You are on page 1of 18

A C, D -Activul total creste cu 15%, iar datoriile totale cu 5%.

Aceasta situatie semnifica: R : cresterea patrimoniului firmei -Activul total creste cu 5, iar datoriile totale cu 20. Aceasta situatie semnifica: R : scaderea patrimoniului net. -Acceleratorul scoate in evidenta relatia care are loc intre: R: cresterea consumului si cresterea investitiilor -Atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile avem o executie bugetara:. R: deficitara C -Care dintre etapele de mai jos nu sunt specifice tehnicilor de Data Mining? a) identificarea surselor de date, b) colectarea si selectarea datelor, c) pregatirea datelor, d) definirea si construirea modelului, e ) integrarea modelului, f) construirea sablonului intermediar , g) procesarea cuvintelor, h) evaluarea modelului. R : f+g -Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt: 1. evenimente care fac referire la date, 2. evenimente de focalizare , 3. evenimente asociate cu alte evenimente , 4. evenimente asociate butoanelor de la tastatura , 5. evenimente asociate mouse-ului. R : 1+2+4+5 -Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca: a) toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate corespondenta intr-o alt ET participanta la aceasi AST; b) pot exista entitati ale unei ET care nu participa la AST; c) pot exista entitati ale unei ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET participanta la aceasi AST; d) este optionala participarea entitatilor unei ET la AST; e) este multipla corespondenta entitatilor unei ET intr-o alta ET participanta la aceasi AST. R :nici un raspuns -Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca: R: pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST. -Cubul OLAP este: R : o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp -Caracteristicile fundamentale ale depozitelor de date (Inmon 2005, Tuban 2007) sunt urmatoarele: 1) orientarea pe subiecte 2) integrarea 3) nonvolatilitatea 4) volatilitatea 5) variabilitatea in timp (serii de timp) 6) includerea aplicatiilor bazate pe Web 7) utilizarea arhitecturii client/server 8) utilizarea structurilor de baze de date relationale sau de baze de date multidimensionale 9) folosirea metadatelor (date despre date) R: 1+2+3+5+6+7+8+9

-Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la pamant (sol), nu este corecta: R: factor de productie neregenerabil -Care din caracteristicile de mai jos nu poate fi atribuita muncii ca factor de productie: R: factor derivat -Care dintre relatiile de mai jos este adevarata: R: PIB = PGB - CI -Consumul de capital fix se include in costul de productie: R: prin amortizare, -Costul unitar (costul total mediu): R: intotdeauna scade odata cu cresterea productiei -Combinarea factorilor de productie se reprezinta grafic prin: R: curba isocuantei (isoproductiei) - Cresterea ratei dobanzii va determina: R: reducerea cursului obligatiunilor -Cuponul unei obligatiuni este egal cu 10% din valoarea sa nominala. Atunci cand cursul obligatiunii creste cu 20% devenind 1200 u.m. (unitati monetare), valoarea cuponului este: R:. 120 u.m. -Ce exprima o fractie cu vectori . R : influenta profitului net la 1 leu venituri totale asupra ratei rentabilitatii financiare. -Ce exprima relatia: fractia contine vectori, R : influenta costului unitar asupra profitului; D -Dintre cele 11 principii formulate de Ted Codd (1992) care stau la baza tehnologiei OLAP, fac parte: 1. abordarea conceptuala multidimensionala a datelor, 2. asigurarea unei transparente sporite prin existenta unei arhitecturi deschise a sistemului, 3. numar limitat de niveluri de agregare si de dimensiun,4. accesibilitatea asigurata utilizatorului prin asistarea implicarii acestuia in modalitatile tehnice de furnizare a datelor, 5. complexitatea dimensionala a analizei ofera performante stabile. R : 1+2+4+5+6 -Daca anul viitor PIB-ul real va creste cu 5% iar in acelasi timp nivelul preturilor va creste cu 3 %, PIB-ul nominal: R: va creste cu 8,15%, -Detinatorii de obligatiuni emise de o firma sunt: R: creditori ai societatii care a emis obligatiunile -Diferenta dintre investitiile brute si investitiile nete este egala cu: R: consumul de capital fix, -Diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele informatice pentru asistarea deciziei - SIAD (DSS) consta in aceea ca: R: MIS pleaca de la date si relatiile dintre acestea pe cand SIAD-ul porneste de la decident si de la decizie

