar cineva care faceconcret ceva. mediul psiho-social (ansamblul factorilor sociali. 1. de doctorat). pentru "profesori"). inclusiv al Vezi lucrarea Pr.). ca numim "factori" atât institutiile în cadrul carora se desfasoara lucrarea. culturali. dr. izvorul si creatorul a toate. diriginti etc. încercând propriu-zis sa raspundem la întrebarea: cine face acest gen de educatie ? Am vazut mai sus ca "factor" înseamna "facator..sanatatea florei. în scopul formarii personalitatii si crearii unor conditii normale de convietuire. CALUGAR. a faunei etc. D. Se impune. învatatori. Pentru prima categorie. ca institutii de baza ale societatii. sunt nominalizati. FACTORI SPECIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE. în mai toate tratatele de Pedagogie crestina (ca de ex. Educatia religioasa . 179 . Treime de Persoane . reprezinta totalitatea mijloacelor divino-umane utilizate în scopul formarii caracterului moral-crestin 179 . c. EDUCATIA . însa. religiosi etc. cât si persoanele care lucreaza efectiv. creator" etc. În acest capitol vom analiza factori concreti ai educatiei religioase. este un fenomen socio-uman care asigura transmiterea informatiilor si deprinderilor de la o generatie la alta.. pentru "clerici". însa.

nu trebuie uitat nici catehumenul . trebuie sa creionam mai întâi câteva observatii legate de ceea ce se urmareste efectiv prin educatia religioasa. în paralel.. Facând un arc peste timp. BÂRSANESCU si & colectiv Istoria . consideram oportun sa analizam factorii institutionali în paralel cu persoanele angajate efectiv în demersul catehetic. principial. Astfel. ci factor sinergic al educatiei. scopul educatiei.. elev. pe criterii exclusiv moral-crestine.. atât notiunea de "persoana" cât si cea de "desavârsire" au fost întelese diferit. cu atentie prioritara asupra sinergismului specific fiecarui nivel de care ne ocupam. chiar daca aceasta din urma era limitata la principii destul de sarace. Pentru a face descrieri obiective ale factorilor educationali. promotor al principiilor didactice.educatiei. student etc. apud St. Homer pune în gura eroului legendar Hector aceste cuvinte: "Sa fiu totdeauna primul între ai mei înaintea tuturor sa ma disting. Câteva repere. pentru antichitatea greaca esenta educatiei consta din realizarea "kalokagathiei" ( kalov " si ajgaqov "). Idealul educatiei religioase . ci si metodele si mijloacele educatiei. îsi întemeiaza nu doar principiile. .. deodata cu propunerile care se impun. vom observa ca marii pedagogi din perioada moderna. pentru ca el nu este doar un beneficiar pasiv. în armonie cu cea etica (morala). pedagogul ceh Ioan Comenius (1592-1670. a avut în vedere desavârsirea persoanei.". adult. indiferent pe ce treapta s-ar afla (copil. deziderate care nu sunt ignorate. De aceea. sa fiu mester la vorbe si vrednic la fapte. de altfel. prin celebra sa lucrare "Didactica Magna") vede în educatie un factor preocupat de perspectiva vietii vesnice. Bunaoara. adica obtinerea. . Pentru filozoful si pedagogul german Immanuel Kant (1714-1804) scopul educatiei este formarea 180 180 . în general. 1969. Editura Didactica si Pedagogica. a frumusetii fizice si bunatatii sufletesti. Pedagogiei 20. spre a sti care este obiectul sau tinta eforturilor catehetice. p. la baza avându-se idea de perfectiune Instructia fizica se facea. majoritatea dintre ei oameni profund credinciosi. asadar.). Cu toate ca de-a lungul timpului. 2. De aici apar si exprimarile diferite cu privire la finalitatile actului educativ. De asemenea. comparativ cu cele crestine de mai târziu. Bucuresti. nici de pedagogia moderna.

pentru ca au avut în constiinta lor Modelul Suprem. Trebuie sa retinem. care-si dovedeste credinta prin iubire. considera ca educatia religioasa 181 . ca El nu a vorbit doar despre un ideal teoretic al educatiei. doua nume stralucite ce fac parte din elita interbelica): G. un alt mare pedagog german. etichetat "fideist" (= credincios ) de catre comunistii care l-au scos de la educatia integrala trebuie sa includa obligatoriu catedra în anul 1948. potrivit careia tinta pedagogiei crestine este Vezi Educatia morala si religioasa în lucrarea IIIEducatia româneasca în cadrul educatiei ). care. Pestalozzi (1749-1832). cel mai mare pedagog elvetian (si unul dintre cei mai mari ai lumii). nominalizeaza credinta si iubirea . Socotim suficiente si numai doua exemple în acest sens (este adevarat.1962). calauziti de preceptele evanghelice. aceasta chemare: "Fiti. G.1953) si Simion Mehedinti (1869 . deosebit de atasat Sfintelor Evanghelii. 1937 (în special cap. Aceiasi pedagogi au cunoscut cu siguranta si concluzia Sfântului Apostol Pavel. plinatatea pedagogiei divino- umane. dar. Herbart (1776-1841). ci a înfatisat în Persoana Sa Modelul Ideal. caruia Pedagogia moderna îi datoreaza formularea "treptelor formale" ("stramoasele" momentelor logico-psihologice ale proiectelor didactice de astazi). J. al 181 . considera ca omul ideal este crestinul deplin. religioasa lea: integrale ajungerea la unitatea credintei scoala . Primul. voi desavârsiti. Care a rostit.caracterului moral. Iisus Hristos. vad formarea caracterului moral crestin drept finalitate ideala a educatiei. întrebând retoric: "Poti sa fii om deplin fara sa fii crestin?" Toti pedagogii mai-sus evocati (si ca ei ar mai putea fi citati multi altii) s-au exprimat în favoarea unui ideal educational crestin. 48). esential. precum Tatal vostru Cel ceresc desavârsit este!" (Matei V. de reprezentanti remarcabili. Antonescu (1882 . Bucuresti. drept valori pedagogice ideale. propune la vremea sa concentrarea tuturor materiilor de învatamânt pe baze morale. între altele. Cu alte cuvinte. Fr. idealul educatiei se concretizeaza în omul profund credincios. Pedagogia româneasca nu este lipsita. la rândul ei. Al doilea.

gravitatiei. Nu eu. cu timpul câstigându-si. este u legile. a inclusiv gravitatiei. la starea barbatului desavârsit. era un om smerit si credincios. au esuat lamentabil. Factori concreti ai educatiei religioase a. Întrebat admirativ cum a descoperit el mecanismele el a pus totul pe seama lui Dumnezeu. are. dar a întemeiat si familia si Biserica. pâna în ziua de astazi. educatiei: educatorul daltuieste în sufletul .si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu. desigur. din care deriva românescul "caracter" adâncitura " înseamna sculptura. se impune precizarea ca "Alfa si Omega" actului pedagogic este Dumnezeu. Parafrazând spusele lui Petre Tutea (1901-1991). 1copiilor 8 3 În stilul sau cu totul original. institutiile de baza. Care a creat cerul si pamântul. formularea propusa de parintele Dumitru Calugar. DUMNEZEU . a vrut sa spuna. 3. 4. un act teandric . ni se pare ca sintetizeaza în mod fericit ceea ce pedagogii mai vechi si mai noi au exprimat în acest subiect. care se leaga de numele fizicianului englez Isaac NEWTON (1642-1727). Iar o data cu ele s-a înfiripat si scoala. ca El este Creatorul cerului si pamântului. mai întâi în familie si în Biserica. ceea ce sugereaza urmatoarea definitie care se poate da ceea . 13).Factor si Izvor vesnic al educatiei. un anumit procent de adevar. plecam si noi de la premisa: " Educatia este Dumnezeu !" Si nu este doar începutul si sfârsitul ei. ci Factor siCreator permanent. "N ewton.. Altfel spus. De aceea. Petre TUTEA a spus într-un interviu televizat ca informatiile privind legea atractiei universale.. plinatatii lui Hristos (Efeseni. dar dezvoltându-se neîntrerupt în strânsa legatura cu acestea. religios moral-crestin 182 la masura caracterul . scoala ). anuntate mai înainte ( Înainte de a vorbi despre familia. Toti educatorii trebuie sa aiba constiinta ca educatia nu este un act sau efort exclusiv uman. în legatura cu afirmatia lui Newton "gravitatia este Dumnezeu!" 183 . ce daltuire. ci rezultatul sinergiei divino-umane. dar e tesuta sie cu mult folclor. cu toate zicând: Dumnezeu. neîntrecut în definitii si formulari surprinzatoare. au fost transmise si preluate oarecum denaturat. zicea Tutea. Povestea cu marul care cade si inteligenta fizicianului ved ceea care ce altii nu vazusera. desigur. Iar cel mai elocvent Termenul grecesc carakthvr ". 182 . ca raspuns la întrebarea "ce se urmareste prin educatia religioasa?". ci Gravitatia Dumneze !" Cu alte cuvinte. autonomia. Cei care au încercat sa faca "educatie" fara Dumnezeu. biserica.

cladindu-se apoi.. petrecut chiar sub ochii nostri. cu deplinatate. dupa cuvântul psalmistului: "De n-ar zidi Domnul casa (sufletului. cele scrise de Marele ( dar smeritul ) Apostol . în familie. iar rezultatele se resimt dureros si astazi si se observa în mentalitatile ante-decembriste. de a fi împreuna-lucratori cu El.) . Iata de ce.exemplu pentru noi. toti pedagogii întelepti vor marturisi smeriti ca nu ei sunt factori decisivi. Dumnezeu ne-a acordat acest privilegiu extraordinar. Astfel de mentalitati si-au facut loc. din pacate. de exemplu. în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc. prin întruparea lui Iisus Hristos. în general. de asemenea. 1). Ei bine. si dupa . opace. Acest dar dumnezeiesc a devenit operant. totodata vulnerabilitatea acelor articole de lege cu privire la învatamântul religios din scoala. Dumnezeu a fost alungat din scoala pentru aproape o jumatate de veac. Cât de actuale sunt. revenim: actul educational complet si eficient este teandric. ce este Apollo? dar Pavel. chiar în cercurile puterii politice si în structurile decizionale din ministere. n. pentru ca în final opera pedagogiei divino-umane sa fie încununata cu aura întelepciunii si cu venerabilitatea batrânetii. inspectorate.Pedagog Pavel: "Când unul zice: Eu sunt al lui Pavel! Iar altul: Eu sunt al lui Apollo!. De aceea. iar mai nou dezbaterile cu privire la prostitutie)." (Psalm 126. "zidirea pedagogica" este zadarnica. ce este? : Slujitori prin care voi ati crezut. Fara El. a fost sistemul educational ateocomunist din România. în biserica si în scoala.. ci Dumnezeu. scoli etc.. nedus la biserica. refractare la orice demers moralcrestin. Piatra Unghiulara de la care începe zidirea caracterului crestin al pruncului. nu doar în actul mântuirii noastre. ai demersului educational. înguste. avortul si homosexualitatea. primi si ultimi.. virtutile adolescentei si ale maturitatii. Numai asa se poate explica incredibila sustinere a unor legi necrestine într-o tara crestina (ca. potrivit carora un parinte sau un tutore legal. ci si în educarea copiilor nostri. poate cere în scris neobligativitatea frecventarii orei de religie pentru copilul sau. piatra cu piatra. n.

la Göttingen. 1996. FAMILIA CRESTINA. apropia de I. dar Dumnezeu a facut sa creasca. de la 1 oct. totodata. pentru ca aici copiii primesc lectii esentiale de viata. toate virtutile trecute ale neamului. 1929). se datoreaza familiei noastre patriarhale. (vezi Prefat laeducator. ca si proverbiala omenie si ospitalitate a românului. Trece în vesnicie în anul 1956. Pedagogie . amintim: pedagogic. Tolstoi 1929. Cât de frumos se exprima în acest sens unul dintre cei mai mari pedagogi pe care ia avut România. Aici se bibliografice: C. Editura "Didactica si Pedagogica. Bucuresti. 1996. românesti Bucuresti. unde în anul urmator va obtine titlul de doctor filozofie cu Die soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea sociala a Întors în tara va în teza pe rând. Editia a II-a. profesor la Facultatea fi Filozofie a României). pentru caracterul ei comunitar si atmosfera de sfintenie pe care trebuie so cultive. (Bucuresti. Simion ai Mehedinti. Iubirea de pamânt si dragostea de cultivarea lui. Educatie si 1927. profesor de Pedagogie si Istoria Pedagogiei din Cernauti Facultatea de litere si filozofie. dar fiecare-si va Ca noi împreuna-lucratori cu Dumnezeu suntem!" primi plata dupa osteneala sa. Cea mai veche si. lui Narly se Opera pedagogica a profesorului I. a Narly. Misiunea 1943. nu doar în "cei 7 ani de acasa". alcatuita de Viorel educatorului. R. iubirea de neam. unde va preda pâna în anul 1947. Constantin Narly (1896-1956): "La poporul nostru de agricultori. p. G. în fine. nici cel ce uda. Pentru ca este un pedagog mai putin cunoscut dar nu mai putin valoros decât alti mari pedagogi Generala 485. e general . 1941. Dintre lucrarile sale mai importante Problema idealului 1925. Ea a fost numita adesea "mica biserica". 1940. ea a fost chiar unica scoala de specialitate profesionala a majoritatii populatiei.. Cel Ce face sa creasca. Antonescu.". cununa a creatiei si expresie a iubirii si comuniunii proniatoare a lui Dumnezeu. Caci eu am sadit. din motive politice. în afara de ceea ce datoram Bisericii. În 1923 C. ca o "mica scoala". Ei îi datoram. ca G.). postul sau va la fi “comprimat”. de asemenea. Pedagogi C. Apollo a udat. când. intituleaza Gavanescu Narly pleaca la studii în Germania. ci Dumnezeu. ci si ulterior. veneratia lui Dumnezeu. asistent la Facultatea de litere din Iasi. sau "biserica de acasa". . numit. Asa se explica faptul ca una dintre va cartile C. face liceul la Focsani si Facultatea de Litere si Filozofie la Iasi. cea mai puternica institutie umana este familia. (I Cor. Poate fi considerata. notam aici câteva repere bioetc Narly s-a nascut la Tecuci. Gavanescu.. a NICOLESCU)." 184 184 . b. de Universitatii si. A. ideal. Misiunea educatiei. 4-9). între ei legându-se o strânsa prietenie.cum i-a dat fiecaruia Dumnezeu. la Bucuresti. ( neamului nostru. Asa ca nici cel ce sadeste e ceva. fiind înmormântat în cimitirul Belu. 3. Cel ce sadeste si cel ce uda sunt una.

Iata. însa. Pentru ca fiecare persoana. învata unii de la altii. dezvoltarea si consolidarea familiei. ceilalti membrii ai familiei. între altele. în conformitate cu telurile statului. de constiinta si constiinciozitatea celor abilitati sa aplice legile etc.. bunici. I. spunem mai departe ca familia reprezinta. Revenind asupra subiectului nostru. ci al fiecarui membru în parte. ci si din punct de vedere civil. Codul Familiei prevede. între care cel mai apropiat prelegerii noastre este urmatorul: "Parintii sunt datori sa îngrijeasca de copil. 185 186 . Împlinirea acestor obligatii depinde. Bucuresti. De asemenea. daca sunt. îngrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica. apartinatoare unei familii. învatatura si pregatirea profesionala a acestuia. ca cel putin din punct de vedere legislativ si declarativ. Sectiunea I. de conditiile sociale-economice. Familiei Titlul III." 186 . 1: "În România statul ocroteste casatoria si familia. factorul cel mai important si decisiv. dar si invers." 185 . întrucât în toate tarile civilizate familia este ocrotita prin lege. art. prin masuri economice si sociale. Ei sunt obligati sa creasca copilul. la art. articole referitoare la educatia copiilor. al educatiei crestine. asadar. fratii mai mari. este atât factor cât si subiect al educatiei: copiii învata de la parinti. de o serie de factori responsabili.. în acelasi timp. familia se bucura de o atentie deosebita din partea statului. de altfel. În România. Editura "Lumina Lex". m 101. 3. Chiar si din punct de vedere etimologic. Statul apara interesele mamei si copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii.. aceste notiuniCodul . dupa Dumnezeu. Ibide . cu sensul de a-i învata pe altii. spre a-l face folositor colectivitatii. de asemenea. nu numai al copiilor. p. cel putin trei întelesuri: de a sensul de a-i slujisi de a învata de la altii.. potrivit cu însusirile lui. 1995.Familia este recunoscuta unanim ca institutie de baza a societatii nu doar din perspectiva religioasa. el sprijina. Aceasta "scoala" de familie are. bunaoara. Cap. cuvântul familie implica. de educarea. Codul prevede. cu asculta . astfel.

Pentru a ne apropia cât de cât de întelesul adânc al relatiei tainice al acestei iubiri. Astfel. lect. p. 1996. sa ne imaginam un triunghi echilateral. asadar.. 2. casa (totalitatea . mama si copilul (copiii) asupra tatalui. Educatia copiilor este optima atunci când iubirea dintre membrii familiei imita iubirea dumnezeiasca dintre persoanele Sfintei Treimi. ca daca în 187 188 G. de fapt triunghiul iubirii intra-trinitare . 67a 73. ogorul. am utilizat si cursul cit. GUTU. propriu-zis actului pedagogic. Asa trebuie sa fie si în familie: tata si mama sa-si îndrepte toata iubirea asupra copilului (copiilor). factor esential al educatiei esentiale . având la fiecare unghi câte una dintre persoanele treimice: Tatal. Astfel. atelierul etc. În formularea unor conditii si principii ale educatiei crestine din familie.. Observam. dactil. Fiul si Duhul Sfânt asupra Tatalui etc. Fiul si Sfântul Duh. În familia crestina trebuie sa se reflecte iubirea intra-trinitara dumnezeiasca . învatare-slujire-ascultare . de Catehetic al pr. p. 3. patrimoniul. tatal si copilul (copiii) asupra mamei. dr. potrivit dictionarelor. Tatal si Fiul îsi rasfrâng iubirea asupra Duhului Sfânt. . care fac posibila acel sine qua non "ora et labora" în orice act creativ. dict.) are trei sensuri de baza: 1 totalitatea slujitorilor unei case.. ci si la bunurile care creeaza "logistica" de fapt mediul în care cresc si sunt educate persoanele. Dar pentru ca o familie sa fie.cheie. 1. ms. membrilor ei). 460-461. Bucuresti. "familia-ae (lat. începând cu icoanele din camere si terminând cu gradina. într-adevar. bunurile unei case.187 . cu atât mai mult în cele de care depinde educatia si mântuirea sufletului. vom schita câteva dintre ele. tot în cele ce urmeaza. De aceea.. Tatal si Duhul Sfânt asupra Fiului.. Dupa cum se poate lesne observa. având ca sprijin si bibliografia la care vom face trimitere 188 . sensurile etimologice acopera foarte bine implicatiile educatiei în familie: nu fac referiri doar la persoane . prin analiza personala. mijloacele de trai . crestine . Vasile RADUCA. cu recomandarea de a fi aprofundate. trebuie sa întruneasca anumite conditii. am spune.

Mai întâi comuniunea în doi nu deschide întregul orizont implicat în existenta. întrucât exista nenumarati astfel de copii care au nevoie de ocrotirea unui mediu familial. si în familiile fara copii naturali! Aceasta solidaritate de rasfrângere a iubirii este cea mai buna paza de înlaturare a egoismului. în general. p. de fapt.Iar acolo unde. care s-ar amesteca cu visul. în imposibilitate de a iesi din egoism: " Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de bucuria si deci de sensul existentei. Cei doi nu numai se deschid unul altuia. Famili a 189 .. ci se si închid. triunghiul iubirii intra-trinitare poate fi reflectat Dou a Numai al treilea subiect îi scoate din o perspectiva teologica si . în familie aceasta pecete ne apare cu cea mai mare evidenta. Iar acest orizont nu poate fi constituit de un obiect sau de o lume de obiecte. azi. practic. în vol. se poate vedea .. sotii nu au copii naturali. Gheorghe POPA. desigur . familia crestina trebuie vazuta ca o icoana a iubirii lui Dumnezeu pe pamânt189 . Dar nici aceasta doime reala. din felurite motive. Propriu-zis. Aceasta nu-i scoate din monotonia unei vederi restrânse. Comuniunea în doi este si ea limitare din doua puncte de vedere. ci si un zid pentru mine.creatie. lect. Pr. dar în legatura cu amândoi. bazata pe unitatea de fiinta. sa creasca si sa educe orfani. Parintele Dumitru Staniloae descrie într-un mod admirabil plinatatea iubirii treimice.cu ochii credintei. Ei trebuie sa aiba constiinta unui orizont care se întinde dincolo de ei. dr.pecetea iubirii Sfintei Treimi. în contrast cu "monismul" si "dualismul" care se gasesc. 147. iata.Familia crestina: crestina Editura "Trinitas". aratând. În acest mod. 1995. nu este suficienta. ca ea este posibila numai în trei. din punctul de vedere al moralei crestine ei sunt obligati sa înfieze. care poate constitui pentru orice om o mare si grea ispita. spirituala Iasi. El s-ar îndoi chiar de existenta lui. subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare consistenta si o bucurie si un sens al existentei. care e în acelasi timp o unitate dialogica. sau a unei singuratati în doi. Celalalt devine nu numai o fereastra. Cei doi nu pot trai numai din ei doi.

nu cu slujire doar de ochii lumii.) ca sa devina capabili a se conduce singuri. Optimizarea relatiilor dintre membrii familiei se poate realiza luând aminte la sfaturile Sfântului Apostol Pavel. Bucuresti. 1980. pentru traiul zilnic. dar si educarea copiilor) si ajutorul reciproc între membrii ei. care. Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Ortodoxa Bucuresti. n. Prof. p. în vederea mântuirii dintre care nominalizam 193 192 . vol. Editura Institutului Biblic si Ortodoxa de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. În acest sens vor fi urmarite anumite aspecte : copiii trebuie ajutati sa scape de anarhia instinctelor oarbe si a tendintelor spontane ( necontrolate. Copiilor..neîntrerupta lor singuratate în doi. ca aceste însusiri fiintiale sunt tot o reflectare a însusirilor si atributelor divine ale persoanelor Sfintei Treimi. Familia (casatoria) trebuie sa-si propuna ca scopuri prioritare înmultirea neamului omenesc (nasterea.. asa cum se cuvine întru Domnul. II. 2. Barbatilor. ca sa nu se deznadajduiasca. Treimea conditie a deplinului lor caracter personal si a comuniunii . întru toate ascultati-i pe stapânii vostri cei dupa trup. 3. n. Robilor. Dumitru STANILOAE. sub inspiratie divina. astfel. Dr.. 289.. fara nici o greutate. cu gândul de a placea oamenilor. ci întru curatia inimii. sfintenia si egalitatea dintre sot i191 . Familia trebuie sa se caracterizeze prin urmatoarele însusiri fiintiale: unitatea. atât în cele materiale. p. numai un al treilea subiect poate fi si el partener de comuniune si nu sta pasiv în fata lor. m 190 . fiti supuse barbatilor vostri.Române. nu-i întarâtati pe copiii vostri. iubiti pe femeile voastre si nu fiti amarnici fata de ele. cât si în cele spirituale. ca obiectul . Observam. 1 9 2 Ibide 193 m Ibide . 1978. vol. & Persoanelor. Teologia Dogmatica. Parintilor." (Coloseni. Pr. 1depline 9 1 Teologia Morala. trainicia. 1. 18-22). 307-308. p. temându-va de Domnul. întru toate ascultati-i pe parintii vostri."190 . caci aceasta este bineplacut Domnului. 3. scrie la un moment dat: "Femeilor. 296.

) se vor adauga voua" (Matei 6. Ca o prima remarca de sinteza. op. iar cei ce sunt dupa Duh. bunaoara. trebuie sa se bucure. cit. cele ale Duhului. bineînteles). n. unita cu o educatie pe masura . care. dar dorinta Duhului este viata si pace" (Romani. ci în cele de ordin spiritual. 67-73. Sfântul Ioan Gura de Aur s-a remarcat si în acest capitol de pedagogie crestina într-un mod cu totul deosebit. potrivit cuvintelor Mântuitorului: "Cautati mai întâi împaratia lui Dumnezeu si dreptatea Lui. În acest scop. la aspectele mentionate anterior adaugam urmatoarele • : . si toate acestea ( materiale. mostenirea cea mai pretioasa pe care o putem lasa copiilor nostri consta nu în cele materiale (a caror importanta nu trebuie negata total.copilul trebuie deprins cu munca. rabdarea. . Sa gândeasca. sa vorbeasca si sa se manifeste duhovniceste. dr. lect. 5-6). în În familie. Recomandam în acest sens cuvântul "Pentru ce fel de clironomii ( bogatii ) trebuie sa lasam copiilor nostri". 33). în aceasta privinta. una dintre concluziile rostite de Sfântul Parinte spre finalul cuvântarii: "În 194 Anumite formulari si îndemnuri apud pr. parintii trebuie sa constientizeze faptul ca fiecare copil. întotdeauna trebuie sa se dea întâietate valorilor religioase raport cu cele de ordin material. cugeta cele ale trupului. nu materialnici. totodata. de o ereditate sanatoasa. 8. cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Cei ce sunt dupa trup. Copiii trebuie învatati sa se poarte ca oameni duhovnicesti. De aceea.. 194 Astfel. . n. nu fortat spre una în care sa nu se poata împlini. pentru a deveni tot mai buni. fiind rodul conlucrarii dintre ei si Dumnezeu. pentru a se devota binelui obstesc. apare ca extrem de actual. uitarea de sine. Iata.. sa se smulga treptat din tirania egoismului instinctual. Cât de actuale sunt. Caci dorinta carnii este moarte. p. RADUCA Vasile . deodata.trebuie stimulati. în contrast cu timpul considerabil trecut de la rostirea lui. trebuie ajutat sa-si aleaga o profesie corespunzatoare vocatiei si aptitudinilor lui.

Ca nimic nu este întocmai ca fapta buna. în vol. enfants.Sibiu. 188.. cu scopul de a le stimula copiilor un bun autocontrol asupra libertatii. 421-425. p. Caci numai relatiile bazate pe sinceritate. întrucât numai adevarul confera libertatea autentica. de voiesti sa lasi bogatie multa copiilor tai.. care în toate zilele mai multa face avutia. 32). ca sa le lasi fapta buna.. Sfaturi deosebit nostri grâu. Deci nu le Ca aceasta cu adevarat este cea mai mare avutie. iubire si dreptate.." 195 . Ca la ce-i poate folosi coroana si porfira. 428-429. p. Chiar decât împaratia si purtarea de coroana. Cuvântul . în sensul vietuirii în adevar. vol. 1972. Chrétiennes Paris. Deci sa nu cautam aceasta: cum sa lasam bogati pe copii. afectiune si adevar pot da rezultate optime. a se vedea în acelasi volum. a spus Mântuitorul Iisus Hristos (Ioan 8. Cuvânt pentru ce fel de clironomii trebuie sa lasam copiilor . ca cei ce pot sa acopere rautatea naravurilor cu multimea banilor. Ca de vor avea nadejdile lor la bogatie.. una dintre grijile de capetenie ale parintilor este sa-i asocieze pe copii la viata si rugaciunea Bisericii. 96-196. lasa-le lor purtarea de grija a lui Dumnezeu.. IOAN GURA DE AUR. Sur la vaine gloire et l'éducation des în Sources . inevitabile în viata de zi cu zi. daca este vândut de trândavirea si nebagarea de seama?. ci 195 Sf. lasa lor bogatie. 105copiii". cuvântarile cresterea copiilor .. aceasta este bogatia cea nespusa si necheltuita. 2000. 46 de potrivite pentru educatia copiilor. toate vor face ca prin fapta buna sa afle saraciei multa mângâiere.. 136. Parintii trebuie sa mentina un permanent echilibru între masurile restrictive si acordarea libertatilor.. recomandam a II) se si cuvântarea intitulata în manuscrise "Despre slava desarta si cum se cuvine sa-si educe citi parintii tradus recent în limba româna de catre Ioan ICA-jr.consecinta. Iar de se vor vedea pe dânsii ca sunt lipsiti de mângâierea cea de acolo. Putul si împartire de Editura "Buna Vestire". . învatându-i sa respecte valorile esentiale. Bacau. MALINGREY. dupa A. Pentru o 44 (Pentru mai I) larga perspectiva a gândirii hrisostomice cu privire la educatia crestina a copiilor. nimic nu este mai tare decât aceasta. 410-420 si 45 ( Pentru cresterea copiilor . ci cum sa-i lasam îmbunatatiti. • Sa-i formam pe copii pentru o ascultare libera si plina de convingere . 1995. M. nu orice fel de "adevar". la Editura "Deisis" . de nimic alt nu vor purta grija. Evident. Asadar. "Adevarul va va face liberi!". p. p. fara a se intra în conflict cu normele relative. p. date de acelasi Sfânt Parinte.

