You are on page 1of 30

Scolastica este o noìiune derivat din latin , schola însemnând ècoal , care desemneaz acea tendinì din filosofie èi teologie care, începând din perioada tardiv a Evului Mediu, a încercat s explice èi s fac înìelese fenomenele supranaturale ale revelaìiei creètine cu ajutorul raìiunii umane èi, mai ales, al filosofiei lui Aristotel.
€

Renaèterea este denumirea curentului de înnoire social èi cultural care a ap rut în Europa la sfârèitul Evului Mediu, în secolele al XV-lea èi al XVIlea, înnoire caracterizat prin reînviorarea interesului pentru cultura èi arta antichitaìii clasice.
€

cea renascentist propune o nou viziune asupra divinit ii i a vie ii.Deosebiri y Diferen a esen ial dintre Scolastic i Rena tere se refer la mentalitate i la scopurile pe care i le propuneau oamenii de tiin . Dac gândirea scolastic se afl sub semnul unei religiei rigide. . erudi ii cautând alte r spunsuri decât cele oferite pân atunci de Biseric .

. viziuni i halucina ii. catastofele naturale. marile epidemii. razboaiele frecvente i alte forme de violen din Evul Mediu au dus la o instablitate a sentimentelor -o alt caracteristic a mentalit ii medievale.precum i la credin a în vise.Mentalitatea religioas y Perioadele des repetate de foamete. în semne premonitorii sau punitive.

Autenticitatea relicvelor era certificat de capacitatea lor de a face miracole. Exponen ii Reformei au sus inut c minunile nu erau decât ni te în el torii organizate de clerul catolic din motive de interes personal i din aviditate. iar metoda cea mai simpl de a provoca sau de a verifica o minune era proba focului: dac relicva aruncat în foc r mânea intact . însemna c era autentic .` ` ` Venera ia relicvelor a fost mult timp criticat ca fiind o form de manifestare a p gânismului. .

scria Sfântul Ioan Hrisostomul. Medicina pe care o practicau medicii vremii era rudimentar i ne tiin ific . . O boal este provocat .` ` Anumite schimb ri climatice care s-au produs în Europa Occidental dup 1300 i care au dus la repetate perioade de foamete. au avut ca rezultat ultim sl birea rezisten ei organismului oamenilor.Nu exist nicio îndoial c p catul este cauza prim a bolilor trupului´. .. apari ia i extinderea în timp i spa iu a epidemiilor i a unor boli mai u oare. mai întâi de p catele s vâr ite de cel bolnav i ca o pedeaps pentru aceste p cate.

singurul sistem organizat de înv mânt din Occident r mâne cel patronat de Biseric : coala monastic . cea episcopal i cea parohial .` Cu excep ia situa iei din Italia. .

coala m n stireasc era o institu ie rudimentar . to i c lug rii. trebuiau s tie s cieasc i s scrie. în primul rând. preg tirea monahal elementar : cititul. monastic si episcopal . Cele doua tipuri de coli. preg irii c lug rilor i clericilor. pedepsele corporale erau prev zute i frecvente. Disciplina era foarte sever . aveau un orizont cultural foarte limitat. . cel pu in cei din m n stirile din Occident. scopul ei era s dea novicilor.` ` ` În principiu. scrisul si cântatul . primi i la m n stire la vârsta de 7 ani i chiar mai devreme. erau destinate.

inevitabil.` ` Cultura Evului Mediu. structura mental si îns i a omului medieval î i au drept coordonat fundamental tiin a i arta educa iei. sacrificii i suferin e. dramatic . . Educa ia cre tin implic o lupt continu a spiritului cu ispitele trupului. implicând renun ri. de unde. o educa ie excesiv de sever . spiritul ei.

înv mântul putea fi gratuit pentru tinerii înzestra i i ambi io i.artelor liberale´ care. monastic sau parohial i pân la colegiile universit ilor. va ajunge la forma superioar de înv mânt a universit ii. dreptului i medicinei.. completat cu disciplinele teologiei.` ` Marele orgoliu al Evului Mediu era înv mântul . Începând cu coala elementar . .

Pân in 1300. unde clericii au de inut monopolul tiin ei. . lumea cleric a fost cea în sânul c reia au ap rut persoanele cele mai instruite din rile occidentale.` Pân în secolul al XIV-lea nu se poate trasa o linie de demarca ie clar i categoric între clerici i laici sub raportul instruc iei primite i al dependen ei de autoritatea Bisericii.

o nou matematic . Universitatea medieval -matrice a universit ii moderne.` ` Dac la sfâr itul secolului XI cultura r mas în schemele tradi ionale ale Evului Mediu timpuriu se identific înc aproape exclusiv cu cele apte . . în secolul XII se vor studia o nou logic . este o institu ie tipic european . fundamental diferit . o nou astronomie. dar în esen .. absolut original i caracteristic Evului Mediu.arte liberale´ i se limita la aceasta.

subjugat religiei i tradi iilor în omul modern. . este reînviat cultura antic grecoroman . laic. care al turi de transform rile social-economice. au creat si geografiei un cadru nou de dezvoltare. Rena terea a condus la transformarea omului medieval.` ` ` Dupa o lung perioad de întrerupere a progresului. Ea corespunde unor importante cuceriri. ra ional. pozitiv.