D,E,F,G,I -Diferentele dintre depozitul de date si baza de date sunt urmatoarele: 1. datele continute de un sistem de prelucrare a 4. bazele de date construite pentru tranzactiilor, OLTP (On-Line Transaction Processing) sisteme tranzactionale sunt proiectate si sunt de tip operational, iar datele continute de un realizate pe baza unor cerinte cunoscute depozit de date sunt specifice asistarii deciziilor, si certe, modificarile care intervin sunt date centralizate sau derivate din date datorita adaptarii sistemului la operationale, nu se modifica in timp si sunt destinate schimbarile intervenite reiau anumite utilizatorilor finali.. faze ale ciclului de . 2 .in cazul sistemelor tranzactionale, performantele se refera la subiectul de analiza 3. datele procesate in sistemele tranzactionale sunt 5. sistemele tranzactionale sunt
in seturi relativ mici, introduse recent si compact, astfel incat prelucrarea se face destul de rapid.
orientate pe subiecte cum ar fi de..

R : 1+2+3+4 E - Este marfa: R: orice bun economic -Echilibrul financiar se realizeaza atunci cand: R : trezoreria este pozitiva; -Echilibrul financiar se analizeaza cu ajutorul indicatorilor; R : fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria neta; -Elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Aceasta conduce la: R : cresterea patrimoniului net; -Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare sunt: R : erori de codificare numite si erori de sintaxa -EvT declansator poate fi: R: EvT intern intermediar. -EvT indus este: R: EvT extern, aparut ca urmare a unui EvT intern rezultat; F -Fondul de rulment poate fi definit astfel: R : acea parte a capitalului permanent ce depaseste valoarea activelor imobilizate si este destinata finantarii activelor circulante; -Functiile unui SIAD sunt: R: gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea
comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

G -Guvernul poate sa contracareze recesiunea economica prin politica fiscala recurgand la: R: scaderea cheltuielilor publice I, -Indicati afirmatia adevarata: R : fiecare ET din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; -Indicati afirmatia adevarata: R : AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o legatura intre tabele de tip UNUL LA MULTI in MLD; -Indicati afirmatia adevarata: R : AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o legatura intre tabele de tip UNU LA UNU; -Indicati afirmatia adevarata: R : AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un tabel de sine statator; -Indicati afirmatia adevarata: R : X=0 exprima participarea optionala la actiune. -Indicati afirmatia adevarata: R : X=1 exprima participarea obligatorie la actiune; -Indicati afirmatia adevarata: R : Y=1 exprima participarea unica la actiune; -Indicati afirmatia adevarata: R : Y=n exprima participarea multiplala actiune; -Indicele dezvoltarii umane (HDI) se construieste prin agregarea urmatorilor indicatori: R: durata medie de viata, PIB-ul pe locuitor calculat in functie de paritatea puterii de cumparare, nivelul de instruire al populatiei -Indicele bursier calculat la bursa din New York (New York Stock Exchange) se numeste: R: Dow Jones -Indicele fondului de rulment = 106% , Indicele activelor imobilizate = 104%, Indicele capitalului propriu = 108% , Aceasta inseamna ca: R: a crescut capitalul permanent si s-a redus ponderea imprumuturilor pe termen mediu si lung; -Indicele capitalului propriu = 110%; indicele capitalului permanent = 108%; indicele activelor imobilizate = 115%. Aceasta semnifica: R : scaderea fondului de rulment si cresterea ponderii surselor proprii in capitalul permanent. 2

