You are on page 1of 30

CONSUMUL

Consumul i factorii s i determina i Func ia consumului

Consumul 

folosirea de c tre fiecare agent i subiect economic a venitului sau a unei p r i din acesta pentru cump rarea de m rfuri necesare satisfacerii trebuin elor sale
reprezint principala component a cererii agregate, cele care determin fundamental evolu ia economiei (cel pu in pe termen lung). 

Consumul
se structureaz pe trei grupe principale:  - consum de bunuri de folosin imediat (curent ),  - consum de bunuri de folosin îndelungat ,  - servicii i informa ii.

M rimea cheltuielilor pentru consum i implicit m rimea cererii agregate pentru bunuri de consum depinde în principal de m rimea veniturilor disponibile (YD): C = f(YD) dar i de al i factori de natur obiectiv i subiectiv (înclina ii psihologice. capacitatea de anticipare .). scopuri individuale. .a.

rata (medie a) consumului: raportul dintre consum i venit arat care este ponderea consumului în totalul veniturilor. respectiv cât reprezint cheltuielile pentru consum în totalul venitului. =înclina ia medie spre consum (c) C c! YD .

i sporeasc nivelul de consum pe m sur ce venitul lor cre te. dar nu cu o cantitate egal cu cre terea venitului´ înseamn c la niveluri sc zute de venit rata consumului este mai ridicat .Keynes:  ³Legea psihologic fundamental pe care ne putem baza cu toat certitudinea. oamenii tind s . în medie i în cea mai mare parte a timpului.Legea consumului . în timp ce pe m sur ce veniturile devin tot mai mari ea se va reduce  .« este c .

. consum incompresibil. necesar chiar i în situa ia în care nu se realizeaz venituri (Co).Consum autonom:  consumul minim necesar supravie uirii.

0<c¶<1 .Func ia consumului: C = C0 + c¶YD unde: c¶ ± înclina ia marginal spre consum.

înclina ia (marginal ) spre consum: arat cu cât cre te consumul ca urmare a cre terii venitului (de regul cu o unitate). (C c' ! (YD .

Func ia consumului: C C=C0+c¶YD E C¶ C0 450 0 Y¶ Y c¶ .constant .

Func ia consumului: C C=Y C C0 450 Y Y¶ c¶ ± nu este constant .

este pu in probabil s cunoasc schimb ri radicale într-o perioad de timp relativ îndelungat (exceptând bineîn eles situa iile ³anormale´): tendin a de men inere a modului de via cu care este obi nuit înclina ia de a economisi eventualul surplus a venitului realizat peste nivelul cheltuielilor pentru consumul obi nuit   . f r a fi imuabile.Factori subiectivi au în vedere acele caracteristici psihologice ale naturii umane i acele obiceiuri i institu ii sociale care.

Factori obiectivi      m rimea i dinamica veniturilor (salariilor) modific ri ale politicii fiscale modific ri neprev zute ale valorii capitalului neluate în considerare în calculul de previzionare a venitului net modificarea ratei de scontare a factorului timp. dar i de existen a unei incertitudini extreme sau riscuri specifice modificarea a tept rilor în ceea ce prive te raportul dintre nivelul actual i nivelul viitor al venitului . la nivel social efectele sale se compenseaz în general . adic a raportului de schimb între bunurile prezente i viitoare determinat de dinamica ratei dobânzii i a pre urilor (evolu ia puterii de cump rare).se manifest pregnant la nivelul individului.

în general egal cu num rul de ani pân la pensionare) Consum = Venit: Cv ! Yv p C = f (Y.A) .consumului de-a lungul vie ii (Modigliani): Venitul total de-a lungul vie ii: Yv  § YD i sau Yv !  ( d ar ™ YD ) unde: A = bunurile de inute (averea) dar = durata vie ii active r mase (perioada în care se mai realizeaz venituri.

consumului de-a lungul vie ii (Modigliani):  Consum anual = Venitul anual: Yv C ! Ya ! d vr unde: dvr = speran a de via r mas  Func ia consumului (Modigliani): C ! c1 ™ YD  c2 ™ A unde: c1 = înclina ia spre consum determinat de venitul disponibil c2 = înclina ia spre consum determinat de avere i putem aproxima: d ar c1 ! d vr i c2 ! 1 d vr .

