You are on page 1of 54

UNIVERSITATEA DE VEST FACULTATEA DE ECONOMIE cI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA : CONTABILITATE cI INFORMATIC DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICEN

Coordonator tiin ific Conferen iar Univ. Dr. Iosif Anda Absolvent Colareza Andreea-Florentina

2011

1

UNIVERSITATEA DE VEST FACULTATEA DE ECONOMIE cI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA : CONTABILITATE cI INFORMATIC DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICEN

CONTABILITATEA SALARIILOR

Coordonator tiin ific Conferen iar Univ. Dr. Iosif Anda Absolvent Colareza Andreea- Florentina

2011
2

CUPRINS
INTRODUCERE Cap. I PREZENTAREA GENERAL LA SC. ROUA S.R.L. Cap. II PIA A MUNCII 2.1 Cererea i oferta de munc 2.2 Segmentarea pie ei muncii.Formarea nivelului salariului pe diferite pie e 2.3 Ocuparea i omajul Cap. III CONTABILITATEA DECONT RILOR DE NATUR SALARIAL 3.1 Delimit rile i structurile privind datoriile i crean ele de natur salarial 3.2 Con inutul i structura re inerilor din salarii 3.3 Determinarea veniturilor din salarii 3.4 Contabilitatea impozitului pe venituri de natur salarial 3.5. Contribu iile la bugetele de asigur ri i protec ie social 3.6. Contabilitatea cheltuielilor privind salariile i contribu iile asupra acestora 3.7. Organizarea sistemului de documente i a eviden ei operative 3.8. Organizarea contabilit ii sintetice a decont rilor cu salaria ii 3.9. Contabilitatea drepturilor b ne ti prin contracte/ conven ii civile încheiate conform codului civil 3.10 . Prezentarea documentelor specifice privind salarile 3.11 Nout ii aduse codului muncii Eviden a salariilor conform actelor normative în vigoare i statisticilor pe 2011 Studiu de caz privind contabilitatea salariilor Cap. IV STUDIU DE CAZ LA SC. ROUA SRL 4.1 Opera ii contabile 4.2 Calculul salariilor

Bibliografie

3

INTRODUCERE

Preg tirea cadrelor care lucreaz sau vor lucra în domeniul contabilit ii reprezint o ac iune de maxim importan i actualitate, ce trebuie sus inut de to i chema i prin natura profesiei, s o fac . Am scris aceast lucrare cu convingerea c vin în sprijinul celor ce doresc s înve e i s tie cum se ine eviden a contabil a patrimoniului în economia de pia . Lucrarea de fa este elaborat pe baza prevederilor Legii Contabilit ii. Cuno tin ele de contabilitate trebuie posedate nu numai de c tre cei ce administreaz i r spund de patrimoniul economic. Se cuvine s subliniem importan a pe care o are ast zi contabilitatea pentru cunoa terea situa iei i conducerea activit ii economice, precum i locul important pe care trebuie s -l ocupe contabilitatea în preg tirea speciali tilor din domeniul economic. Salariu este orice recompens sau câ tig evaluat în bani, pl tit angaja ilor de c tre angajator sau de organul împuternicit de acesta, temeiul contractului individual de munca, pentru munca executat sau ce urmeaz a fi executat .Una dintre cele mai mari cheltuieli înregistrate de majoritatea companiilor reprezint cheltuielile privind salariu i taxele i impozite la aceste sume. Contabilitatea salariului este important datorit sumelor sale implicate i faptului ca angajatorul trebuie s respecte o serie de legi legate de aceste sume. În capitolul 1 am facut o scurt prezentare a

4

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA GENERAL A SOCIET S.R.L. II COMERCIALE ROUA

Floarea Brînda Director conform O.U.G. nr. 116 / 2009 prin Decizia D.G. nr. 20 din data de 14.01.2010 i Pruteanu Ramona referent la Oficiul Registrului i Comer ului de pe lânga Tribunalul Timi au avut rolul in solu ionarea cererii de înregistrare formulat de asociat Szaszu Mioara Monica, privind autorizarea constiturii, înmatricularea si înregistrarea datelor din declaratia/ declaratiile tip pe propie r spundere în registrul comer ului pentru ROUA S.R.L. Prin cererea de înregistrare num rul 12907 , din data de 15.03.2010 s-a solicitat autorizarea constiturii , înmatricularea ROUA S.R.L. i înregistrarea datelor din declara ia/ declara iile tip pe propie r spundere în registrul comer ului. În sus inerea cererii au fost depuse înscrisurile men ionate in cererea de înregistrare. Examinând înscrisurile men ionate , directorul ORC constatând c sunt îndeplinite cerin ele legale prinvind constituirea societ ii comerciale, in conformitate cu art. 1,2 i 6 din O.U.G 116/2009 , ale Legii 31/1990 republicat precum i cu modific rile si complet rile ulterioare, ale Legii 26/2009 republicat , cu modific rile i complet rile i ale Legii 359/2004, urmeaz a admite prezenta cerere,privind autorizarea constituririi ROUA S.R.L. , înmatricularea acesteia si înregistrarea datelor din declaratia/ declaratiile tip pe propie r spundere în registrul comer ului . Sediul social este în MUNICIPIUL TIMI OARA , Str. IULIU MANIU , nr. 10, SPA IU COMERCIAL. Domeniul principal de activitate : 475 Comer cu am nuntul al altor produse casnice,în magazine specializate. Activitate principal : 4752-Comer cu am nuntul al articolelor de fier rie, al articolelor din sticl i a celor pentru vopsit,în magazine specializate. Activit i secundare: conform articolului 4 din actul constitutiv din data de 12.03.2010. Capitalul social: Capitalul social subscris este de 200.00 RON, integral v rsat; num rul total de par i sociale: 20; valoarea unei par i sociale fiind 10.00 RON. Fondatori: 1. Szaszu Mioara Monica în calitate de asociat, aport la capital 100.00 RON, data v rs rii aportului 15/03/2010, echivalând cu 10 par i sociale reprezentând 50% din capitalul social total, cota de participare la beneficii/pierderi de 50%;

5

Administrator: Szaszu Pavel Roberto.1106.întocmirea contractelor de munc i înregistrarea lor la camera de munc .1103.1073) area altor produse alimentare(1081. data v rs rii aportului 15/03/2010. S. data numirii 12/03/2010 durata mandatului nelimitat .1084.1085. Firma are 22 angaja i dintre care: 1 director general (studii superioare) 1 director marketing (studii medii 1 economist (studii superioare) 1 ±resurse umane (studii medii) 1 ef department (studii medii) 2 efi raion (studii medii) 2 agen i vânz ri (studii medii) 1 gestionar (studii medii) 8 vânz tori (studii medii) 3 manipulan i (minim 10 clase) 1 ofer (minim 10 clase) 1 ef serviciu resurse - Activit i secundare 105 106 107 108 109 110 Fabri Fabri Fabri Fabri Fabri Fabri area produselor la tate (1051. cota de participare la beneficii/pierderi de 50%.asigurarea recrut rii personalului prin privirea de cereri de angajare direct la societate. .1104.1102.1082.1083.1089) area preparatelor pentru hrana animalelor(1091.R. echivalând cu 10 par i sociale reprezentând 50% din capitalul social total. i prin colabor ri cu actele de plasare a for ei de munc . realizeaz urm toarele activit i privind resursele umane: . aport la capital 100.1105.1092) area bauturilor(1101.2.1052) area produselor de mor rit .a amidonului i produselor din amidon(1061.L.1107) 6             ¡ .1072.aplicarea strict a prevederilor legale în vigoare privind salarizarea personalului angajat. .operarea în c r ile de munc de fiecare dat când exista unele modific ri.C ROUA S.având puteri conform actului constitutiv.00 RON. .1086. Szaszu Pavel Roberto în calitate de asociat.1062) area produselor de brut rie i a produselor f inoase(1071. prin intermediul anun urilor din pres .