I, -Indicele cifrei de afaceri este de 140%, iar indicele stocurilor de produse finite 110%. Aceasta reprezinta: R : cresterea stocurilor si accelerarea vitezei de rotatie a acestora. -Indicele activelor totale = 102%, Indicele capitalului permanent = 109% , Indicele cifrei de afaceri = 112%, Aceasta situatie semnifica: R : creste rata stabilitatii financiare si se reduce eficienta activelor totale; -Influenta structurii vanzarilor asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de +4% R : cresterea ponderii produselor la care rata rentabilitatii este mai mare decat media pe intreprindere la nivelul bazei de comparatie; + R : reducerea costurilor pe produse si cresterea rentabilitatii; -In 2006 in Romania, valoarea exporturilor a fost de 25.850 mil. EUR, n timp ce valoarea importurilor a fost de 40.746 mil. EUR. In acesta situatie, Romania a avut: R: deficit comercial de 14.896 mil. EUR -In cazul unei operatiuni bursiere la termen, in urma scaderii cursului actiunilor castiga: R: cumparatorul actiunilor -In costurile variabile nu sunt incluse cheltuielile cu: R: salariile personalului administrativ -n Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face: R : pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa. -n Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor: c. de grup -In SGBD Microsoft Access, grupurile macro reunesc mai multe comenzi: R :. similare sau inrudite -In SGBD Microsoft Access, obiectele care fac parte din formular poarta denumirea de: R: controale -In limbajul Visual Basic, operatorul ^ este un operator: R: de exponentiere -In limbajul Visual Basic, operatorii & si + sunt operatori: R: de concatenare sir de caractere alfabetice -In ce consta universalitatea unui algoritm? R : in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari -In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni: 1) Colectia de date , 2) Limbajul Visual Basic , 3) Descrierea datelor , 4) Relatiile dintre date , 5) Programare , 6) Tastatura calculatorului. Specificati raspunsul corect: R : 1+3+4 -In programarea orientata pe obiecte, mostenirea: R : Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand rescrierea si codificarea -In programarea orientata pe obiecte (OOP), care dintre urmatoarele elemente sunt inglobate de un obiect? R : structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilor -Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente: R : codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns la aparitia evenimentelor -n SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor, analiza datelor presupune: R : a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale -n cubul OLAP, prin operatia drill-up se obtin: R: date sintetice -n cubul OLAP, defalcarea (dicing) este operatia de: R: proiectie a unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor -n cubul OLAP, prin sectionare (slicing) se creeaza posibilitatea: a. selectarii prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata -In Microsoft Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta: R: Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de date -n cubul OLAP, prin operatia drill-down se obtin: b. detalii -n tehnologia OLAP, fiecare dimensiune este definita in genere prin mai multe: R : niveluri -In SIAD bazate pe date, datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar din afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul in care se utilizeaza sistemul: R: SGBD, dictionarul de date, facilitati de integrare a datelor -n tehnologia OLAP, unitatile de masura pot constitui: R : criterii de agregare a datelor -n tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza: R : ierarhia -Integrarea datelor intr-un depozit de date contine trei procese majore. Alegeti-le din urmatoarea enumerare: 1) securizarea datelor 2) accesul la date 3) realizarea federatiei de date 4) pregatirea speciala a personalului de specialitate 5)reflectarea oportuna in depozitul de date a modificarilor semnificative ale datelor provenite din sursele de date de tip intreprindere R: - 2+3+5 3

,L.M,N,O,P
-In principiu, procesul Data Mining poate fi aplicat asupra oricarui tip de depozit de date, precum si asupra fluxurilor de date