Catehetic . oamenii simpli. Preotul si profesorul de religie. facem si cu acest prilej îndemnul ca toti cei ce si-au asumat uriasa raspundere a educatiei crestine (parinti. Bucuresti. trebuie sa se informeze temeinic si-n acest domeniu. constituie. 3-4 / 1993. de Nazianz despre familia S. Bucuresti. e Bucuresti. Dumitru. Vasile. Mântuitorul si Evanghelia Sa. 5. (Colectiapentru Institutele Teologice. în general. 1935. Comunicarea dintre parinti si copii. CHIRIL al partea I. (în special copilului a Sarbatori cap. Ioan Gura de. 1976. continutul si calitatea ei. Bucuresti. 1978. trad. atât de important în plan familial ( altfel ) spre a informa si a si national. Colectia Catehezel .). nu lipsesc decât în cazul anumitor parinti inconstienti si denaturati. "Polirom". FECIORU. în general.tin. Astfel. Editura "Trinitas". 1996 (ed. Educatia Repere realizare si metodice. pe lânga lucrarile citate anterior. " Pedagogia sarbatorii "). Ceea ce se poate reprosa uneori multor parinti. Idem. bisericesti 1943. 4 Alexandrinul. Ideile pedagogice ale Sf. sunt metodele gresite utilizate în educatie. D.. Edit. l Sf i Grigorie Constantin.numai acela care izvoraste din Adevarul Suprem. sa si e Idem. deodata cu cercetarea altor izvoare. p. însa. preoti. mai ales cei de la tara. educati . Sf. pr. mai nominalizam aici câteva dintre cele mai importante bibliografice privitoare la educatia religioasa a copiilor. cunoasterea învataturii crestine în acest subiect. FECIORU. 1982 (vol. în general. Duhu Mihail. una din "cheile" reusitei educatii crestine. De aceea. D. precum tot El a spus-o despre Sine Însusi: "Eu sunt Calea. Sfaturi pentru o educatiesi ortodoxa a Maica. Si chiar multi dintre intelectuali nu dau importanta cuvenita lecturii în aceasta privinta si nici metodelor psihopedagogice. pr. a pentru Seminariile Teologice. a . 1996. a De aceea. însa. Catehetic . pr. Ortodoxa Bucuresti. CALUGAR. va fi de mare folos.. CLEMENT Pedagogul.a. Revelatia I 1995. pr. de altfel. pr. 1995. Bucuresti. Desigur. MAGDALENA. partea a II . Pedagogia Crestina . Aur Idem. profesori s. 1945 Izvoarele Ierusalimului. Adevarul si Viata" (Ioan 14. pr. sa consulte macar o parte din bibliografia pedagogica. BULACU. Bucuresti. 6). PETRESCU. a. a manual ortodoxiei manual Nicolae. Axiologi . de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi). cu referiri speciale la educatia repere în familie: Sf. cum sunt tratatele de pedagogie si cartile cu preocupari pedagogice. ). atât de generoasa în acest subiect 1 96 196 . trad.6/1964. . Parinti si scriitori ). potrivit Scripturii si Sfintilor Parinti. mai rar vor avea timp pentru "lecturi pedagogice". CRESTINA AZ (elab. Iasi. FECIORU. Idem. Dragostea parinteasca si buna intentie. 350-366. BANCILA Initierea religioasa a . Dumitru. Bucuresti. Pedagogie . Bucuresti. Iasi. pr. 1937. 1999. nr. CUCOS C . FAMILIA teoretice religioasa.T. continut si forme de. 1996. de form la rândul sau pe cei încredintati spre educatie. Bucuresti. Anastasi ). în " Ortodoxia".Educatia religioasa. CORNITESCU.

139). pe care o apreciem deosebit de instructiva. apoi. titlu ce se regaseste. ca premisa sine qua non pentru obtinerea rezultatelor dorite 199 . chiar în aceste conditii. deprimarea etc. Nu deprimarea. JUVENALIS (Decimus Iunius). Bistrita (Oltenia ). Laurence (colab. iar la noi în tara acestea sunt cauzate în mare masura si de conditiile tot mai scazute ale nivelului de trai. p. 144). desigur de celebra expresie a lui Juvenalis. 1253. Mt.. Veniamin. cu Agnes ) Cum catehetice îmi cresc (în 1993. 2000. dar problem (p. titlul foarte bine ales. m . de Irina-Margareta NISTOR. Apud latine Editie îngrijita de Vasile DIACONU si Maria MARINESCU-HIMU. Bucuresti. MICLE. . Sibiu. Ioan Gura de Aur "Despre educatia Editura "Deisis". 149. deviza pe cât de veche. Altfel spus. nadejdea sa fie stapâna pe toate gândurile lor. dau o imagine negativa lumii în care traim. p. 146). 246 world Editura 1p. 9 8 ZIG ZIGLAR. care. cca. Fiecare "nu" trebuie sa aiba o (p. cu aprox. s-a facut remarcat cu o carte tradusa recent si în limba româna. drogurile. în toate paginile cartii. premiata de Academia franceza de copilul original enfant Paris. anxietatea etc. . Proverbe si cugetari . 15 ani în urma. 145). amintim stradaniile pedagogului american Zig Ziglar. Bucuresti. într-un trup sanatos .. Ierom. angoasa. "Curtea Veche". pe atât de actuala (ne amintim. alcoolismul. trad. Aceasta dintr-un motiv foarte simplu. 60-140 d.Recomandam 99 în special Vorbitul la (p. nesiguranta vietii de mâine. . deruta profesionala. prostitutia. 200 "ingredientul esential al comunicarii în familie este sa asculti cu adevarat. sa creasca si sa educe crestineste copiii. copiilor". : J'eleve mon. medicina ). cultivându-le un suflet sanatos. Atentie la (p.. Bucuresti. în principiul potrivit caruia copiii trebuie deprinsi sa gândeasca pozitiv indiferent de conditiile de viata. ferm logica ceva 2e 0 Ibide 0 excelente .Capcanele caderii copiilor si tinerilor s-au înmultit într-un mod alarmant. Grison1994. Orandum est ut sit mens sana in corpore sano 197 ). 1976. în limbaj ortodox. Familia poate. 9 7 Satirae 10." Remarcam. însa. de Doina Brindu. În acelasi context al eforturilor de optimizare a educatiei copiilor în familie. Un "Te rog" da rezultate (p. 11994. 2000. Hr. Spuneti "nu" paragrafele: (p. Tonul raspicat poate crea timp ton cu grija. Raising positive kids in a negative trad. Initieri . mai ales cu privire la comunicarea dintre parinti si copii. dar fundamental: nadejdea copiilor de cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. creste copii buni într-o lume negativa 198 Putem . Potrivit autorului. mai întâi. 147). 356. azi. . PERNOUD. Saracia. 148).

Iata câteva dintre cuvintele de "ordin" ale autorului. rezultatele sunt tot nenorocite. de fapt. tonul raspicat. O data cu prezentarea avantajelor acestor principii. Rezumativ.. fara explicatii logice ne-a atras atentia. Indiferent daca cel de-al doilea parinte cunostea sau nu reactia partenerului sau.. m 201 202 . pentru a creste copii buni. prima întrebare ar trebui sa fie: "Dar ai întrebat pe mama (sau pe tata)?" Daca raspunsul este nu si aveti cea mai mica banuiala ca celalalt ar putea avea o alta parere. p. rezultatele sunt dezastruoase. între frati etc. adica refuzul. iar celalalt accepta. iubirea . cartea lui Zig Ziglar pledeaza pentru buna-întelegere în familie: între soti. iertarea ."pozitivul" absolut în viata. Daca un copil a vorbit cu celalalt parinte si este în joc siguranta sau reputatia copilului.. în mod deosebit la acest capitol este ceea ce autorul numeste "modelul dezastrului": "Când un copil merge la unul dintre parinti sa-i ceara ceva si este refuzat. Zig Ziglar propune ferm: "Singura cale de a forma copii buni este sa devenim mai întâi parinti buni. deprimarea (deznadejdea) de la satana! Însa." 201 . îi puteti raspunde: "O sa discutam si îti spunem noi". Când un copil îsi abordeaza parintele si cere voie sa faca un anumit lucru. ambii parinti trebuie sa se implice categoric în hotarârea ce se va lua" 202 . în tot atâtea principii pedagogice: formarea copilului este un efort de echipa. 135..cheia maretiei copilului bun. disciplina .adevarata autoritate în formarea copiilor buni. etc. Ibide . care se constituie. p. m Ibide . însa. perseverenta pozitiva formeaza copii buni.. 9. ceea ce refuzul de a îndeplini dorintele copiilor..este de la Dumnezeu. între parinti si copii. pentru reusita educatiei copilului. Dar. Ziglar insista si asupra masurilor contraindicate în pedagogia familiala: duritatea.

daca îl pastreaza sau îl schimba. de la caz la caz). * Din cele parcurse pâna aici se desprind de la sine câteva dintre conditiile de baza ale educatiei crestine optime ale copiilor în familie: . nu se va intra niciodata în "secretele spovedaniei". se vor rasfrânge negativ. potrivit poruncii dumnezeiesti. de ambele parti: duhovnicul poate fi prevenit asupra unor abateri grave. profesori. dar se poate realiza un serviciu pretios. inevitabil.• Parintii sa colaboreze armonios cu alti educatori: preoti. cu profesorii din gimnaziu si liceu. iar parintii pot fi avertizati de catre duhovnic asupra acelor aspecte care trebuie neaparat avute în vedere.vietuirea în iubire. între care în mod aparte cu dirigintele. în functie de compatibilitatea sau incompatibilitatea pe care o simte copilul cu un duhovnic sau altul. dar si parintii sa auda cu adevarat ceea ce spun si doresc copiii! ). Atentie speciala trebuie sa acordam legaturii noastre cu duhovnicul copilului . cu învatatoarea de la scoala primara. în viata de familie. iar cele rele care vor veni cu siguranta. pe masura vârstei s a întelegerii. pentru fiecare treapta a cresterii copilului. Desigur. Astfel.acordarea prioritatii pentru valorile spirituale. discutând apoi cu ei. tinând legatura cu duhovnicul copiilor nostri (care poate fi si duhovnicul nostru. sa fie o buna comunicare între parinti si copii ( o ascultare de ambele parti: copiii sa asculte de parinti. Parintii care nu merg niciodata pe la scoala (sau merg foarte rar) nu se pot astepta la rezultate bune. ca reflectare a iubirii intra-trinitare dumnezeiesti. diriginti etc. parintii vor comunica tot timpul cu educatoarea de la gradinita. . pe care copiii uneori nu le spun nici la spovedanie. . pe care este bine sa-l aleaga mai întâi parintii pentru copiii de la 7 ani în sus.

anul III. Legat de aceasta ultima precizare. sunt mai vinovati decât chiar ucigasii de oameni. Evident. ca mamele noastre ne-au învatat primele rugaciuni. pentru ca trebuie sa se ocupe în mod prioritar de agoniseli materiale. am observat ca asculta cu multa atentie si ca îi place foarte mult ora de religie. 203 . Iar daca vreunul dintre ei (sau amândoi. pentru mame prioritatea nr. Iata. în cele mai multe cazuri. educatori ai copiilor. fara exceptie cred. si am întrebat-o de unde stie. Toti. Retinem.. întrucât în ultimul paragraf vom vorbi despre importanta scolii în educatia religioasa. ne amintim. asadar... iar în casa cea mai pretioasa comoara sunt copiii. 1 este sa îngrijeasca de casa.. astfel. dupa cum avertizeaza Marturie consemnata într-un test la Catehetica de catre studentul nostru Doru C-tin MOGOS. M-am mirat foarte tare ca fetita stia despre Iov. favorizeaza direct proportional reusita orei de religie în scoala. student de-al nostru: "La finalul unei ore de religie. Teologie Pastorala.. O fetita mi-a propus sa le vorbesc despre Iov si cei trei prieteni ai lui.o conlucrare pedagogica permanenta cu ceilalti factori educationali. sunt mai implicate afectiv în procesul educational crestin: în timp ce barbatii. despre care nici cei dintr-a V-a nu auzisera toti. ele ne-au împreunat mânutele în fata icoanelor. Doamne fereste!) neglijeaza aceasta raspundere sau misiune. prin structura si vocatia lor materna. Mama si tata numai împreuna sunt numiti parinti. ele ne-au învatat sa ne închinam si tot ele ne-au dus la biserica la slujbe si mai ales pentru a ne spovedi si împartasi cu Sfintele Taine." 203 .. 30 aprilie 2001. Mi-a raspuns ca in fiecare seara mama ei îi citeste câte o "poveste" din Biblie si cu o seara înainte tocmai îi citise despre Iov si prietenii sai.. cât de important este mediul familial pentru formarea deprinderilor religioase.. la clasa I. rolul de capetenie al mamelor. care. evocam aici marturia impresionanta a unui profesor de religie. sunt nevoiti sa plece de acasa. i- am întrebat pe copii ce ar dori sa le povestesc din Biblie. care. rolul special al mamelor nu exclude în nici un fel raspunderea comuna pe care o au tatii. în paralel. Urmarind-o pe fetita respectiva si la celelalte ore. totodata.

nevoie atât de hrana. iar pierzarea sufletului nimic nu o va mai putea mângâia. adica unirea nucleului spermatozoidului cu nucleul ovulului. vietuieste într-o atmosfera crestineasca etc. 329). P. dr. Pentru aceasta zicem. IOAN GURA DE AUR. precum a pierde si a prapadi un suflet. John vietii "stiinta embriologiei a aratat ca fertilizarea. o zi si jumatate. 204 .si decât însisi ucigasii de copii zic ca sunt mai rai. Ca nu mai este de-aici dupa ea urmatoare mântuire. cât si de educatie.si sa nu socoteasca cineva ca ceea ce se graieste este de mânie . îsi face rugaciunile acasa. Cluj Napoca 2001. S. p. Iar educatia. Asadar. Irineu Pop Bistriteanu. afirmatia noastra ca educatia copilului (fatului) trebuie sa înceapa în clipa conceperii si ramâne. îl arunca în focul gheenei. 1995. degraba va putea sa o stinga. ducându-l. Cuvânt pentru cresterea . având în sâmbure toate caracteristicile psiho-fizice. se transmite fatului prin intermediul mamei. cum am fi tentati sa credem la o prima reflectie. chiar cu aceasta marja de aproximatie 36 de ore "eroare".. pentru moartea trupului venind învierea. Înainte de a încheia acest paragraf. socotim util sa raspundem la întrebarea: "Când începe educatia religioasa a copilului?" Analizând temeinic lucrurile. Sa nu ni se para exagerata afirmatia. fumeaza. Bacau. Iar de aceasta se putea si sa scape daca neluarea aminte a parintilor nu o ar fi adus pe ea asupra... având. p. Pentru ca aceia despart trupul de suflet. Si moartea aceea nevoie este sa o primeasca negresit de la fire. credem. ci nevoie este sa se munceasca sufletul fara de moarte. 416. Oricum. Sf. Deoarece nu este asa de cumplit lucru a ascuti sabia si a într-arma dreapta si a o înfige în gâtul copilului. ci din clipa conceperii 205 .atât de categoric Sfântul Ioan Gura de Aur: " Pe acesti parinti . Lânga acestea. trad. în cu totul altul cel al carui purtatoare nu vrea sa stie de cele sfinte. Potrivit informatiei parintelui BRECK ( Darul sacru al . frecventeaza barurile. vom realiza ca nu din clipa nasterii. necesita pentru finalizare". valabila. "204 . Într-un fel se va dezvolta pruncul în pântecele mamei care merge la biserica. Editura copiilor grâu "Buna Vestire". ca niste parinti ca acestia sunt mai rai decât ucigasii de copii. Acela este momentul când prinde viata o noua fiinta umana. totodata. în vol. iar acestia si sufletul si trupul. sub toate formele (inclusiv cea religioasa). Putul si împartire de . nu fara întristare. 2 0 5 Desigur. la acest punct problemele necesita o anume nuantare.

În acelasi context. a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare.). lect. cum foarte bine remarca parintele profesor V. cu timp si fara timp . atunci ca si astazi. Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si. RADUCA. singura institutie existenta neîntrerupt a fost Biserica .. Iisus Hristos. datorita acestei obscuritati pe plan politic. La noi.. îndrumatori si sfatuitori politici. sau face altceva si mai rau.. tainic. în stradania de a da o educatie crestina copiilor. pentru ca vesnic este întemeietorul ei. . care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara. c. maltratarilor unui tata denaturat. de Sfânta Biserica. p. ca institutie divino-umana. între nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului . institutie fundamentala a societatii. Ei îi revine. 1330).206 .. Astfel. dr. . BISERICA. Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca. în fata atâtor navalitori. Caci daca celelalte institutii ale unui neam sunt supuse deseori efemeritatii. mai veche decât chiar cea a statului. meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire. Educatia crestina a copilului nu poate fi nici macar imaginata fara slujirea Bisericii. Raduca. Acest mileniu.. în altfel cel supus.cu voie si fara de voie. într-un fel fatul al carui mama este ocrotita de un tata credincios. parintii dau marturie nu numai pentru ceea ce sunt în realitate. pentru parinti esential este nu atât sa instruiasca ci sa încerce a fi crestini autentici. În concluzie . Fiind întemeiata pe "piatra credintei". Cu alte cuvinte. . Însusi 206 Pr. dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIVlea) si pâna la unificarea lor (Basarab I.asculta muzica desantata (ori "heavy-metal" etc. numit "întunecat". V. aproape în exclusivitate. datorita caracterului lor vremelnic si trecator. copilul va aprecia si va sti sa faca distinctie ci si despre ceea ce tind a fi. cel putin. o data cu mama. 73. daruit cu generozitate. Biserica se caracterizeaza prin viabilitate vesnica. Curs.

timorati. Arhidiecezana Cluj-Napoca. nici chiar de "portile iadului". dar în aceeasi vreme se ridicau altele. Edit. în pofida tuturor încercarilor. 2 0 8 De Unitate . Este adevarat ca au fost darâmate unele lacasuri sfinte. Bucuresti. chiar cu încuviintarea unor potentati ai zilei. vorba parintelui Ilie Cleopa. într-adevar. dar si educarea lor pentru o vietuire pamânteasca virtuoasa. nu poate avea pe Dumnezeu de tata!" 208 . terorizati (ei si familiile lor). de altfel. IV. amenintati în fel si chip etc. santajati. s-a reusit chiar întemnitarea unui însemnat numar al marturisitorilor ei 207 . România 1944-1989. s-a poruncit încarcerarea ei într-un "ghetou" izolat. când spunem "mântuire".. ca nu de putine ori s-a încercat "darâmarea" ei în decursul istoriei. poate si din greseala unor slujitori mai fricosi. Iar mântuirea nu se realizeaza decât în Biserica! Extra ecclesia nulla salus . Stim. Desigur. Si. încât.. a spus atât de inspirat Sfântul Ciprian (Epistola 73. necum distrusa. întelegem deodata pregatirea sufletelor pentru viata vesnica. apte sa contribuie. de-a lungul veacurilor. "în slujba Bisericii trebuie si pe satana sa-l pui la lucru!" Asa au procedat. MIGNE. 502. aflati cu sau fara voia lor în solda satanei. (Matei 16. de Marturisitori de dupa. într-un procent covârsitor. dar cu unele momente de omenie în atitudinile lor. dar si formarea (= educarea) de caractere crestine. L. S-a încercat mai ales pe vremea comunismului de prea-trista amintire. editat de Institutul National pentru studiul totalitarismului. ca în aceasta învalmaseala a tranzitiei noastre "originale" si interminabile. P.. cetatenii sa declare. 6. 21) si tot el ne atrage atentia ca "cine nu are Biserica de mama. 1995 Biseric pilda. cu frica de Dumnezeu. credibilitatea ei înseamna pentru noi mântuire . Biserica este mama noastra A se vedea. Nu e putin lucru. Biserica noastra se prezinta astazi drept cea mai credibila institutie în rândurile poporului . 1998. Caci. la propasirea neamului. 18). ca singura Biserica este vrednica de încrederea lor.Mântuitorul ne încredinteaza ca ea nu poate fi darâmata de nimeni. Asadar. si la propriu si la figurat. dar ea n-a putut fi nici macar marginalizata. slujitori si cârmuitori vrednici. gratii si a întemnitata. moral si material. Ecclesiae 207 .

îngenuncherea cucernica sub epitrahilul duhovnicului pentru spovedanie. vor participa cât mai des cu putinta la sfintele Pr. credinciosul îsi sfinteste viata. întrucât doctrina. predici si cateheze . grija pentru împlinirea soroacelor traditionale de pomenire a mortilor. se rostesc si cuvinte de învatatura. sau în fata icoanelor pentru ruga. în oameni 209 . sfintitoare. astfel. cununiile puse pe capul mirilor în biserica. dr. nr. Cultul ortodox ca mijloc de propovaduire a dreptei credinte. vor apela cu tot mai multa solicitudine la ocrotirea Bisericii: se vor spovedi si împartasi periodic. "Botezul pruncilor în apa sfintita din cristelnita." Dupa care precizeaza prevenitor: "Luati crestinului ortodox pe acestea si i-ati luat totul!" Încercând sa raspundem acum la întrebarea 209 .. prin mijloacele ei tezaurizate: doctrina. dar îsi lumineaza si credinta. sale. Ene Braniste. În plan educational-crestin .. ortodoxie înseamna. Asa se exprima un mare liturgist pe care l-a avut Biserica noastra. p. tot prin cultul divin. Biserica este factor esential. sfatuindu-se mereu cu duhovnicul asupra unui program de rugaciune particular. morala si disciplina (buna rânduiala) sunt "predate" crestinului de rând. bogati si saraci. a a pacii si a bunei întelegeridragostei. . între . cel mai adesea. deodata cu cea harismatica. la fel ca în paragraful precedent: Caci mamele crestine. parintele profesor de vrednica pomenire. "Cultul" devine. buni si rai. "când începe educatia copilului înainte de a se naste! în Biserica?" . c. agheasma sfintita la Boboteaza. o data cu slujbele sfinte. morala. fericiti si nefericiti. în cadrul caruia. din clipa în care stiu ca au zamislit pruncul în pântece. vom spune. Dupa opinia p. Ene BRANISTE. Anul V (1953). disciplina canonica si cultul. Participând la slujbe. Cultul însusi are o functie didactica. a tuturor: copii si batrâni. 9-10.dintre toate. “pastele” primit cu frica si cutremur la marea sarbatoare a Învierii. un cuvânt sinonim pentru "ortodoxie". deplin constiincioase. "Studii teologice". practic.. 633. Practic cultul divin este cel mai apropiat mijloc de educatie religioasa . prof. în acelasi timp..cea buna. atât de importante în luminarea mintii credinciosului.

înainte de a se interna în spital pentru nastere. prin cele trei Taine. avem în vedere trei realitati: scoala ca institutie. 210 . lect. cateheze etc. totusi. cum ar fi: cateheza. Împartasania. Ea poate fi de stat (publica) si Vezi si Pr. carora se asociaza. Acest program liturgic educational. profesorul de religie si elevul . cuprinde ansamblul mijloacelor materiale si spirituale cu ajutorul carora se desfasoara procesul educational. 2238. dr. Aceasta asistenta duhovniceasca înseamna. constatari si propuneri. atât pentru mama cât si pentru prunc. sunt anumite mijloace practice. Botezul. apoi. câteva caracteristici. Vorbind despre scoala. publicatiile crestine. 1. se desfasoara în mod firesc etapele integrarii si cresterii pruncului în Biserica. însa. vom vorbi mai pe larg într-o prelegere separata 210 . de fapt. ca institutie. bineînteles. si educatie crestina . Mirungerea. celelalte slujbe si rugaciuni. Facem cu bucurie si apreciere mentiunea ca la acest paragraf vom utiliza unele amanunte propuse de catre o parte a studentilor anului al III-lea de la Sectia de Teologie Pastorala a Facultatii noastre.Buzau / iulie-sept. Educatia va continua. Scoala. Cu deosebire. 2000). Biserica are câteva rânduieli pentru mame si nounascuti. SCOALA. prin tot ceea ce ofera spatiul eclezial: slujbe. dialogul pe teme religioase. d. de mare frumusete si adânca semnificatie liturgica. Vasile Mijloace GORDON. se cunoaste. se vor spovedi din nou si se vor împartasi. ca factor esential în educatia religioasa. Ceea ce credem ca trebuie avut mai mult în vedere. în cele ce urmeaza. De acum. predici. este prea bine cunoscut pentru a mai fi nevoie a se insista cu precizari speciale. biblioteca parohiala etc. practice de catehizare în în "Glasul . numite "de initiere". cu rezultatele lui benefice. pentru a fi întru-totul pregatite pentru cel mai mare eveniment care se poate petrece în plan uman: aducerea pe lume a unui nou prunc! Dupa nastere. Despre acestea.slujbe etc. p. notate în testul pe aceasta tema în ziua de 30 aprilie 2001. Biserica Adevarului" . Despre fiecare vom creiona.

nici ignorata. BARSANESCU. Istoriafrançais . în care spiritul academic sa nu elimine caldura prieteniei si a bunei convietuiri.particulara. sa observam ca termenul "scoala". profesorul având numele de ludi magister (cel care-i învata pe copii anumite jocuri )212 . 34. "Hachette". alta din partea scolii (aceea de a raspunde cu rezultate concrete încrederii acordate.. scol» ) etimologic loc al tihna. credem. nici reprimata cu brutalitate. În general vorbind. materii de învatamânt bine structurate si în deplina armonie cu profilul scolii. toti factorii responsabili trebuie sa asigure în scoala un mediu familial sanatos. pedagogiei. ce provine din latinescul "schola" (care la rându-i se trage din grecesul înseamna. A. cât si de catre elevi... dar care simt permanent si nevoia jocului. Scoala este Directiunea. distractie ). 1963. . 211 Paris. investitiilor financiare etc. profesorilor si elevilor trebuie sa li se asigure o baza logistica adecvata: cladiri salubre.. sens care se asociaza si astazi mai ales copiilor din clasele primare. ragaz 211 .. programa analitica alcatuita pe criterii strict pedagogice etc. ceea ce ne sugereaza caracterul de tihnei sufletesti care trebuie asigurata si oferita atât de catre profesori. o a doua familie. material etc. În cazul nostru.). cit. trebuie sa aiba în vedere tot timpul ca scoala nu este un loc al constrângerii si siluirii. a. ci al stimularii initiativei si interesului pentru stiinta si moralitate. 2 1 2 BAILLY. a distractiei (în întelesul pedagogic al cuvântului). a destinderii etc. Apud St. profesorii. între altele. care vin la scoala sa învete. Chiar si elevii mai mari pastreaza în fiinta lor Vezi. pentru ca rezultatele scolare sa fie cele scontate. care presupune o dubla obligatie: una din partea statului (aceea de a asigura la nivel optim cadrul juridic. sa ne amintim ca la romanii din antichitate scoala purta si numele de ludi( joc. atât pentru profesori cât si pentru elevi. manuale aduse la zi. Tot în cadrul etimologic. o atmosfera primitoare. O data cu acestea. Este instructiv. pedagogii s. p. vorbim despre scoala ca institutie publica. sali de clasa corespunzatoare. pentru ca sunt copii. dirigintii. iar copilaria nu poate fi "pusa în cui". spre exemplu.).. desigur. Dictionnaire grec.

legislativ. pe lânga cele mai sus-mentionate. cele "slabe" fara numarul normal de elevi. în nici o clasa. 36/1997. alin. Astfel. alin. trebuie avuta în vedere obligativitatea legala de a nu se depasi numarul regulamentar de elevi. de cele mai multe ori pe criterii de plasament "geografic". de Stat doar a pentru nr. pentru a nu mai fi considerata materie secundara. se leaga de atitudinea discriminatorie.04. "Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. În completare. deodata cu a parintilor. alege pentru studiu religia si Elevul. pentru modificarea si completarea Legii înv. gimnazial. mai ales în mediul urban: cele "bune" se gasesc în spatiul central. liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara. din anul 1991 când s-a prevazut Constitutiei art. Cu privire speciala asupra orei de religie . învatamântul religios este organizat si garantat prin ”. cu acordul parintilor si al tutorelui legal instituit. 2" 4 Notam aici situatia actuala d. potrivit cerintelor specifice României care cult. 84/1995: art. dar pentru gimnaziu optionalasi pentru licee si scoli facultativ . potrivit careia unele scoli sunt considerate "bune". cele "rele" în cartierele marginase. În consecinta. desigur. din care se pot observa usor anumite lacune care se 1 cer grabnic a fi eliminate. întru-totul valabile si în cazul ei. p. ci interesul si constiinciozitatea profesorilor si a elevilor. socotim prioritar a se urmari urmatoarele: • asigurarea unui statut corespunzator. parte a trunchiului (1): învatamântului comun. din punct de vedere legislativ.. 9. asociata. În acelasi timp. când prin Legea nr. A se si “Protocolul Ministerului Învatamântului nr. astfel ca sensul de "ludi" al scolii nu trebuie eliminat în totalitate nici în cazul lor.04. 6. în în se precizeaza: Statul asigura libertatea învatamântului religios. O alta chestiune de principiu. între altele. a trebuit sa “ lege în anul 1995. (2): confesiunea". s-a stipulat obligativitatea religiei asteptam pâna 84 pentru clasele I-IV. La acest punct atragem atentia ca nu scolile în sine sunt bune sau rele. Culte. oricât de "buna" ar fi cotata. art. v. 213 .1996. din 24 iulie. 9 "Planurile-cadru ale primar. altele "rele". întâlnita pe alocuri. ca sunt "copii care au îmbatrânit. În scolile de fiecarui stat. Legat de acest aspect întâlnim un fenomen care afecteaza grav eficienta procesului de învatamânt: scolile si clasele "bune" sunt supra-aglomerate.semnele copilariei 213 .. potrivit unui dicton sugestiv. profesionale 1996. 8159 din 11. plasarea ei în orar sa nu mai fie Pâna si despre oamenii maturi se poate spune. 7. cu educatia fizica si desenul (cu toate ca aceste discipline îsi au însemnatatea lor incontestabila!) 214 . nu lasata la discretia unor factori care nu constientizeaza înca importanta ei. 32. încheiat cu Secretariatul vedea 9715/10.