4213) 422 Lu r ri de onstru ii a proie telor utilitare(4221. împar it in 20 p r i sociale egale. fiecare în valoare de 10 Ron.2572.care apar in în întregime celor doi asocia i.2365.pentru sport (3230) 324 Fabri area jo uriilor i ju riilor(3240) 329 Alte a tivita i industriale(3291.de îmbr minte.2612) 262 Fabri rea al ulatoarelor i a e hipamentelor periferi e(2620) 263 Fabri area e hipamentelor de omuni a ii(2630) 264 Fabri area produselor ele troni e de larg onsum(2640.2512) 256 Tratarea i a operirea metalelor.1622.opera iuni de me ani general pe baz de plat sau ontra t(2561.4313) 432 Lu r ri de instala ii ele tri e i tehni o-sanitare i alte lu r ri de instala ii pentru onstru ii(4321. similare(3212.4222) 429 Lu r ri de onstru t tii a altor proie te inginere ti(4299) 431 Lu r ri de demolare i de pregatire a terenului(4311.1414.2562) 257 Produ ia de unelte si art.2362.1629) 233 Fabri area materialelor de onstru ii din argil (2331. asociatului Szaszu Pavel Roberto.1624.3299) 411 Dezvoltare (pomovare) imobiliar (4110) 412 Lu r ri de onstru ii a l dirilor reziden iale i nereziden iale(4120) 421 Lu r ri de onstru ii a drumurilor i a ilor ferate(4211.4212.plut . i ipsos(2361.4312.2573) 261 Fabri area omponentelor ele troni e(2611. din blan (1411.imita iilor de bijuterii i art. de îmbr minte prin tri otare sau ro etare(1431.3109) 321 Fabri area bijuteriilor.2652) 310 Fabri area de mobil (3101.fasonarea i finisarea pietrei(2370.2364.4329) i altele. u ex ep ia art.varului i ipsosului(2351.1623.120 Fabri area produselor din tutun(1200) 141 Fabri area art. respectiv 10 p r i sociale în valore de 100 Ron.1439) 161 T ierea i rindeluirea lemnului(1610) 162 Fabri area produselor din lemn. iment.2349) 235 Fabri area imentului.2399) 251 Fabri area de onstru ii metali e(2511.2363.paie i din alte materiale vegetale(1621.2342.4322.2344. Capitalul social total subscris i v rsat este de 200 Ron.1413.2343.2369) 237 T ierea.aport exclusiv în numerar depus la 7 ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ .3213) 323 Fabri area art. din blan (1420) 143 Fabri area art. de fier rie(2571.1412.2352) 236 Fabri area arti olelor din beton.1419) 142 Fabri area art.2332) 234 Fabri area altor arti ole din erami i por elan(2341.asociatului Szaszu Mioara Monica i 10 p r i sociale în valore de 100 Ron.

partea fiecarui asociat din capitalul social.dupa trecerea a doua luni de la data în care hot rârea a fost publicat în Monitorul Oficial. h) Hot re te asupra schimb rii formei juridice a societ ii.conform Legii 31/1990 republicat .sau prin încorporarea rezervelor. Numirea i înlocuirea administratorului se va face exclusiv de c tre asocia i.num rul de par i sociale ce le de in. i) Aprob organigrama si statul de func iuni a societ ii. Asociatul Szaszu Pavel Roberto . Reducerea capitalului se poate face pe baya hot rârii asocia ilor.a beneficiilor.drepturile i obliga iile ce revin adun rii generale i rezultate din prezentul Act Constitutiv. Decid urm rirea administratorilor pentru daunele pricinuite societ ii. Patrimoniul societ ii nu poate fi grevat de datorii sau alte obliga ii personale ale asocia ilor.dup care va putea ob ine un duplicat al certificatului pierdut. De inerea integrala a p r ilor sociale în calitate de asocia i confera acestora. Administratorul reprezint societatea în raporturile cu ter ii. prin grija administratorului un registru al asocia ilor.angajeaz societatea în toate raporturile patrimoniale cu puteri depline i nelimitate pe o perioad nelimitat . Acesta poate fi majorat pe baza hot rârii asocia ilor.cu excep ia rezervelor legale. Aprob sau modific bilan ul contabil dup ascultarea raportului administratorilor.domiciliul sau sediul asocia ilor.Drepturile i obliga iile legate de partea sociala.cet ean român este i administratorul societ ii . 8 . Transmiterea p r ilor sociale se face conform prevederilor Legii 31/1990 republicat . potrivit legii. Aprob bugetul de venituri si cheltuieli i dup caz. În cazul pierderii unui certificat al p r ilor sociale. în care se vor înscrie numele i prenumele sau denumirea asocia ilor.proprietarul va trebui s fac public faptul. Asocia ii au urm toarele atribu ii: a) b) c) d) e) f) g) Numesc administratorii. Se pronun asupra gestiunii administratorilor.prin crearea de noi p r i sociale reprezentând noi aporturi în numerar sau în natura .banc .transferul p r ilor sociale precum i orice modificare referitoare la acestea. Se va ine.revenindu-i drepturile si obliga ile prev zute de lege în aceasta calitate.urmeaza partea social în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane. Îi revoca pe administratorii i le d desc rcare pentru activitatea lor.În cazul decesului asocia ilor societatea va fi continuata cu mo tenitorii legal. j) Hot r sc asupra destina iei profitului ob inut de societate.programul de activitate pe exerci iul financiar urm tor. Fixeaz renumera ia cuvenit administratorilor i directorului.cu respectarea prevederilor Legii 31/1990 republicat .

în condi ile i cu respectarea legisla iei in vigoare.Primul an începe la data înregistr rii Registrului Comer ului i se incheie pe 31 decembrie.Societatea care a hot rât fuziunea trebuie s îndeplineasca formalit ile prevazute de legisla ia în vigoare(legea nr.). Din momentul intr rii în func iea lichidatorilor.prin care se vor stabili drepturile i obliga iile acestui personal. Urm toarele situa ii duc la dizolavrea societ ii: a) imposibiltatea realiz rii obiectului societ ii sau realizarea acestuia. Prin grija administratorului societatea va întocmi annual bilan ul i contul de profit i pierderi în lei i va ine eviden a activit ii economico-financiare în lei.prin creditele personale ale asocia ilor i prin creditele pe care societatea le va putea ob ine în rela iile sale cu b nci. Fuziunea societ ii cu alte societ i se hot re te de c tre asocia i. Administratorul este obligat.Fuziunea nu poate avea efect decât dup 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial. b) hot rârea asocia ilor pentru diyolvare. Din profitul astfel r mas se scade impozitul legal rezultând profitul cuvenit asocia ilor.la Registrul Comer ului.precum i pentrualte nevoi ale societ ii (rate de credit .pân aceasta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.în conformitate cu legisla ia în vigoare . În caz de dizolvare.Profitul societ ii se calculeaza ca diferen a dintre suna totala a veniturilor încasate i suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri. timp în care oricare creditor al societ ii care fuzioneaz va putea face opozi ie în instan .Din profitul societ ii se va prelua în fiecare an cel pu in 5% pentru formarea fondului de rezerv .va fi completat. c) falimentul. 9 .el nemaiputând întreprinde noi ac iuni in numele societa ii. Anul financiar începe la 1 ianuarie i se încheie pe 31 decembrie acela i an. 31/1990 republicat ). înso it de contul de profit i pierderi.în termen de 15 zile de la data întocmirii bilan ului. fondul de risc etc.s depun o copie de bilan .societatea va fi lichidat .rezerve extraordinare. Angajarea personalului societ ii se va face de c tre asocia ii pe baz de contracte individuale de munca i de prest ri servicii.k) Hot r sc asupra mut rii sediului societ ii. dac asocia ii nu decid completarea lui.pe baya de garan ii proprii sau ale asocia ilor.cu respectarea prevederilor aliniatului precedent. Dac fondul de rezerv dup constituire s-a mic orat din orice cauz .mandatul celui care administreaz societatea înceteaza.Finan area societ ii poate fi f cut prin capital social.Odat cu cererea de fuziune va fi depus la Registrul Comer ului bilan ul societ ii. Profitul societ ii se stabile te prin bilan . d) reducerea capitalului social sau mic orarea acestuia sub minimul legal. Lichiditatea se face de unul sau mai mul i lichidatori.