(trecatoare). Dintre acestea cele mai uzuale sunt; 1) bazele de date relationale 2) bazele de date tranzactionale 3) bazele de date periodice 4) depozitele de date - Data Warehouses 5) bazele de date obiecturale 6) bazele de date in tehnologii avansate R: - 1+2+4+5+6 L -La baza combinarii factorilor de productie nu sta: R: maleabilitatea -La o firma pretul de vanzare a produselor este de 25 lei/bucata, costul fix global este de 15000 lei iar costul variabil mediu este 10 lei. In aceste conditii, pragul de rentabilitate al firmei este de: R: 1000 bucati M - Modelul economiei de piata directionata de consum , ce promoveaza virtutile eficientei pietei fara a se acorda o atentie speciala echitatii si problemelor sociale, este caracteristic pentru: R: SUA -Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la: R: aparitia unor evenimente. -Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita: R : relatie sau tabel -Mediul in care se construieste si se exploateaza un depozit de date contine urmatoarele elemente: 1. surse de date tranzactionale, 2. instrumente de proiectare-dezvoltare datelor , 3.instrument de extractie si transformare a datelor, 4. sistemul de gestiune al bazei de date, 5. instrumente de acces si analiza a datelor, 6. instrumente de administrare. R : 1+2+3+4+5+6 N - Nevoia de fond de rulment poate fi definita ca fiind: R : partea din activele circulante care trebuie finantata din fondul de rulment; -Nevoia de fond de rulment se calculeaza cu relatia: R : (Stocuri + creante) datorii de exploatare pe termen scurt; O -Operatiunile cu valuta, pur comerciale, efectuate de banci pe cont propriu, in scopul realizarii de profit se numesc: R: operatiuni de arbitraj valutar -O intreprindere prezinta urmatoarea situatie: fractia contine Fond de rulment= 0,5 in perioada de baza (P0); Stocuri Fond de rulment= 0,9 in perioada curenta (P1). Aceasta situatie semnifica: R : cresterea ratei de finantare a stocurilor -O interogare in Access permite, intre altele:R: vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata. P -Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula, urmatoarele tipuri de enunturi: R : Declaratii si instructiuni -Procesul de depozitare a datelor (Data Warehousing) contine urmatoarele componente majore: 1) Sursele de date 2) Extragerea, transformarea si incarcarea datelor din bazele de date operationale, ETL (Extraction, Transformation and Load) 3) Personalul de specialitate 4) Depozitul de date de tip intreprindere, EDW (Enterprise Data Warehouse) 5) Metadatele (programe soft pentru date si reguli pentru organizarea rezumatelor de date. Sunt usor de indexat si regasit, inclusiv prin instrumente Web) 6) Instrumente de tip middleware, ce asigura accesul la depozitul de date (OLAP, Data Mining, instrumente soft de intocmire a rapoartelor si de vizualizare a datelor) 7) Instrumente (Tools) de manipulare a entitatilor pe rafturile depozitului R: - 1+2+4+5+6 -Pentru ca un depozit de date sa poata fi procesat este necesara existenta: R : unui set specializat de instrumente pentru: descrierea fizica si logica a surselor de date, a depozitelor sau a magaziei de date in care acestea urmeaza sa fie incorporate; validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali -Prin tehnologia Data Mining se prelucreaza date care se refera la: R : perioade anterioare (date istorice), care sunt examinate si sunt deja cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model -Pe termen scurt, daca productia creste cu 100%, CFM (costul fix mediu): R: scade cu 50 % AC -Pe baza relatiei: V = ...T, se determina: R : viteza de rotatie a activelor circulante; CA -Pe baza relatiei: Capital permanent, se determina: R : rata stabilitatii financiare; Pasiv total 4

P, -Pe baza relatiei:

Creante (sold mediu) , se determina : Rulajul debitor al conturilor de creante (CA) R : raportul de imobilizare a creantelor; -Pe baza relatiei: Obligatii (sold mediu) x 360 , se determina: Rulajul creditor al conturilor de obligatii R :durata de folosire a surselor atrase; -Pe baza relatiei: Capital propriu , se determina Capital propriu + Credite bancare R : solvabilitatea patrimoniala. -Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei financiare globale trebuie sa fie R : mai mare de 50%; -Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Nr. Crt Indicatori Po P1 1 Cifra de afaceri 1.250 1.152 2 Active circulante din care : 300 320 3 -creante 125 128 T 360 zile Influenta creantelor asupra eliberarilor (imobilizarilor) de active circulante este de : R : +3 lei -Pe baza datelor: Nr. Crt Indicatori Po P1 1 Cifra de afaceri 60.000 66.000 2 Soldul mediu al activelor circulante din care : 7.500 8.070 3 -stocuri 4.500 4.770 4 -creante 3.000 3.300 T 360 zile Influenta soldului mediu al creantelor asupra vitezei de rotatie a activelor circulante este de: R : . +1,64 zile; -Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Nr. Crt Indicatori Po P1 1 Capital propriu 10.000 12.000 2 Datorii pe termen mediu 1.600 1.944 3 Profit net 1.350 1.944 Modificarea procentuala a ratei rentabilitatii financiare este de :. R : +2,9% -Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Nr. Crt Indicatori Po P1 1 Cifra de afaceri neta 1.600 1.750 2 Cheltuieli afereante cifrei de afaceri 1.405 1.552 3 Indicele pretului de vanzare 102% 4 Indicele costurilor 98% Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de: R : . +2,21% -Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Nr. Crt Indicatori Po P1 1 Capital prpriu 4.500 5.000 2 Datorii termen mediu si lung 600 400 3 Profit net 1.620 2.430 4 Cifra de afaceri 10.800 13.500 Influenta profitului la 1 leu cifra de afaceri asupra ratei rentabilitatii financiare este de: R : +8,1% -Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Cifra de afaceri critica este: R : 4000 lei 5