În acest caz. despre "tragerea omului din maimuta" si altele asemenea. ci într-un spatiu temporal psihologic adecvat. • alcatuirea unei programe analitice în concordanta cu posibilitatile reale de predare-învatare. În mod similar se procedeaza pentru elevul caruia. ca programele sa se plieze. care mai dainuie înca din pacate în unele scoli. filozofie. elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. fizica. în toate privintele. potrivit Sfintei Scripturi.VIII. sau când unii elevi sunt tentati sa plece acasa). nr. Partea I. • realizarea unei concordante între materii. Ideal ar fi ca în scoli sa fie amenajat un cabinet de religie. unii profesori de biologie. icoane. "Monitorul Oficial al României". inclusiv în cel al continutului educational. limbi straine etc. credem. cu o mica biblioteca teologica. din motive obiective. pentru vizionarea unor "La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit. în conditiile în care mari oameni de stiinta neteologi neaga categoric tezele darvinismului. incontestabil. televizor si aparat video. ca în timp ce profesorul de religie preda despre creationism. atât de fragila si vulnerabila.. fizica. pe calendarul liturgic. harti biblice. bazat pe un curriculum concordant cu adevarul stiintific. incapabila sa-si contureze un discernamânt sanatos. va duce. când oboseala este maxima. disciplina" 1999. nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor si la aceasta . • asigurarea unei minime baze materiale. duce la rezultate pedagogice dezastruoase: mintea copilului. nepedagogic (totodata nestiintific!). sa mai vorbeasca. cu privire la continutul învatamântului: este inadmisibil. la rezultate optime. Duplicitatea conceptelor. devine confuza. pe cât posibil. derutata. asa cum bine se procedeaza în cazul altor discipline (biologie. 370/3. O sugestie benefica este. la 11 ani de la caderea comunismului. Armonizarea relatiilor între directiunea scolii.arbitrara (la finele orelor. .). programa cu un caracter stabil si cu o taxonomie echilibrata. profesorii neteologi si profesorul de religie. istorie etc. situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina.

meditatii religioase etc. parlament etc. subliniem ca si reusita orei de religie depinde nemijlocit de constiinciozitatea celui care o preda Copiii vad religia (de fapt.. Dupa cum foarte multi dintre crestini identifica adesea pe preot cu Biserica. avem de-a face cu un mare procent de dreptate. protopopi). consilieri cu probleme de învatamânt.casete din domeniu.) depinde într-o masura covârsitoare de constiinciozitatea slujitorilor ei. în ambele cazuri (ca. un casetofon etc. e. în oricare domeniu). . fapt care se observa pregnant în anumite eparhii. deoarece reusita misiunii unei institutii (scoala. PROFESORUL (EDUCATORUL 215 ). În scolile mai mari ar putea fi amenajat chiar un paraclis. îl poate oferi ierarhul locului. Tot la capitolul "baza materiala". sub toate aspectele mai susmentionate. direct sau prin reprezentantii desemnati (inspectori de religie. de altfel. Trebuie sa recunoastem din capul locului ca.. armata. politie. profesorul de religie va tine strâns legatura cu centrul eparhial. ortodoxia) prin prisma profesorului. Periodic ar putea fi invitat aici preotul de la biserica cea mai apropiata pentru anumite slujbe. biserica. Vom observa catre sfârsitul paragrafului de ce am specificat în paranteza acest termen. * Încheiem acest paragraf cu observatia ca un sprijin cu totul aparte în acest demers al bunei desfasurari al orei de religie în scoala. deoarece calitatile 215 . Având în vedere aceasta sansa. semnalând problemele întâmpinate si solicitând sprijinul pe care acest for îl poate oferi. asa se întâmpla si în cazul scolii: prestigiul sau blamul unei scoli este asociat nemijlocit cu profesorul. De aceea. în care elevii sa poata intra liber pentru rugaciune si reculegere. socotim necesar ca scolile sa sprijine excursiile si pelerinajele elevilor la manastiri si-n alte locuri de interes religios.

si a personalitatii profesorului . Înainte de n aceasta. se loveste de relativismul cuvintelor. Si întelegem.si defectele lui se proiecteaza fast sau nefast asupra materiei în sine. de care depinde formarea caracterelor. morala si fizica. cel mai rau. Pe de alta parte. având în vedere trei dimensiuni: intelectuala. Noica) si vor fi mereu îngaduitori cu inerentele slabiciuni omenesti.. Doamne fereste.. am zice minimale sau. trebuie sa evidentiem faptul ca unui profesor. una strâmba. elevii îsi pot crea o imagine reala asupra ortodoxiei (de frumusete inefabila!). pe de o parte. Asadar. spre exemplu. ofera în completare mai mult un 216 DE -ul. educatorul autentic trebuie sa dovedeasca. ansamblu de unei trasaturi morale sau intelectuale prin care X se remarca o persoana. Dictionarele se rezuma la enunturi lapidare 216 . propune urmatoarele Personalitate: 1. Ceea ce este propriu persoaneexplicatii: si o distinge ca individualitate. predispus continuu epectazei intelectuale si duhovnicesti. potrivit strâmbatatii. mediocra. dupa expresia deja celebra. falsa. ca nu i se pretinde nimanui sa fie un savant. altfel spus. sau geniu. la fel ca preotului sau altor educatori. sine qua no . Persoana care are însusiri deosebite într-un anumit domeniu de . 2. activitate. i se cere neaparat a fi un om cu personalitate . falsitatii. lipsei de caracter al pretinsului profesor. însa. în special. preluând în general definitiile din dictionare. sfânt. în familie. sau. iar manualele. Astfel. potrivit frumusetii caracterului profesorului autentic. asemanator relatiilor dintre parinti si copii. Iar elevii vor sti întotdeauna sa aprecieze aceasta tensiune spre o devenire superioara ( devenirea întru fiinta . o permanenta stradanie spre a-si contura personalitatea. în general. mediocritatii. Sa tinda neîncetat spre desavârsire. . un desavârsit. dupa expresia plastica a lui C. În paragraful de fata vom creiona câteva dintre calitatile de baza ale profesorului de religie. sau. la rândul lor elevii pot face diferenta dintre nedesavârsirea unui om sincer si nedesavârsirea nemarturisita a fariseului . Sau. ce este personalitatea? Încercarea de definire a personalitatii. însa. de incapacitatea lor de a surprinde în profunzime trasaturile psiho-fizice ale fiintei umane.

inteligenta vie.G. ci un propovaduitor . curata constiinta. În acelasi context al calitatilor intelectuale. De asemenea. sport etc. El trebuie sa fie un autentic specialist în materia pe care o preda.. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata 217 Omilia Coloseni. iar una dintre notele esentiale ale personalitatii propovaduitorului crestin. smulge patimile înrobitoare. care sa-i permita o comunicare optima cu elevii. El nu este un simplu transmitator de cunostinte. Cu deosebire. este cunoasterea Sfintei Scripturi si a scrierilor Sfintilor Parinti. din punct de vedere intelectual . sa aiba. între altele. profesorul de religie trebuie sa fie un cititor pasionat al literaturii teologice. .. suntem total împotriva profesorilor improvizati. memorie durabila si fidela. muzica. LXII. 361.material descriptiv al celor trei categorii de calitati amintite. fie si partiala. specializati în desen. a operelor Sfintilor Parinti. ci pe câteva dintre calitatile minime fara de care nu poate fi conceputa vorbirea despre aceasta notiune. ne face sa locuim aproape de cer. totodata. Astfel. care. din punct de vedere intelectual. Se stie ca faima sfântului Ioan Gura de Aur consta tocmai în cunoasterea amanuntita a Sfintei Scripturi si utilizarea ei cu dexteritate în activitatea învatatoreasca. seamana virtutea.. iar cu alt prilej afirma: “Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. si cunostinte psiho-pedagogice solide. De aceea. imaginatie creatoare. dublata de cultura speciala teologica. atentia ca “necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor“ El însusi atrage 217 . un profesor de religie trebuie sa posede o buna cultura generala. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. având. trebuie sa fie un bun cunoscator al Sfintei Scripturi. De aceea. IX-a la P. dar si al cartilor din domeniile ajutatoare. decât o analiza a componentelor personalitatii. pentru a-si "completa" norma didactica iau si câteva ore de religie. deodata cu studierea. elibereaza sufletul de legaturile trupului. nu vom insista pe definitii.

face n-.P. cu materia pe care o preda. desigur. 29-30). deopotriva. În legatura cu fiecare trebuie. C. dr. Profesorul discret este cel care se fereste de orice excentrism. pentru a face.28. fiind la curent. Pasionat cititor al Scripturii. f. respectuos." (I Cor. cuviincios. masurat. 176. simplu. GALERIU. cu mii de fire nevazute. t secretele s. sobru. al mântuirii: crezul ortodox 221 . cuviincios. LXIII. p. Iar ca plecat. Un "cuvânt de ordine" al profesorului de religie. dar sunt strâns legate între ele. Stiintifica enciclopedic . Bucuresti.a. politicos. în idei.mai bine” 218 . Ap. § 368.plânge. voce. credinta neabatuta. profesorul de religie se va îngriji. moderat. asa încât cei Pavel ce au femei sa ca si cum n-ar . Din punctul de vedere al calitatilor morale . la nevoie.. Astfel. atitudine înteleapta si bine placuta lui Dumnezeu. cei ce ca si cum n. discernamânt si bun simt. natural. îndemnul Sf. sa-si completeze mereu biblioteca personala cu tot ceea ce-i este util în demersul sau catehetic. chibzuit. Discreti este o manifestare superioara a Discre nu înseamna doar a stii sa pastrezi ce a se încredinteaza. 3". mai ales. natural. Cu sine însusi.G. pentru cursul de .L. officiis I. discretie 220 . ci si a te manifesta cât mai simplu. bunatatea si caldura sufleteasca. totodata. VII. smerenie. Ca adjectiv. 50 A. t "Cursul nr. firesc.. curat. 1978. p. Sfântul Ambrozie. 12. unita cu Omilia X. prof. decent. Adica sa faca ar ca si cum n-ar discre ! totul fie avea plâng bucura ar 2 2 1 Pr. cu: ponderat.. 485. intelectual autentic. iubire netarmurita. desigur. de asemenea. 2 1 9 De a. nominalizam : credinta puternica. trebuie sa fie fermitatea . deplin si nestirbit al z adevarului. sobru. era foarte suparat ca preotii si dascalii din vremea sa neglijau citirea Scripturii: “De ce nu va dedicati timpul liber citirii Scripturii? Voi nu mai vorbiti cu Hristos? Nu-L mai vizitati. nu-L mai ascultati?. Fermitate care nu exclude. anume: drept. ci un cre . 20. De aceea. Elemente face.. cu elevii. cei ce se ca si cum nu sbucura. Face totul ca si cum gesturi. ar el . Întâi de toate. cuvios (!). XVI. la rândul sau.” 219 . cumpatat ti smereniei. P. Metodica 218 . daca lipseste una. 2 2 0 ministrorum. “ discret este mentionat în aceeasi familie nimic române si a de cuvinte modest. dar care inspira disciplina. încredere si. adresat corintenilor: “Si aceasta v-o spun fratilor: ca vremea s-a scurtat de acum. sugestii de îmbunatatire a lor. este revelator. sa fim atenti la nuantele specifice. ” masurat. cu procesul de elaborare al programelor analitice. a. celelalte sunt inoperante. cumpatat. profesorul de religie trebuie sa aiba constiinta ca nu preda o lectie oarecare. face ca ora de religie sa fie respectata.. Vezi Dictionarul analogic si de sinonime al limbiiEdit.

de fapt. la acest punct. va fi apropiat de elevi. desigur. nu numai sa vorbeasca. asadar.. îmbracaminte. fara defecte izbitoare. fata prietenoasa. etc. asprime si bunatate. curata. ci si prin înfatisare. fari . pe cea interioara. 2 2 3 “Sit cit eius quasi copia dicendi. 61. 2 2 4 Merita a fi retinut. sonora. cât si la plecare. ca prim înteles. se va stradui permanent sa pastreze echilibrul . a depune marturie 222 . Profesorul nu învata în nume personal. tinuta vestimentara curata si lipsita de excentrisme . Caci copiii percep frumusetea religiei si prin frumusetea acestor elemente. XXXIV. ale fericitului Augustin: “Viata ta sa-ti fie oratoria ta!” 223 . vom observa ca latinescul professor-oris înseamna. Ordinea sau dezordinea externa a unui om. sfatul christiana unui profesor cu la notare mai bine sa gresesti vivendi!”. decât în defavoarea . Am nominalizat între calitatile morale si "bunul-simt". va sti sa si asculte. gestica. mimica s. sobrietate si atitudine joviala etc. Cu privire la calitatile fizice mentionam ca profesorului i se cer: un trup sanatos. a. Înaintea cunostintelor în sine. GUTU. un marto si marturisitor al Învatatorului r Suprem. . se traduc prin a spune ceva înaintea cuiva. vor confirma vocatia autentica si marturia lui de catehet.L. va fi obiectiv la note224 si. Apelând iarasi la sensuri etimologice. marto .celelalte virtuti pomenite. lui 222 . caci pro + for. P. prin viata lui morala profesorul de religie depune marturie buna despre învatatura pe care o preda. forma De doctrina .atât de greu de aflat uneori între exigenta si îngaduinta. va fi punctual atât la sosire. Iar acolo Vezi G. atragatoare. Iisus Hristos si al Evangheliei Sale. mai ales. atât de inspirate. dict. Cine are bun simt se va prezenta întotdeauna pregatit. ci în numele lui Hristos . Este de prisos sa insistam ca profesorul de religie reprezinta Biserica nu numai prin cultura teologica si viata morala. Caci profesorul de vocatie este. experienta: în favoarea elevului. În acest sens. pomenim aici cuvintele avertisment. o reflecta. de r unde provine. pentru ca o consideram o dimensiune definitorie a profesorului de religie. 4. voce placuta.

care duc. 189 s. nu culori stridente). Cu toate ca preocuparea pentru tinuta exterioara nu trebuie exagerata în vreun fel ("exagerate" trebuie sa fie grija pentru pregatirea intelectuala si viata morala! ). de asemenea.unde frumusetea fizica este mai putin prezenta. Este de dorit. În "Trilogia Scolii". simplitate în manifestari etc. Bucuresti. primitive. siluirea pentru memorizare absurda ( toceala ). profesorul de religie sa fie îmbracat la ore la fel ca pentru biserica. ea poate fi suplinita. invocam pledoaria marelui pedagog român Simion Mehedinti. al doilea "slujbas al scolii". de fapt. profesorul de religie nu poate sa apara oricum în fata elevilor sai. ca pentru Sfânta Împartasanie. dar amândoi erau simpatici prin bunatatea si lumina privirii lor" 225 . Rezumativ. sau tejghea de bufet. Simion MEHEDINTI. * Ca sinteza la cele prezentate pâna aici. 2224. jignirile. în haine care sa impuna respect. Caci catedra orei de religie trebuie sa fie pentru el un altar sfânt. m 225 Academiei . iar al treilea "parintele tineretului". astfel. la reprimarea personalitatii copilului. ca barbatii sa fie îmbracati în costum decent (nu blugi. fara mare efort. iar femeile. între care bataia. Române.). dar nu eficienta în totalitate: preda si asculta respectând metodologia. 2 6 Ibide . "Profesorul" este o treapta superioara "belferului". u. detaliat cele trei trepte ale dascalului: primul este numit "vataf peste copii". fuste scurte. p. bluze decoltate etc. Mehedinti descrie belferul. Scrieri despre educatie si învatamânt. Simion Mehedinti noteaza. Astfel. Antologie. bunaoara. de bunatate sufleteasca. profesorul si educatorul 226 . Editura Îngrijitor de editie. nu care sa provoace ilaritate (pantaloni. totusi. 1992. De numele celui dintâi se leaga metode si atitudini total nepedagogice. Dumitru MUSTER. dar neimplicându-se afectiv. potrivit caruia numele autentic al celui chemat sa predea cunostinte copiilor este cel de educator . despre Socrate si Pestalozzi: "Erau foarte departe de canonul frumusetii plastice. îmbracaminte decenta. limbajul violent. p. nu o tribuna oarecare.

În acest context al responsabilitatii uriase. m m Ibide . Încheiem acest subcapitol concluzionând ca profesorul de religie trebuie sa fie un educator autentic. taria de caracter 228 . m . sub cele trei aspecte: intelectual. de slujirea caruia depinde împlinirea celor mai nobile idealuri. 227-228. ramân pilduitoare cuvintele unui alt mare savant crestin român: "Când semenii tai te urca în vârful piramidei. 222-226. pentru 227 228 229 Ibide . în final. stiinta de a se face placut. 216. pentru ca armonizeaza în fiinta sa însusirile esentiale. dar care nu convinge. Educatorul . Educatorul este. despre Care Simion Mehedinti marturiseste: "Asadar nu poate fi vorba nici de exagerare nici de ipocrizie. personalitatea care se inspira fara întrerupere din personalitatea Celui mai mare Educator al omenirii.Este insul rece. pe care tu nu trebuie sa-l lasi sa decada. caruia nu i se poate reprosa nimic oficial. în constiinta elevilor si parintilor evlaviosi profesorul de religie are o raspundere asemanatoare cu a preotului. moral si fizic. ambitia. ca tu esti om trecator. un parinte pentru copii. care exclud irevocabil pe cineva din rândurile educatorilor: lipsa iubirii (dispretul fata de elevi). optimismul. trebuie sa arzi tot sufletul tau pentru a ramâne acolo. darul de a patrunde în sufletul învataceilor. Spre finalul paragrafului nominalizeaza si câteva trasaturi negative. dar pentru oameni. p. parintele tineretului . În final. mântuirea sufletului. când afirmam ca Iisus a fost cel dintâi si cel mai mare educator al omenirii si adevaratul mântuitor al copiilor" 227 . gata oricând de jertfele cerute întro astfel de misiune. Mehedinti enumera apoi câteva dintre însusirile acestuia: iubire de parinte. pentru idealul lor. care-si face "datoria". nu pentru tine. p. de fapt. Ibide . este chipul pedagogului ideal. 229 vanitatea (egoismul) sifalsitatea (minciuna) . rezultatele slabe nu sunt departe de cele ale "belferului". Iisus Hristos. Chiar daca statutul orei si al celui care o preda este înca nedifinitivat în planul legislativ. în schimb. Descriind detaliat caracteristicile personalitatii educatorului. p.

preotul-profesor. chiar daca ar fi sa-l cresti cu sângele vietii tale. astfel. în general.. astfel. Pentru reusita vor avea nevoie. nu cu simpla pregatire de preot.sublimul pe care trebuie sa-l faci sa înfloreasca în inima contemporanilor tai. Bucuresti. fara îndoiala. majoritatea profesorilor de religie sunt de genul feminin (si nu vedem nimic rau în aceasta!). ci sunt factori esentiali ai educatiei . ELEVUL. Întrucât. Educatorul orei de religie ideal ar fi. suflete capabile sa gândeasca si sa creeze. parteneri de dialog. metodologia procesului de învatamânt. nu doar ca orice bun crestin. Chiar daca nu vom insista prea mult în descrierea elevului. o oglinda a familiei din care provin. ci si posesorul cunostintelor psiho-pedagogice. 379." 230 . pentru a nu prelungi peste masura prelegerea de fata. ca. în practica. • pâna la o anumita vârsta nu li se poate cere decât o responsabilitate partiala pentru constientizarea importantei orei de religie. ca factor esential al educatiei religioase. De cele mai multe ori. f.. astfel. receptivitatea sau nereceptivitatea lor reflecta mediul religios sau nereligios de acasa. mai mult decât oricare dintre profesori. p. Bine a spus Simion 230 Vasile PÂRVAN. Asadar. ci amprentele mediului negativ de acasa. ci pentru a se sfatui în permanenta cu el în aceasta nobila si unica misiune. 1981. i . aceea de a forma caractere crestine. de un îndrumator-duhovnic. nu ne ramâne decât sa le îndemnam pe distinsele profesoare sa încerce a imita la clasa atitudinile preotului autentic. care trebuie sa reproduca docili cele predate. suntem datori macar cu aceste precizari: • elevii nu sunt doar niste receptori pasivi ai cunostintelor. Profesorul de religie trebuie sa realizeze. copiii fiind. stapânind. nici doar tocilari si emitatori mecanici. copiii sunt curati la suflet si ca unele însusiri negative nu sunt proprii fiintei lor. Scrier . desigur.

sau atitudine.232 . mâinii întinse din partea educatorului. • elevii trebuie socotiti prieteni. intrat în vocabularul nostru prin filiera franceza (élève = elev. mai ales cea crestina. • la rândul lor. care înseamna a ridica de la pamânt. ca "din turma". dict. ascultatori fata de profesori.. nu subalterni obligati sa suporte orice cuvânt. a înalta dintr-o stare . la demnitatea omului chemat spre desavârsire. provine din latinescul "elevare". capriciu. sabotând ora. buna cuviinta. cit. în concluzie. ca recolta va fi slaba (sau nu va fi deloc!). ca fata de proprii parinti. • elevul trebuie sa constientizeze (nu înaintea profesorului. élever = a ridica). 231 * . Caci însusi cuvântul "elev". Parabola Semanatorului se aplica si aici: nu-i întotdeauna vina celui care seamana. p. Nu sa vorbeasca necontrolat. sa ajunga la "starea barbatului desavârsit". daca pamântul este pietros sau plini de spini. cuviinciosi în vorbire si atitudini. vegetativa. . dar o data cu el) ca orice învatatura buna are menirea sa-l ridice. sa raspunda cu respect. demni de cel mai înalt respect. sa-l înalte spre demnitatea de om deplin. ci numai copil în care nu ai descoperit înca partea cea buna 231 . îmbracati decent.. demni în exprimarea eventualelor nemultumiri. 4. Elevii sunt datori. învatatura. pentru plinirea lui ca om.. GUTU. cit. oferta a dragostei si responsabilitatii.. desigur. 154. nu mai putin pentru prezentul si viitorul neamului din care fac parte.Mehedinti ca nu exista copil rau. recunostinta si constiinciozitate. are menirea de a-l ridica pe copil din starea biologica. refuzând învatatura si nelasând nici pe altii sa învete. 13). 2 3 2 G. elevii trebuie sa fie receptivi. potrivit cuvintelor inspirate ale Sfântului Apostol Pavel (Efeseni. Altfel spus. * Op.

Mai adânc. Diferentele . daca Îl va simti prezent mai întâi în inimile educatorilor sai: parinti. descrisi mai sus. Dumnezeu. Avem în vedere. ci si în familie si în scoala. Experienta noastra pastorala. fie din mediul rural. luminarea credintei în punctele ei principale. fie cât de modesta. copilul Îl va descoperi pe Dumnezeu în tainitele lui sufletesti. profesori de religie s. va depinde apoi numai de vointa proprie pentru asi pastra curat caracterul moral-crestin. vom prezenta câteva mijloace practice. preoti. pentru o participare mai activa la savârsirea lui. apoi la oras. Crescut si maturizat cu aceasta descoperire. daca îl va întâlni cu adevarat pe Dumnezeu. a. la îndemâna oricarui preot. nu numai în Biserica. public si particular. mai întâi la tara. deodata cu explicarea simbolurilor cultului divin. cu mentiunea ca prezentarea noastra se bazeaza în exclusivitate pe ceea ce noi am experimentat în cele aproape doua decenii de slujire preoteasca. În cele ce urmeaza. Copilul se va dezvolta normal si va deveni un caracter crestin. cu Factorul Suprem. desigur. la zidirea caruia educatorii constiinciosi au ostenit cu atâta daruire. mai ales cu privire la cunoasterea si aprofundarea doctrinei ortodoxe. ne arata ca este mare nevoie de catehizare pentru toate vârstele de credinciosi. fie de la oras. la sfârsitul acestui studiu marturisim convingerea ca reusita educatiei religioase a copilului consta în conlucrarea armonioasa a tuturor factorilor umani. MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA.* În loc de concluzii . VIII. Preliminarii. CÂTEVA CONSTATARI SI PROPUNERI.

din diverse motive. radiestezia. ) câstiga tot mai multi aderenti. aparute în ultima vreme la noi ( cristaloterapia. macar în linii mari. spre exemplu. Sunt putini cei care au citit integral Sfânta Scriptura. Chiar dupa evenimentele din decembrie 1989. ne determina sa constatam cu tristete ca multi dintre ei nu au o credinta luminata. grija zilei de mâine. în general. desigur. iar pe de alta insuficienta atentie fata de cele duhovnicesti. Amintim mai întâi faptul ca. frecventare mai mult sau mai putin consecventa. doar exigentele unor credinciosi din mediul urban mai sporite.. trebuie sa creionam câteva constatari facute de noi pe parcursul anilor de activitate pastorala. greutatile tranzitiei etc. pe de alta prin lipsa unei catehizari sistematice din partea slujitorilor Bisericii. nu sunt foarte mari. Cei mai multi se limiteaza la frecventarea bisericii (în aceasta categorie intrând asa-numitii "crestini de duminica"). întelesurile Sf. Înainte de a face propunerile propriu-zise. ca sa nu mai vorbim despre al celorlalte slujbe. exceptii. stim. vom vedea. putin timp preocuparilor religioase. când librariile si tarabele au fost din ce în ce mai pline de carti de spiritualitate. Sunt multi crestini care doresc sa afle mai mult decât li se ofera în predica duminicala. iar fenomenele "parapsihologice". În fiecare parohie. când nimanui nu i s-au mai impus restrictii pe motive religioase. de multe ori si aceasta lipsita de . iar marea majoritate nu cunoaste. Trebuie sa luam seama bine la faptul ca multi dintre crestinii nostri sunt victimele superstitiilor. ale fenomenelor asa-zis parapsihologice. practicile yoga etc. dar numarul lor nu credem ca este prea mare."metodologice". ale sectelor mai vechi si mai noi. crestinii nostri acorda. ignoranta explicabila pe de o parte prin lipsa personala de preocupari. desigur. Exista. bioenergia. datorita ignorantei în materie de credinta. Ocupatiile de tot felul ale credinciosilor nostri. Liturghii. În aceste conditii nu este de mirare ca superstitiile de tot felul prolifereaza în voie. pe de o parte. sunt crestini îmbunatatiti sub acest aspect. nu putem afirma ca s-a progresat simtitor în aprofundarea credintei ortodoxe.

1. se oficiaza slujbe în zilele de rând. dar atunci când nu înteleg ceva nu gasesc întotdeauna solicitudinea cuvenita din partea preotului pentru a li se explica cele neîntelese. De obicei se savârsesc acatiste. religioase . ceremonialul religios. justificate sau nu. o scurta 233 Nu vom neglija. Dumitru Calugar. predica si conferinta cu religioase enumera: educative. 281-282)). la "ajutor" eterodox.). subiect literatura si arta cu subiecte etc. este necesara o reconsiderare a preocuparilor slujirii învatatoresti. citesc acasa carti duhovnicesti. dar pledam pentru intensificarea si generalizarea lor. asadar. icoanelor etc. p. desigur. Iasi. deprinderile cultul divin . Misiune Ortodoxa. mijloacele recomandate de manuale. meditatia religioasa. în mod inevitabil. dar experienta ne-a aratat ca cele pe care le vom prezenta s-au dovedit foarte eficiente 233 . Educatia religioasa. locale. în cele mai multe cazuri miercurea. sub tratat Forme titlul de realizare a educatiei . celelalte doua dimensiuni. slujbe la care se poate adauga. § 9. si vecernii. activitatile rugaciunea individuala. dialogul saptamânal. CATEHEZA . coroborate si cu alte nemultumiri la adresa preotului. desigur. Aceiasi crestini. Se întelege ca aceste mijloace nu sunt singurele care pot contribui la luminarea credintei. Bucuresti. la situatiile specifice. 1999). fara a fi neglijate. câteva dintre ele: cateheza de la slujbele sipublicatiile din zilele de rând. prezinta urmatoarele "Mijloace în educatia rugaciunea. cum sunt cele Catehetic si de Metodica predarii . Repere teoretice si (un religioasa": morale. în afara de duminici si sarbatori. (Cap. diverse sfintiri (ale apei. Maslu. Pentru a preîntâmpina acest fenomen. mai vechi si mai noi. autor: Constantin Cucos. cântecele religioase. Ne dam seama ca mijloacele de catehizare actuala pe care le vom prezenta mai jos nu reprezinta o noutate în slujirea pastoralmisionara ( cunoastem un numar apreciabil de preoti care le utilizeaza ). adaptate.. 105-117). Editura Institutului Biblic si de Pr. Iata.consistenta si puterea convingerii. vinerea si sâmbata seara. (p. exemplul. credinciosul va apela. 6. Taina Sf. la sfârsit. Taine metodice universitar de "Metodica". instructia religioasa. În fiecare parohie. sfintitoare si pastorala. biblioteca parohiala parohiale . Exemple: Catehetic pentru Institutele Teologice (autor: de a religiei a prof. 1976). Si dupa câteva astfel de "esecuri". Sfintele etc. Editura "Polirom". dr. desigur. religios. preocupati în problemele de credinta.

asadar. sa fie cât se poate de scurta. daca este bine întocmita si sustinuta cu convingere. pentru slujba în sine. la continutul catehezei si la persoana însasi a vorbitorului . în principiu. când simtim ca credinciosii sunt predispusi la explicatii mai detaliate. cunoscându-le capacitatea de întelegere. Se impune. la continutul catehezei . dar exista un numar dintre ei. daca este foarte cald. adica la persoana noastra proportional cu gradul de dificultate al subiectului respectiv. sa nu se depaseasca 10 minute. mai ales acolo unde cuvântul este axat pe explicarea doctrinei si a cultului. cunoscându-ne propriile puteri. astfel. "timpul psihologic" se poate prelungi. adica o adaptare la conditiile concrete. preferabil într-un limbaj cât se poate de simplu. Acest fapt impune un nivel mediu de expunere al învataturilor. Auditoriul catehezelor din biserica este întotdeauna variat. sau foarte frig. dar. . limite. Este foarte importanta. cunostinte. o întreita adaptare: la auditoriu. totodata. ca învatatori. în directa proportionalitate cu interesul sesizat. încadrarea în ceea ce numim "timp psihologic". Uneori si 5 minute este mult: daca slujba a fost mai lunga.cateheza. alcatuit din credinciosi de vârste si preocupari diferite. nivelul experientei etc. însine . Astfel de crestini chiar ne marturisesc uneori ca în alte parti slujbele sunt mai bogate. va aduce multa lumina si bucurie în sufletele ascultatorilor si va atrage un numar tot mai mare de credinciosi. daca tema (sau modul de abordare al ei) nu declanseaza interesul ascultatorilor etc. Se recomanda. în special intelectuali. În general. Alteori. spun dânsii "prefer sa vin la aceasta biserica pentru ca aici mi se explica mereu câte ceva…" Mentionam din capul locului ca o astfel de cateheza nu trebuie sa depaseasca "timpul psihologic". masura dorintei de cunoastere si. limitele rabdarii. Majoritatea vin. însotit de permanente actualizari. desigur. pentru a nu avea efectul contrar celui scontat. care vin numai daca stiu ca se rosteste si un cuvânt de învatatura. care. dexteritate în exprimare. La auditoriu .