aceasta se concretizeaz în oferta de locuri de munc salariate. În teorie.Condi ia general a transform rii nevoilor de munc în cererea de munc este remunerarea sau salarizarea. Cererea i oferta de munc sunt dou m rimi dinamice care reflect leg turile existente dintre dezvoltarea economico-social i popula ie. salarizarea ei. Malthus a analizat complexitatea leg turilor dintre dezvoltarea. Litigiile personalului angajat de societate ivite în raporturile cu acestea se va rezolva conform legisla iei muncii din România.1 Cererea i oferta de munc Factorul munc . iar Marx aprecia c acumularea capitalist ar determina transformarea unei p r i a popula iei muncitore ti în suprapopula ie relativ . studen ii. anali tii au ajuns la concluzia c nu exist o unic pia a muncii la scara economiei na ionale. Cererea de munc reprezint nevoia de munc salarial care se formeaz la un moment dat întro economie de pia a i se exprim prin intermediul num rului de locuri de munc . În ultimele decenii. Condi ia general pentru ca nevoia de munc s ia forma cererii de munc este remunerarea sa.Cele n scute din raporturile contractuale dintre societate si alte persoane juridice române pot fi solu ionate i rpin alegerea competen ei Arbitrajului Comercial ce func ioneaz pe lâng Camera de Comer i Industrie teritorial . 10 . Oferta de munc este format din munca pe care o pot depune membrii societ ii în condi ii salariale. unde are loc confruntarea cererii cu oferta.Litigiile societ ii cu persoane fizice sau juridice sunt de competen a instan elor judec tore ti din Rom nia. CAPITOLUL 2. Segmentarea pie ei muncii se întemeiaz pe condi iile generale de existen i manifestare a sistemelor reale contempor Cererea de munc are ca punct de plecare nevoia de servicii-munc din partea utilizatorilor acesteia. În oferta de munc nu se includ femeile casnice. în sensul major rii capitalului destinat mijloacelor de produc ie în timp ce s-ar produce o eliberare a for ei de munc . uneori i în practic s-a recurs la prezentarea corela iei dezvoltare-popula ie ca raport cerere-oferta de munc . se asigur pentru orice activitate prin intermediul pie ei. PIA A MUNCII 2.popula ie în mod simplist. militarii în termen i al i oameni care depun activit i nesalariale. devenind omeri.

dup care scade pe m sur ce înainteaz în vârst . atinge un vârf. Caracterul specific al pie ei de munc poate fi pus în eviden a prin urm toarele aspecte :  cererea de munc este. Contractele de angajare care stabilesc salariile nominale pe o perioad de câ iva ani. pe de o parte. pe de alt parte. probleme complexe care nu se pot realiza decat în timp. Efectele modific rii cererii pentru produsele firmei se regleaz prin fluctuarea profitului si a ocup rii. 11 . de dezvoltarea economico-social de amploarea i structurile activit ilor economice i ale ac iunilor sociale i. starea s n t ii. În economia real exist tendin a ca angaja ii s primeasc salarii nominale constante sau care nu oscileaz propor ional cu cresterea sau reducerea cererii pentru produsele firmei. Salariul. Când sunt tineri. ac ioneaz pentru realizarea tendin ei amintite. conform teoriei.Cererea de munc i oferta de munc sunt categorii i m rimi dependente.pe termen scurt. oferta de munc depinde i de al i factori decât cei economici(vârsta. modalitatea redus a for ei de munc . timp în care noua genera ie ajunge la vârsta legal de munc i se instruie te. de fenomenele i procesele social-demografice. în ciuda faptului c s-a dovedit c productivitatea lucr torilor creste rapid pe m sur ce se câstig experien . a posesorului acestuia. crearea de noi locuri de munc presupune dezvoltarea activit ilor existente i ini ierea altora noi. lucr torii sunt pl ti i în medie cu valoarea produsului lor marginal. iar când se apropie de pensie. neconcordan a dintre structurile acestora fac ca substituirea între diferitele ei comportamente s fie redus      Salariile sunt pl i c tre lucr torii care au contracte de angajare si nu instrumente de reglare fin a cererii si ofertei curente de munc . Dobândirea capitalului uman specific firmei si cresterea experien ei în munc sunt de natur s încurajeze angajarea pe termen lung. ca pre al muncii. eterogenitatea cererii i ofertei de munc . invariabil . Ele nu sunt modificate pentru a se asigura egalitatea cererii cu oferta de munc . Pe termen lung.avantajele economice oferite de alte zone (localita i) nu î i exercit nelimitat rolul în ceea ce prive te deplas rile oamenilor spre noi locuri de munc . un salariu mai mare decât valoarea produsului lor marginal. nu fluctueaz pe termen lung pentru a elimina somajul. la rândul ei se formeaz în decursul unui orizont de timp îndelungat. psihologia oamenilor ). lucr torii primesc un salariu mai mic decât valoarea produsului lor marginal. practic. oamenii sunt ata a i mediului social-economic în care s-au format i unde tr iesc. oferta de munc . oferta de munc î i pune amprenta asupra modului de satisfacere a cererii de munc .

pot contribui la cre terea salariilor sau pot împiedica sc derea lor. deoarece permit o alimenta ie s n toas si o îmbun t ire a st rii de s n tate general a lucr torului. În cazul în care negocierea este centralizat . în ceea ce prive te condi iile de munc i nivelurile salariilor. f r a se gândi la efectele asupra ocup rii .Formarea nivelului salariului pe diferite pie e În ultimele decenii. deoarece schimbarea ar fi costisitoare si ar necesita timp. Ele prefer s men in pre urile constante atunci când cererea se modific într-o mic m sur si s modifice volumul produc iei si num rul de angaja i. de cele mai multe ori. productivitatea muncii lor va fi mai redus .i m ri ansele de angajare. Acordarea salariilor în func ie de productivitatea lucr torilor contribuie la ridicarea eficien ei activit ii economice. din care majoritatea sunt angaja i. iar costurile pierderii locurilor de munc sunt ridicate. fiecare av nd o anumit autonomie i fiind relativ izolat de celelalte segmente. Firmele nu schimb pre urile si salariile ca r spuns la fiecare fluctua ie minor a cererii. productivitatea lui marginal poate fi înalt .2 Segmentarea pie ei muncii.Segmentarea pie ei muncii se întemeiaz pe condi iile generale de existen si manifestare a sistemelor reale contemporane. exist i o pia a muncii dual . Salariile mai mari pot îmbun t i productivitatea muncii.Pe diferitele pie e exist condi ii inegale pentru salaria i. anali tii au ajuns la concluzia c nu exist o unic pia a muncii la scara economiei na ionale. care tiu s negocieze. la nivelul ramurii economice sau al întregii economii. 2. sindicatele negociaz în numele tuturor lucr torilor angaja i sau având poten ialul de a fi angaja i. Dac lucr torii sunt bine pl ti i. sindicatul reprezint interesele membrilor s i. sistemul economic de pia real presupune o rela ie de independen specific a unuia din sectoarele ar tate de cel lalt. ca r spuns la schimbarea cererii. în ce prive te realizarea profesional . Dac salariile sunt atât de sc zute încât lucr torilor le este indiferent dac r mân sau îsi pierd locul de munc . De regul . Salariile m rite sunt i un stimul pentru indivizi de a investi în propria educa ie i de a se califica pentru a. ei vor depune. El nu ap r neap rat interesele celor care nu sunt angaja i. În unele state.Corespunz tor. eforturi mai mari. în altele. sindicatele negociaz la nivelul firmei. chiar dac aceasta va diminua perspectivele de angajare ale omerilor. Salaria i doresc sporirea salariilor. Îmbun t ind starea de s n tate a lucr torului. Sindicatele puternice. Astfel. În cazurile în care negocierea este descentralizat . Segmentele reale ale pie ei muncii sunt analizate prin 12 . sindicatele pot face presiuni pentru a ob ine salarii mai mari pentru angaja i.El se stabileste în func ie de Äclimatul economic´ pe termen lung.