P,R,S -Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Volumul productiei vandute pentru obtinerea unui profit estimat ca suma globala este: R : 20500 bc -Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: capacitatea maxima de productie = 100.000 lei cheltuieli fixe = 20.000 lei cheltuieli variabile la 1 leu cifra de afaceri = 0,50 gradul efectiv de folosire a capacitatii de productie = 75%, Pragul rentabilitatii este: R : 40000 lei -Pentru realizarea unei anumite productii se utilizeaza capital tehnic in valoare de 2 milioane RON. Cunoscand ca un sfert din acesta il reprezinta capitalul circulant iar rata amortizarii este de 10%, capitalul consumat este de: R: 650000 RON -Printre instrumentele politicii monetare si de credit se numara: R: rata dobanzii -Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata nu poate fi: R: imperativa -PIB real exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale: R: in preturi constante -Presupunem ca o firma inregistreaza urmatoarele costuri: salarii - 6000 RON, echipament - 2000 RON, materiale -1000 RON. Firma este proprietara cladirii in care isi desfasoara activitatea asa ca nu trebuie sa plateasca chiria care in mod normal ar fi fost 3000 RON. In aceste conditii, costul contabil este: R: 7000 RON R -Rata stocurilor se calculeaza astfel: R : ca raport intre stoc si activul total; -Rata finantarii imobilizarilor Capital permanent > 1 semnifica: R : degajarea unui fond de rulment pozitiv; Active imobilizate -Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este supraunitar. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: R : un fond de rulment pozitiv. -Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este subunitar. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: R : un fond de rulment negativ; S -SGBD Microsoft Access foloseste pentru obtinerea unui raport: R: o copie protejata la scriere a datelor. -Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170; R: Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 140 si mai mic sau egal de 170 -Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100; R: Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat 100 -Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 130 AND 200 R: Contine erori de sintaxa -Se considera tabelul MAT:
Nr. Cod 21123 31221 41124 Mat Tabla Cant 1221 1550 15500 Pret_u 150000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT SUM (Pret_u) As Total FROM MAT; R: 400000 -Serviciul datoriei externe reprezinta: R: transele anuale scadente ale imprumutului extern si dobanda anuala -Situatia fluxurilor de trezorerie prezinta: R : provenienta lichiditatilor si modul lor de folosire;

S - Se considera tabelul MAT: NR. COD MAT. UM PRET_U CANT 1 2112 Tabla Kg 1221 170000 3 2 3122 Cot Kg 1550 120000 1 3 4112 con Kg 15500 130000 4 Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MAX (Pret_u) As pu_min FROM MAT; 170000 -Se considera tabelul MAT:
NR. 1 2 3 COD 21123 31221 41124 MAT. Tabla Cot Con UM Kg. Kg. Kg. CANT 1221 1550 15500 PRET_U 150000 120000 130000

R:

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT SUM (UM) As Total FROM MAT; R: nu afiseaza nimic -Se considera tabelul MAT:
NR. 1 2 3 COD 21123 31221 41124 MAT. Tabla Cot Con UM Kg. Kg. Kg. CANT 1221 1550 15500 PRET_U 170000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT AVG (UM) As media FROM MAT; R: nu afiseaza nimic -Se considera tabelul MAT:
NR. 1 2 3 COD 21123 31221 41124 MAT. Tabla Cot Con UM Kg. Kg. Kg. CANT 1221 1550 15500 PRET_U 170000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MIN (Cant) As pu_min FROM MAT; R: 1221 -Se considera tabelul MAT:
NR. 1 2 3 COD 21123 31221 41124 MAT. Tabla Cot Con UM Kg. Kg. Kg. CANT 1221 1550 15500 PRET_U 170000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MAX (Cant) As cmax FROM MAT; R: 15500 -Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme: 1.structura cu doua ramificatii (IfThenElse) 2. structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata) , 3.structura de control fara contor conditionata anterior (While Do) , 4. structura de control cu contor conditionata posterior (DoFor), 5. structura de control generalizata (Case-Of) R : 1+2+5
SECVENTA

-Secventa urmatoare de comenzi: If A< B then C=B-A Else If A=B then C=0 Else C=A-B Print C=,C End If End If pentru A=3 si B=10 afiseaza: R: nu afiseaza nimic

S -Secventa urmatoare de comenzi: If A< B then C=B-A Else If A=B then C=0 Else C=A-B Print C=,C End If End If pentru A=10 si B=3 afiseaza: R : C=7 -Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Print "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza: R : C=0 -Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B For i = 1 To 5 step 2 C=C-i Next i Print C pentru A=10 si B=5 afiseaza: R : C=-4 -Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Next i Print "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza: e. C=100