. . .virtutea si pacatul. . Pentru prima categorie sugeram urmatoarele subiecte: .simbolismul Utreniei. .dogma Sfintei Treimi (cateheze despre Sfânta Treime. semnificatia (simbolismul) actelor de cult. aparute recent ). .simbolismul Sfintelor taine. Tematica se fixeaza la libera optiune a preotului. totusi.Revelatia dumnezeiasca.mântuire..înviere. macar în linii mari.post si rugaciune.providenta. * Din categoria catehezelor liturgice.poruncile dumnezeiesti si poruncile Bisericii.Continutul catehezelor se va orienta dupa trebuintele sufletesti ale credinciosilor din parohia respectiva.Sfânta Scriptura. . .simbolismul Sfintei Liturghii (aprox. . neoprotestanti (în care includem si miscarile harismatice. . fenomenele paranormale etc. îngrijindu-se. în general. .crearea lumii vazute si nevazute. . .simbolismul Vecerniei. exemplificam: . pe care fiecare preot le cunoaste. în particular). trei cateheze succesive). . si despre fiecare persoana a Sfintei Treimi. punctele de credinta interpretate gresit de catre protestanti.judecata. .Sfânta Traditie. sa aiba în vedere cu prioritate: principalele subiecte ale doctrinei ortodoxe.

cultul Sfintei Cruci.Sfânta Biserica. mesajul principal al pericopelor evanghelice si apostolice. dupa slujba Sf. dupa o slujba radiestezia. clonarea.).cultul Maicii Domnului. a. desigur. pe rând. Bunaoara. de exemplu). . o anumita logica pe parcursul unui an liturgic. propunem: . eutanasia.. periodic (la 2-3 ani) se pot repeta si împrospata. dupa slujba vecerniilor se pot spune câteva cuvinte despre viata sfântului pomenit.cultul Sfintilor. se poate aborda importanta tamaduirii sufletesti ca mijloc pentru facilitarea vindecarii trupesti etc. . fecundarea in unui acatist. poate face comentariul unui icos sau al unui condac. actualizându-se acele virtuti care se cer imitate astazi s. . extragând anumite învataturi religios-morale. etc.harul divin.. Maslu. bioenergia. preotul poate aborda catehizarea si sub forma unor mici cuvântari conjuncturale (scurte pareneze . La acestea se adauga subiecte impuse în vremurile actuale: bioterapia.Sfintele Taine (o cateheza generala + câte una pentru fiecare.simbolismul Ierurgiilor.Sfânta Traditie. cu elemente noi. . În afara de temele enumerate mai sus. cristaloterapia si problemele de "bioetica" ( vitro. . * Dintre subiectele controversate interconfesional. sau sub forma unor cicluri care. chiar daca nu este dintre sfintii mari. se poate explica. fiind grupate pe categorii. separat). . . . desigur.cultul Sfintelor Moaste. Succesiunea subiectelor va avea.

practic. o ora.30 . cu promisiunea (daca întrebarea necesita un raspuns mai amplu. sau este din afara subiectului) ca problema legata de acea întrebare va fi reluata într-o cateheza ulterioara. dupa slujba. prestabilita în acest scop. Cei prezenti pot fi invitati. totusi. nu mai mult. doua vecernii mici . Facem miruitul. Între orele 17. iar apoi. Notam. de asemenea. am constatat ca întâlnirea . sfintirea icoanelor . iar cu cei doritori de a pune întrebari suplimentare se mai ramâne. cu toate ca timpul este foarte limitat.în miercurile de mijloc. Desigur. doua. Noi am experimentat. prin rotatie (o data pe luna): sfintirea apei (agheasma mica) . Nu mai mult. Cuvine-se cu adevarat ). pentru a li se permite sa plece la timpul stiut. urmatorul procedeu: am organizat dialogul în fiecare miercuri seara. la care preotul va raspunde scurt. fie cât de scurta. DIALOGUL SAPTAMÂNAL . mai ales pentru cei care locuiesc departe. însa. care sa nu depaseasca. lasând pe cei prezenti sa puna ad-hoc întrebarile ce-i framânta. la orele 18. sa puna o întrebare. La sfârsit se face o mica rugaciune (de obicei. Pentru ca un astfel de dialog se desfasoara în biserica. 2.Ca o concluzie la acest prim paragraf subliniem marea importanta a unei cateheze. de o ora !Este foarte important acest aspect: participantii stiu ca. Întrucât la o cateheza programata dupa o slujba nu se poate desfasura un dialog întotdeauna eficient.18. la orice fel de slujba de peste saptamâna. cu cei care doresc sa ramâna la dialog ne asezam în jurul unei mese si stam de vorba. atât cât este programat. însa. este bine ca el sa fie precedat de o slujba. mai sunt retinuti doar o singura ora . însa. iar preotul sa raspunda pe rând la ele. este nevoie ca cel putin o data pe saptamâna sa aiba loc o întâlnire speciala. ca la aceste cateheze se poate declansa si un mic dialog. fapt de mare importanta psihologica dar si fizica.30. dialogul propriu-zis se poate desfasura si fara o anumita tematica. atât cât este nevoie.30 savârsim urmatoarele slujbe. Din experienta noastra.în prima miercuri din luna.în ultima miercuri.

ortodox textele biblice. Dupa aceea se iau ca tema alte 10 capitole s. Este recomandabil. iar cititorii cu mai putina rabdare se pot demoraliza repede. sau li se pun întrebari. în timpul dialogului. d. pe când acasa nu toti îsi fac "temele. credinciosii pun întrebari. iar cu timpul raspunsurile si explicatiile vor veni chiar din partea lor. p. De ce? Pentru ca Vechiul Testament este mai greu de parcurs pentru începatori. Acesta este. pentru ca în eventuale confruntari cu sectarii sa nu fie pusi în inferioritate..cum se spune. preotul poate îndemna pe cei prezenti sa se ofere pentru a prezenta ora urmatoare un rezumat al celor citite.. care se citesc cu atentie acasa de catre fiecare participant. cu scurte comentarii. astfel. 234 Dupa câteva întâlniri. 234 Acolo unde credinciosi sunt mai putin dispusi sa ia "teme pentru acasa". v. dupa care întariti cu învataturile Mântuitorului Iisus Hristos si ale Sfintilor Apostoli . riscul abandonarii. Iata. Practic.pentru dialog este mult mai eficienta daca exista o tematica prestabilita. un "moderator" care va interveni doar atunci când se impune. dupa caz. se poate recurge la citirea biserica. m. bunaoara." . chiar daca se va înainta mai greu cu parcurgerea Bibliei.vom parcurge cu mai mare eficienta paginile Vechiului Testament. Exista multe locuri care pot crea dificultati si poticniri. iar în saptamâna urmatoare se comenteaza cele citite. "cu creionul în mâna" . astfel. De aceea vom face mai întâi lectura si studiu asupra Noului Testament. existând. idealul: participantii sa fie singuri în stare sa interpreteze d. se iau de fiecare data pentru lectura câte 10 capitole. explica. cum se pot organiza lucrurile: - se programeaza citirea sistematica Bibliei. iar preotul va fi. a. în acest sens. Câstigul este în ca asculta toti. a se începe cu Noului Testament. mai ales a unora cu preocupari mai intense. preotul raspunde. de fapt.

pentru început de nivel mediu aprofundarea si fixarea cunostintelor de Catehism. Preotul face o mica dupa care toti cei prezenti iau loc. de preferinta a 235 unuia mai bogat. Idea este ca credinciosii sa fie cooptati în procesul de catehizare. 1996. Pentru a se elimina pericolul rutinei. zi. în masura în care acestea implica educatia religioasa. ca de pilda cel cu întrebari si raspunsuri . teme misionare. limbaj cu bibliografie la limpede.între alte obiective ale dialogului trebuie sa mai figureze: anumite capitole din Istoria Bisericeasca Universala si româneasca. pentru ca credinciosii sa fie familiarizati cu principalele puncte ale doctrinei ortodoxe. Remete. 235 . Tatal nostru.Iulia. aprox. 236 . rugaciunea (Împarate ceresc.- o alta faza a dialogului presupune lecturarea Catehismului . sub forme usor prescurtate. cu dezbaterea acelor învataturi controversate cu sectarii (teme care se pot face si în paralel cu dezbaterea "lectiilor" dogmatice). sa pregateasca lectii. 5 minute. alte subiecte cerute de contextul religios. cei care au în biblioteca aceasta carte. manualele recente. reamintind celor prezenti ce s-a discutat ora trecuta. 1952. introducere. Învatatura de credintaEditura Institutului Biblic si de Misiune al ortodoxa. Se prezinta într-o formaOrtodoxa. cultural. sa le expuna. sau altceva potrivit). fapt care permite . 370 p. lect. pentru contextualizarea cunostintelor biblice si dogmatice. teme liturgice cu explicarea simbolismelor slujbelor principale. macar unui numar restrâns de participanti. al plictiselii si al saturatiei. desigur. - în etapa urmatoare se poate trece la parcurgerea unui manual de Dogmatica . Bucuresti. Bisericii Ortodoxe Române. care. 2. chiar economic si politic. 481 p. George Dogmatica Editura Episcopiei Ortodoxe Alba . sau facând un scurt comentariu asupra unor evenimente religioase majore De exemplu. morala si civica. într-un moderna. cel mai practic ni se pare al pr. a fost reeditat dupa 2 3 6 Dintre 1990. ora de "dialog biblic" se va structura astfel : 1. sa raspunda ei însisi macar la întrebarile mai usoare etc. social. Si din Catehism se pot da "teme pentru acasa".

prezinta "tema". repetam. Din când în când este bine ca la aceste dialoguri sa invitam câte o personalitate din afara parohiei (un profesor de teologie. dar si crestinii de la sate trebuie sa citeasca macar Sfânta Scriptura . 6. 5. ci si în cel rural. astfel. despre care vom vorbi mai jos. fara a se eclude.petrecute în acea saptamâna. ca de pilda Catehismul . În vremurile noastre nu se mai poate concepe catehizare fara o lectura minima din partea credinciosilor nostri. Anumite teme discutate la acest dialog pot fi prezentate în sinteza în paginile Buletinului parohial. de încheiere sau se cânta ceva. o exceptie. Este bine ca regula sa fie pastrata. daca nu si alte carti de capatâi ale crestinului. mici dezbateri pe teme culturale. Se poate întâmpla uneori ca participantii sa se lase absorbiti cu totul în anumite discutii. sociale. Este adevarat ca la oras credinciosii au conditii mai prielnice în acest scop. Ultimul sfert de ora al întâlnirii este bine sa fie rezervat întrebarilor de ordin general. astfel ca .pe nesimtite . BIBLIOTECA PAROHIALA. iar preotul sa vegheze asupra acestui aspect. 3. Credinciosul rânduit 4. la care încearca sa raspunda mai întâi cel care a pregatit tema. Cei de fata pun întrebari. nu numai în mediul urban. Acest fapt va fi. Vietile Sfintilor etc. deschidere fata de experientele altora. iar acolo unde ei se poticnesc intervine preotul. însa. Se face o rugaciune orei se fixeaza tema si prezentatorul ei pentru data viitoare.sa se depaseasca 60 de minute. însa. În ultimele 2-3 minute ale 7. chiar politice (când ele se interfereaza cu problemele religioase). un duhovnic mai îmbunatatit. economice. în aprox. sau altcineva dintre participanti. foarte important din punct de vedere psihologic . pe teme religioase. 15 minute. întotdeauna si-n tot locul au fost preoti care s-au straduit sa faciliteze procurarea cartilor pentru crestinii iubitori de lecturi . în tara sau strainatate. 3. chiar un laic specialist într-o problema care-i intereseaza pe enoriasi) pentru ca dialogul sa arate. Desigur.

o vor citi numai pe cea sectara si. pentru ca toate cartile sa fie expuse la vedere 238 . în piete. Practic. credem. la 7 ani de la publicarea acelui material. atât prin sporirea cunostintelor teologice. suntem în situatia de a suplimenta rafturile celor trei corpuri de biblioteca. biblioteca trebuie sa fie amenajata în Sf. cât si cu privire la donatiile facute pentru a ne sprijini. care-si pot îmbogati. pe care sectarii le împart gratuit. din Este vorba. în parcuri. atât pentru crestinii participanti la Sfintele Slujbe. solutia salvatoare este înfiintarea de mici biblioteci parohiale. 4. interviu al carui continut este în mare masura valabil si astazi. Ilie Gorgani. cât si ca baza de discutii asupra unor carti. asa încât nu prezentam acest aspect ca pe o noutate. despre un material în legatura cu amenajarea bibliotecii cu împrumut în bisericii Sf. Biblioteca 38 numara acum peste 1500 de exemplare. cât si pentru cei care. teme etc. în cutiile postale etc. care sa functioneze cu scopul de a împrumuta cartile solicitate. Acum. Atentia spre care trebuie sa ne concentram astazi cu mai mare solicitudine este legata de faptul ca sau înmultit într-un chip fara precedent cartile eterodoxe. vor risca sa ia de buna învatatura gresita. ca biblioteca ne-a fost un sprijin direct si permanent pentru dialogul de miercuri seara. de fapt. în carti si în bani. confirmam toate cele spuse atunci. p. astfel. BULETINUL PAROHIAL reprezinta un mijloc de catehizare deosebit de eficient în zilele noastre. publicat în "Vestitorul Ortodoxiei" din 15 mai 1994. 237 . Astfel. Spuneam mai sus ca acest Noutatea pe care o sustinem este ca . atât în ceea ce priveste împrumutarea cartilor. interiorul 22. Lacas. Se întelege. În plus. pentru a fi la îndemâna tuturor Pentru alte detalii. marturisim faptul ca solicitudinea crestinilor fata de initiativa noastra a fost foarte mare. peste tot: pe strada. procedeu nu poate avea pretentia a fi nou. daca nu-i vom ajuta noi pe crestinii nostri sa citeasca literatura ortodoxa. Cum multi dintre crestinii nostri nu au posibilitati sa cumpere carti ortodoxe.evlavioase. recomandam a se citi interviul pe aceasta tema publicat în anul 1994237 . neavând termeni de comparatie. cunostintele în materie de religie. autori.

trecând chiar De peste tot am primit telefoane de confirmare. m-a întâmpinat un credincios care s-a prezentat cu mult respect. respectiva. mi-a spus ca din Satu Mare si ca a citit un numar al Buletinului. care cunostea biserica noastra.. Sprijinul misionar al unei publicatii parohiale este deosebit de mare. ne încurajeaza. ci mult în afara ei. dar se pot bucura de citirea unui cuvânt ziditor si pot fi beneficiarii unor îndrumari liturgice. poate sa întreprinda acest demers. totodata. ceea ce am si facut în clipele 2urmatoare.. Cheia reusitei. le vor pune sectarii foile si brosurelele lor pline de otrava ucigatoare de suflete. conditia de începatori. astfel ca orice parohie. ca este în delegatie la Bucuresti. în biserica. departe de a constitui o povara financiara. Întâi de toate. nu pot veni la biserica.diferite motive. enoriasii pot fi tinuti la curent cu anumite probleme administrative. Ecourile pe parcursul celor trei ani de aparitie sunt deosebit de încurajatoare. O data cu acestea. Ne asumam.. în toate colturile Bucurestiului si ale tarii granitele ei în Europa si pe alte continente. 239 . cu pregatire de nivel universitar si cunoscator al realitatilor din parohie. sa-l spovedesc. buletinul se raspândeste nu numai în parohie. Am primit cereri pentru abonamente din locuri la care nu gândeam. 240 239 . O data cu felicitarile pentru continutul buletinului. 4 0 Am primit recent un telefon din America. dar ne si obliga din ce în ce mai mult. ne-a solicitat contul de la banca pentru a ne ajuta cu o familia anumita la suma cheltuielile pentru restaurarea Catapetesmei. spunem si aici ca daca nu vom pune noi. nici toate materialele publicate sunt la nivelul dorit de enoriasi.. Sacrificiul de timp si bani nu este prea mare. ortodocsii. M-a rugat. cu programul slujbelor si cu alte stiri de interes general. cu speranta într-o mai buna reusita în viitorul apropiat. Prin diversi credinciosi. este o buna pavaza împotriva colportajului sectar. fie si partiale. chiar cu posibilitati materiale mai modeste. Buletinul parohial. însa. La fel ca în capitolul precedent. cu aprecieri dar si cu anumite sugestii si observatii pentru îmbunatatirea grafica si de continut. fapt care ne bucura. ca a dorit sa este ma cunoasca. consta în închegarea unui colectiv redactional constiincios. este si un mijloc eficient de sensibilizare a cititorilor Într-o zi. Trebuie sa recunoastem deschis ca nu toate numerele. în mâinile credinciosilor nostri macar o publicatie cu învatatura cea mântuitoare.

Pe lânga predici. preotul poate publica mici eseuri pe teme religioase si cultural-educationale. prin lecturile obligatorii pentru redactarea anumitor materiale etc. în afara de cele mentionate deja. din toate punctele de vedere. iar publicarea înseamna un antrenament pastoral-misionar deosebit. Preotul apare în fata credinciosilor si în postura unui om care scrie. Alaturi de preot. s-au atasat cu totul de sfântul nostru lacas. Este adevarat ca alcatuirea materialelor pentru buletin necesita un anumit sacrificiu de timp si energie. pictura. sa vada cum se desfasoara o slujba. În câtiva ani. cuvânt ce constituie propriu-zis nucleul unei predici pentru sarbatoarea respectiva. Dar "sacrificiul" este rasplatit peste masura. Dar cel mai mare câstig al lucrarii acestei foi parohiale este stimularea unui mai mare atasament al credinciosilor fata de biserica respectiva. enoriasi ai parohiei respective pot contribui cu diferite materiale. poezii. Pe prima pagina (uneori continuând si pe a doua) este bine sa se publice întotdeauna un cuvânt pastoral. care vor imita gestul celor despre care au citit. chiar daca scrisul nu este poate la înaltimea unui membru al Uniunii Scriitorilor. mai ales în cazurile în care se desfasoara lucrari de reparatii. cum este cazul cu al nostru. restaurari etc. data cu sporirea numarului participantilor la sfintele slujbe o .pentru a sprijini material biserica. îmbogateste cultura generala si în special pe cea teologica. Placându-le atmosfera. preotul poate avea. legat de o anumita sarbatoare. Pe una dintre pagini se poate publica numele donatorilor. sa cunoasca preotii care au scris materialele publicate etc. scurte comentarii asupra evenimentelor mai importante. un numar apreciabil de predici publicate. asadar. Avem cazuri de crestini care numai dupa ce au citit un numar al buletinului au venit la biserica. este faptul ca are prilejul sa publice. chiar si numai cu un buletin lunar. cu prioritate din câmpul religios etc. amanunt stimulativ pentru alti crestini. Este bine ca preotul sa coopteze cât mai multi . care favorizeaza întâi de toate perfectionarea limbajului omiletic si catehetic. care se înscriu pe linia misionar-pastorala. Între beneficiile de care se poate bucura preotul.

în plen. pentru ca lucrurile sa se desfasoare "cu binecuvântare ierarhica".colaboratori. primele doua ( cateheza sidialogul ) se biblioteca si pot subsuma total interiorului sfântului lacas. în familie sau alte locuri. cu tact si delicatete. preotul nu este bine sa-si asume niciodata singur responsabilitatea editarii. pe de alta parte. ci va explica fiecaruia dintre cei "respinsi". dar ultimele doua ( buletinul parohial ) depasesc spatiul propriu-zis al bisericii. pentru ca nu neam propus acest lucru. de fapt. Evident. deschis tuturor enoriasilor. de fapt. nu va putea publica materialele tuturor celor care se vor oferi. ca de altfel a oricarui gen de publicatie parohiala. pentru ca unele sunt nepublicabile. dar. Pentru a preîntâmpina orice fel de neplaceri. Este un semn de încunostintare si supunere canonica. fie datorita continutului slab. am încercat sa prezentam câteva mijloace de catehizare ce pot fi utilizate în biserica. familia si scoala sunt factori esentiali ai educatiei religioase. dar nu le va respinge cu brutalitate. Asa cum se poate sesiza în titlul materialului de fata. prin alcatuirea studiului "Factorii esentiali ai educatiei". fie din cauza neconcordantei cu profilul publicatiei. nici un material nu va fi publicat fara stirea sa. sa nu înceapa fara binecuvântarea chiriarhului locului. Nu am vorbit nimic despre catehizarea în scoala. * Concluzii . colectivul redactional. Dintre cele patru mijloace propuse mai sus. nu a dat încuviintare pentru materialul respectiv. în sedinta de lucru avuta. întrucât buletinul trebuie sa-si pastreze cât mai mult posibil caracterul parohial . se recomanda ca editarea buletinului. spunând ca. asa cum am procedat. dar pentru a vorbi despre ele este nevoie de un studiu separat. iar redactia . Biblioteca poate functiona cu succes si într-o camera a casei parohiale de lânga biserica. De fapt. pentru ca el raspunde de fapt si de drept pentru tot ceea ce se întâmpla în cadrul parohiei. Desigur.

. faceti-i ucenici ai lui de sufletele r Hristos! . aceste afirmatii au fost facute în anul 1982 (vezi p. col. aceste mijloace prezentate (si altele asemenea) le vor utiliza. Trebuie sa raspunda la exigentele lor. Iata . trebuie sa vorbeasca în limba lor.instruiri pe linie informativa. * 241 * † Dr.163). care experimenteaza metode si mijloace corespunzatoare exigentelor pastorale de astazi. vrea argumente. la subsolul paginii). Antonie . bineînteles. sobru si cautat. De aceea. preotii ortodocsi. sa macine veacului nostru si ale societatii noastre.. pentru ca lucrarea lor se raporteaza mai mult la cei care trec pragul ei. I. vrea o desfasurare de idei. De aminte ca au trecut 18 ani! Afirmatiile sunt valabile. Preotul trebuie sa fie egal cultura cultura. contextul afirmatiei Î. dar responsabilitatea noastra. de H KAINH . 162. Vocatie si misiune crestina în vremea Sibiu. limba veacului nostru.Buletinului de asemenea. fiindca numai asaînmai poate sta de vorba cu Molitvelnicul ei. 155. facem mentinea ca cele patru mijloace prezentate aici este recomandabil a fi utilizate chiar de la începutul pastoratiei. mitropolitul Antonie al Ardealului 241 . spre durerea si pierderea Ortodoxiei. dupa expresia unui înalt ierarh al Bisericii noastre.. ce e ex. 131. nota *. învatati. întrucât va avea din capul locului constiinta ca nu se mai poate face astazi pastoratie numai prin savârsirea slujbelor traditionale." (Matei 28. Sa luam stil " floricele. 1984. preotilor tineri le recomandam a se sfatui cu cei mai în vârsta.. a slujitorilor a crescut atunci 2simtitor. cu pastoritii lui.. p. DIAQHKH sugereaza depasirea simplei . Vezi. totusi. pentru ca niciodata nu este prea devreme pentru o lucrare misionara importanta. “învatati” având astfel sensulformati ucenicilo . cu zelul cunoscut. 162 . Plamadeala noastra Sale: Se cere în plus Nu mai merge numai cu Ceaslovul si cu . vrea logica.. pe cei care nu vin la sfintele slujbe. de Lumea de astazi a început sa vrea altceva. nu se mai multumeste cu retorici ieftine si cu (p. P. p.. ceea . Procedând asa preotul începator va dovedi ab initio vocatie autentica. În sfârsit. Le-am inclus. în lista mijloacelor "din biserica". sa poata deci raspunde preocuparilor credinciosilor ideile azi. daca nu chiar superior lor. pentru împlinirea mandatului sacerdotal încredintat noua de Mântuitorul Iisus Hristos. 19) 242 . sectarii si neo-sectarii. Atena. fara a-i exclude. Si înca odata atragem atentia asupra pericolului tot mai iminent: daca nu vom utiliza noi. nici doar cu "ceaslovul si molitvelnicul". 4 2 Atragem atentia ca sensul original al expresiei "învatati" este faceti " ( vb " ucenici maqhteuvsat ). "Exigentele lumii moderne au crescut si din alte puncte de vedere. S. 1995. "Mergând.

* .

între obligatiile de concurs. totodata în functie de nivelul intelectual si duhovnicesc. încercând sa venim în întâmpinarea celor interesati. de râvna personala. tiparite în urma cu mai bine de 20 de ani. iar îndrumarele din acest domeniu sunt putine 243 . dar si pentru a veni în sprijinul lor atunci când se prezinta la anumite examene ( definitivat. Dumitru Catehetic . 1978. de asemenea. Bucuresti. conceput propriu-zis pentru Cursul de Catehetica al studentilor anului al III-lea de la Facultatea de Teologie Pastorala (zi si fara frecventa). dr. 1976 si Pr.IX. Materialul de fata. prof. mai ales ca manualele de Catehetica. Iar când spunem "adaptare" ne referim atât la beneficiarii (ascultatorii) catehezelor. pe de o parte. Teologice. . cât si pentru a le adapta continutul la situatiile concrete în care îsi desfasoara misiunea. 1992. Arad. iar ca îndrumar catehetic a pentru Seminariile mai apropiat de zilele recomandam volumul Pr. atât pentru a fi originali în alcatuirea lor. intra si e prezentarea si sustinerea unui anumit numar de cateheze.). numiri în oras etc. METODICE SI PRACTICE PRELIMINARII . ca îndrumar pentru misiunea catehetica de la parohii. Bucuresti. Sorin Cuvinte ale dreptei . prof. REPERE TEORETICE. se adreseaza deopotriva si preotilor începatori. Consideram mai potrivit sa propunem "schite de cateheze" si nu "planuri dezvoltate". pentru a da posibilitate fratilor mai tineri a le dezvolta singuri. credinte reeditare) . prof. 572 p. Pe parcursul ultimilor ani. a pentru Institutele Teologice. vom prezenta strategia redactarii si sustinerii catehezei. 2 43 Dintre manuale mai cunoscute sunt doua: Pr. promovare. transfer. de problemele concrete etc. multi dintre tinerii nostri absolventi mi-au solicitat frecvent ajutorul în acest sens. si de transmitere. De aceea. însotita de câteva schite de planuri. REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI. Manual CALUGAR. Nicolae Catehetic . Manual PETRESCU. Se stie ca la aceste examene. nu mai corespund întru totul actualitatii si se gasesc foarte rar. ca exemplificari. cât si la catehetii însisi. potrivit puterii de receptare a învataturii. (în curs de noastre COSMA. pe de alta.

P. a.). 244 : elocutio (grija pentru limbaj si stil). Schita personala (cu formularea temei. Astfel. Trad. B. mimica. ETAPELE REDACTARII SI PREZENTARII CATEHEZEI Redactarea si prezentarea catehezei implica parcurgerea unor etape obligatorii. divino-umana: împreuna-lucrarea omului cu Dumnezeu.) va fi determinanta în asigurarea originalitatii. dispozitio (aranjarea lui). atitudini etc. Arta oratorica . În acelasi timp. a ideilor. vol. Aceste etape se aseamana foarte mult cu cele care trebuie parcurse pentru întocmirea si sustinerea predicii. preluate. Din punct de vedere practic. ci este. de fapt. Maria HETCO.implica efortul de a gasi si aduna materialul în legatura cu tema ce urmeaza a fi tratata. digresiunilor etc.1. o rugaciune pentru meditarea asupra temei si modalitatii de lucru si încercarea de a schita un plan scris fara a consulta nici o sursa de inspiratie . Fabius. iar meditarea sau cugetarea profunda asupra temei ne va antrena întreaga fiinta în perspectiva redactarii. în aceasta etapa a gasirii si adunarii materialului. lucrarea lui Dumnezeu. De aceea ne vom ruga Lui sa ne ajute cu harul Sau pentru a întocmi si rosti o cateheza folositoare pentru zidirea întru mântuire a credinciosilor. II si III.T. I. care pot asigura originalitatea catehezei: începutul lucrului. întâi de toate. . Cateheza nu este doar lucrarea noastra. M. Bucuresti. 409 + 383 + 465 p. Inventio ( inventio-ire = descoperire) actio (grija pentru gestica. Ca orice act liturgic si cateheza este sinergica. la fel ca în cazul pregatirii apropiate a predicii. pentru valorificarea unor cunostinte acumulate în timp. "inventio" presupune si explorarea propriei memorii. din Retorica latina inventio (adunarea materialului).. . memoria (asimilarea. 1974. memorarea). rugaciunea va face ca redactarea catehezei sa se desfasoare într-o atmosfera harica. Cum si cât timp afectam fiecareia dintre aceste trei etape 244 A se vedea QUINTILIAN. recomandam trei mijloace speciale. argumentelor. fie chiar si mai scurta.