Acolo unde se practic acest salariu mecanismul negocierilor pe pia a muncii joac un rol mai mare sau mai mic în func ie de : 1. sau. Acest segment al pie ei muncii are o pondere mare în rile dezvoltate . pia a produc torilor de arnament). b)dup dimensiunile utilizatorilor de munc ± piata muncii (a cererii de munc ) din partea marilor firme i piata muncii pentru micile întreprinderi. Pia a ologopsonic ± const în acea situa ie de pia când câteva firme mari de in angajarea unei p r i considerabile din oferta de munc posibil . Salariu negociat colectiv ±pe aceasta pia este un instrument de analiz modern a modului de func ionare a pie ei muncii . Astfel. pia a sectorului public. Gradul de extindere a sidicatelor salaria iilor . se constat cel pu in urm toarele criterii : a) dup forma de proprietate ± pia a muncii a sectorului privat i pia a întreprinderilor publici (de pild .Aceste firme caut s men in aceast pondere i aceast structur de angaja i prin modificarea salariilor. deci. în func ie de fiecare criteriu existând diferite genuri de pie e ale muncii.de amploare a încadr rii a salaria iilor în sindicate .de combativitatea lor . 2. este vorba de salariul ce trebuie pl tit unei persoane pentru a o motiva s 13 . ca i în cazul bunurilor economice. un model teoretic de analiz . a salaria ilor liberi i pia a salaria ilor sindicaliza i.reprezint pia a muncii în condi iile economiei decente . De organizarea celor dou for e ale pie ei muncii . Veniturile din munc se împart în venituri de transfer i în rente economice. Pia a cu monopol bilateral ± de ine un rol semnificativ în rândul pie elor imoperfecte ale muncii . De încadrarea patronilor în organiza ii specifice .Ea se identific cu pia a marelui business privat . Mecanismul pie ei muncii în condi iile pie ei cu concuren a perfect este.folosirea mai multor criterii de grupare. c)dup gradul de organizare a ofertei de munc ± pia a nestructural . 3. în general. Firmele cu pozi ie de oligopson pl tesc salarii mai mari pentru a atrage for a de munc cu calific ri superioare din alte ramuri i sectoare . Veniturile transfer reprezint câ tigul necesar pentru al preveni pe purt torul muncii s emigreze dintro activitate în alta.

Ca pia derivat . structurile i calitatea necesar . (cel ce ofer locuri de munc ).i va mai g si cerere . întâlnire în baza condi iilor concrete ale firmelor i salaria iilor (poten iali). ofertantul acestui articol specific (solicitantul de locuri de munc ). a închirierii muncii sale (maximum de utilit ti i minimum de dezutilit i). renta economic de ine în ansamblul salariului o pondere mai mare i invers.are loc întâlnirea în termeni reali a cererii i ofertei. vânz torul de munc . se poate spune c specificitatea acestei pie e decurge i din diferen a dintre salariu i pre ul celorlalte bunuri. la rândul lui. se manifest dou comportamente : 1. Rata economic reprezint tot ceea ce ca tig un individ în plus fa de veniturile de transfer. Pe pia a muncii se întâlnesc i se confrunt dou for e. cump r torul de for de munc . în sensul c numai salariul real oscileaz (ca i pre urile normale). atunci nici resursa de munc folosit la producerea acelei m rfi nu. utilizatorul. salariul nominal înregistrând cre teri continue. care asteapt maximum de avantaj net de pe urma vânz rii. asteapt maximum de profit. 2.Aici se manifest tendin a general de formare a salariilor la nivelul economiei na ionale sau la nivelul unor mari segmente de pia a muncii. 14 . care. aceasta are func ia major de a asigura activit ile social-economice cu resursele de munc în cantitatea.i g se te cump r torii. Pia a muncii se desf oar în dou trepte sau faze : În prima faz se formeaz condi iile generale de angajare a salaria ilor. În cea de-a doua faz ± o continuitate a primei. se contureaz principiile care stau la baza stabilirii salariilor.desfa oare în continuare activitatea la care s-a angajat. Anticipând. Dac marfa produs cu o anumit for de munc nu se vinde. M rimea relativ a acestor dou elemente depinde de elasticitatea ofertei factorilor de produc ie ± munc .Dac oferta este mic . nu.

De regul .Func ionarea acestei pie e este influen at de ac iunea specific a partenerilor sociali (patronat. 15 . sindicate).2.3 Ocuparea i omajul omajul : concept. i care nu are un asemenea loc în mod curent. omaj voluntar i omaj involuntar. respectiv din acele persoane neocupate care ar fi dispuse s lucreze pentru un salariu real mai mic decât cel existent. cu omajul normal. a utiliz rii resurselor de munc . va spori i gradul ei de ocupare. Pia a contemporan a muncii se poate afla fie în situa ia de echilibru. astfel c atunci când cererea efectiv de for de munc . Pia a muncii nu func ioneaz ca o pia obi nuit . din acea folosire incomplet a mâinii de lucru. forme Defini ia cea mai folosit pe care o dau economi tii omerului este urm toarea : acea persoan care caut un loc de munc remunerat. va cre te va spori i gradul de ocupare. Conceptele de omaj voluntar i de omaj involuntar caracterizeaz i aprofundeaz omajul natural. de raportul de for e dintre ei. cauze. adic de subocupare i supraocupare. A a c omajul const în acea nonocupare. omajul este tratat i apreciat prin prisma celui involuntar. astfel c . omajul involuntar const în acea parte a folosirii incomplete care decurge din rigiditatea salariului. ocuparea deplin este compatibil cu rata natural a omajului. Altfel spus. Ocuparea deplin reprezint acel volum i acea structur a ocup rii. din acel ansamblu de persoane neocupate care ar fi dispuse s lucreze pentru un salariu real mai mic decât cel existent. Cele dou forme ale dezechilibrului pe pia a muncii pot fi în elese numai dup ce vor fi fost clarifica i termenii de ocupare deplin . care permite ob inerea maximului de bunuri pentru acoperirea nevoilor oamenilor constitui i în diferite colectivit i. fie în cea de dezechilibru. atunci când cre te cererea efectiv de for de munc . omajul voluntar const în acea nonocupare datorat refuzului sau imposibilit ii unor persoane de a accepta retribu ia oferit i/sau condi iile de munc existente.

fiecare persoan din gospod rie se poate afla în una din urm toarele categorii : y ocupat ± dac cea mai mare parte a s pt mânii precedente a lucrat.A. principala resurs a economiei este for a de munc . Cu toate acestea.Ca fenomen macroeconomic . el este format din excesul de resurse de munc în raport cu cei ce pot fi ocupa i. nu caut de lucru i nu a teapt s înceap o alt munc ). respectiv nu a f cut gospod rie. sus inerea ocup rii acesteia este cel mai important scop al politicii economice din fiecare ar . calculeaz anual nivelul omajului i al i indicatori. deci.U. neocupat ± dac nu a lucrat în a teptarea încadr rii întro nou munc . de aproximare. nu a lucrat. care caut de lucru. y y 16 . omajul reprezint ansamblul persoanelor active disponibile f r ocupa ie. M surarea (evaluarea) omajului M surarea omajului este o problem de evaluare.A. dac este temporar îndep rtat sau dac este în c utarea unui loc de munc . M surarea omajului în S. celelalte persoane nu intr în categoria de for de munc (nu au loc de munc . Corespunz tor întreb rilor cuprinse în anchet . Deoarece. Biroul de Statistic a Muncii din S. Ace ti indicatori se determin pe baza observ rii statistice a circa 60. Nivelul omajului este indicatorul statistic care arat partea celor care nu au de lucru în num rul total al celor care doresc s lucreze. în toate rile avansate economic exist sisteme na ionale de înregistrare zilnic a modific rilor în nivelul i structurile omajului.U.000 de gospod rii economice (familii). în condi iile de rentabilitate impuse de pia .

sub form de comision etc. dar care nu au angaja i salaria i.. popula ia ocupat cuprinde toate persoanele cu un loc de munc în care se desf oar o activitate economico-social aduc toare de venit.. fie pe baz preg tirii lor profesionale. popula ia ocupat cuprinde toate persoanele de 14 ani.R.N. pl tit în bani sau în natur . Conform metodologiei balan ei for ei de munc . fie pe baza balan ei for ei de munc . omajul se calculeaz .salaria ilor organiza iilor politice. în ara noastr . cu excep ia cadrelor militare i a persoanelor asimilate lor. Conform ³Anchetei asupra for ei de munc în gospod rii´. M surarea omajului în România. fie pe baz de anchete asupra for ei de munc . S. Popula ia ocupat .A. neangrenând în activit i economice (personalul M. M. for a de munc .For a de munc const în totalitatea celor ocupa i i neocupa i. lucr tori pe cont propriu ± persoane care î i exercit activitatea fie în unitatea proprie sau cu ajutorul unui utilaj propriu. persoane care î i exercit ocupa ia în propria lor unitate pentru a c rei activitate au ca angaja i unul sau mai mul i salaria i. adic persoanele care î i exercit activitatea pe baza unui contract de munc întro unitate economic sau social ± indiferent de forma ei de proprietate ± sau la persoane particulare în schimbul unei remunera ii sub form de salariu. iar nivelul omajului se calculeaz ca raport procentual între num rul celor neocupa i i volumul for ei de munc . Se consider persoane ocupate urm toarele : salaria ii. care au desf urat o activitate economic produc toare de bunuri sau servicii de cel pu in o or în perioada de referin în scopul ob inerii unor venituri sub form de salarii. plat în natur sau alte beneficii. Un alt indicator statistic este ponderea for ei de munc în totalul popula iei având vârsta (legal ) de munc . patronii. ele putând fi sau nu ajutate de membrii familiei. i peste.. neremunera i.. obste ti i a de inu ilor. militari în termen).I.I. - - 17 .