S -Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Next i Print "C=", C pentru A=5 si B=10 afiseaza: R : C=100 - Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B For i = 1 To 2 If C < 0 Then C=B-A Else If C = 0 Then C = 100 Else C=A-B End If End If Next i Print "C=", C pentru A=5 si B=10 afiseaza: R : C=-5 -Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B For i = 1 To 2 If C < 0 Then C=B-A Else If C = 0 Then C = 100 Else C=A-B End If End If Next i Print "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza:R :. C=5

S -Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B For i = 1 To 2 If C < 0 Then C=B-A Else If C = 0 Then C = 100 Else C=A-B End If Print "C=", C Next i pentru A=10 si B=5 afiseaza: R : C=5 si C=5 -Secventa urmatoare de comenzi: C=A-B For i = 1 To 2 Select Case C Case Is < 0 C=C+A Case Is > 0 C=C-B Case 0 C = 100 End Select Print "C=", C Next i pentru A=5 si B=10 afiseaza: R : C=0 si C= 100
-Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus, DataFabricatie); indicati afirmatia eronata: R :

CodProdus este un atribut optional; -Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere); care afirmatie este adevarata: R: NrMatricol este un atribut identificator; -Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia adevarata: R : NumeAngajat este un atribut necalculat. -Se da relatia Persoana= ( CNP, Nume, Adr, StareCivila, Varsta); indicati afirmatia adevarata: R : Varsta este un atribut variabil in timp; -Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere, Tel, eMail); indicati afirmatia adevarata: R : eMail este un atribut optional; -Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia adevarata: R : DataExecutie poate fi un atribut decompozabil; -Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecuie); indicati afirmatia eronata: R : CodServiciu este un atribut optional; -Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere, Telefon, eMail); indicati afirmatia adevarata: R: Telefon este un atribut optional; -Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia adevarata: R : StareCivila este un atribut elementar/atomic;

10

S - Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD): figura contine Carte Cititor Cota
Editura Nr_ediie Nr_vol 0,1
Estr_imprumutat Data_mprumut

1,n

NrFi e
Nume Prenume Adres Loc munc

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect : R : Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Data_imprumut); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca).

-Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD): figura contine


Persoana CNP Nume Adres 0,n

n:m
Are

1,m

Licena
Cod_licena

Denumire Data obinerii

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: R: Persoana = (CNP,

Nume, Adresa). Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); PersoanaLiceniata = (CNP, Cod_licenta); -Se da urmatorul fragment de MCP: figura contine
Op2 ntocmire poli Chitan plat prim asigurare - Calcul prime de asigurare - Intocmire poli asig OP plat Poli ntocmit prim asigurare (Chitan prezentat sau OP prezentat) i Poli ntocmit: ( Chit OP) Pol SincT2 (Durata limit= 10 zile) Op3 Semnare poli asigurare - Semnare pol de asigurare - nmanare poli asig Polia eliberat clientului

Indicati afirmatia adevarata: R : Politaintocmita este un EvT intern intermediar; -Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD): figura contine
Persoana
CNP Nume Adres 0,1

1:1
Are 1,1

ContCurent
Nr.Cont

11

DataDeschidere

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este eronat: R: Persoana (CNP, Nume, Adresa) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) ContCurentPersoana = (CNP, Nr.Cont) S -Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD): figura contine
Tren

Curs CodIdentificare DataUltimeiReparaii NrKmParcur i NrMaxKmAdmi i


0,6

efectueaz lunar

DataCursei
1,2

NrCurs OraPlecare OraSosire Plecarea Destinaia


Indicati fragmentul corect de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia: R: Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea,

Destinatia) -Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD): figura contine
Produs
CodProdus
DenumireProdus TipProdus

0,5
se factureaz

CantitateFacturat

PretVnzare 1,2
FacturaVnzare

NrFactur DataFactur

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: R : Produs =

(CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); -Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD): figura contine
Client
FacturaVnzare

NrFactur DataFactur
1,1 Se_trimite 0,3

CodClient NumeClient AdresaClient TelefonClient

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: R : Client = (CodClient,

NumeClient, AdresaClient, TelefonClient) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient);

12

S -Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit, dupa o perioada de
depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si valoarea acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05; daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5.