Acest "proces" mental este întru-totul benefic si se poate desfasura cu întreruperi. 2. Dupa ce ne-am fixat. si în unele tratate omiletice occidentale. Michigan. l'auditoire. etapei "meditatiei" îi consacram de obicei un spatiu mai mare de timp: propriu-zis. propune1. caci peste noapte subconstientul continua sa caute idei. J. 5. Astfel.preliminare în parte vom stabili de la caz la caz. Bunaoara. finale. Studying the text. din care vom selecta apoi si vom asterne în scris ceea ce consideram ca este necesar 245 . Centurion. Daca nu vom proceda asa si vom începe prin a ne inspira si copia de la altii. vom reveni asupra unora etc. Daniel semnaleaza pasi 1. Pe parcursul zilelor respective vom renunta poate la unele idei cu care am pornit.. care nu difera esential de cea a redactarii catehezei. Un alt . Schita personala (am zice si prezinta înca doua avantaje: catehetul are. în capitolul "La prêtres d'une homélie". ab initio . 3. Astfel. prédicateur Paris. Lire préparation dans le missel (sans notes ni commentaires). în asa fel încât dimineata beneficiem de ele fara sa fi facut vreun efort special. Shaping the material. An Choosing the subject sermon. propriile idei si intentii. însa. les textes Travailler les textes avec commentaires. Faire une première rédaction. 4. înainte de a adormi. Méditer personnellement les textes. "printre picaturi" . formulari. este bine sa ne lasam antrenati în aceste "meditatii catehetice". to contemporary "Baker book house".cum se spune. Writing the etc. De multe ori si seara.. gândindu-ne la eventuale actualizari etc. dupa câteva zile de cautari vom avea deja o multime de idei si formulari. framântând teme. Mettre au point la rédaction . Prayer begins all preparation. coautori Guide du volumului à l'usage des laics et des . etc. BAUMANN urmatorii ("steps"): and text. . dintr-o zi programata anume. în legatura cu redactarea predicii. 245 originala ). Sa luam un exemplu: pentru o cateheza saptamânala. timpul care se va scurge pâna la schitarea în scris a planului si a continutului. vom adauga altele. p. Grand Rapids. 1994. (p. Dintre ele. Penser à etapele: 2. . introduction exemplu ai preaching este cel dat de Paul GUERIN si Terence SUTCLIFFE.. idei. vom fi inevitabil influentati si riscam sa nu mai avem mai nimic original în cateheza respectiva. 1988 117-119).. dupa rugaciunea de început. solutii. sentimentul stapânirii temei si Cele trei etape propuse de noi se regasesc. având în vedere cu prioritate Sfânta Scriptura si Sfintii Parinti. începem sa ne facem planuri în minte cu cinci-sase zile înaintea sustinerii efective. 6. vom recurge desigur si la sursele pe care le consideram de folos. între alte treburi si obligatii. Preparing the precher. 3. 77-78.

ceea ce va favoriza ulterior câstigarea unui timp pretios.). Se întelege de la sine ca si limbajul va fi cel potrivit continutului catehezei si cadrului în care se desfasoara. care au darul de a "rupe" monotonia expunerii. aranjare ) înseamna operatia de repartizare a materialului potrivit momentelor logico-psihologice ale catehezei. redactarea efectiva a catehezei o vom face într-un limbaj corect gramatical si într-un stil cât mai frumos. digressio = utilizarea ilustratiilor în legatura cu tema (pilde. fel de exprimare. n-o vom scrie în întregime. Cateheza trebuie scrisa în totalitate. stil ) este etapa în care vorbitorul se va îngriji de stilul cuvântarii. În cazul în care. narratio = istorisirea faptelor.a. dupa caz. corespunde într-o anumita masura cu momentele din retorica greco-romana: introductiva. La folosirea materialului trebuie sa ne ferim pe cât posibil de copiere (plagiat!). argumentatio = prezentarea temeiurilor (probelor) pentru sustinerea celor expuse si. mai ales de catre începatori. c.). cât si pentru vorbitor. pentru respingerea argumentelor adversarului (secatanti. atât pentru ascultatori. Elocutio ( elocutio-onis = exprimare. Ordinea acestor momente. Materialul poate fi adunat apoi sub forma fiselor. care presupune o anumita fermitate. peroratio = partea finala a expunerii. adica un limbaj teologic. bisericesc. placut si convingator. vehementa (în sensul bun al cuvântului) si chiar si putin patos. chiar daca în materialul adunat avem multe idei ale altora. liturgic s. în scopul de a fi cât mai convingator. de a crea un binevenit "respiro".constientizeaza limitele în care va face munca de documentare. eretici etc. exordium = partea diviso = analizarea faptelor si ideilor. este de neaparata nevoie sa se alcatuiasca macar un plan mai dezvoltat. Dispositio (dispositio-onis = orânduire. sau chiar prin asezarea de semne în cartile sau revistele pe care le vom utiliza. b. sub aspectul corectitudinii gramaticale si al frumusetii de exprimare. a notitelor. istorioare etc. Acest material . din diferite motive. Dupa ce am repartizat materialele la locul potrivit în cadrul planului. pe care le vom prezenta ceva mai jos.

Seria 103. În traducere. care nu deterioreaza niciodata originalitatea. dimpotriva. col. ROMÂNE Bucuresti. talentul. pe buna dreptate scriitorul francez Buffon (1707-1788) a spus ca "Le style est l'homme même. potrivit Dictionarului scriitor pentru a-si exprima gândirea si simtirea sa. • 247 gramatical (sau literal. Etapa "elocutio" implica. stil. starilor sufletesti si mai ales talentului oratoric. caci este un act de creatie personala. pentru o minima orientare. întregul efort stilistic al catehetului. nu altii prin noi. p. Vom folosi mai putin (sau deloc) ideile. 1998. personala . pentru a învata noi însine. esential. 3-4.. elocutio înseamna exprimare sau stil. reusitei predicii: notiuni de limbaj. literar si bisericesc . dar aplicat el se prezinta cu anumite particularitati. arta de a exprima ideile si sentimentele întro forma aleasa. ad litteram ). de fapt. anul L (1998). nr. cateheza totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le foloseste un Sau.. o autentifica. gestica. . 247 Pentru consideratii speciale privind limbajul si stilul poate fi consultat articolul Factori nostru. De aceea. precum am mentionat mai sus. fara sa intram în detaliile care trebuie studiate de fapt în cadrul gramaticii limbii române. p. doar elementele de baza ale stilului. un fond comun." Din punct de vedere omiletic si catehetic stilul poate fi analizat sub trei aspecte: gramatical. a II-a. II. nu de compilatie. frazele si cuvintele altora. ci. Explicativ al Limbii Române. Editura "Univers enciclopedic". Stilul reprezinta. asadar. capacitatii.246 Stilul catehezei are. de la vorbitor la vorbitor. Cu timpul vom folosi tot mai putin materiale de împrumut.. În cele ce urmeaza vom puncta. 86Teologice". 1021. însemana respectarea regulilor de baza 246 DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII (DEX).cules trebuie în asa fel prelucrat încât sa avem sentimentul ca predica si cateheza întocmita este a noastra. exceptând textele scripturistice si patristice. potrivit temperamentului. material ilustrativ publicat în ai "Studii etc.

de fapt. cu atât mai mult predica crestina: ea este. antiteza. Remarca poetului ne sugereaza a nu pierde dulceata si frumusetea limbii noastre de dragul modernismului si al neologismelor. 248 elimina cu orice pret poezie "Limba p. eufemismul. 188. metafora. trebuie sa fie mereu opera de arta. gradatia. • bisericesc . personificarea.ale limbii din punct de vedere fonetic. 5 0 Dupa celebra expresie a poetului-preot Alexei Mateevici. morfologic. Este. Impresionat de frumusetea limbii liturgice din rugaciunile si cântarile slujbei. Vezi si ed. stilul trebuie sa fie acelasi. Între figurile stilistice de cuvinte (numite si "tropi" de la grecescul trevpw = a întoarce. hiperbola stilistice retorice mai utilizate sunt: inversiunea. sintactic. concesia. precizia. antilogia (sau paradoxul). MURARASU . adica tendinta de a arhaismele. a IInota . armonizat desigur lexicului actual. a schimba ) se înscriu: etc. atitudine care duce.. TOCACIU. detestabile în urechile ascultatorilor. literar . 40. repetitia. 1932. care implica urmatoare clasificare: figuri stilistice de cuvinte si figuri stilistice retorice. La 3 octombrie 1876. alegoria. Edit. comparatia. la Iasi. “Pacifica”. exclamatia etc. reticenta. • corectitudinea. savârsit cu prilejul dezvelirii bustului acestuia. atât de apreciat de catre credinciosii nostri. Bucuresti. adica vorbirea figurata. stilul liturgic al sfintelor slujbe. lingvistic si semantic 248 . Principalele calitati ale stilului gramatical sunt: puritatea 249 . finetea siarmonia stilistica . la saracirea 2limbii. claritatea. cu toate ca ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocatilor în tribunale. A nu se face confuzie cu "purismul". de altfel. în ispita pretiozitatilor si al unei suficiente retorice. iar figurile epitetul. adica stilul limbii "vechilor cazanii" 250 . 1994. 139. care ne pot duce. din cunoscuta 2 5 1 Apud D. noastra". Daca în antichitate oratoria (sau Retorica ) era considerata o arta. Na¡ionalismul lui. Cum predica si cateheza sunt considerate tot un acte liturgice. sub îngrijirea lui Oliviu a. p. provincialismele si neologismele. invocatia retorica. Mihail Eminescu participa la parastasul Voevodului Grigore Ghica. de fapt. Eminescu Bucuresti. o mostra a "Semantica" este ramura lingvisticii care se ocupa cu sensurile 2 4 9 cuvintelor. interogatia retorica.. Eminescu avea sa noteze plin de admiratie: “Aceasta este dulcea limba a trecutului!” 251 .

De aceea. nu vom utiliza figurile stilistice de dragul stilului. sfintenia adevarurilor evanghelice nu poate fi exprimata decât prin cuvinte curate. literar etc. la televizor. d. nu ai forului de alta parte. dar ambianta în care se rosteste trebuie sa fie aceeasi ca în timpul rugaciunii. inteligente. Or. vulgaritate. dar ne si rugam în acelasi timp. gramatical. Desigur. patrunzatoare. Evident. Pe cacofonii 252 . la piata etc. pe strada. În acest scop cel mai mare sprijin îl va avea în planul catehezei. frumos si convingator din stilurile exprimarii obisnuite. stilul omiletic si catehetic autentic este cel bisericesc. Memoria presupune efortul de memorare pe care catehetul trebuie sa-l faca pentru a face o expunere libera. arta pentru mântuire . " . Asadar. memorarea nu se va face mecanic. cum foarte bine s-a spus. totodata. caci cu aceeasi gura vorbim. ca o slujba. " kakov "". ferite de banalitati. Sau. cuvânt cu cuvânt. predica nu este o vorbire oarecare. ci pentru a transmite la modul optim adevarurile de credinta. dar se vor retine toate ideile importante. ci un liturgic care se desfasoara în cadrul liturgic al unei sfinte slujbe. altfel spus. bisericesti . dezacorduri si . dar rostirea omiletica se poate numi foarte bine si "oratorie bisericeasca". 252 act De la gr. Este. iar fidelitatea memorarii va depinde în mare masura de caracterul logic al acestui plan. De savârsirea faptelor bune în vederea mântuirii. Dar sa retinem. ca în predica si cateheza nu facem arta pentru arta. care însemana "urât" si fonhv " = sunet. plecându-se de la radacina termenului "os-oris" (gura). Cuvintele predicii si ale catehezei sa poarte pecetea liturgica a cuvintelor armonioase de rugaciune. la radio. La Amvon trebuie sa se vorbeasca altfel decât prin ziare. ci arta pentru a-i convinge pe ascultatori la Pe scurt. aceea. fara a respinge tot ce este placut. sau oricarei alte slujbe. care valorifica dulcea limba a trecutului. inclusiv succesiunea lor. cuvântul "oratorie" vine din latinescul "oratoria" care înseamna "vorbire". predica nu se confunda cu rugaciunea. dar si "rugaciune". predicatorii crestini trebuie sa ramâna oratori ai Amvonului. Noi spunem acum "predica".vorbirii îngrijite.

Sa luam aminte ca vorbitul mai tare nu înseamna sa tipam! Nimic mai dezagreabil ca tipetele. trebuie sa aiba câteva însusiri de baza: naturala . nici prea rara (care duce la plictisirea si pierderea receptivitatii ascultatorilor). nici cautând sa imite pe cineva. care însotesc rostirea. desigur. tinuta vestimentara etc. potrivit cu firea si temperamentul fiecaruia. calda. gestica . corecta . cu timbru placut. spatiului în care vorbim. conforma cu regulile ortoepice ale gramaticii. curata. În cateheza nu utilizam invariabil aceeasi intensitate a vocii. cu o intensitate a vocii bine armonizata contextului liturgic. Este adevarat ca în unele momente continutul catehezei solicita o intensitate mai mare a vocii. Gesturile catehetice sunt miscarile mâinilor si ale corpului. ca efect direct al vocii. nici prea grabita (carei lasa în urma pe ascultatori). În unele momente vorbim mai tare. trebuie sa fie naturala. pronuntarea sau rostirea propriu-zisa a cuvântarii . mimica . adica o rostire echilibrata. Actio cuprinde toate mijloacele catehetului prin care îsi expune cateheza: vocea ( pronuntarea ). variata . pentru ca trebuie s-o adaptam în permanenta textului. nici afectata. la fel ca în predica. vocea. deodata cu pronuntarea .e. în loc de vorbire calma. auditoriului. Se întelege. nu fortata. în general. în altele mai încet. . De aceea trebuie sa avem un control atent mai ales asupra mâinilor si a capului. Frumusetea unei expuneri rezulta nu numai din continut ci si din gesturi si miscarea corpului. adaptându-se permanent la continut si la simtamintele pe care vrem sa le exprimam. Astfel. vorbitul prea tare. armonioasa . ca la cateheza. dura sau stridenta. uneori pronuntând si câte un cuvânt soptit. dar numai în anumite momente si în nici un caz nu vom tipa! Asadar. nu fortata. fiind atenti în tot timpul sa fim auziti de toata lumea. dulce.

este un punct asupra caruia socotim de prisos a insista prea mult. urmarind mai ales expresivitatea ochilor. Dar nici nu vom face gesturi excentrice. sau miscând tovaraseste mâna dreapta. sau un anume colt al bisericii. credinciosii respectivi se vor simti stingheriti. fruntea. Tinuta vestimentara . sau de copil timid care-si rosteste sufocat de emotie poezia pe scena. miscarea sprâncenelor. fara sa fixam privirea doar spre o singura directie. complet sau pe jumatate. fixa. Vom fi atenti. totusi. de "statuie". înclinat în laturi lâncezeala. de asemenea. miscându-l la fel de discret ca si celelalte parti ale corpului. prin care noi vedem lumea si lumea priveste în noi. fluturând mâinile în toate partile. absolut necesare pentru a sublinia anumite momente ale cuvântarii. precum dictatorii comunisti. ca este indicat a-i privi mai des. Ascultatorii privesc tot timpul fata celui care vorbeste. Întrucât privirile unor credinciosi care urmaresc cu simpatie desfasurarea catehezei sunt încurajatoare pentru vorbitor. Altfel. Simtamintele noastre se pot citi foarte usor din felul privirii. De aceea. dat pe spate aroganta. obrajii. la miscarea capului. Trebuie sa luam seama la câteva capcane: capul tinut prea mult plecat dezvaluie o timiditate excesiva. care trebuie sa fie tinut drept si natural. De asemenea. socotim. rezumându-ne la observatia ca preotul trebuie sa fie îmbracat în odajdii . fapt care nu va trece neobservat nici de catre cei din jur. în timpul catehezei vom privi cu seninatate pe cei din fata noastra. ochii fiind numiti pe buna dreptate "ferestre ale sufletului". în mod natural si discret textul catehezei.nu vom avea o pozitie rigida. ori sa afisam o privire ratacita si cautatoare peste ascultatori. Vom privi în asa fel încât fiecare ascultator sa se simta vazut. teapan si nemiscat o oarecare duritate de caracter. nu ne vom balansa corpul cu miscari de balet. Ci vom face numai acele miscari discrete. dar nu minute în sir si nu doar pe ei. totodata. fara a ne localiza cu insistenta asupra cuiva. Mimica si expresia fetei trebuie sa însoteasca. nici nu vom ridica mereu calcâiele ca gimnastele. si nici sa tinem ochii închisi.

gesticii. pronuntarea. mimicii etc. prof. deodata.). factor decisiv al reusitei si criteriu esential de evaluare a catehezei si predicii. prea mari sau prea mici. însa.. 36. Gestul este si de prost gust si sfidator: în timp ce multi dintre credinciosi abia îsi pot asigura pâinea traiului zilnic. vezi Pr. "pastorul" lor se afiseaza cu podoabe de aur. face orice a lucru frumos! 254 Cine se îngrijeste sa cultive bubul simt. nov. D. dintii. Editura ortodoxa Mitropoliei Olteniei. . 1986. STANILOAE. caci un catehet neglijent tuns. cu semenii si comunicare e însusi. sifonate. Iar masur . * Toate aspectele care tin de "actio". Craiova. încaltamintea. De fapt. predicatorul trebuie sa aiba împacare si atunci comunicarea va avea temei. p.. gesturile. Nu murdare.respectul predica. dr. cu dintii stricati. în 2cuvânt 5 4 La Pr. zdrentuite. O buna stapânire si utilizare a vocii. îsi va controla întotdeauna vocea. " Vestitorul Ortodoxiei". cu pantofii murdari etc. nepieptanat. unghiile. ca factori auxiliari ai reusitei. Cât ar fi cateheza de buna. de asemenea.. spune Sf. sustinuta de catre un preot neglijent nu-si va împlini scopul! Trebuie eliminat categoric. 2 5 5 Pentru o comunicare optima cu credinciosii trebuie avuta în vedere mai întâi o buna (comuniun ) cu Dumnezeu. sau simtul bunei masuri. ca nu poate purta inelul obisnuit.. pe care credinciosii îl vor constata. deopotriva. Despre bunul simt în sau. cu unghiile netaiate (sau cu unghie mare la degetul mic. Parul. comunicarea în predica este întreita: cu Dumnezeu.îngrijite. tinuta corporala si vestimentara etc.. va favoriza o comunicare optima cu ascultatorii-ucenici 255 . mentionate mai sus (si altele asemenea) se încadreaza în acel simt al masurii pe care trebuie sa-l aiba orice slujitor autentic. la sfintele slujbe si în timpul predicii si catehezei. Isaac Sirul. fata deGORDON. Bunul simt al predicatoruluisi catehetului. obiceiul unor confrati de a purta ghiul pe unul din degete. V. barba. deodata cu un continut corespunzator al catehezei.. Spiritualitate si comuniune în Liturghia . 1993. pe care l-am numi de fapt bunul-simt . va fi. trezeste dezgust în fata ascultatorilor. 253 . sunt de asemenea elemente care trebuie îngrijite cu atentie. Asta nu însemna.253 . Acesti factori fac parte din Pentru detalii în acest subiect. daca este casatorit. Încu el aceste trei directii.

non-verbala sau "meta-verbala". realizând astfel o comunicare optima cu ascultatorii. PEASE. Caci într-un fel vom aborda un subiect la clasa. dar si o comunicare speciala. a observa discret etc. dar pe care-l socotim eficient. usor de adaptat la subiectele. Întrezarim. a tinutei corporale etc. Allan (and GARNERLimbajul vorbirii sau arta (în Tal A. o comunicare obisnuita. asemenea. În mare. recomandam unul foarte simplu. în biserica. trad. de Ileana Busuioc. verbala si meta-verbala. din referintele ce se fac la un subiect tratat anterior. se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit despre "Cultul 256 Vezi lect. p. Metode noi în practica Cluj-Napoca. subiectul. totodata pasibil de îmbogatire sau simplificare. how to use conversation for profit and ). De exemplu. adica. 163-164. locul si auditoriul pentru care se alcatuieste. P L A N U L CATEHEZEI Manualele de Catehetica prezinta planul catehezei cu anumite deosebiri. la ora de religie. Denumirea se leaga de termenul francez aperçevoir = a zari. din toate punctele de vedere. omiletica. nu foarte mari. planul pe care-l propunem este urmatorul: 1. De TOADER. în alt fel. . dr. deodata. daca vorbim despre "Cultul Sfintelor Moaste". Se întelege de la sine ca acest plan este flexibil. Învatatorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evanghelic armonizând cele doua cai. cea a gesturilor. I. sau "metacomunicare" 256 .). 2. Pregatirea aperceptiva – este momentul logico-psihologic cu ajutorul caruia se pregateste terenul pentru abordarea subiectului propus. k pleasure 1994. adica limbajul si comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-zise. Caci avem. 1997. dar observabile totusi. verbala . a timbrului vocii. a întrezari. desigur. cu care de obicei se afla în strânsa legatura.ceea ce omiletica moderna numeste "metalimbaj". original: Bucuresti. conversatiei language. pentru ambele situatii. Pentru a facilita asimilarea si utilizarea unui plan cât mai adecvat trebuintelor din zilele noastre.

fara a se face. însa. 3. de fapt. cu vechime considerabila. potrivit interesului celor care asculta hic et nunc . elemente din prezentul cotidian. însa. cultic s. canonic. Scopul este de a fixa mai bine elementele de baza (de aici si denumirea de “fixare”). la care nu se pot face asocieri pe masura importantei. Exista subiecte. sau a lamuri ceva daca n-a fost bine înteles. Recapitularea (fixarea) . de asemenea. Anuntarea temei – se va face direct. De exemplu. TRATAREA va constitui cel putin 50% din corpul catehezei. Chiar daca fondul continutului va fi cel clasic. la nevoie. daca vorbim despre Sfintele Moaste. în putine cuvinte. cu ajutorul Domnului. întrebatoare. în limbajul actual. asociindu-l cu un subiect similar. sausocratica ) se procedeaza la întrebari si raspunsuri. abuz de texte. 2. Asocierea (uneori aprofundarea ).a. se recomanda utilizarea . cu ascultarea lectiei precedente . Pentru orice subiect religios. de aceea unele manuale. biblic. traditional. izvorât din tezaurul doctrinar. Bunaoara. Se vor utiliza. vom arata ca în aceeasi categorie de cinstire sunt Sfintele Icoane. cât si de catre cel care preda. Întrebarile pot fi puse atât de catre cei care asculta. este momentul în care sub forma dialogului (forma erotematica. tema va fi tratata cu temeiuri din Sfânta Scriptura si din Sfintii Parinti. pe baza continutului prezentat în tratare. indica “ascultarea” ca prim moment al catehezei. din informatiile mas-media etc. are menirea de a face mai multa lumina asupra subiectului. 5. 4. si din literatura laica. În aceste cazuri se poate recurge la aprofundare .Sfintilor". istoric. cu materiale extrase. despre Cultul Sfintelor Moaste. prezentarea se va face sub semnul exigentelor contemporane. în general. în loc de "pregatirea aperceptiva". urmând a fi selectate bineînteles cu mult discernamânt. daca vom prezenta o cateheza despre Sfânta Treime.. într-un mod cât mai accesibil: Astazi vom vorbi. Acest moment poate coincide. Sfânta Cruce etc.

harta. aplicarea celor învatate în tratare. alcatuita în contextul din care face parte acel subiect. Generalizarea – reprezinta momentul care ne pregateste de finalul catehezei. Spre exemplu. chiar fara un material anume. facând apel la imaginatie sau imaginarea unei situatii. despre Tablele Legii Vechi. alteori o fraza dintr-un sfânt parinte. Propriu-zis. vom arata.aprofundarii. ca material intuitiv. acest lucru însemnând. vorbind despre Sfintele Icoane.. vom îndemna pe cei prezenti sa o cinsteasca dupa cuviinta. ca moment logico-psihologic. În asemenea situatii momentul “intuitiei” va fi plasat imediat dupa tratare. vom utiliza. iar închinaciunea sa se faca în mod corect. De exemplu. de asemenea. atât cât auditoriul poate urmari si asimila în acel spatiu relativ restrâns de timp. atât la clasa cât si în biserica. pentru ca nu le putem avea efectiv în mâna. 6. * . se vor face câteva închinaciuni demonstrative. adica o definire concisa a temei. bineînteles. daca am sustinut o cateheza despre Sfânta Cruce. sau chiar în interiorul tratarii. observam ca unele dintre ele contin si intuitia . procedându-se la legarea subiectului de viata practica. câteva icoane celor prezenti. desigur. Si nu este gresit. Vorbind despre geografia Tarii Sfinte. Când anumite subiecte o cer. de fapt. sau chiar o concluzie personala. "Generalizare" înseamna integrarea subiectului concret într-un sistem sau cadru general. care va fi deosebit de util. Aplicarea (încheierea) . text care defineste în mod fericit subiectul respectiv. Vorbind. 7. * Rasfoind manuale si carti cu cateheze diverse. Imagini intuitive pot fi utilizate. putem folosi într-adevar materialul intuitiv . Uneori generalizarea poate fi reprezentata de un text biblic. este momentul concluziilor finale. le descriem intuitiv. de pilda..

dupa caz. Poate lipsi uneori si asocierea sau. aprofundarea etc. Sunt situatii care solicita parcurgerea tuturor momentelor logico-psihologice. altele care necesita mai putine. * * * . De pilda. planul de mai sus este flexibil.Cum spuneam si mai sus. pretânduse la adaptari potrivit cerintelor concrete. maleabil. recapitularea poate lipsi atunci când subiectul este mai usor si a fost înteles deplin la tratare.