- lucr torii familiali neremunera i ± persoane care î i exercit activitatea întro unitate economic familial condus de un membru al familiei sau o rud . membri ai unei societ i agricole sau ai unei cooperative. persoane care au lucrat fie ca proprietari de teren agricol întro societate cu constitu ia conform legii. fie ca membri ai unei cooperative me te ug re ti sau de credit. - 18 . pentru care nu primesc remunera ie sub form de salariu sau plat în natur .

Äpre ul muncii´. care face Äplata muncii´ sub form de Äsalarii´. Mai simplu.CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA DECONT RILOR DE NATUR SALARIAL 3. s n tate i impozitul). regii autonome. Angajatorul. De a se înregistra în eviden a financiar-contabil cu Äsalariile pl tite´. salariul este definit ca Äplat . salariul reprezint : Pentru angajatori (societate comercial . are obliga ia: De a se înregistra pe cheltuieli cu salariile acordate. regie autonom etc. inclusiv indemniza iile pentru incapacitate temporar de munc . Din punct de vedere fiscal. pensie. prin stopaj la surs . care reprezint o Ächeltuial cu salariile´. Pentru munca depus personalul angajat în societ i comerciale. i de a calcula i re ine. înregistrat în debitul contului 641 ÄCheltuieli cu salariile personalului´. a unei activit i depuse´. Äplata muncii´. Äpre ul for ei de munc ´. o cheltuial . în creditul contului 421 ÄPersonal ± salarii datorate´. Salariul reprezint Äexpresia b neasc a valorii for ei de munc ´. Stagiul minim pentru acordarea concediilor i indemniza iilor sociale de s n tate este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acord concediul medical. este retribuit sub forma veniturilor din salarii. Calculul i plata indemniza iilor de asigur ri sociale de s n tate se face baza ÄCertificatului de concediu medical´ care constituie document justificativ de plat . obliga iile bugetare (contribu ia pentru omaj. Äplata for ei de munc ´.1 Delimit rile i structurile privind datoriile i crean ele de natur salarial For a de munc este principalul element în cadrul entita ilor în vederea realiz rii de bunuri si de servicii al turi de resurse. care este o cheltuial deductibil la calcului profilului impozabil (adic admis a sa sc dea din veniturile impozabile în scopul determin rii profitului impozabil). institu ii publice. de regul în form b neasc . Crean ele de asigur ri sociale se s n tate sunt reprezentate prin indemniza iile i concediile de care beneficiaz angaja ii unei entit i conform reglement rilor legale sau a unor prevederi contractuale. ca orice alt cheltuial . Venturile din salarii sunt toate veniturile în bani sau natura ob inute de o persoan fizic ce practic o activitate în baza unui contract individual de munc sau a unui statut special prev zut de lege. respectiv cu Äsalariile i alte drepturi cuvenite personalului´.). Calculul i re inerea obliga iilor datorate statului reprezint 19 . impus de necesitatea desf ur rii activit ii.

el nu poate fi mai mic decat salariul de baz minim brut pe ar .o obliga ie a angajatorului (a celui care face plata salariilor) i se face prin Ästopaj la surs ´. Sume primite de membrii fondatori ai societ ilor comerciale constituite prin subscrip ie public . Sunt asimilate salariilor în vederea impunerii conform Codului fiscal din 2011: Indemniza iile din activita ile desfa urate ca urmare a uneii func ii de demnitate public . Drepturile de sold lunar i alte drepturi ale personalului militar. 20 . .vechime în munc : pentru 3 ani vechime 5% i 25% pentru mai mult de 20 ani. Se practic mai multe forme de salarizare: y În regie (dup timpul lucrat). y În acord (în func ie de cantitatea i calitatea muncii prestate).Salariul de baz . pân nu se calculeaz i re in sumele datorate statului. un Ävenit ob inut prin munc ´. Pentru salariat (angajat).munc suplimetar : compenseaz cu zile libere sau 75% din salariul de baz . . Indemniza iile din activita ile desfa urate ca urmare a unei func ii alese în cadrul persoanelor juridice f r scop patrimonial. În contabilitatea entit ilor drepturile salariale cuvenite angaja ilor acestora reprezint atât cheltuielile ale angajatorilor cât i obliga ii de plat a lor. Ace tia au o rela ie de natur contractual cu angajatorul unde totul se specific în contractul colectiv de munc ce con ine i anumite criterii generale salarizare i drepturile i obliga iile angajatului i a angajatorului. care const în faptul c nu se face plata salariilor pân nu se Ästopeaz ´. Angajatorii nu pot negocia i stabili prin contractul individual de munc salarii sub nivelul salariului minim brut pe ar .condi ii deosebite de munc : care este 10% din salariul de baz . Sunt considerate cheltuieli de natur salarial i se suport de c tre angajatori urm toarele structuri: y Fondul de salarii -este format din totalitatea salariilor brute suportate de angajator i cuprinde : . y În cote procentuale din veniturile realizate. Alte venituri prev zute de lege. . un venit acordat de angajator dup ce s-au calculat i re inut de angajator toate obliga iile de plat datorate statului.Sporurile -ele se acord pentru: .

e) Alte re inerii din salarii.(tichetele de mas ) y y y y y y Contribu ia entit ii la asigur rile sociale (CAS) Contribu ia entit ii la fondul de asigur ri sociale de s n tate(CASS) Contribu ia entit ii la fondul de omaj (CFS) Contribu ia prentu concediile i indemniza iile de asigur ri sociale de s n tate la Fondul Na ional Contribu ia pentru accidente de munc i boli profesionale Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Munc 3. d) Impozitul pe salarii.Cuantumul indemniza iei se stabile te prin înmul irea num rului de zile de concediu cu salariul mediu zilnic.5 % asupra salariului brut lunar realizat.Alte drepturi salariale. .5% din salariul brut lunar realizat . b) Contribu ia angaja ilor pentru asigur rile sociale de s n tate. Este 0.Avantaje în natur sub forma de bunuri i servicii.de acord .5% din salariul de baz .premiile . Se calculeaz în cot de 10.Adaosurile : . În general plata facut drepturilor salariale se face în dou tran e (chenzine) dup deducerea contribu iilor anagaja ilor.pentru munca prestat în zilele de s rb tori legale : 100% din salariul de baz . c) Contribu ia personalului la fondul de omaj.Index rile (infla ie) -Indemniza iile pentru concediile de odihn . Se aplic cota unic de 16% la venitul impozabil.Indemniza iile pentru incapacitate temporar de munc (concedii medicale) . . Ea trebuie achitat cu 5 zile înainte de a pleca în concediu. 21 .. .spor de noapte :15% pentru fiecare or de munc prestat . .2 Con inutul i structura re inerilor din salarii Re ineri din salarii prin stopaj la surs : a) Contribu ia personalului la asigurarile sociale.salarii de merit . Avem o cota de 5.

mai mare sau mai mic decât salariul de baz negociat. a unor oameni liberi juridic i. spor de toxicilitate etc. ci ca pre al închirierii for ei de munc . cît i remunerarea muncii celor ce execut activit i de concep ie i conducere. indemniza ie de zbor. Prin însumarea veniturilor brute lunare realizate de to i salaria ii societ ii comerciale. spor de noapte. a capacit ii de a munci. se ob ine Fondul de salarii brut realizat în luna respectiv . salarizare în cote procentuale ± calculat la volumul vânz rilor). salariul reprezint cea mai frecvent form de venit. nivelul lui condi ioneaz situa ia economic a unui num r însemnat de persoane. Veniturile salariale ob inute de angaja i se compun din: Salariu de baz + Alte drepturi salariale = Venit brut Sau Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat 1) Salariul realizat ± calculat în func ie de salariul de baz i de forma de salarizare aplicat (salarizare în regie ± pentru timpul lucrat. spor de periculozitate. De fapt. Deci. ca pre al serviciilor aduse prin munca depus de c tre ace ti oameni. desigur. El exprim atît retribuirea muncii de execu ie a lucr torilor propriu-zi i. salariul apare nu pur i simplu ca pre al muncii. f r prezen a factorului munc . Salariul realizat poate fi egal. în general. 2) Adaosurile i sporurile din salariu (indemniza ie de conducere. cu toate c factorul munc a participat în toate timpurile la procesul de produc ie. fie ca procent din salariul de baz .) ± se calculeaz fie în sum fix . este de neimaginat proces de produc ie. În condi iile contemporane . activitatea economic . spor de stres. El constituie pentru societatea comercial o cheltuial .3 Determinarea veniturilor din salarii De la început trebuie precizat faptul c salariul nu a existat în toate timpurile. spor de lucru în subteran. spor de vechime. 22 . El reprezint o sum brut .3. salarizare în acord ± în func ie de normele de munc . propor ional cu timpul lucrat în alte condi ii.

Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o prime te în schimbul for ei sale de munc . 23 . salariile vor înregistra o tendin de cre tere. c) politica de salarizare.salariul tarifar . omajul s ia propor ii i. b) evolu ia situa iei economice. sc derea produc iei face ca cererea de for de munc .formele de premiere .Ca pre pl tit pentru serviciul adus de factorul munc . Salariul astfel format este raportat întotdeauna de posesorul muncii la cerin ele propriei sale existente pe care i-o dore te normal i la parametrii tot mai ridica i de siguran a pe seama acestei forme de venit. el fiind îns definitivat i pl tit dup depunerea muncii. El reflect puterea de cump rare a salariului nominal. categorii i forme de salarizare etc. cererea de for de munc va fi mai mare i ca urmare a acestui fapt.sistemul de sporuri .formele de salarizare . M rimea lui depinde de mai mul i factori: a) valoarea for ei de munc . se stabile te prin contractul individual de munc sub forma salariului tarifar orar sau al unui salariu lunar fix pentru un program de lucru de 170 ore. Ea const dintr-un ansamblu de m suri luate de întreprinz tori sau de stat. Acest mod de formare a salariului are la baz regulile generale de func ionare ale pie ei i elementele specifice pie ei muncii. Salariul real este cantitatea de bunuri i servicii care poate fi cump rat . ca element principal al sistemului de salarizare. cu privire la nivelul salariilor pentru b rba i. în timpul crizelor i recesiunilor. pe criterii na ionale i rasiale. Aceast cantitate difer de la o perioad la alta i de la o pia la alta. femei. în func ie de rezultatele ei. Sistemul de salarizare stabilit prin contractul colectiv de munc include: . tarife. s scad . În perioadele de avînt cînd se înregistreaz cre teri ale produc iei. cu salariul nominal. în vederea apropierii de condi iile unei vie i normale sau de realixarea acesteia intr în func ie modalit ile de completare a lui cu resurse care au revenit ini ial întreprinderii sau societ ii. salariul se stabile te pe baza mecanismului pie ei. evident s scad salariile. la un moment dat. adic mai concret de pre ul for ei de munc care se stabile te pe pia a muncii prin mecanismul cererii i ofertei. de la unitatea în care lucreaz . Atunci cînd salariul se dovede te a fi insuficient. pe regiuni.alte forme Salariul tarifar.

concedii pentru evenimente familiale deosebite . cei ce pl tesc veniturile de natur salarial au obliga ia s determine venitul anual impozabil din salarii i s stabileasc diferen a dintre impozitul calculat la nivelul anului i cel re inut anticipat în cursul anului . personalul angajat mai beneficiaz i de alte drepturi: . a contribu iilor obligatorii individuale datorate asigur rilor sociale. La expirarea anului fiscal . datoreaz un impozit lunar ce se re ine prin stopaj la surs i se vireaz de c tre angajatori bugetului de stat. pe lâng salariul pentru timpul efectiv lucrat. ce se determin ca diferen între venitul net din salarii aferent unei luni i deducerile personale acordate pentru luna respectiv .acord progresiv .premii/prime acordate pe baza anumitor criteria În sistemul de salarizare.salarizare pe baz de tarife sau cote procentuale .alte drepturi prev zute în contractul colectiv de munc 3.sporuri de lucru în timpul nop ii . fondul de omaj. Acesta se calculeaz . Angaja ii .Salariul tarifar poate fi stabilit pe baza uneia din urm toarele forme de salarizare: . asigur rilor de s n tate i alte fonduri de protec ie social .sporuri pentru ore lucrate peste program . 24 .sporuri de vechime se supun impozit rii . pân ultima zi de lucru a lunii februarie a anului fiscal urm tor.indemniza ii pentru concedii de odihn . Este un impozit direct .acord direct .forma salariz rii în regie. Venitul net din salarii se determin prin deducerea din venitul brut . respectiv dup timp În afar de salariul tarifar de baz . datorat bugetului de stat de c tre persoanele fizice care desf oar activit i în baza unui contract individual de munc i realizeaza venituri sub forma salariilor.4 Contabilitatea impozitului pe venituri de natur salarial Impozitul pe salarii se calculeaz pe baza venitului net impozabil realizat de fiecare salariat.acord indirect .sporuri pentru condi ii deosebite de munc . prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul. în salariul brut total mai pot fi cuprinse sporuri i adaosuri cum sunt: .

regularizarea diferen elor se efectueaz în termen de 90 de zile de la data de mai sus. con inutul. începând cu data de 1 februarie 2011 nu mai exist obliga ia de declarare a impozitului pe venitul din salarii la organele fiscale la care sunt înregistrate sediile secundare cu minimum 5 angaja i.397/2010 privind modelul. impozitului pe venit i eviden a nominal a persoanelor asigurate´. din oficiu. modalitatea de depunere i de gestionare a ³Declara iei privind obliga iile de plat a contribu iilor sociale. vectorul fiscal privind impozitul pe venitul din salarii. Potrivit actului normativ. începând cu perioada fiscal ianuarie 2011.se înscrie obliga ia de declarare a impozitului pe venitul din salarii în vectorul fiscal al contribuabililor pl titori de salarii care. la data men ionat . Toate aceste determin ri . a impozitului final efectiv datorat bugetului de stat i efectuarea regulariz rilor. nu au înscris în vectorul fiscal aceast obliga ie declarativ . Astfel. aferente unor perioade de raportare anterioare datei de 1 ianuarie 2011. din oficiu. pentru declararea impozitului pe venitul din salarii i contribu ii sociale perioada fiscal este doar luna. 1.se anuleaz obliga ia de declarare a impozitului pe venitul din salarii din vectorul fiscal al sediilor secundare cu minimum 5 angajati. 117/2010. al contribuabililor ce au organizate sedii secundare cu minimum 5 angaja i. potrivit c rora. începând cu anul 2011. se efectueaz pe baza fi elor fiscale eliberate de organele fiscale. Începând cu aceea i dat se transfer eviden a electronic a îndeplinirii obliga iilor declarative privind impozitul pe venitul din salarii de la organele fiscale la care sunt înregistrate sediile secundare cu minimum 5 angaja i la organul fiscal competent pentru administrarea contribuabilului care a înfiin at respectivele sedii secundare. 52/2011 privind actualizarea. partea I. a vectorului fiscal privind impozitul pe venitul din salarii i contribu ii sociale i procedura de declarare a obliga iilor prev zute în Nomenclatorul ³Crean e fiscale´ din anexa nr. actul normativ stabile te c începând 25 . organele fiscale actualizeaz . potrivit legii. astfel: . 68 din data de 26 ianuarie 2011 a fost publicat Ordinul pre edintelui Agen iei Na ionale de Administrare Fiscal nr. începând cu data de 1 februarie 2011. nr.Pentru persoanele fizice care au fost angaja i permanen i ai pl titorului în cursul anului ce au func ie de baz i nu au alte surse de venituri care s fie curpinse în venitul anual global impozabil. De asemenea. Modific ri cu privire la declararea impozitului pe venitul din salarii pentru anumite categorii de contribuabili : În Monitorul Oficial al Romaniei. 2 la Hot rârea Guvernului nr. . în aplicarea prevederilor Ordonan ei de urgen a Guvernului nr.