R: val_tot = 0 For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: ) valo(i)=InputBox(Valoare: ) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000
coef_peris=5/100

Case Is < 3000


coef_peris=10/100

Case Is >=3000
coef_peris=50/100

End Select
val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)

val_tot=val_tot+val_f(i) Next i
-Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa descrisa pentru problema: Sa se calculeze

profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret). R; Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(Costul; este: ) pret=InputBox(Pretul este: ) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox Profitul este: &profit Else MsgBox Pierderea este: &(-profit) End If
-Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse, cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp)

R: ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp(i)=InputBox(Distanta de transport: ) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 13

ch_tp=2000000 End Select / ch_totale=ch_totale+ch_tp / Next i


S -Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse (pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi
sunt mai mari decat 100 de milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), timpul normat (t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar).

R: For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) t_normat=InputBox(Timpul normat) t_fol=InputBox(Timpul de folosire) tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp)
grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar

If pierd>100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); pierd; Format(lei) End If Next i


-Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata tva si valoarea cu tva - valoare, stiind: codul produsului codprodus, denumirea produsului denprodus,

cantitatea cantitate si pretul unitar - pret_unitar. R: n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else cantitate=InputBox(Cantitate) pret_unitar=InputBox(Pret) valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva msgbox End If Next i
-Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).

R: For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj) val_in=InputBox(Valoarea initiala) durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare) data_pf=InputBox(Data punerii in functiune) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _ Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0) Next i 14

S -Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor rdebit, rulaj creditor rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd total sold debitor, tsc total sold creditor. R: tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(Rulaj debit) rcredit=InputBox(Rulaj credit) tsd=tsd+rdebit
tsc=tsc+rcredit

Print rdebit,rcredit Next i Print Total suma debitoare: ;tsd Print Total suma creditoare: ;tsc -Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod codul produsului; denprod denumirea produsului; cant cantitate; pret pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON. R: For i=1 To 25 codprod=InputBox(Introduceti cod produs) denprod=InputBox(Introduceti denumire produs) cant=InputBox(Introduceti cantitatea) pret=InputBox(Introduceti pretul) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i -Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere 5%, intre 15 si 30 de zile -8%, iar peste 30 de zile 10%. Numarul de facturi luat in calcul este 3. R: For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii) Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii) nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) 15

Next i S, T, U -Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate. R: Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, Standard) -Subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD are urmatoarele componente: R: modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul (catalogul) de modele), procesul de
executie si integrare a modelelor

-Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date: R : functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici -Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creerii unor tehnologii speciale cum sunt: exploatarea depozitelor de date prin 1 exploatarea datelor prin 4 procesare analitica on-line (OLAP, procesarea online a tranzactiilor OnLine Analytical Processing (OLTP, OnLine Transation Processing 2 depozitarea unor volume enorme 5 Automatizarea lucrarilor de birou de date istorice ale organizatiei (OAS, Office Automation Systems) (Data Warehousing) R : 1+2 T -Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional Information) pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la: R : informatie multidimensionala prin analiza partajata rapida -Tehnologia OLAP se caracterizeaza prin: 1. perspectiva unidimensionala a datelor,2. perspectiva multidimensionala a datelor, 3. capacitatea de calcul ponderat, 4. capacitatea de calcul intensiv,5. orientare in timp (time intelligence), 6. orientare istorica. R : 2+4+5 -Titlul de valoare care confera posesorului dreptul la un venit anual fix numit cupon se numeste: R: obligatiune -Titlurile de valoare emise de banci cu scopul acordarii de imprumuturi agentilor economici, care le garanteaza cu terenuri sau imobile, se numesc: R: obligatiuni ipotecare U -Urmatoarea reprezentare grafica corespunde: figura contine
Medicament
CodMedicament

Denumire Caracteristici

R: ET Medicament; -Urmatoarea reprezentare grafica corespunde: figura contine


Estemprumutat
Data_mprumut

16

R : AST EsteImprumutata; U -Urmatoarea reprezentare grafic corespunde:


Asigurare

Nr poli Dat Valoare

R: ET Asigurare; -Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:


TrimitereFacturClient

R: EvT Emis; -Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:


PrimireFacturFurmizor

R: EvT Declansator; -Un sistem suport pentru SIAD (SSAD) prezinta in arhitectura sa urmatoarele subsisteme: R : subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiun a dialogului (sau interfata cu utilizatorul) -Un producator detine un avantaj comparativ (relativ) intr-o activitate daca realizeaza bunul: R: cu cel mai mic cost de oportunitate in raport cu ceilalti producatori ;

17

SFARSIT

18