Marile descoperiri geografice ` Un rol important in marcarea începuturilor acestei epoci moderne l-au jucat marile explor ri geografice i îndeosebi descoperirea Americii i a drumului maritim spre Indiile Orientale. între care înfrunte largul marilor i oceanelor. . a astrolabului pentru calcularea latitudinii geografice. precum i primul înconjur al lumii. Descoperirile geografice au schimbat radical concep iile asupra lumii. determinarea longitudinii pe baza principului diferen elor orare. ` Ele au fost generate de condi iile social-economice instalate in Europa în vremea Rena terii si au fost favorizate de perfec ion rile s vâr ite în domeniul mijloacelor de transport i al mijloacelor de orientare. construirea marilor cor bii capabile s folosirea busolei.

Cuno tin ele ob inute în astronomie de c tre Nicolai Copernic. .Stiinta ` În cursul secolului al XVI-lea au fost traduse unele din cele mai importante lucr ri grece ti în domeniul matematicii i s-a g sit solu ia ecua iilor de gradul trei. C tre sfâr itul secolului al XVI-lea. prin descoperirea legilor mi c rii planetelor. Tycho Brahe i Johannes Kepler. Galileo Galilei aplic modelele matematice în studiul fenomenelor fizice. conducând la reprezentarea heliocentric a sistemului solar.

Nicolai Copernic Johannes Kepler .

Tranzi ia c tre anatomia modern a fost preg tit de marii arti ti plastici care au abandonat modelele picturii i mozaicurilor bizantine.` ` Un eveniment determinant îl constituie punerea la punct a imprimeriei cu caractere mobile . ca i descoperirile sale artistice. pentru a reprezenta oameni vii. ceea ce contribuie la r spândirea larg a cuno tin elor. se bazeaz pe observa ii i document ri precise. Leonardo da Vinci s-a ridicat deasupra tuturor contemporanilor s i. cu jocul mu chilor cât mai bine redat. . în mi care.de c tre Johannes Gutenberg. Teoriile sale tiin ifice.tipografiei . Ca om de tiin .

Leonardo da Vinci .

.Medicina ` Figura central a anatomiei renascentiste a fost Andreas Vesalius. tratatul lui Vesalius a devenit foarte popular. dar el nu a intuit mecanismul circula iei sângelui. public la Basel tratatul . . În 1543.Despre alc tuirea corpului omenesc´. Prin curajul cu care lupt împotriva erorilor i a supersti iilor transmise de la o genera ie la alta.

ci i un înzestrat desenator. care a descoperit: coarda timpanului. .` ` Un alt anatomist celebru a fost Gabriele Falloppio. un num r de nervi. Bartolomeo Eustachio n-a fost numai un mare anatomist. Plan ele anatomice create de el au o valoare excep ional . canalele semicirculare ale urechii interne.

. dar i a medicinei i mai ales a anatomiei. dar Robert Hooke este cel care a perfec ionat tehnica microscopic . P rintele microscopului este considerat Antonie van Leeuwenhoek.Microscopul ` ` O inven ie care a avut un deosebit impact asupra dezvolt rii tiin ei experimentale. a fost microscopul.

. Chirurgia a fost transformata de Rena tere.art minor ³. într-o disciplin de sine-st t toare. dintr-o ..` ` Mari inova ii au fost aduse si in patologie.

Robert Hooke .

proclam libertatea de gândire. orientat spre studiul omului i al naturii. când s-au pus bazele experimentului i a aplica iilor matematice.Filosofia ` ` Filosofia renascentist a fost influen at de dezvoltarea statelor. este umanist . . Ea are un caracter antiscolastic . Primul mare filosof politic al Rena terii a fost Niccolo Machiavelli.

fabulatia medievala. a facut un pas inainte prin critica surselor considerandu-le pe cele latine credibile. . a cultivat istoria antica si a tratato potrivit unei conceptii personale.` ` Istoriografia moderna incepe cu umanismul timpuriu fiind o expresie a Renasterii. Ca istoric. Francesco Petrarca reprezinta inceputul prin exprimarea cultului pentru limba latina. considerand valoarea literelor umane si caracterul social al unei umanitati adevarate. El a avut constiinta umanitatii clasice. Petrarca marcheaza aparitia unei noi epoci prin cultul antichitatii si prin faptul ca fiind un laic. respingand.

Niccolo Machiavelli si Francesco Guicciardini.` Dintr-un ansamblu de autori se detaseaza doua puternice personalitati. . istorici si ganditori au lasat urme adanci in scrisul istoric european. Deopotriva oameni politici.

Edi ia original includea detalii ale unui alfabet simetric inventat de Morus. . lucrarea a lui Thomas Morus se incearca imaginarea unei lumi noi.` ` Prin ÄUtopia´ . perfecte. numit desigur Äalfabetul utopic´.

Sabetay .ro I.wikipedia.Leonardo da Vinci Ovidiu Drimba .Istoria culturii si civilizatiei maculatorul de istorie .` ` ` ` www.

Proiect realizat de: ` Calin Raluca Oana Natalia ` Dumitriu Sabina ` Enache Patricia Raluca ` Mocanu Florentina Irina Clasa a IX-a C Profesor indrumator: Madalina Bunduc .