dup cum urmeaz : . organul fiscal competent actualizeaz în vectorul fiscal al contribuabililor pl titori de impozit pe venitul din salarii i contribu ii sociale perioada fiscala lunar . s in o eviden nominal pe fi e fiscal individuale (FF1.contribu ia la asigur rile sociale de s n tate 2. cu termen legal de declarare pân la data de 25 ianuarie 2011 inclusiv. aferent unor perioade de raportare anterioare datei de 1 ianuarie 2011. i anume: . defalcat pe sedii secundare. aferent unor perioade de raportare anterioare datei de 1 ianuarie 2011 .contribu ia la fondul de omaj .deducerea personal suplimentar ± care se acord salaria ilor care au în între inere persoane f r nici un venit (so ia. angajatorul este obligat. Obliga iile de declarare a impozitului pe venitul din salarii aferente ultimei perioade fiscale a anului 2010. potrivit legii impozitului pe venit global. Venitul net impozabil se determin sc zând din venitul brut urm toarele categorii de cheltuieli: 1. copiii. Începând cu data de 1 februarie 2011.deducerile personale de baz . FF2). Totodat pot fi constatate i drepturi de crean fa de personal. trebuie înregistrate pe cheltuielile exerci iului curent. i anume: . defalcat pe sedii secundare. îndeosebi în urma unor lipsuri la inventariere care trebuie reflectate în urma 26 .formularul 710 ³Declara ie rectificativ se depune împreun cu ³Situa ia privind rectificarea impozitului pe venitul din salarii. impozitul pe venitul din salarii datorat de sediile secundare cu minimum 5 angaja i. potrivit principiilor contabile.cu data de 1 februarie 2011. contribu ii re inute din salariul brut. . începând cu obliga iile de declarare aferente lunii ianuarie 2011. se îndeplinesc potrivit reglement rilor legale i procedurilor în vigoare pân la data de 1 ianuarie 2011. la organul fiscal competent pentru administrarea acestuia. se constat c nu s-au întocmit state de plat pentru anumite persoane sau activit i executate pentru exerci iul curent i care. aferent unor perioade de raportare anterioare datei de 1 ianuarie 2011 . Sunt situa ii când la încheierea exerci iului. se declar i se corecteaz de c tre contribuabilul care le-a înfiintat.contribu ia pentru asigur rile sociale . deducerile din salariul brut.formularul 100 ³Declara ie privind obliga iile de plat la bugetul de stat´ se depune împreun cu formularul ³Situa ia privind impozitul pe venitul din salarii. în cadrul lucr rilor de preg tire a întocmirii bilan ului. etc) Pentru calculul i eviden a impozitului pe venituri de natur salarial .

în ar i în str in tate. Contribu ia datorat de angajator la bugetul Fondului na ional unic de asigur ri sociale de s n tate se determin prin aplicarea procentului de 5. Plafonarea: În situa ia în care totalul veniturilor este mai mare decât valoarea a de 5 ori câ tigul salarial mediu brut. pe fiecare loc de realizarea venitului. Contribu iile la bugetele de asigur ri i protec ie social Contribu iile sociale datorate de c tre angajat i angajator sunt prev zute la art.5% la baza lunar de calcul al contribu iilor sociale individuale obligatorii care reprezint câ tigul brut realizat din activit i dependente. contribu ia individual de asigur ri sociale se calculeaz în limita acestui plafon. i valoarea corespunz toare a de 5 ori câ tigul salarial mediu brut. cu modific rile i complet rile ulterioare. 3. Plafonare: În situa ia în care totalul veniturilor este mai mare decât valoarea a de 5 ori câ tigul salarial mediu brut.85% la suma câ tigurilor brute realizate.2% la baza lunar de calcul pentru contribu ia de asigur ri sociale de s n tate reprezentat de suma câ tigurilor brute. 27 .imput rii lor la veniturile exerci iului respectiv. Contribu ia datorat de angajator la bugetul asigur rilor sociale de stat se determin prin aplicarea cotei procentuale adecvate la suma câ tigurilor brute. În asemenea cazuri. pe fiecare loc de realizare a venitului. contribu ia individual de asigur ri sociale se calculeaz în limita acestui plafon. din luna pentru care se calculeaz aceast contribu ie datorat bugetului asigur rilor sociale de stat. Contribu ia individual de asigur ri sociale se determin prin aplicarea procentului de 10.5% la baza lunar de calcul al contribu iilor sociale individuale obligatorii care reprezint c tigul brut realizat din activit i dependente. 571/2003 privind Codul fiscal. 2 Legea nr. pe baza documentelor în care se consemneaz obliga iile i crean ele respective se apeleaz la contul 428 ± ÄAlte datorii i crean e în leg tur cu personalul´. în ar i în str in tate.5. Contribu ia individual de asigur ri sociale de s n tate se determin prin aplicarea procentului de 5. Plafonare: Baza de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre num rul asigura iilor pentru care angajatorul datoareaz contribu ie diferen ial în func ie de condi iile de munc . Contribu ia pentru concedii i indemniza ii de asigur ri sociale de s n tate datorat de angajator la bugetul Fondului na ional unic de asigur ri sociale de s n tate se determin prin aplicarea procentului de 0.

accidentelor în afara locului de munc . Contribu ia la fondul de garantare pentru plata crean elor salariale. Pentru bolile profesionale. datorat de persoanele fizice i juridice care au calitatea de angajator se determin prin aplicarea cotei de 0. precum i indemniza ii pentru sarcin i lehuzie Se acord pe baza certificatului medical pe o durat de 126 zile. Cuantumul indemniza iilor este de 75% din media veniturilor lunare ale persoanei în cauz din ultimele 6 luni. iar pentru urm toarele de c tre bugetul asigur rilor sociale. pe baza c rora s-a stabilit contribu ia individual la asigur rile sociale. potrivit legii. Drepturile asigura ilor cuvenite din bugetul asigur rilor sociale privesc: a) indemniza iile pentru incapacitate temporar de munc datorate bolilor obi nuite. potrivit legii.25% la suma câ tigurilor brute realizate de salaria ii încadra i cu contract individual de munc . c) indemniza iile pentru cre terea copilului i îngrijirea copilului bolnav. în condi iile legii. schimb rii locului de munc din motive medicale. Contribu ia datorat de angajator la bugetul asigur rilor pentru omaj se determin prin aplicarea procentului de 0. contribu ia individual de asigur ri sociale se calculeaz în limita acestui plafon. pentru trimiterea la tratament în sta iuni. cuantumul indemniza iilor este de 100% din media veniturilor lunare. accidentelor de munc Acestea se acord salaria ilor pe baza certificatelor medicale eliberate de medicul specialist în care este înscris cauza incapacit ii de munc i durata în zile a acesteia. obliga ia de plat a contribu iei individuale la bugetul asigur rilor pentru omaj.5% la suma câ tigurilor brute realizate.Plafonare: Baza lunar de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre num rul asigura ilor din luna pentru care se calculeaz contribu ia i valoarea corespunz toare a 12 salarii minime brute pe ara garantate în plat . accidentele de munc i tuberculoz . Contribu ia individual la bugetul asigur rilor pentru omaj se determin prin aplicarea procentului de 0. Plafonare: În situa ia în care totalul veniturilor este mai mare decât valoarea a de 5 ori câ tigul salarial mediu brut. pe fiecare loc de realizare a venitului. inclusive de salaria ii care cumuleaz pensia cu salariu.5% la suma câ tigurilor brute acordate asupra c rora exist . bolilor profesionale. pentru instituirea de carantin . Aceste indemniza ii se suport de c tre angajator pentru primele zile (3 i 10 zile). din care 63 zile 28 . b) indemniza iile pentru prevenirea îmboln virilor i refacerea capacit ii de munc Se acord în cazul reducerii programului de munc . pentru proteze medicale.