întrucât numai cine participa crestin activ .X. mai ales pentru crestinii intelectuali. din lipsa de catehizare. cu regret notam.astazi vom vorbi. 257 CATEHEZA DESPRE IMPORTANTA LECTURILOR PENTRU 258 LUMINAREA CREDINTEI 1. Este vorba. care. . ale industriei. despre divin 257 . PREGATIREA APERCEPTIVA: cultul divin pentru viata noastra duhovniceasca efectiv la sfintele slujbe se poate numi dinauntru. despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei . din lipsa unor lamuriri pe care trebuie sa le primeasca credinciosul de la preot. totodata din lipsa unor lecturi minime . În aceasta situatie se ajunge de obicei si dintr-o lipsa de luminare a credintei. au la îndemâna una sau mai multe carti din domeniul Continutul acestor schite va fi adaptat potrivit nivelului ascultatorilor: pentru cei cu un nivel superior de întelegere vor fi utilizate cât mai multe date (chiar si altele decât cele mentionate). 2. iar pentru începatori strictul doar 2necesar. TRATARE: .crestinul care nu frecventeaza biserica si nu participa la cultul ei. SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE I. dar chiar si pentru îndeletniciri particulare ale unor oameni simpli (de exemplu taranii crescatori de albine. prin natura preocuparilor. de fapt. apicultorii. care traieste crestinismul . de tipul "crestinului fara Biserica". simt nevoia unei informari suplimentare. Observam acest fapt nu numai în ramurile stiintei. Se presupune ca în cateheza anterioara s-a vorbit cultul . este un simplu "spectator". 3.stim cu totii cât de important este 259 . vietuind. comertului. agriculturii etc..fiecare domeniu al preocuparilor omenesti presupune existenta unei anumite bibliografii de specialitate. 5 8 Se are în vedere faptul ca aceasta cateheza se va tine în 259biserica. în afara crestinismului. ANUNTAREA TEMEI : . cu ajutorul Domnului.

asupra carora vom insista în cele ce urmeaza. . desigur. darauto-au competenta în domeniu. Editura Valea Plopului etc. amintim: i DeisisCresinai Editura Ramida.albinaritului. Catehismul cu întrebari si raspunsuri. trebuie atras atentia ca în privinta citirii Bibliei. Quo-Vadis. fiind necesara scrierea si studierea lor ca atare. de la preoti la credinciosi etc.adevarurile de credinta. ( desi în mare masura se întâmpla si asa ). Trebuie sa atragem atentia Bizantinaca mai exista si alte i edituri care se intituleaza crestin-ortodoxe. . Manuale de Teologie . desigur: Cartea de rugaciuni . altfel spus care constituie "abc-ul" crestinului: întâi de toate Biblia (iar pentru copii Mica Biblie ). care contin. M-tirii Frasinei ( etc. . spre a se întari în prealabil cu învataturile evanghelice. 260 Cele oficiale functioneaza în fiecare arhiepiscopie si episcopie. ci prin carti speciale. de asemenea. mai întâi. carti de Bisericesti . cu retete pentru hrana. începatorii sa parcurga mai întâi Noul Testament si apoi Vechiul Testament . dupa care pot întâmpina mai usor imaginile deseori contradictorii si confuze ale perioadei de dinainte de Hristos. concomitent.precizam. Camasa lui Hristos). România Bucurest . nu sunt transmise si mostenite doar prin viu grai. pentru boli etc. oferite din belsug de edituri crestin-ortodoxe oficiale si particulare 260 . Ben-Hur. Dam câteva exemple: carti din colectia Parinti si Scriitori Fabiola.). Filocalia. Caci "secretele" îndeletnicirilor nu pot fi transmise si retinute doar pe cale orala. prin puerilitatea abordarii unor subiecte în care autorii dovedesc un prejudiciu cras amatorism Pelerinul român-Oradea. Proloagele. Editura Bucurest . ne-am putea opri aici. apoi: Sfintilor. cu descrieri detaliate ale acestei insecte domesticite. iar dintre cele particulare Anastasia Bucurest . o data cu rugaciuni. Acestea aduc de fapt un mare nu misiunii catehetice ortodoxe. apoi diferite spiritualitate . Patericul Vietile si altele din aceeasi categorie. Psaltirea. autohtone si traduceri. romane pioase (ca de exemplu: Martirii. Acatistierul . de la parinti la copii. Edit. care sunt cartile necesare pentru un minimum de informare si zidire duhovniceasca. dar din experienta practica stim ca foarte multi credinciosi citesc mai mult. Din mica biblioteca personala nu vor lipsi. Ceaslovul . Sibiu.).

alaturi de lecturile crestine. pentru ilustrare). 6. unele din biblioteca parohiala (care pot fi împrumutate pe un anumit termen). În acest scop.alaturi de acestea. convorbirile cu preotii (mai ales în cadrul Tainei Sfintei Spovedanii). altele de la pangarul bisericii. cartile de capatâi pe care trebuie sa le citeasca crestinii? . sa ceara lamuriri preotului. totodata sa-i solicite si alte carti. 4. psalmi s. etc . GENERALIZAREA : . presei religioase de buna calitate etc. spre a fi la îndemâna tuturor celor interesati în luminarea credintei ortodoxe. ce alte carti de spiritualitate ortodoxa cunoasteti? 5 INTUITIA : . De aceea socotim potrivit sa .între preocuparile placute si folositoare sufletului omenesc se numara si cititul cartilor ("Nu este alta si mai placuta zabava decât cetitul cartilor" . cartile care va stau la îndemâna. . cu profesorii de teologie. care pot fi cumparate pentru a va îmbogati propriile biblioteci ( se vor prezenta câteva carti. fiecare parohie are o biblioteca parohiala. despre care am vorbit mai sus. si îndrumari catehetice si tipiconale extrem de utile pentru programul duhovnicesc particular. 7. iar daca timpul îngaduie se vor citi si mici fragmente din ele. va prezentam acum câteva dintre ..crestinii trebuie sfatuiti ca atunci când nu înteleg ceva din Biblie sau alte lecturi. zilnic).iata. sustinute de slujitori reprezentativi ai Bisericii.a. cu crestini mai avansati în cunostintele religioase etc.acatiste. ascultarea unor emisiuni crestin-ortodoxe difuzate la radio si televiziune (de exemplu. se cunoaste. a spus cronicarul Miron Costin). asadar. iubiti credinciosi. Iasul si lectura Clujul au posturi de radio ortodoxe care transmit 24 din 24 de ore. RECAPITULARE : . potrivit nevoilor personale. ASOCIEREA: . care poate fi amenajata chiar în Sfântul Lacas (daca este spatiu). participarea la conferintele pe teme religioase. în scopul luminarii credintei avem si alte mijloace pe care vi le recomandam: ascultarea predicilor si catehezelor la sfintele slujbe.care sunt.

la învatatura " (I Tim. dublate de nenumarate curente paranormale.prin el .noua tuturor: "Pâna la venirea mea. În conditiile în care sectele de tot felul. 4. instruirea catehetica nu reprezinta doar un deziderat de îmbogatire duhovniceasca personala. o * . de fel de fel de miscari si asociatii pretins-religioase. ia aminte la citit.la început de secol XXI. dar . care sunt puse în cutiile postale sau sunt împartite gratuit pe strada. desfasoara o activitate deosebit de intensa. în parcuri etc. Ap. la îndemnat. crestinul ortodox trebuie sa posede macar un minimum de cunostinte spre a putea face fata cât de cât unei eventuale discutii. ci este datorie misionara . totodata pentru ca sa stie a discerne "grâul de neghina" din multimea cartilor si publicatiilor care au inundat piata. Pavel dat lui Timotei.amintim acum si îndemnul Sf. APLICAREA : . 8. 13).

pentru Vechiul Testament pe vremea lui Ezdra (sec. recunoscut de catre Biserica la Sinodul local din Laodiceea (360) si Sinodul al VII-lea Ecumenic (Niceea. cu ajutorul Domnului.indirect. uneori comentat.II. V î. nu se contrazic etc. 261 În cateheza dezvoltata vor fi nominalizate toate cartile Sfintei Scripturi. • denumirea : "Biblia" ( gr ta.Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai: naturala si supranaturala. dar si unele deosebiri (ca forma de acelasi mesaj al credintei. ). Vechiul Testament : aprox.) exprimare. Sfânta Traditie numai partial. = cartile ). Sfânta Scriptura transmite cuvântul Domnului direct. TRATAREA : • definitia : colectia de carti ale Vechiului si Noului Testament scrise de catre autori sacri. pentru Noul Testament. una în scris. despre Sfânta Scriptura. 787). Revelatia supranaturala. Dumnezeu. "Sfânta Scriptura" (lat. Sancta Scriptura ). bibliva .39 carti canonice + 13 necanonice. sub inspiratia Sfântului Duh. interpretat etc. l Noul Testament . la rândul ei. . • • stabilirea canonului : . ANUNTAREA TEMEI : vom vorbi astazi.între aceste doua cai exista unele asemanari (au acelasi izvor. Sfânta Traditie . sfârsitul sec. PREGATIREA APERCEPTIVA : . cealalta si scris si oral. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA SCRIPTURA 1. • elemente de istorie a textului biblic : a. 2. cuprinsu : Vechiul Testament . Sfânta Scriptura este inspirata în totalitate.).27 de carti canonice 261 .Hr. . I. 3. a fost transmisa tot prin doua cai: Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie . .

1914 . pe la 250 î. dar tradusa apoi în greaca. În versete: în sec. Celelalte scrieri vetero-testamentare sunt alcatuite pâna aprox.. al IVlea). Cornilescu Dimitrie.Biblia de la Bucuresti. primeste si vocale. Vulgata = varianta latina a Bibliei. de catre 72 învatati evrei adusi din Palestina.Biblia de la Buzau. tradusa de catre Fericitul Ieronim (sec. a fost initial cântaret bisericesc al preotului Tudor Popescu. 1795 . scrisa initial în ebraica (dialectul aramaic). transcris în sec. în defavoarea crestinilor si. În capitole: sec. Unii exegeti afirma. Moise primeste tablele Legii pe muntele Sinai si scrie Pentateuhul. Hr. (pe vremea lui Ezdra). VIII-X d. "Varianta Cornilescu" = acceptata oficial de catre Societatea Biblica Britanica (1921). la Biserica "Cuibul cu barza" din . Textul Masoretic ("masora"=traditie) = textul ebraic al Vechiului Testament. în favoarea iudeilor. nu dupa varianta ebraica. însa. Hr. numit "de la Balgrad". al XVI-lea. b. prima editie integrala ("Biblia lui Serban" 1688 - ).în anul 1250 î. care pe lânga consoanele existente pâna atunci. în sec.Hr. datorat ostenelii mitropolitului Simion Stefan). Noului Testament a fost scris în limba greaca. 1936 Biblia lui Gala Galaction si Vasile Radu. Traducerea s-a facut în Alexandria. apoi. 1858 - Biblia lui Saguna. de catre însusi autorul. Septuaginta = varianta greceasca a Bibliei ebraice. 1856 . al XIII-lea. Aceasta împartire a permis. cu exceptia Evangheliei dupa Matei. de Ptolemeu al II-lea Filadelful.. . calugar schismatic. b. tipograful parizian Robert Stefan.Biblia de la Blaj. 1968 Biblia patriarhului Justinian etc. Hr. cardinalul Stefan Langton si calugarul Huges de saint Glef. evident. ca masoretii au falsificat unele versete. De retinut ca însusi Mântuitorul (ca de altfel si Sfintii Evanghelisti) citeaza dupa Septuaginta. 1944 . utilizarea lecturii folosind "locurile paralele" de la subsolul fiecarei pagini.împartirea în capitole si versete : a. V î. primele e ditii românesti ale Bibliei: 1648 (numai Noul Testament.Biblia patriarhului Nicodim. pentru a facilita lectura.

Biblia de la Ierusalim . Ap. smulge patimile . • interpretarea Sfintei Scripturi se face atât literal (istorico- gramatical)..) sunt unele lucruri anevoie de înteles. 3. întâi de toate. interpretarea se face numai de catre persoane autorizate de Biserica. Argument biblic : "Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos spre învatatura" (II Tim. 17).. cu interventii partinitoare în textul original. Sa luam aminte la avertismentul Sf.. afirma: "Cunoasterea Scripturilor întareste duhul. sa aiba o viata morala corespunzatoare etc. "din auzire. iar auzirea prin cuvântul lui Hristos" (Romani 10. pe care nestiutorii le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi. Petru: "În ele ( Epistolele Sf. cu note explicative la subsol. adevaratul Dumnezeu si pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis" (Ioan 17. alcatuita de o echipa mixta. 39). cât si alegoric. Însusi Mântuitorul îndeamna: "Cercetati Scripturile.opera colectiva a unui mare grup de specialisti catolici. • inspiratia Sfintei Scripturi = autorii ei au scris sub influenta directa a Sfântului Duh. Ap. spre a lor pierzare" (II. 16). De asemenea. Credinta este. n." (Ioan 5.. Este Biblia româneasca a sectantilor. har si fapte bune. se stie ca pentru mântuire este nevoie de credinta. iar în alt loc: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine. ca socotesc ca în ele aveti viata vesnica. Pavel. n. Sfântul Ioan Gura de Aur. cu o traducere prea libera a textelor. • importanta Sfintei Scripturi pentru mântuire . curata constiinta. 3. Nu are autoritate stiintifica. 16).Bucuresti. Pentru a nu gresi. Iar cunoasterea lui Dumnezeu nu este posibila fara cuvântul Sau revelat în Scriptura. bun cunoscator si mare exeget al Sfintei Scripturi. Calitati sine qua non ale interpretilor: sa fie recunoscuti de catre Biserica. 3). sa cunoasca Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie si sa aiba o pregatire teologica atestata oficial. Biblia "ecumenica" = "Traduction Oecumenique de la Bible" (TOB). ambii trecuti la sectari.

De 262 263 Omilia a X. literar (un monument unic al literaturii 7.cunoasterea supranaturala dobândita prin Sfânta Scriptura se asociaza (si se completeaza) cu ajutorul Sfintei Traditii (despre care vom vorbi într-o cateheza separata). Omilia a IX-a la P. 1). 485.?". istoric (istoria mântuirii neamului omenesc). LXII. b. si N. "care este importanta ei pentru mântuire?" etc. dar si prin cunoasterea naturala (directa) a creatiei..credem ca sunt valabile si astazi cuvintele Sfântului Ioan Gura de Aur: "Necunoasterea Sfintei Scripturi este pricina tuturor relelor" aceea. G. religios- moral (cea mai înalta scriere sacra). Coloseni. 6. 5. dându-i aripi usoare si face sa intre în sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine"262 .se fixeaza elementele de baza ale întrebari de genul "stiti sa nominalizati câteva dintre cartile V. LXIII. GENERALIZAREA : .P. 4. asa cum se spune în Faptele Apostolilor despre iudeul Apollo.Sfânta Scriptura este Cartea prin excelenta. ne ridica deasupra sagetilor diavolului. 24). dupa cuvântul psalmistului: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mâinilor Lui o vesteste taria" (Psalm 18. din trei puncte de vedere: a. "cum se face interpretarea Sfintei Scripturi?". ne face sa locuim aproape de cer. T. universale). RECAPITULAREA : . ASOCIEREA : . seamana virtutea. T. mai ales în conditiile complicate ale vietii contemporane. cunoasterea autentica a Scripturii este paza buna împotriva oricaror 263 .înrobitoare.fiecare crestin trebuie.G. 361. remediul se subîntelege. APLICAREA : . . alexandrin de neam (18. sa fie un om "tare în Scripturi". a. c. . elibereaza sufletul de legaturile trupului.

înlesneste aflarea celor mai bune raspunsuri în fata atacurilor sectare si este cel mai pretios sprijin în misiunea noastra de a-i ajuta pe semeni sa se apropie de Dumnezeu.rataciri. * .

15). povestire. iar pe altele le-am primit din traditia apostolilor. 25). cum gresit pretind confratii protestanti si neoprotestanti. ANUNTAREA TEMEI : astazi vom prezenta câteva din învataturile de baza cu privire la Sfânta Traditie. fie prin cuvânt. termenul provine din latinescul alte denumiri : "traditio-onis" = predare. 3. asa cum vom vedea în cele ce urmeaza. ci si prin intermediul documentelor Sfintei Traditii. etimologic ." (Ioan 21. TRATAREA : • Sfânta definitie : totalitatea adevarurilor de credinta necuprinse în Sfânta Scriptura. Vasile cel Mare: "Dintre dogmele si pastrate în Biserica. la rândul ei.Sf. iar calea supranaturala are. fratilor. dar consemnate în scris mai târziu. • temeiuri patristice : . • (Sergiu Bulgakov).to p III.am observat în cateheza anterioara ca Dumnezeu S-a revelat oamenilor pe doua cai. predanie. CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TRADITIE 1. transmitere (a învataturii). 2. . viata duhului în Biserica temeiuri biblice : "Sunt multe alte lucruri pe care le-a facut Iisus.cunoasterea lui Dumnezeu si a doctrinei Bisericii nu este posibila numai prin intermediul Sfintei Scripturi. stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati învatat. Ambele forme de transmitere au aceeasi putere pentru .. memoria vie a Bisericii (Vladimir Lassky). pe unele le avem din învatatura scrisa. fie prin epistola noastra" (II Tesaloniceni 2. care daca s-ar fi scris. "Drept aceea. naturala si supranaturala.. PREGATIREA APERCEPTIVA : . doua mijloace: Scriptura si Sfânta Traditie .

Fiindca. rom. Sfânta Maria Traditie în lumina Sfintilor . ). 96. apud Pr. anul VIII (1956). Ioan Damaschin: "În Sfânta Scriptura nu se pomenesc cele întâmplate la moartea Sf. b. XXVII.n. 748. Omilii la Adormirea Fecioarei . • aspecte ale Sfintei Traditii: statornic si dinamic . pagubind Evanghelia în cele esentiale. care bine au stiut ca prin tacere se pastreaza caracterul sacru al tainelor?. vol. ca sa amintesc de primul si cel mai obisnuit: ce temei scris au cei care spera în numele Domnului nostru Iisus Hristos sa se însemneze cu semnul Crucii? Din ce scriere am învatat sa ne întoarcem spre rasarit în timpul rugaciunii?. undelemnul ungerii. actualizarea si trairea aspectului statornic. comentarea. BODOGAE. care începe la Cincizecime si se încheie la moartea Sfântului Ioan. Aici au avut o viziune îngereasca si se auzea o melodie dumnezeiasca a puterilor ceresti. în "Ortodoxia". fixat în scris de Biserica pâna în epoca sinoadelor ecumenice. Migne. 264 . Duh CORNITESCU si pr. G. ca si când n-ar avea mare însemnatate. Dinamic = preluarea." 264 . care stie sa relateze ca în momentul slavitei ei adormiri toti Sf. am gresi. Dar acestea se povestesc în cea mai veche si adevarata Traditie.. Migne. I. de pr. 2. Statornic .. Sf. prof. Parinti 165. 1988. Despre Sfântul." 265 . 18.. daca am încerca sa lasam la o parte obiceiurile care n-au temei scris ( în Biblie. 2 6 5 Sf. Ioan DAMASCHIN. 79-80. COMAN. 32.se refera la continutul Traditiei Apostolice ( Traditia dumnezeiasca apostolica ).G.credinta.. C.. 188. p. nr. p. VASILE CEL MARE. Si oricine are o initiere cât de mica în chestiunile bisericesti nu va ridica obiectii. Bucuresti. T. Nascatoarea de Dumnezeu Maria. n. a.G.Sf... În virtutea caror scrieri (biblice) binecuvântam apa botezului. vezi trad. Apostoli care colindau lumea în vederea mântuirii acesteia s-au adunat la Ierusalim venind pe calea aerului. P. 12 PSB. De exemplu. 2. si pe cel care se boteaza? Nu în virtutea traditiei transmise în mod tainic? Nu provin toate acestea din învatatura parintilor nostri pastrate în taina. P.

RECAPITULAREA : se fixeaza elementele principale din tratare. cele neoprotestante).trebuie sesizata în detalii apropierea profunda a Sfintei Traditii de Sfânta Scriptura. . prin câteva întrebari: "Ce este Sfânta Traditie?". "Care sunt temeiurile prin care Biserica o considera izvor al Revelatiei?". 2. însa.În Biserica Romano-Catolica învatatura despre Sfânta Traditie. Commonitorium primum Op. p. : 4. cartile de cult ale Bisericii. • deosebiri confesionale : . resping în totalitate Sfânta Traditie. deodata cu interdependenta lor. datini si practici acceptate de Biserica. 171. 50. o anumita "traditie bisericeasca". • documentele care tezaurizeaza învataturile statornice ale Sfintei Traditii hotarârile sinoadelor ecumenice. monumentele de arta bisericeasca. cit. Pe de o parte. apud. pr. recunosc si ei. si-au format si ei traditiile lor. marturisirile de credinta si catehismele Bisericii. canoanele Sfintilor Parinti. totusi. IV): "In ipsa item catholica ecclesia magnopere curandum est ut id teneamus quod ubique. Bisericile Protestante (si "fiicele" lor mai mici. vrând-nevrând. prin introducere de dogme noi. Gh. quod semper. 640. PL. I. totdeauna.• criteriile Sfintei Traditii au fost fericit formulate de catre Vincentiu de Lerini (sec. gresit aspectul dinamic al ei. Aplica. Partial. întrucât. de catre toti )266 . quod ab omnibus creditum est" ( În însasi Biserica universala trebuie avut grija foarte mult sa tinem ceea ce a fost crezut peste tot. Migne. este aceeasi. . sustinând in corpore "Sola Scriptura". principial. . "Unde este tezaurizata?" etc. 266 VINCENTIU DE LERINI. ASOCIEREA : . COMAN. nevalidate de vreun sinod ecumenic. 5.

cât si în actualizarea si dinamizarea cuvântului Scripturii fiecarei generatii. 267 . n-au ce pretui si nici nu se pot bucura. p. Sfânta Scriptura însasi devine mai accesibila prin elementele de tezaur ale Sfintei Traditii (în special tâlcuirile Sfintilor Parinti).continutul Sfintei Traditii îsi are temeiul în Sfânta Scriptura. 103-104. mai ales. p. deci. Dogmatica 2 6 8 REMETE. asa trebuie sa credem si sa marturisim infalibilitatea Sfintei Traditii. Gh. lector G. 7. reiese un strâns raport între Scriptura. iar pe de alta parte. din pacate. pâna la sfârsitul veacurilor" 267 . I. fiecarui timp. de binefacerile lor. atât în precizarea întelesului Scripturii ( prin regula de credinta pe care o are Biserica ). 1996. GENERALIZAREA : . COMAN. APLICAREA : . prof. Traditie si Biserica: "Rostul si lucrarea Sfintei Traditii consta. Cine le ignora. . Alba Iulia. având ca temei directa si continua a Sfântului Duh în viata Bisericii 268 lucrarea . 178. cit.dupa cum credem si marturisim infalibilitatea Sfintei Scripturi.Sfânta Traditie este pretuita cu adevarat de catre cei care cunosc documentele ei si. traiesc conform principiilor pe care acestea le contin. Pr. 6. Op. Ortodoxa. . Pr.din cele prezentate pâna aici.

si pe Iisus Hristos pe care Lai trimis" (Ioan 17. Dupa cum nu poti spune. o singura fiinta. Întemeiati pe marturiile . întreita în persoane .cunoasterea lui Dumnezeu nu este doar un deziderat al lumii imanente.dogma Sfintei Treimi reprezinta cea mai mare taina a crestinismului. este iubirea de Dumnezeu (dublata de iubirea aproapelui)-(Deut. ci este legata de vesnicie. 3. 2. ca iubesti pe cineva daca nu-l cunosti.cea mai mare porunca din Lege. datorita atributului infinitatii dumnezeiesti care copleseste capacitatea finita si relativa a cunoasterii umane. De aceea. Luca 10. 3). tot asa nimeni nu poate afirma ca-L iubeste pe Dumnezeu daca nu-L cunoaste. TRATAREA : 3 . CATEHEZA DESPRE SFÂNTA TREIME 1.to p IV. Fiul si Sfântul Duh. dupa cuvintele Mântuitorului: "Aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine. reconfirmata si de catre Mântuitorul Iisus Hristos. 6. . 5. PREGATIREA APERCEPTIVA : . credem ca în locul "dogmei Sfintei Treimi" este mai potrivita formularea "taina Sfintei Treimi".când rostim cuvântul "Dumnezeu". ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom medita asupra învataturii ortodoxe cu privire la Sfânta Treime . însa. cateheza noastra îsi propune evidentierea elementelor de baza cu privire la dogma Sfintei Treimi. atât cât El a îngaduit. 28). . singurul Dumnezeu adevarat. De aceea. desigur. întotdeauna avem în vedere Sânta Treime: Tatal.

Treime).325 si Constantinopol . Trad. . nivelul unei simple sinteze. cum este. capitolul al VIII-lea. Noul Testament: La Botezul Domnului . aratarea Sfintei Treimi sau Teofania (Matei 3. "Sfânt. Dumitru Fecioru. D. sfânt. sintetizând-o în Simbolul de credinta numit "niceo-constantinopolitan). trimiterea Apostolilor la propovaduire. . de exemplu. botezându-le si al Sfântului Duh " (Matei 28. însa. Contra elinilor). atât cât El însusi S-a revelat . altele datorate altor edituri si colectii. Edit. p. ci doar în lucrarile Sale. Grigorie de Nazianz (trad. D. mai reprezentative tratate trinitare au scris urmatorii Sfinti Parinti: b.. nr.. . Anastasia. Pentru nivelul obisnuit al unei cateheze recomandam. 1938. b. Sfânta Scriptura ne da marturie ca Dumnezeu S-a a. Pr. Editura Librariei Teologice. 16-17). PSB . 18-34.40. Sfintii Parinti participanti la primele doua sinoade ecumenice (Niceea . Vasile cel Mare (Despre Duhul Sfânt).381) au formulat dogma trinitara. prin contributii personale de valoare exceptionala. "Cartea întâia". Chiril al Alexandriei (Despre Sf. 19). pr. întrucât acest sfânt parinte a cunoscut si a valorificat tratatele mentionate anterior. 1994).. Cele ca cinci lucrarea Treime lucrarea ale Sf. 2 7 1 Reproducem doar câteva fragmente din capitolul mentionat. Staniloae. Treime) 269 . Didim cel Orb (Despre Sfântul Duh.. învatati. în numele Sfintei Treimi: "Mergând. Iata. cuvântari teologic 2e 0 "Izvoarele Ortodoxiei". toti Sfintii Parinti învata ca Dumnezeu nu poate fi cunoscut în fiinta Sa.Marturii scripturistice. Grigorie de Nazianz (Cele cinci cuvântari teologice). 7 1993). Despre Sf. sfânt este Domnul Savaot. Grigorie de Nyssa (Contra lui Eunomiu). 3). depasind. 25). cum descrie el credinta în Sfânta Treime 269 271 : O parte dintre aceste tratate sunt accesibile datorita traducerilor din colectia PSB de la Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. a." (Isaia 6. Bucuresti. bunaoara. pr. 1. Teofania de la stejarul Mamvri (Facere 18). Vechiul Testament: "Sa facem om dupa chipul revelat ca Treime de Persoane: si asemanarea Noastra " (Facere 3.Scripturii.Marturii patristice . însa. din Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin 270 . Bucuresti. cele Atanasie cel în numele Tatalui si al Fiului Mare (Despre întruparea Logosului.. Staniloae. Despre Sfânta (trad.

. Domnul nostru Iisus Hristos.. ca de exemplu: sufletul omenesc (cu cele trei componente: ratiune.. posibilitatii si sensului existentei unei realitati personale întreite îl au anumite analogii din lumea materiala. pomul (radacina. împreuna închinat si slavit cu Tatal si cu Fiul. un oarecare merit în întelegerea rationalitatii. Unul nascut. 19. Pe lânga marturiile scripturistice si patristice. trunchi si coroana). în care ne-am si botezat. cel conducator. 272 Ibide . sfinteste. timpul (trecut. izvorul întelepciunii. desavârsit. de-o-fiinta cu Tatal." 272 . dar nu este îndumnezeit. floarea (corpul ei.Analogiile Sfintei Treimi . culoarea si mirosul ). împartaseste. al vietii si al sfinteniei. Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat. atotstapânitor. Care S-a nascut din Tatal înainte de toti vecii. ca fiind de aceeasi fiinta si co-etern. nezidit. El este si se numeste Dumnezeu împreuna cu Tatal si cu Fiul. principiul si cauza tuturora. latime )."Credem în Tatal si în Fiul si în Sfântul Duh. zicând: Botezându-i pe ei în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. desavârseste. p. Caci astfel a poruncit Domnul apostolilor sa boteze. credem si în Duhul Sfânt. Credem în Duhul cel din Dumnezeu cel drept. sentiment si vointa) . Credem într-Unul Tatal. 27 si 28. dar nu se desavârseste. spatiul (înaltime. este facatorul tuturora. soarele (corp mineral.. Este prin fire Tatal singurului Unuia nascut. . atoatelucrator. prezent si viitor) etc. îndumnezeieste. asemenea Tatalui si Fiului. El stapâneste întreaga zidire. dar nu se sfinteste. De asemenea. creator. lungime. care purcede din Tatal si se odihneste în Fiul. Fiul Sau si purcezatorul Prea Sfântului Duh. atotputernic. dar nu se împartasesete. Domnul si facatorul de viata. deoarece primeste rugaciunile tuturor. lumina din lumina. prin Care toate S-au facut. singurul care exista necauzat si nenascut. nemarginit în putere. Credem si într-unul Fiul lui Dumnezeu. nu S-a nascut din cineva. nascut nu facut. m . 20. în toate. mângâietor. dar nu este stapânit. caldura si lumina).

a fost deseori rastalmacita. Întemeiat pe Sfânta Scriptura si pe Sfânta Traditie. unitarianismul = un monarhianism "modern". al XVII-lea. ajungându-se la erezii care au pus la grea încercare Biserica si pe slujitorii ei devotati. la Sfânta Liturghie. De aici si denumirea de "socinieni". 4. reprezentanti: Ioan Filipon din Alexandria. de fapt. Dogma Sfintei Treimi fiind taina tainelor.Erezii anti-trinitare . RECAPITULAREA : care sunt formele cele mai frecvente de marturisire a credintei în Sfânta Treime? (R: închinaciunea si Simbolul de credinta). asadar cel mai greu accesibila omului. Cultul divin . sustinut de Faustus Socinus. triteismul (sustine existenta a trei Dumnezei distincti. ca pe Dumnezeu îl cunoastem în masura în care îl slavim si îl experiem liturgic. reprezentanti: Arie si Macedonie). al VI-lea). sec. începând cu simpla închinaciune. Cele mai vehemente erezii sunt catalogate în patru grupe: monarhianismul (sustine o Sabelie).izvor al cunoasterii dogmei Sfintei Treimi .. care este modalitatea cea mai eficienta de a cunoaste dogma Sfintei Treimi? . continuând cu meditarea în liniste adânca asupra lucrarilor si însusirilor Persoanelor Prea Sfintei Treimi si încheind cu împartasirea din Sfântul Potir. singura Persoana divina. reprezentanti: Pavel de Samosata si subordinationismul (Fiul si Duhul Sfânt nu sunt egali cu Dumnezeu Tatal. cu privire la dogma Sfintei Treimi. cultul divin (public si particular) exprima în modul cel mai accesibil nuantele dogmei trinitare. sec. învatându-ne. redati o marturie biblica si una patristica.

structura supremei . Detaliul concret la care dorim sa facem referire este reflectarea iubirii Persoanelor Sfintei Tatal si Fiul îsi asociaza Treimi în familie . 306-309. câteva crâmpeie ale "demonstratiei" parintelui iubiri Iata profesor: "Un subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de si deci de sensul existentei.. cap. în locul momentului logico-psihologic al catehezei numit "asociere"... Bucuresti.. . dar nici aceasta doime reala. care e în acelasi timp o unitate dialogica. vedea Ortodoxa Bisericii lea. Comuniunea în doi este si ea limitare. triunghiul iubirii intra-trinitare ( iubirea si o îndreapta asupra Sfântului Duh. Ortodoxe Române. din de comuniune. Tatal si Sfântul Duh asupra Fiului. între care cel mai accentuat prin observarea iubirii Sale fata de creatie. anume reflectarea iubirii intra-trinitare în creatie. desigur. din cauza spatiului restrâns al catehezei noastre. ce apare sub forme discrete.. autentica . numai al treilea subiect care poate fi si el partener doi. tata si copiii asupra mamei.Sfânta Treime. cu deosebire în familiile cu copii (iar unde nu se nasc în mod natural.5. Dumnezeu ne este cunoscut prin lucrarile sale.). Astfel. mama si copiii asupra tatalui . ". sau a unei singuratati în Numai al treilea subiect îi scoate neîntrerupta lor singuratate în doi. dar excelent formulat de catre parintele Dumitru Staniloae 273 . p. 308-309 (subl. Propriu-zis. pot fi înfiati): tata si mama îsi asociaza si îndreapta iubirea asupra copiilor. n.. Doua subiecte realizeaza prin comuniunea lor o oarecare bucuria si o bucurie consistenta si un sens al existentei. învaluite în mister. propunem aprofundarea . 273 A se Teologia Dogmatica Editura Institutului Biblic si de Misiune al . în Scriptura si Traditie. p. 1978. . Esential.. Fiul si Sfântul Duh asupra Tatalui ) se poate vedea reflectat în iubirea dintre persoanele unei familii autentic crestine. Întrucât elementele materiale (si nici chiar analogiile pomenite mai sus) nu pot fi asociate cu dogma Sfintei Treimi. al III. Asa cum mentionam mai la început. chiar daca acum o vom face foarte pe scurt. unitatea de fiinta. ne vom referi la un singur detaliu. Aceasta nu-i scoate bazata pe din monotonia unei vederi restrânse. APROFUNDAREA . nu e suficienta. numai o treime de persoane poate exercita iubirea completa.