Legit ile consumului (Engel):    Hran Locuin Servicii .

ECONOMISIREA Economisirea i factorii s i determina i Func ia economisirii .

. dar pot exista i sub forma consumului amânat.Economisirea  surplusul venitului peste nivelul cheltuielilor obi nuite de consum (în general sunt privite ca o m rime rezidual . a economiilor-scop).

La fel ca i consumul i m rimea i dinamica economiilor este dependent de cea a veniturilor: S = f (YD) Aceast rela ie dintre economii i venituri este eviden iat prin func ia economisirii. care se deduce prin "sc derea" func iei consumului în rela ia de mai sus: S = Y ± (C0 + c¶Y ) i S = -C0 + (1-c¶)Y .

pentru c s¶+c¶=1 .Func ia economisirii: S = -C0 + s¶YD în care: s¶ ± înclina ia marginal spre economisire s¶=1-c¶.

Func ia economisirii: S S= -C+s¶YD 0 S>0 0 S<0 -C0 Y¶ Y c¶ i s¶ .constant .

deoarece s¶>0. la nivele reduse de venit nu numai c nu se realizeaz practic economii. economiile vor apare (S>0) numai pentru venituri superioare nivelului Y¶ (de echilibru) . dar se consum economii (S<0).Func ia economisirii:  ‡ ‡ func ie cresc toare de venit.

Înclina ia spre economisire: arat cu cât vor spori economiile ca urmare a cre terii venitului (de regul cu o unitate). (S s' ! (Y .

respectiv cât reprezint cheltuielile pentru consum în totalul venitului. înclina ia medie spre economisire (s) S s! YD .rata (medie a) economisirii: raportul dintre economii i venit arat care este ponderea consumului în totalul veniturilor.

Economisirea ± mobiluri:    tendin a de constituire a unor rezerve b ne ti pentru situa ii neprev zute tendin a de a se asigura material pentru b trâne e. pentru între inerea anumitor persoane sau pentru studiile unor membrii ai familiei dorin a de a beneficia de dobânzi sau sporuri de valoare (se prefer un consum real mai mare într-o perioad ulterioar unui consum imediat mai mic) .

i satisface pur i simplu zgârcenia .Economisirea ± mobiluri:     preferin a pentru o majorare treptat a consumului (satisface instinctul în virtutea c ruia oamenii se a teapt la îmbun t irea continu a standardului de via ) senza ia de independen i libertate pe care o confer o sum economisit asigurarea condi iilor pentru realizarea unor proiecte de afaceri (inclusiv speculative) sau consum viitor satisfac ia de a l sa avere mo tenitorilor pl cerea de a.

nechibzuin a. spirit de afaceri. risipa din confruntarea lor ia na tere m rimea concret a cererii totale i consumului fiec ruia. prevedere. mândrie. avari ie consum setea de satisfac ie. în raport desigur i cu posibilit ile concrete determinate de un anumit nivel al venitului personal disponibil. miopia.Economisire versus consum economisire pruden . generozitatea. calcul. sete de prop ire. . ostenta ia.

.Economisire ± mobiluri:     spiritul de afaceri (asigurarea unor resurse pentru investi ii f r a face împrumuturi i f r a recurge la pia a de capital) dorin a de a avea lichidit i pentru a putea face fa unor situa ii de urgen sau unor crize setea de prop ire (dorin a de a asigura un venit în cre tere treptat care va feri conducerea de critici ± nu se va face diferen între cre terea veniturilor datorit acumul rilor anterior f cute i cea datorat unei eficien e mai mari) pruden a financiar (constituirea de rezerve care s permit restituirea datoriilor i/sau recuperarea valorii investi iilor mai repede decât ritmul real al uzurii).

Rela ii i formule de calcul (dup Keynes): Consum C = f(Y ) C = C0 + c¶·Y Economii S = f(Y ) S = -C0 + s¶·Y Func ia S Rata C . c = f(Y ) s ! . s = f(Y ) c! YD (înclina ia medie) Y Înclina ia (C ' .s' = f(Y ) c ! marginal (YD (YD (rata marginal ) .c' = f(Y ) s' ! (S .

 © Paul Cocioc. 2008 .