Sfinte . nu poate fi înteleasa decât printr-o credinta luminata. acoperamântul meu este Duhul Sfânt. cerceteaza si vindeca neputintele noastre. Stapâne . în locul oricaror concluzii. miluieste-ne pe noi: curateste pacatele noastre. APLICAREA (încheierea) . întâlnita foarte frecvent în cultul nostru ortodox: "Nadejdea mea este Tatal. pentru numele Tau!" 7.6. Dogma Sfintei Treimi fiind Dogma-Dogmelor si Taina-Tainelor . De aceea. prin traire crestina autentica si mai ales prin rugaciune (cult). propunem rostirea unei marturisiri-rugaciune. Doamne . scaparea mea este Fiul. GENERALIZAREA : "Prea Sfânta Treime . slava Tie!" . iarta faradelegile noastre. Treime Sfânta.

2.Cultul Bisericii noastre este structurat pe o succesiune ierarhica bine determinata: adorarepentru Prea Sfânta Treime. între samânta ta si samânta ei. ANUNTAREA TEMEI : Vom vorbi astazi despre câteva dintre temeiurile cinstirii Maicii Prea Curate. supra-venerare (= pentru Sfinti. o cateheza despre Maica Domnului este binevenita. CATEHEZA DESPRE MAICA DOMNULUI 1.Temeiuri biblice . de Dumnezeu însusi pentru aL naste pe Iisus Hristos. 15: "Dusmanie voi pune între tine si între femeie. deodata cu evidentierea importantei slujirii ei în iconomia mântuirii. pentru vrednicia ei.Fecioara Maria a fost aleasa. oamenii. aceasta îti va zdrobi capul. Sfintii Îngeri si Sfintele Moaste. Pentru a raspunde atacurilor nedrepte din partea sectarilor. Din pacate nu toti crestinii accepta aceasta logica. în chip deosebit. Pentru a evidentia temeiurile de baza ale cinstirii. Sfintii Parinti înteleg prin "femeie" pe Maica Domnului. 3. Iisus Hristos. iar tu îi vei întepa calcâiul". De aceea. a. Isaia 7. 14: "Iata Fecioara va lua . din cel putin doua puncte de vedere: 1. 2. 3. Vechiul Testament : 1. Mântuitorul nostru.to p 1V. venerare (= cinstire) . PREGATIREA APERCEPTIVA : . 2. iar "samânta" = Fiul ei. Fac. Aceasta alegere este o dovada ca însusi Dumnezeu i-a acordat o cinstire fara egal. supracinstire) pentru Maica Domnului si Sfânta Cruce. temei logic si firesc pentru a o cinsti si noi. TRATAREA : .

Iesire 16. trebuie retinute si alte locuri vetero-testamentare. p. 28).. Luca 2. "Binecuvântata esti tu între femei. 42: 4. 431) l-a condamnat pe Nestorie care o numea pe Maica Domnului "Nascatoare de Hristos" si. . 28: "Bucura-te. Iezechiel 44. încredintând-o ucenicului sau iubit. Manual pentru Institutele Teologice. 3. 51. 2." (cuvintele Elisabetei).. 33 (Vasul = nastrapa cu mana). Psalm 45. 6. 2: "Poarta aceasta va fi închisa. Iisus îi era supus. 17. Ioan 19. nu se va deschide si nimeni nu va intra prin ea. 2 (Rugul care ardea si nu se mistuia). Luca 1. Num.. 26 . canonice.în pântece si va naste Fiu si îi vor pune numele Emanuel". 27: "Fericit este pântecele care Te-a purtat si sânii la care ai supt!" (o femeie din popor). 35: "Duhul Sfânt se va pogorî peste tine si puterea Celui Preaînalt te va umbri" (cuvintele aceluiasi arhanghel). caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat prin ea. . 5. 7. 3 . cultice): 1.. Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes. 8 (Toiagul lui Aaron) etc. 11-19 ( Scara lui Iacov ). loc în care aflam ca la rugamintea Maicii Sale. Domnul este cu tine. 252.Iisus preface apa în vin. cu referire tainica la Maica Domnului: Facere 28." (v.Temeiuri patristice (dogmatice. b. cuvinte pe care Iisus le-a confirmat: "Asa este. 4. Noul Testament : 1. Luca 1. în haina aurita si preaînfrumusetata" (referire la locul în ierarhia cereasca). adica "Nascatoare de Dumnezeu". 2. 10: "Statut-a Împarateasa de-a dreapta Ta. ceea ce esti plina de har. De aceea va fi închisa" (referire la pururea fecioria Maicii Domnului). Luca 11. 3. Bucuresti. Ioan 2. 1975. Luca 1. prin semnatura a 198 de episcopi. Tot la sinodul al III-lea Ecumenic s-au stabilit câteva canoane prin care se condamna învataturile gresite ale lui Nestorie (inclusiv cele cu privire la Maica 274 Istoria Universala Bisericeasca . O data cu acestea. Iesire 3. i s-a recunoscut calitatea de "Qeotovko"". Binecuvântata esti tu între femei" (cuvintele arhanghelului Gavriil).aflam ca nici când era pe Cruce Iisus nu a uitat-o. Ca baza a hotarârilor sinodale au fost luate cele 12 anatematisme ale Sfântului Chiril al Alexandriei 274 .

legate în special de pururea-fecioria ei. 4. prin faptul ca este considerata mijlocitoare prin rugaciunile ei. îsi întemeiaza tocmai biblic aceste obiectiuni. 2 7 6 Op. Ioachim si Ana.. . este adevarata Nascatoare de Dumnezeu aceea care a nascut pe Dumnezeu adevarat. iar în stânga de Ioan Botezatorul. prof. În cultul ortodox. 175-176. întrupat din ea. În aceasta privinta. cit 275 dr. În schimb. însa." 276 .Câteva precizari la atacurile sectare . Paradoxal. 3.) .. care ne miluieste cu rugaciunile ei.în care sunt evidentiate virtutile parintilor. în care este evocata acceptarea ei de a deveni Mama Fiului lui Dumnezeu. 5 si 7)275 . .) . Adormirea. Facem întâi mentiunea ca obiectiunile sectare sunt rezultatul ignorantei lor în materie de interpretare biblica. evocam cuvintele de total bun simt ale unui teolog protestant (!).. înaintea îngerilor si a sfintilor. "Bazati" pe textele de la Matei 1. (8 sept. 1992. Note si . Maica Domnului este invocata dupa Sfânta Treime. Sibiu.. FLOCA. p. 55.. pe asa-numitii "frati" ai Domnului (care de fapt erau verisori). în care Mântuitorul este încadrat în dreapta de Maica Domnului. (15 aug. Raspunsurile ortodoxe sunt la îndemâna oricui. spun ca ea a mai avut copii.. 3. Prin faptul ce Cel ce S-a nascut din ea este Dumnezeu adevarat. încât nu insistam aici asupra lor. Hengster Berg: "Pururea-fecioria Mariei constituie antiteza binecuvântata împotriva barbariei care socoteste ca aceea care a Vezi Arhid. Soborul. este foarte sugestiva icoana numita "Deisis" (= Rugaciune). martie).. 24 si Matei 13. mai ales în Marturisirile de credinta (catehisme)..) si Intrarea în Biserica (21 Buna-Vestire (25 nov. dar si ale celor care îi vor calca pe urme (în special canoanele 2. Sfântul Ioan Damaschin spune: "Propovaduim ca Sfânta Fecioara este în sensul propriu si real Nascatoare de Dumnezeu. (26 dec.Domnului). 4. .. Frumusetea si bogatia cultului Maicii Domnului se poate observa cel mai bine în slujbele consacrate sarbatorilor ei: Nasterea.care reliefeaza constiinta Bisericii ca Maica Domnului este "Panaghia" (= Preasfânta). Ioan Canoanele comentarii Bisericii Ortodoxe. p.omagiul Bisericii pentru vrednicia ei de mama. 73-75..) .

sarbatorile ei sunt între cele mai de cinste. prin care a venit caderea. Editura Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestilor. . înaltarea ei cu trupul la cer numirea ei. RECAPITULAREA : Cine i-a acordat Maicii Domnului cinste. 1977. Maica Domnului este considerata de Sfintii Parinti "Eva cea Noua". 2 7 8 Remete. Protestantii îi acorda Maicii Domnului o oarecare. spre deosebire de "Eva cea Veche". " (prof. considerând-o doar o "femeie deosebita". 4. "fecioara laudata". si în chip deosebit Biserica Ortodoxa. . Alba Iulia. rugaciunile catre ea.luat Duh Sfânt si a fost umbrita de puterea Celui Preaînalt a trait apoi în comuniune matrimoniala cu Iosif" 277 . p. . Popescu) 278 . Maica Domnului va fi nelipsita din credinta. p. dintre cele mai obisnuite Teodor M. ca Mama a Bisericii ("Mater Ecclesiae") si Co-Redemptis ("Co-Mântuitoare"). 286 a . din evlavia.Devieri ale romano-catolicilor si protestantilor dogme noi: imaculata conceptie (1858). mai întâi? Reproduceti trei temeiuri semnificative pentru cinstirea ei. Meditatii Teologice 277 lect. 1996. 52. sotia lui Adam. "preavrednica". GENERALIZAREA : "Cât va fi Biserica. 6. Apud Pr. ASOCIEREA . Numele ei îl poarta cele mai multe femei. icoana ei se gaseste în toate bisericile si în cele mai multe case de crestini. la Conciliul II Vatican (1965). b. Catolicii a promovat (1954). dar i-au rânduit nici un fel de cult. George Dogmatic . numind-o "fericita". din dragostea si din cinstea noastra pentru ea. Care este locul Maicii Domnului în cultul ortodox? 5. care a nascut pe Cel Care ne-a adus mântuirea. a.

7. cea subiectiva se numeste si îndreptare . toate slujbele savârsite în Biserica noastra au în rânduiala rostiri de cinstire si de cerere catre Maica Sfânta. a mai avut alti copii etc. partial. Fiul lui Dumnezeu. o data cu argumentele biblice. patristice. . CATEHEZA DESPRE SFÂNTA BISERICA 1. APLICAREA : evlavia poporului a pastrat pâna astazi expresia "Doamne. cea de jertfa. asa cum din pacate o fac neoprotestantii si. care nu si-a pastrat sfintenia fecioriei. Maica Domnului". Cum poate sustine cineva ca-L iubeste pe Iisus Hristos. fiind lucrarea de însusire personala a mântuirii obiective. etc. cu trei dimensiuni: recapitulativa si ontologica . cu ajutorul harului. iar pe cea pe care El a ales-o ca mama sa o considere o simpla femeie. liturgice etc. Mântuitorul nostru.? * to p VI. PREGATIREA APERCEPTIVA : mântuirea are doua aspecte esentiale: obiectiva se mai numeste si obiectiva si subiectiva . prin credinta si fapte bune. rascumparare . care exprima asocierea ei în lucrarea de mântuire.. protestantii. pentru cinstirea Maicii Domnului exista argumentul logic al bunului simt: nu poate fi despartit niciodata Fiul de Mama si nici Mama nu poate fi despartita de Fiu.

Epistol Ecclesiae. b. ci cei bolnavi. În mod vazut. 1981. membrii. Biserica este o institutie teandrica (divino-umana). Ciprian în afara Bisericii nu exista mântuire ("Extra Ecclesia 279 si tot el a afirmat: "Cine nu are ca mama Biserica. . prin jertfa de pe Cruce a Mântuitorului (". Bucuresti. Biserica de aici. care-i cuprinde pe toti cei botezati. la Cincizecime (Fapte 2). Matei 9. Biserica are. de pe cale. Întemeierea Bisericii : a..mântuirea subiectiva (sau personala) nu se poate realiza decât în Biserica. Tainic. nici portile iadului nu o vor birui!" (Matei 16. 3 PSB. 2. nu va putea sa intre în împaratia lui Dumnezeu" . 28). soborniceasca si apostoleasca . asadar. p. Biserica are doua aspecte: vazut c. a spus Sf. 438. p. 2. vezi Apologeti.Ioan 3. 12). 21. "triumfatoare". ANUNTAREA TEMEI : Astazi vom vorbi despre importanta Bisericii pentru mântuirea noastra . caci fiind " zidita pe piatra credintei. TRATAREA : 1. 7. a cit.. prin Sfintele Taine.. se numeste "luptatoare". a. care marturisesc credinta cea una. usa ei fiind deschisa pentru toti oamenii. 5). 18). acte cultice etc. inclusiv pentru cei pacatosi ("Nu cei sanatosi au nevoie de doctor. 2. pentru ca aici se dobândeste harul. pe care a câstigat-o cu însusi sângele Sau" Fapte 20. si un caracter vesnic. vol. 2. iar cea de dincolo de pragul imanentului. 280 nu poate avea pe Dumnezeu ca tata" ).) si b. începând cu Botezul ("De nu se va naste cineva din apa si din Duh. caci nulla salus".întrucât Unul este Întemeietorul si a 279 280 3. Fiinta Bisericii : a.. Un . sfânta. (locas.". .. vezi si Apologeti de limba . nevazut (harul si toate lucrarile tainice). Însusirile Bisericii sunt cele marturisite în Simbolul de Credinta: Epistol 73. 432 e De Unitate VI. una .. în ziua Pogorârii Sfântului Duh. sa pastrati Biserica lui Dumnezeu. 3.. istoric. latina 74.

a fost luminat doar de harul credintei drept-maritoare. în fata atâtor navalitori. În acest sens marturisim despre ea ca este si ("fallo" = a însela. Apostoleasca . istoric-national etc. Este important sa remarcam rolul ei si în plan pedagogic.se sprijina si pe marturia Sfintilor Apostoli.. 19). 1330). numit "întunecat".capul ei. aproape în exclusivitate. cel putin." (Marcu 16. Episcopii si preotii au fost conducatori spirituali la vedere si. care nu greseste) . Biserica este si factor al educatiei. I Tim 2. 5. d.întrucât are în vedere mântuirea tuturor oamenilor ("Dumnezeu voieste ca toti oamenii sa se mântuiasca si la cunostinta adevarului sa vina". c. nu doar al mântuirii .. (La noi. meritul de a fi salvat fiinta neamului de la pierire. Lor li s-a spus: "Propovaduiti Evanghelia la toata faptura.sfânt fiind infalibila Duhul care lucreaza în ea. atunci ca si astazi. voie si fara de voie. daruit cu generozitate. Mântuitorul nostru Iisus Hristos (Efeseni 1. Soborniceasca (= universala) . datorita acestei obscuritati pe plan politic. au întemeiat biserici locale în lumea cunoscuta atunci. b. existenta neîntrerupt a fost Biserica singura institutie . "infallo" = care nu înseala. învatati. tainic. RECAPITULAREA : Cine a întemeiat Biserica? Care este "ziua ei de nastere" în istorie? . care-si facusera drum pe la noi în acel mileniu vaduvit de o conducere statala unitara.c u 4. 4. Membrii Bisericii : clerul (ierarhia) si poporul drept-credincios (mirenii).. Sfânta . Ei îi revine." (Matei 28.. de Sfânta Biserica. în prezenta carora s-a întemeiat si care. Ea a tinut loc si de scoala si de cancelarie domneasca. Acest mileniu. îndrumatori si sfatuitori politici). la rândul lor. 23). 15) si "Mergând. dupa retragerea aureliana (271-275) pâna la întemeierea cnezatelor si voevodatelor (secolul al XIV-lea) si pâna la unificarea lor (Basarab I. 4) si se sprijina pe cele 7 sinoade (soboare) ecumenice. cu timp si fara timp .

formarea caracterului moral crestin . Doamne. O data cu ea. Cel ce Te-ai nascut din Fecioara. factori esentiali ai educatiei sunt familia si scoala. buna conlucrare între acesti trei factori este determinanta pentru tinta finala a educatiei. Astfel. prin extensiunea binefacerilor ei. 1997. Bucuresti. 1. APLICAREA : când pronuntam cuvântul "Biserica" ne gândim. 44. 6. 2) si la viata liturgica. la comunitatea credinciosilor (I Cor. si curateste inima mea. Poti avea cinstire. MOLDOVEANU. niciodata nu vei putea gasi 7. ASOCIEREA : Biserica. Acest adevar incontestabil a fost exprimat într-un mod deosebit de inspirat de catre Fericitul Augustin: "În afara Bisericii poti avea totul în afara de mântuire. la cladirea (locasul ) de cult. cu toate ca este factorul cel mai important în lucrarea de mântuire.Care sunt elementele care tin de fiinta Bisericii? Detaliati rolul Bisericii ca factor al educatiei. dar mântuire decât în Biserica! "281 . din punct de vedere al educatiei crestine nu este singurul. deodata. poti avea credinta si sa predici în numele Sfintei Treimi. Editura "Casa scoalelor". atât în viata de familie ( familia însasi este numita "mica biserica" ). 5. cât si în sufletul ("inima") fiecarei persoane în parte. Comori dezgropate . p. sfintenia Bisericii se reflecta si se regaseste. GENERALIZAREA : Biserica este darul lui Dumnezeu în care si prin care dobândim mântuirea. Asa se explica un minunat fragment de rugaciune din Canonul Sfintei Împartasanii: "Faradelegile mele trecele cu vederea. poti detine Evanghelia. . 281 Apud N.

Împodobeste-o în schimb cu tot ceea ce i se cuvine Lui. "282 * 282 Ibide .. Nu lasa nimic în casa lui Dumnezeu din cele ce sânt urâte. se exprima Sf. 38. Fiindca sufletul tau este biserica. Slujeste-i Lui în biserica ta. Efrem Sirul: " . Fii pentru El biserica si preot. Fii si tu pentru El biserica. preot si jertfa. care sa fie vrednice de Dumnezeu.. Daca vine unul din cei mari ai pamântului.. nu lasa nici o necuratenie în ea. dupa cum a fost si El preot si jertfa pentru tine.”..facând-o biserica a Preacuratului Tau Trup si Sânge minunat. chiar si usa ta se împartaseste de cinste. la fel de Sa facem din sufletele noastre biserici. Cu atât mai mult trebuie sa fie împodobita daca Dumnezeu însusi locuieste în tine. În acelasi sens. m . p.

Comuniunea cu El este vitala ("Fara de Mine nu puteti face nimic!". . toata bunatatea. vol. . aceeasi Editura. de la Care ne vine.Comuniunea cu Dumnezeu se realizeaza prin cult. Astazi vom vorbi despre aspectele generale ce tin de cultul particular. Ap. credem. CATEHEZA DESPRE RUGACIUNE 283 1. ci si Binele Absolut. credinta . Sf. TRATAREA : A. 2. Definitie si etimologie . Ioan 15. Pavel când a marturisit: "Toate le pot în Iisus Hristos. 4.to p VII. adica despre rugaciune. p. daca nu ramâne în vita. Ioan 15. Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR. Cea mai cunoscuta definitie este cea formulata de Evagrie Monahul (numit si "Ponticul". de aici s-a inspirat. asadar. 2. 5. 4. p. 13).Ortodoxa 13-55 Învatatura de precadere si Credinta Crestina . Cultul cardinale ). public dragostea . iar cultul extern se manifesta în doua moduri: (sfintele slujbe) si particular (rugaciunea) . † 399): "Rugaciunea este vorbirea mintii cu 283 Pentru redactarea acestei schite de cateheza utilizam cu Teologia Morala . "Ramâneti în Mine si Eu în voi. PREGATIREA APERCEPTIVA : Dumnezeu este nu numai Realitatea Suprema. Bucuresti. tot asa si voi. 1980. Bucuresti. Structurii psiho-fizice a omului îi corespund cele doua dimensiuni ale cultului: intern este concentrat în cele trei virtuti teologice (sau nadejdea si intern si extern . Precum mladita nu poate sa aduca roada de la sine. 202Ortodoxa 223. 1952. Cel ce ma întareste" . 3.Filip. daca nu ramâneti în Mine".

daca voiti sa aflati esenta Cuvânt despre . Si tot el zice: "Daca voiti sa aflati cunostinta voii lui Dumnezeu. 12. 60. iar Sf. Temeiuri scripturistice . spune: "Daca esti teolog roaga-te cu adevarat. Dictionar m latin. înainte de a o învia pe Tavita (Fapte 9. Domneasca 288 . al doilea "cerere". 73. p. 2 8 6 Despre român Rugaciunea . Iisus a iesit la munte sa Se roage si a petrecut noaptea în rugaciune catre Dumnezeu" . Mântuitorul a îndemnat la rugaciune: "Privegheati si va rugati. Sf. 24). în Filocalia Româneasca 1. Prezentam aici doar crâmpeie din marea de învataturi cu privire la acest subiect: Sf. trad. Petru. pe care El îi vede ca vegheaza la Rugaciune" 286 . Sf. 9-13). iar la verb ("rogo-are"): 1. Sfintii Apostoli au practicat rugaciunea si au îndemnat la rugaciune. Sibiu rugaciune 1947 (Editia a II-a). Pavel îndeamna staruitor: "Rugati-va neîncetat!" (I Tes. 2. a cere. 81.. p. i-a învatat pe ucenici "Tatal nostru" (Matei 6. Sf. STANILOAE. B. 31. 13. Ciprian : "Aceia pot dobândi ce cer de la Dumnezeu. Ap. precum si alte momente). Ap. Bucuresti. la vreme. 41). C. Ioan Gura de Aur: "Oamenii se supara când sunt 288 gramaditi de cereri. 482 2 8 7 Omilii III. în aceeasi lucrare. 17). Luca 22. V. dar si în locuri publice." . 2teolog!". ca de exemplu la învierea lui Lazar (Ioan 11. 40). în rugaciune" 287 . GUTU. Modelul Suprem si în privinta rugaciunii ni-l da Mântuitorul Iisus Hristos. 1973. a se vedea si rugaciunea din gradina Ghetsimani..285 . al treilea "întrebare". 8 5 G. 41-42. Omilia XX.. si te dacarogi cu adevarat. De asemenea.Dumnezeu" 284 . Dumnezeu însa iubeste pe cel care staruie. Tot Evagrie. 5 284 . . Etimologic termenul vine din limba latina ( rogatio-onis ) si este interesant de observat ca primul sens al acestui substantiv este "propunere".. ca sa nu intrati în ispita" (Matei 26. ca de exemplu la alegerea lui Matia (Fapte 1. 41-42).Luca 6. esti Ibide .. Macarie cel Mare : "Lucrul cel mai de capetenie este staruinta. 3. Editura Stiintifica. Care S-a rugat îndeosebi în locuri retrase ("În zilele acelea. de prot. Temeiurile Patristice în favoarea rugaciunii sunt nenumarate. D. p. a întreba.

întelepciunii duhovnicesti, aceasta se poate numai prin rugaciunea necurmata" Evagrie Ponticul : "Precum cel mai de pret dintre toate simturile este vederea, asa cea mai dumnezeiasca dintre toate virtutile este rugaciunea"
290

289

.

.

D. Felurile rugaciunii : a). Dupa forma: launtrica si verbala; b). Dupa subiect: personala si publica; c). D. p. v. al continutului: de lauda, de multumire si de cerere. De lauda: - dupa ex. Mântuitorului: "Eu Te-am preaslavit pe Tine pe pamânt..." (Ioan 17, 4) si al Maicii Preacurate: "Mareste, suflete al meu, pe Domnul..." (Luca 1, 17); de multumire: - dupa îndemnul Sf. Ap. Pavel: "Neîncetat va rugati! multumire pentru toate , caci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi" (I Tes. 5, 17-18); de cerere: - "Cereti si vi se va da!" - spune Dati

Mântuitorul (Matei 7, 7); "Toate câte veti cere în rugaciune, crezând, veti lua!" (Matei 21, 22). E. Însusirile (exigentele) rugaciunii : sa izvorasca din inima curata si sa fie

facuta cu atentie; sa fie facuta cu dragoste fata de Dumnezeu si de aproapele; sa nu contina cereri care sa contravina moralei crestine si bunului simt; sa fie numai pe linia voii lui Dumnezeu (de aceea se spune, cu toata dreptatea, ca cea mai scurta si mai înteleapta rugaciune este: "Doamne, faca-se voia Ta cu mine!"). F. Foloasele rugaciunii : comuniunea cu Dumnezeu si dobândirea asemanarii cu El; luminarea mintii, bucuria inimii, întarirea vointei. Iar Sfintii Parinti se întrec în a le descrie: cheia vistieriei darurilor dumnezeiesti (Fer. Augustin), cununa

virtutilor (Sf. Maxim Marturisitorul),

doctorie mântuitoare, împiedicând pacatele

si vindecând nelegiuirile (Sf. Ioan Gura de Aur), leacul mâhnirii si urâtului (Sf. Nil Sinaitul), rodul bucuriei si al multumirii (Evagrie Monahul) etc. etc.
291

.

Omilia a II-a la . 2 9 0 Coloseni150, p. 93. Op. , 2 9 1 Fragmente preluate cit. MOLDOVEANU, 1997.
289

de

la

N. Comori dezgropate

, Editura Bucuresti,

"Casa

scoalelor",

O data cu Sfintii Parinti, care marturisesc despre foloasele duhovnicesti ale rugaciunii, medicii crestini sustin rolul terapeutic general al ei. Între acestia, s-a remarcat în chip aparte dr. Alexis Carrel
292

, îndeosebi prin "Eseul despre

rugaciune". Mai întâi face o splendida încercare de a o defini: "Rugaciunea este o tensiune a spiritului uman spre Creatorul imaterial al lumii. În general, rugaciunea

este un tipat de durere, un strigat de ajutor. Uneori, însa, rugaciunea devine contemplatie senina a Principiului imanent si transcendent al lucrurilor; un act de iubire si de adoratie fata de Acela de la Care izvoraste minunea vietii. De fapt rugaciunea este un efort al omului de a comunica cu Fiinta Nevazuta, cu Acela Care este Creatorul a tot ce exista, cu Întelepciunea suprema, Puterea si Frumusetea Absoluta..." (subl. n.). În legatura cu foloasele rugaciunii , Alexis Carrel spune: "Oamenii care se ,

roaga în mod serios se caracterizeaza prin perseverenta în împlinirea obligatiilor, printr-un simt al datoriei si al raspunderii avansat, prin mai putine caderi si pacate si printr-o anumita bunatate fata de ceilalti... Rugaciunea produce în suflet calm, liniste interioara, armonie între activitatea nervoasa si cea morala, o putere mai mare de a suporta încercarile vietii, saracia, boala, calomnia si moartea. Echilibrul cauzat de rugaciune devine un puternic ajutor terapeutic pentru omul bolnav ...

Astfel, rugaciunea îi marcheaza pe credinciosii sai cu o caracteristica particulara: castitate în privire, calm în atitudine, bucurie senina în expresie, curaj în conduita si, când nevoia o cere, jertfa de sine a soldatului sau martirului... "293 .

4. RECAPITULAREA : - încercati o definitie personala a rugaciunii;
Alexis Carrel (1873-1944), chirurg si fiziolog francez, autor al unor lucrari de prestigiu pentru primit premiul Nobel pentru medicina (1912). O data cu lucrarile de medicina, a scris si carti care a de spiritualitate, între care cea mai cunoscuta este "Omul - fiinta necunoscuta" (L'homme cet inconue). Dupavizitat locul de pelerinaj de la Lourdes, a devenit un crestin practicant, asa explicându-se ce a acestui eseu despre scrierea 2rugaciune. 9 3 Fragmentele sunt preluate dupa textul publicat în magazinul "Reader's Digest", ian./ 1941;
292

- expuneti, pe scurt, un moment de traire si de împlinire a rugaciunii, din experienta duhovniceasca personala.

5. ASOCIEREA : cu postul (Matei 17, 21) si cu milostenia (Matei 12, 7);

6. GENERALIZAREA : Rugaciunea este unirea omului cu Dumnezeu, întarirea pacii, mama lacrimilor, punte care trece peste ispite, scapare de întristari, farâmarea razboaielor, lucrarea îngerilor, veselia viitoare, izvorul virtutii, cauza darurilor, propasire tainica, dovada nadejdii, luminarea mintii, secure pentru deznadejde, comoara celor ce iubesc tacerea, slabirea furiei, oglinda propasirii, descoperirea starii, aratatorul viitorului, hrana sufletului, pecetea slavei Scararul)294 . (Sf. Ioan

7. APLICAREA : Sa încercam a raspunde la câteva întrebari:

Când ne

rugam? Unde? Cum? Pentru cine?

(si altele asemenea, dupa caz).

*

294

Apud N. MOLDOVEANU, Op. cit.

, p. 474.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE:

1. SEMESTRUL I :

Teodor M. Popescu, Primii didascali crestini (instituirea, atributiile, calitatile, marturii scripturistice si patristice cu privire la slujirea lor, didascalii scriitori etc.).

Clement Alexandrinul, Pedagogul (date generale despre autor si lucrare, cu atentie asupra elementelor cu impact în pedagogia actuala: a. pedagogului ideal; b. Atitudinea fata de bunurile materiale; Portretul c. Sfaturi

morale pentru comportamentul crestin );

Sf. Chiril al Ierusalimului,

Catehezele (date generale despre autor si

catehezele sale; cunoasterea continutului “Procatehezei”);

Sf. Vasile cel Mare,

Omilia catre tineri

(cunoasterea continutului, cu

atentie speciala asupra acelor sfaturi care corespund exigentelor catehezei contemporane);

2. SEMESTRUL AL II - LEA :

Sf. Ioan Gura de Aur,

Despre cresterea copiilor , din vol. "Putul si împartire de Anexa a capitolului "Familia ca factor al

grâu", Bacau, 1995, p. 410-431 ( educatiei");

G. Pedagogie . Cateheze. Lucrarile marcate cu *sunt obligatorii pentru examene. Bucuresti. Bucuresti. 1935. Curs de pedagogie . diac. Mihail. Prezentarea. Ioan. I. Manual universitar de pedagogie . Manuale: Antonescu . 6. Bucuresti. 1969. Bucuresti. 1930. Semanatorul. Bucuresti. Dumitru. Istoria pedagogiei . Manual pentru liceele si Institutele pedagogice. Codul bunelor maniere . 1924. Deisis. Pedagogia Crestina Ortodoxa . Brânzeu . 1999 (editie revizuita). Sibiu. Idem . Catehetica . Pedagogia Generala . • Aurelia Marinescu. Calugar . Salutul. Din problemele pedagogiei moderne . Bibliografia Catehetica (orientare generala). Bârsanescu . Edit. pr. Nicolae. Simeon Noul Teolog. 5. 3. Bucuresti. 1994. Bulacu . 2. 1925-1926.. trad. II Scrieri . G. adresare. 1. . Editura "Humanitas". pr. . Formule de . Istoria Pedagogiei . 1999. St. Cum arata un om manierat. Ioan Ica jr. Catehetica .• Sf. 1976. Bucuresti. primele sase capitole: 1. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne Bucuresti. manual pentru Institutele Teologice. (coordonator). Bontas. pr.Arta conversatiei si comportamentul în societate • Preot Vasile Gordon. 4.. 1936. Idem . Introducere în bunele maniere. Idem . Bucuresti. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA (Inclusiv pentru METODICA PREDARII RELIGIEI) . Lugoj. 1939.

Nicolae. Narly C. Verza E. Vol.. I. 1985. 2000. Bucuresti.R.. 611 + 816 p. Manual pentru cl. Cucos . Oprescu . Bucuresti 1990. Colectiv . Pedagogie (vezi cap. a XI-a scoli normale. I = 1938)... trad..O. Bucuresti. Nicola . „Societatea Misionara Româna”. 1995. Stanciu . „Desclée” – Paris. Manuel catéchétique (catolic). Zlate M. Colectiv. 2001. Manual de instruire Montessori . Pedagogie generala ."De ce merg unii elevi încruntati la scoala?". 1996. Bucuresti. Bucuresti. (pp..Colectiv . Craiova. Didactica aplicata în învatamântul religios (Activitatea didactica a profesorului în afara orelor la clasa). Leavit . 1977. Pedagogie. II-a. O istorie a pedagogiei universale si românesti. 372-377). Casa Speranta. Le service de l’Evangile . 1978. Bucuresti. 1983. Constanta. . Marolen si Marieta Dinu. Iasi. 1994.. Istoria învatamântului din România de la origini pâna la 1821 . . Stela. 1996 (ed. Compendiu de studii pedagogice . Bucuresti. Joseph. Mullinax. Iasi. Psihologia Copilului . Predarea cu succes . a II-a. Manual pentru Seminariile Teologice. Colomb . Pedagogie. 1998. Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoala Editura Institutului biblic si de misiune al B. Eleonor Daniel. Psihologia scolarului . I si II. Editura "Gheorghe Alexandru". Gh. Constantin. Guy P.. Ioan. Catehetica . N. Iancu . p. 1968.. Petrescu . Golu P. pr. Manual pentru scolile post-liceale .. 1996. "Educatia moral-religioasa". 160-175 : "Educatia religioasa" ). Editura "Polirom". ed. Ed. Bucuresti.

Colectia Parinti si scriitori bisericesti. Initiere în viata crestina. Editie Prima cateheza. 1995. Fecioru. D. * Sf. Catehezele . Tom.a. D.). 1930. (vezi si Oeuvres complètes de Saint Augustin .. "Putul si împartire de grâu". col. Juvenal. partea I. XXI ( d'enseigner la doctrine chrétienne aux ignorants Rom. * Sf. 1995 (editie bilingva). Idem . Marele cuvânt catehetic . "Sofia"). Bucuresti. 1193-1220. Bucuresti. 1945 (Colectia Izvoarele Ortodoxiei ). Vincent & comp. Despre cresterea copiilor . P. trad. Tom III. Oreste . 1943. De magistro . Cristescu si N. Tarangul .L. editia a II-a = 1998 (edit. în vol. 2002. XXXII. 1869. Barbu. p. 4 Sur la manière ).Colectii: Fer. Iasi. Sibiu. Augustin . Ioan Gura de Aur . Chiril al Ierusalimului . Idem . 1881. trad. . Cernauti. 1982 (vol. bilinva. Vezi trad. 1904. 1947. pr. de George Bogdan Târa. 394-443. Polirom. trad. Paris. text bilingv. Trad. Bucuresti. 309348. Manual de catehizatie pentru instructia religioasa a adultilor în duminici si sarbatori .L. partea a II . Arad.Stefanelli . P. Grigorie de Nyssa . * Clement Alexandrinul. Cateheze tratând învataturi dogmatice si morale al Bisericii dreptcredincioase rasaritene .B. trad. col. Bacau. Pedagogul . par Peronne.S. Eugen Munteanu. Catehetica . Bucuresti. Fecioru. Institutul European. De catechizandis rudibus . pr. prescurtat = P. Manual. de T. rom. 2. XXXX. MIGNE. Sf.

50. articole: . si locuri biblice (dictionar pentru predarea religiei în scoala ). Cateheze. Polirom. nr. Figuri. Sources *Sf. Bucuresti. 2000. Ioan Ica jr. 4. Bucuresti. Omilia catre tineri . B). chrétiennes . 1957. studii. S. trad.A. Rodica Neculau. 1996. Simeon Noul Teolog . Sibiu. evenimente. Bucuresti. Cristea .Idem . 1979. Sorin. Dictionarul teologilor români . *Sf.( Revista Teologica ... Vasile cel Mare . ChisinauBucuresti. în M. Sorescu . Deisis. Mircea. pr. nr. diac. pr. 1995. vol. D. Edit. didactica si pedagogica. vezi si traducerile din M. Zenke . 3. a XXVIII-a (Despre vederea luminii dumnezeiesti si preotie ).Carti. editate de Antoine Wenger. Fecioru. trad. Huit catécheses baptismales . Dictionar de pedagogie . 4/ 1990 . 17 din colectia P. Bucuresti. Scrieri II . Edit. Dictionar de pedagogie . nr. Spre Hristos în M.A. 5/ 1990. serie noua). Bucuresti. 2/1991. M. 1/1990. Pacurariu . Paris. "Litera international". Dictionare: Colectiv de autori .V. A. 2001. ). Dictionar de pedagogie . 1986 (vol. a XVIII-a ( Despre alegerea si virtutile pastorului sufletesc a XXVII-a ( Despre necesitatea pazirii poruncilor ). 1999.. pr. 284 p.în M. trad. de acelasi: Cateheza a II-a ( pe calea poruncilor si a fericirilor).A.A. nr. Horst Schaub si Karl G.

Polirom. . d Balca . arhim. 1996 (ed. Grigore. Pedagogia si didactica . Vasile. Bogdan & colectiv.R. Versiune originala.G. Bucuresti. Iasi. Bârsanescu . Idem . Antonesei . 1971. " Pedagogia sarbatorii "). 1996. Liviu. G. 1996. Iasi.. dr.O. Dumitru. Basarab . Academiei. Idem . Bucuresti. Educatia morala si religioasa în scoala româneasca Bucuresti. G. Tehnica.. Bucuresti. 1997. 1-2/ 1955. Idem .. 1944. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si gra . Învataturile lui. Caracterizarea dinamica a copilului si adolescentului de la 3 la 17/18 ani. traducere în limba româna si studiu introductiv de prof.. Edit.T. Edit. în “ Ortodoxia ". 9- . Preocupari si studii de Pastorala. în "Pagini nescrise din istoria culturii românesti". cu aplicatie la fisa scolara . catre fiul sau Teodosie . Nicolae. Duhul Sarbatorii (în special cap. 1998. în B. cel dintâi sistem de învatamânt de durata la români . Caracteristici esentiale ale sufletului crestinului autentic 10/1954. Badea . Mihaila). Elena. pr. Belu. Craiova.T. 1-2/ 1958. Bucuresti. Fundamentele culturale ale educatiei . Omiletica si Catehetica . . 3/1986. Etapele psihologice ale marturisirii . Bucuresti. Bancila .. Paideia. Anastasia ). Balan . Idem . 1996. 1937. Initierea religioasa a copilului . Opera catehetica a Sf. St. Importanta catehetica a Sfintei Liturghii . Babus. nr.Antonescu . Învatamântul oral prin predica. (transcriere. S. Neagoe.. Chiril al Ierusalimului si actualitatea ei . S.

Bucuresti. Bucuresti. Ioan Gura de Aur în S. 1940. G. Probleme de pedagogie catehetica . Nobletea educatiei crestine dupa Sfântul Ioan Hrisostom Idem . Idem (împreuna cu prof. Idem . 1943. Explicarea Sfintei Liturghii dupa Nicolae Cabasila de doctorat ). 82 p. Ecaterina Braniste). T. Notiuni de istoria sfânta a . 1994. Mihail . Idem . pr. Chiril arhiepiscopul Ierusalimului. Explicarea botezului în catehezele baptismale ale Sf. Liturghii pentru viata crestina . 179 p. 5-6/1968. Bucuresti. Bucuresti. . 1991. S.B. Bucuresti. B. Bucuresti. Brani ste. Sapte cuvinte catre tineri . Idem . Bucuresti. (Teza Vechiului si Noului Testament pentru uzul orelor de catehizare a copiilor . Bulacu . nr. 1996. 1990. Explicarea Sf. Spiritul catehezei patristice în scoala româneasca . S. Însemnatatea Sf. Idem . Taine de initiere (Botez. Calciu . Material cultic si omiletic pentru explicarea Sfintei Liturghii. 3-6 / 1950. Cateheza ortodoxa . Principiile catehezei si personalitatea catehetului . "Ortodoxia".. 1937. . Misiunea Bisericii în scoala . 1-3 / 1951. Idem . Oradea. 1928. Ene.T. Euharistie) în literatura crestina. Idem . . 4/1980. Bucuresti. nr. 1941. Bucuresti. . Studiu introductiv în catehetica ortodoxa ( Teza de doctorat ). Idem .7-8 / 1970. 7-8/1949. Mirungere. Idem . protos.în S.T. Studii de Catehetica .Liturghia catehumenilor si credinciosilor si cateheza în Biserica primara a Ierusalimului . pr. Constiinta crestina dupa Catehezele Sf. T. pr. Gheorghe. “Credinta noastra”. nr.. 1-2/1949. 1931. Gheorghe. Idem . Scoala exegetica biblica din Antiohia . G. Bodnariu . Idem .

Calugar , pr. Dumitru, Treptele formale si învatamântul religios , Sibiu, 1938. Idem , Caracterul religios-moral crestin ( Teza de doctorat ), Sibiu, 1955; Idem , Metode si forme pentru prezentarea învataturii crestine ortodoxe 3/1972; Idem , Principii fundamentale ale învatamântului religios 10/1975; Idem , Rolul cazaniilor în formarea vietii religioase si morale , MB, 4-6/1978; , în M.A. nr. 9, M.A., 1-

Idem , Hristos în scoala. Manualul catehetului ortodox pentru scoala primara, vol. I, Sibiu, 1934; vol. II, Sibiu, 1937; Idem , Sapte carti de religie, Edit. Episcopiei Romanului si Husilor, Bacau, 1990. Cerghit , Ion, Metode de învatamânt , editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997. Coman , Episcop, Vasile, Religie si caracter (Contributii la cunoasterea si predarea religiei în perioada adolescentei), Oradea, 1992. Comenius , J., Amos, Didactica Magna . Trad., note si comentarii de Iosif Antohi, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970; Idem, Pampaedia , EDP, Bucuresti, 1977; Idem , Texte alese , EDP, Bucuresti, 1958; Idem , Arta didactica . Trad. din latina de David Popescu, EDP, Bucuresti, 1975. Comsa , ep. dr., Grigorie, Tineretul României , Arad, 1934. Cornitescu , pr. Constantin, Sf. Grigorie de Nazianz despre familia sa , S.T. 56/1964. Cosma , pr. Sorin, Cuvinte ale dreptei credinte (Cateheze ), Arad, 1992. Costache , pr. Doru, Rolul familiei în educatiei copiilor , în „Ortodoxia”, 3-4/2002, p. 128-139. Coué , Emile, Stapânirea de sine , Bucuresti, f. a., 96 p.

Cristescu , pr. Grigorie, Predica si cateheza , Sibiu, 1929. Cuco s, C - tin, Pedagogie si Axiologie , Bucuresti, 1995; Idem , Educatia religioasa, continut si forme de realizare , Bucuresti, 1996; Idem , Educatia religioasa. Repere teoretice si metodice, Edit. "Polirom", Iasi, 1999; Idem (coordonator), Psihopedagogie , pentru examenele de definitivare si de grade didactice, Edit. "Polirom", Iasi, 1998, 317 p. Danciu, Ana, Metodica predarii religiei în scolile primare, gimnazii si licee Editura “Anastasia”, Bucuresti, 1999, 261 p. Diaconu , pr. Adrian, Cateheza în activitatea pastoral-misionara a preotului S.T. 3/1989. Dumitru , pr. Valeriu, Vasile Bancila si educatia religioasa , Edit. Thalia, Bucuresti, 2002; Familia crestina azi (elab. de un colectiv de profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi), Editura "Trinitas", Iasi, 1995, 203 p. Fecioru , pr. Dumitru, Ideile pedagogice ale Sf. Ioan Gura de Aur , Bucuresti, 1937; Idem , Pedagogia noua si pedagogia crestina, Bucuresti, 1946. Felea , pr. Ilarion, Religia culturii , Arad, 1994 (editia a II-a); în special cap. 10 : Religia si sistemele de educatie , p. 246-257; Foerster , F. W., Scoala si caracterul , trad. St. Constantinescu, Bucuresti, f.a.; Idem , Cartea vietii. O carte pentru baieti si fete , trad. N. Pandelea, f. a., Bucuresti; Idem , Învatamântul religios si învatamântul moral , trad. I. Negiota, Chisinau, 1933; Fossion , André, Manuel de catéchese pour jeunes et adultes , Desclee, Paris, 1985. , ,

Galeriu , pr. Constantin, Catedra de omiletica - catehetica cu notiuni de

Pedagogie , în S.T. 7-10 /1981; Idem , Mântuitorul Iisus Hristos, Învatatorul nostru suprem Idem , Revelatia si educatia , în "Ortodoxia", nr. 3-4 / 1993; Idem , Ora de religie în trecut si astazi, în "Altarul Banatului", 4-6/1995. Idem , Rugaciunea „Tatal nostru” ( tâlcuiri), Harisma, 2002. Gavanescul , Ion, Pedagogie Generala , Bucuresti, 1923. Ghibu , Onisifor, Din istoria literaturii didactice românesti: I. Bucoavnele; II. Abecedarele; III. Cartile de cetire din Transilvania , Bucuresti, 1916; , Ortodoxia, nr. 1/1983;

Idem , Pentru o pedagogie româneasca . Antologie. Bucuresti, 1977. Gordon , pr. Vasile, Rolul catehetic- misionar al ierurgiilor , în S.T. nr. 5 / 1986; Idem , Religia în scoala. Câteva repere bibliografice , S.T. nr. 1-2/1997; Idem , Activitatea omiletica, catehetica si pedagogica a pr. prof. dr. Mihail Bulacu. Pomenire la 100 de ani de la nastere, B.O.R. 1-6/1998; Idem , Învatamântul religios românesc la cumpana dintre milenii. Scurt excurs istorico-pedagogic , "Ortodoxia", 3-4/2000; Idem , Mijloace practice de catehizare în Biserica, Episcopia Buzaului / iulie-sept. 2000; Idem , Factorii esentiali ai educatiei religioase , "Glasul Bisericii", nr. 5-8 / 2001; Idem , Religia în scoala. Evaluare si perspective Teologie Bucuresti", 2001-2002; Idem , Catehetica - curs pentru anul al III-lea de studii, Teologie Pastorala, dactil., Bucuresti, 2001 (140 p.); Idem , Ghid bibliografic pentru Catehetica si Omiletica 12/2002, p. 87-112 ; Idem , Importanta principiilor didactice în catehizare, "Ortodoxia", nr. 12/2002, p. 41-52; , în „Glasul Bisericii”, nr. 9, în "Anuarul Facultatii de în "Glasul Adevarului" -

Grigora s, pr. C-tin , Fericitul Augustin si locul lui în pedagogia crestina MMS nr. 8-10/1992;

,

Idem , Treptele herbartiene si învatamântul religios , în M.M.S. - 1-3/1993; Idem ,"...Mergând, învatati toate neamurile!..." - Bazele hristologice, apostolice si patristice ale Cateheticii si Omileticii, Edit. Trinitas, Iasi, 2000; Idem , "...Propovaduiti Evanghelia la toata faptura!..." speciala, Edit. Trinitas, Iasi, 2000. Ionescu , pr. Marin, Bucuresti, 1927; Idem , Colectare de material omiletic si catehetic , Bucuresti, f.a. (297 p.). Iorga , Nicolae, Istoria învatamântului românesc , Bucuresti, 1928. Învatatura de credinta crestina ortodoxa Ortodoxa, Bucuresti, 1952. Irineu , ep. de Ecaterinburg si Irbitk, Mama, ai grija! Calauziri pentru cresterea si , Editura Institutului Biblic si de Misiune Inima e cârmaciul mintii. Catehetica zilelor noastre , - Omiletica si Catehetica

educarea ortodoxa a copiilor; trad. din l. greaca de diac. drd. Nicusor Morlova, Editura Buna-Vestire, Bacau, 2001 (95 p.); Idem , Educatia religioasa . Învataturi pentru copii si tineri, Trad. Diana Potlog, Editura Sophia, Bucuresti, 2002. Ispir , Vasile, Principiile educatiei crestine , în B.O.R. nr. 1-3 / 1946. Ivan, pr. dr. Ilie, Îndrumator catehetic , Editura "Conphis", Rm. Vâlcea, 2001. Jurca , pr. Eugen, Experienta duhovniceasca si cultivarea puterilor sufletesti. Contributii de metodologie si pedagogie crestina , Edit. Marineasa, Timisoara, 2001. Leonte , Letitia, Ucenicul lui Hristos, Îndrumari metodologice pentru predarea religiei în scoli, Edit. "Crater", Bucuresti, 1998, 144 p. Kant, Immanuel, Tratat de pedagogie. Religia în limitele ratiunii , Iasi, 1992.

Sibiu. Veniamin. 1999 (editie revazuta si adaugita). Taina casatoriei. Idem . a II-a). 1993. Idem . I. 1990. în . Bucuresti. Poporul (Cuvinte catre studenti ).T. Bucuresti. Ierom. Mt. Necula . Nicolae. *Marinescu . “Polirom” – Iasi. pr. Bucuresti.Craiova. Studiu de diagnoza. Initieri catehetice . Marian . 1996. Teologia iubirii (vol. .. Metodica predarii religiei (colectiv de autori). "Pelerinul român". 1929 (ed. 1995 (Edit.) & co. Bistrita (Oltenia ). cu traducerea româneasca a cuvântului Sf. Idem . 1935. vol. . Mehedin ti. Scoala Muncii . Editura "Deisis". I -1996. Religia pentru copii. Traditie si înnoire în slujirea liturgica vol. II). Codul bunelor maniere astazi . 2000 Micle. 1998. Ioan Gura de Aur "Despre educatia copiilor". Crestinismul românesc . Rodica. Simion . Miroiu . 1992. Idem . Aurelia . Alta crestere. Învatamântul românesc azi. Scrieri despre educatie si învatamânt. Galati.2001 ( material pentru cateheze liturgice ). pr. Moldovan . 1921. 7-8 / 1967. Idem . prof.Magdalena . Apropierea de Iisus prin Biserica noastra. Studiu metodologic. în S. Nisipeanu . Învatarea eficienta si rapida . Profesorul de religie în scoala. Antologie Bucuresti. II . I) si Adevarul si frumusetea casatoriei. Editura Academiei. Anastasia). Ilie. Adrian (coord. Simion Noul Teolog. Muresan . Bucuresti. Alba Iulia. Editura "Gheorghe Alexandru". Oradea. Iubirea . Bucuresti... Duh dupa catehezele Sf. Teologia iubirii (vol. Maica. Teologia Sf. 2000. Editura "Humanitas". 1997. teoretic si practic.Anastasia . Ed. prin alegerea educatorilor Bucuresti. Sfaturi pentru o educatie ortodoxa a copiilor de azi. "Ceres ". Edit. Pavel. .

dr. Sibiu. Anastasia). trad. Pacurariu . conflicte . Antonie. 1996 (Îndreptar realizat împreuna cu Razvan Bucuroiu). Aurel + colectiv. edit. 2000. Petre . f. 1994. cu Agnes Grison ) Cum îmi cresc copilul (în . Pernoud .. Bucuresti.. Pestalozzi . 1987. 2/ 1932.. 1997. Bucuresti. Anastasia (Mama Sica ). Doua sute de ani de învatamânt teologic la Sibiu 198 . premiata de Academia franceza de medicina ). Valea Plopului. pr. 1995 (Ed. Biserica si cultura . 1922. Popescu. nr. 1981. 1965. . Pentru educatia estetica a copilului . Metodologia dexteritatilor în spiritul scoalei active.. Teodor. de Doina Brindu. Bucuresti. Popescu. 1994. Aramis. Bucuresti. Idem .C. M. Popescu . H. Idem (colab. a. Bucuresti.T. Fundamente ale didacticii scolare . Bucuresti. patimi. Bucuresti. Bucuresti.. Laurence (colab. (Culegere de cateheze). M. Geanta) . BOR. Metodica predarii religiei. Bucuresti. Istoria învatamântului teologic în Biserica Ortodoxa Româna 10/1981. Paulescu . Primii didascali crestini . Constantin. * Popescu . 9- original : J'eleve mon enfant . Aramis. Ion. Popescu . în S. 1996. Nastase si E. Cultura Româneasca. f. 1994. Paris. Mircea. Instincte. Dascali de cuget si simtire româneasca . Proiectarea pedagogica a învatarii religiei în scoala . mitrop. pr. N. Plamadeala . Editura Anastasia. J. 6 Idem . 1786- . cu T. Bucuresti. Pacate si virtuti . Teodor. Postelnicu . Edit. Bucuresti. Edit. 2002.spiritul scoalei active. Edit. Texte alese . Cum sa-i învatam pe copii religia .

purtare si staruinta. pr.. ed. 2001. Cartea crestinului începator . f.T. Educatia religioasa în conceptia lui Jan Amos Komensky . trad. Ep. George. Nela. 291 p. a III-a. pr. Ajuta-te singur (Self-help ). Metodica predarii religiei . Dogmatica Ortodoxa . nr. Sendroiu.T. Edit. G. Sebastian (& Monica si Dorin Opris) .B. Bucuresti. Mihai. Raduca . dactil. 3-4/ 1997. de Al. ms. Manual pentru Seminariile Teologice. mâine. 1997. 2000. sau Caracter. Scurte date despre învatamântul teologic superior din . Edit. Psihologia educatiei .parintele pedagogiei moderne . Serbanescu . Bucuresti. Radu t.. 1996. a.. Radu . 1996. 47 p. pr. Smiles . 1996. Rolul formativ al religiei.. O suta de ani de la înfiintare. Vasile. Religia în scoala ( Minifilocalie pentru viata ). Idem . pr. Ilie. Valoarea catehetica a muzicii în cultul ortodox . Nicolae. nr. nr. Stanculescu . în S. 56/1975. Episcopiei Ortodoxe Alba-Iulia. . 1-3 / 1994. Alba Iulia. S. pr. pr. prof. Rodica. Petre. Galati. Împartasania si Spovedania în slujba educarii tineretului scolar . Bucuresti. 1-4 / 1996. Remete . 5-6 / 1990. Metode si procedee de predare a religiei în scoala Bucuresti. Curs de Catehetica . pr. Ion. Actul catehetic: cateheza si actiunile sale . S. Bucuresti. Dunarii de Jos. Catehizarea copiilor si tineretului. în "Altarul Banatului ". ilustrate cu ajutorul biografiilor . Nicolae (& colectiv).. prof. Lascarov-Moldovanu.O.Procopovici . Vâlcii. Rm. Fundatiei România de Idem . Facultatea de Teologie a Universitatii din Bucuresti.. Sârbu . Radulescu . M. 1996. Sebu . 1945. obiectiv prioritar al Bisericii .

.Principatele Române în prima parte a secolului al XIX-lea (pâna la 1864) 10/1981. Vintilescu . Idem . 1-2 / 1949. 1995). Functiunea catehetica a Sfintei Liturghii . Bucuresti. Sibiu. pr.. Charles. BOR. prof. S. Editia a II-a. 1941. 1939 (ed. Psihologia contemporana si învatamântul religios (teza de doctorat ). trad. p. 2000. Familia crestina . 1983.T. 1935. Col. pr. 9- Vasilescu. Gh.. Probleme fundamentale în opera moral-sociala a Sf. „Que sais-je?”. Irina-Margareta Nistor. a II-a. nr. Bucuresti. Ziglar . Tilea . Nicolae. Paris. Terchila. . T. Petre. Wackenheim . 1947. Spovedania si duhovnicia . diac. Emilian. 17-33. pr. (în original. La Catéchèse . Putem creste copii buni într-o lume negativa! positive kids in a negative world Veche". Bucuresti. Bucuresti. Ioan Gura de Aur: III. . Zig. Editura "Curtea . Raising ). Probleme de psihologie religioasa si filosofie morala.

................................................................................................................................ 18 8..................................... 6 Implicatii actuale .............. Precizari etimologice si istorice.. 25 VI.................................... 3 • • • Terminologie ....... Literatura catehetica în primele veacuri crestine ............................ Catehetul Suprem ....................................................C U P R I N S CUVÂNT ÎNAINTE .. NOTIUNI INTRODUCTIVE... 59 Definitii si delimitari............... Slujirea harismaticilor ........................................ 16 6............................................................................................................. Repere ale unui scurt excurs istoric ......................................................................... 2 I........ 4 Raportul cu Omiletica ...................... Catehumenatul ...... ÎNVATAMÂNTUL CATEHETIC ROMÂNESC ........................................................................................................................ 9 V..................................................................... SCOLILE CATEHETICE .......... ................................................................................. IMPORTANTA PRINCIPIILOR DIDACTICE ÎN CATEHIZARE Intentii............ 27 V.......... Cateheza Sfintilor Apostoli............................................... 7 II........................ 60 61 ...................... EXCURS ÎN ISTORIA CATEHEZEI.............. 17 7......... CATEHEZA ÎN PRIMELE VEACURI CRESTINE 5..... Mântuitorul Iisus Hristos............................................. 33 VI..

......................... Preliminarii...................................................................................................... educatia............. Preliminarii........... Idealul educatiei religioase............... Familia crestina.................................................. Biblioteca parohiala............................................ d............................... Factori generali: ereditatea.... 62 Nominalizarea principiilor didactice............................................... 2.. 103 2............................ 91 Scoala............................................. b.......................................... Profesorul........................................... Intentii................................................. 63 Descrierea principiilor didactice.....................Avantajele utilizarii principiilor didactice....................... 1........... 64 VII........................... 93 96 Elevul...... 3............. 5........ mediul.................................... MIJLOACE PRACTICE DE CATEHIZARE ÎN BISERICA................................................................................. Factori concreti ai educatiei religioase: • • • • • • Dumnezeu .factor si izvor vesnic al educatiei...................................................................... Buletinul parohial........... Factori speciali ai educatiei religioase: 1................................... FACTORII ESENTIALI AI EDUCATIEI RELIGIOASE a. Cateheza............... 107 109 110 ...................... Terminologie.............................................................. c................................. 4............................. 101 VIII.................................................................................. Dialogul saptamânal..... 104 3... 79 80 77 77 74 74 75 Biserica...............................................................................

........... 137 13........... 133 12................. Cateheza despre Sfânta Treime ..... metodice si practice ...................... 127 10.......................................................................... 143 BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXAMENE ............................ Cateheza despre importanta lecturilor pentru luminarea credintei.ereferate.................. 114 3............................................................................... 124 9. Etapele redactarii si prezentarii catehezei ....... 140 14......................... Planul catehezei ........ Cateheza despre Sfânta Traditie............ REDACTAREA SI PREZENTAREA CATEHEZEI............ro/ Adevaratul tau prieten ............ Cateheza despre Sfânta Scriptura......... SCHITE DE PLANURI PENTRU CATEHEZE: 8................ Cateheza despre rugaciune .......................................... Repere teoretice.................................................... 148 Power ed by http://www............ 114 4........ Cateheza despre Sfânta Biserica .............. 130 11....... Cateheza despre Maica Domnului ....... 147 BIBLIOGRAFIE GENERALA ORIENTATIVA ......... 121 X........................................................IX.......