Pe lâng salariile cuvenite se mai pl tesc salaria ilor prime sau sporuri de diferite feluri. unit ile economice datoreaz acestuia salarii.ajutoarele materiale achitate .6. dup func ia contabil este un cont asimilat conturilor de activ. cu ajutorul contului 641´Cheltuieli cu salarile personalului´. Toate datoriile c tre personal se stabilesc lunar i reprezint pentru unit ile economice cheltuieli de personal ale exerci iului financiar în curs. unit ile economice calculeaz i datoreaz statului i altor organisme sociale diferite impozite i taxe care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor. nu prezint sold la sfâr itul perioadei.ajutoarele materiale suportate din contribu ia unit ii pentru asigur rile sociale. În credit se înregistreaz : . În cadrul acesteia func ioneaz conturi cu ajutorul c rora se înregistreaz salariile personalului i cheltuielile cu asigur rile i protec ia social . se crediteaz la sfâr itul perioadelor. Acest cont se caracterizeaz astfel: dup con inutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare. 29 . Pe lâng salarii. precum i cele suportate de societate În debit se înregistreaz : . Cheltuielile cu remunera iile personalului.re inerile din ajutoarele materiale . la nivelul drepturilor salariale brute. Contabilitatea ajutoarelor materiale se realizeaz cu ajutorul contului 423 ± ÄPersonal ± ajutoare materiale datorate´ (P). Contabilitatea cheltuielilor privind salariile i contribu iile asupra acestora Pentru munc prestat de c tre personalul angajat. pe baza statelor de salarii. 3. se debiteaz cu remunera iile i alte drepturi cuvenite personalului. Cheltuielile cu personalul fac obiectul grupei de conturi 64´Cheltuieli cu personalul´.prenatal i 63 postnatal ± în cuantum de 85% din media veniturilor lunare.ajutoarele materiale neridicate Soldul contului reprezint ajutoarele materiale datorate. prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerci iului. formate din salarii i alte drepturi personalului pentru munc prestat . se înregistreaz în contabilitate lunar.

Cheltuielile privind asigur rile i protec ia social fac parte din cheltuielile patronale pe care unit ile economice le calculeaz i le datoreaz statului sau altor organisme sociale. se debiteaz cu alte impozite. se crediteaz la sfâr itul perioadelor. nu prezint sold la sfâr itul perioadei. care: dup con inutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare. 3. datorate bugetului de stat sau altor organisme publice. taxe i v rs minte asimilate´. prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerci iului.7. dup func ia contabil este asimilat conturilor de activ. Organizarea sistemului de documente i a eviden ei operative Documentele primare pot fi grupate în urm toarele categorii: a) documente de angajare prin care se stabilesc drepturile i obliga iile persoanelor angajate i ale angajatorului contractul individual de munc b) documente privind prezen a la lucru condica de prezen fi a de pontaj fi a de ceas c) documente privind timpul de munc prestat foaia colectiv de prezen carnetul de pontaj situa ia prezen ei la munc i a absen elor d ) documente privind produc ia ob inut sau alte rezultate ale muncii bonul de lucru raportul de produc ie pontajul lucr rilor executate 30 . taxe i v rs minte asimilate. Ele fac obiectul contului 645´Cheltuieli privind asigur rile i protec ia social ´ care se desf oar pe urm toarele conturi de gradul II: 6451´Cheltuieli privind contribu ia unit ii la asigur rile sociale´ 6452´Cheltuieli privind contribu ia unit ii la ajutorul de omaj´ 6458´Alte cheltuieli privind asigur rile i protec ia social ´ Contribu ia la fondul de solidaritate social pentru persoanele cu handicap este reflectat ca i cheltuial cu ajutorul contului 635´Cheltuieli cu alte impozite.

în care se înscriu salariile brute i cele nete pe fiecare lun a unui an calendaristic. Organizarea contabilit ii analitice a salariilor se realizeaz i prin folosirea fi ei de eviden a salaria ilor întocmit nominal pe fiecare salariat. 3. Organizarea contabilit ii sintetice a decont rilor cu salaria ii Folosind registrele i fi ele contabile corespunz toare formei de contabilitate adoptat .conturile din grupa 43: 431 ± ÄAsigur ri sociale´ 437 ± ÄAjutor de omaj´ 438 ± ÄAlte datorii i crean e sociale´ Contabilitatea remuner rii personalului se realizeaz cu ajutorul conturilor: 421 ± ÄPersonal ± salarii datorate´ 425 ± ÄAvansuri acordate personalului´ 426 ± ÄDrepturi de personal neridicate´ 427 ± ÄRe ineri din salarii datorate ter ilor´ 31 .8. contabilitatea sintetic se organizeaz cu ajutorul urm toarelor conturi: . pentru concedii medicale i alte drepturi care se stabilesc pe baza salariului zilnic sau lunar.contul din grupa 44: 444 ± ÄImpozitul pe venituri de natura salariilor´ .e) documente privind calculul i eviden a salariilor lista de avans chenzinal tatul de plat a salariilor lista de indemniza ii pentru concediul de odihn centralizatorul statelor de plat a salariilor Statele de plat ale salariilor constituie baza organiz rii contabilit ii analitice pentru toate conturile sintetice în care sunt înregistrate opera iile privind salariile. Aceast eviden folose te în principal la calculul indemniza iilor pentru concediul de odihn .conturile din grupa 42 ± ÄPersonal i conturi asimilate´: 421 ± ÄPersonal ± salarii datorate´ 423 ± ÄPersonal ± ajutoare materiale datorate´ 425 ± ÄAvansuri acordate personalului´ 426 ± ÄDrepturi de personal neridicate´ 427 ± ÄRe ineri din salarii datorate ter ilor´ 428 ± ÄAlte datorii i crean e în leg tur cu personalul´ .

precum i persoanele care au calitatea de pensionari. 32 . 571/2003 privind codul fiscal i alte m suri financiar -fiscal. 58/2010 pentru modificarea i completarea legii nr.9. situa ia prezen ei i a absen elor. exist obliga ia pl ii contribu iei individuale de asigur ri sociale i pentru asigur ri pentru omaj sunt contribuabili ai sistemelor de asigur ri sociale. pl titorul devenit asimilat angajatorului nu datoreaz contribu ia de asigur ri sociale i contribu ia la bugetul asigur rilor pentru omaj în calitatea sa de angajator. documente privind stabilirea salariilor: statele de salarii . potrivit art. Pentru aceste persoane. Asupra acestor venituri se datoreaz contribu iile individuale de asigur ri sociale i asigur ri pentru omaj. baza de calcul al contribu iei individuale de asigur ri sociale datorate bugetului asigur rilor sociale de stat i a contribu iei individuale datorate bugetului asigur rilor pentru omaj este venitul brut. cu modific rile i complet rile ulterioare. foaie colectiv de prezen . Contribu iile la asigur ri sociale i contribu iile individuale la bugetul asigur rilor de omaj nu se datoreaz de c tre aceste personae dac acestea au calitatea de asigurat în alte sisteme. i pentru care. condic de prezen . documente privind produc ia ob inut : bon de lucru individual sau colectiv etc. altele decât cele de natur salarial . Plafon: Baza lunar de calcul la care se datoreaz contribu iile individuale de asigur ri sociale i asigur ri pentru omaj nu poate dep ii în cursul unei luni calendaristice echivalentul a de 5 ori câ tigul salarial mediu brut. din venituri de natur profesional .c) din legea nr. list de avans chezinal etc. cu modific rile ulterioare. persoanele care realizeaz venituri de natur profesional . Pentru persoanele angajate cu contract/conven ie încheiat potrivit codului civil. 3. III din Ordonan a de urgen a guvernului nr.La baza stabilirii salariului fiec rui angajat stau documente primare care se pot grupa astfel : y y y documente privind prezen a la lucru : fi e de pontaj. 296 lit. III din Ordonan a de urgen a guvernului nr. Contabilitatea drepturilor b ne ti prin contracte/ conven ii civile încheiate conform codului civil Conform prevederilor art. altele decât cele de natur salarial .58/2010 în sistemul public de pensii i în sistemul asigur rilor pentru omaj. Conform prevederilor art. se în elege venituri din activit i profesionale desf urate în baza contractelor/ conven iilor încheiate potrivit codului civil. 571/2003 privind codul fiscal.

. inclusiv a re inerilor. În situa ia în care suma rezultat din însumarea coloanelor "Deducere personal de baz " i "Deduceri suplimentare" este mai mare sau egal cu coloana "Venit net". în coloana "Impozit calculat i re inut" se va înscrie cifra zero. Contribu ia pentru asigur ri sociale de s n tate. Venit brut.reprezint un document justificativ de înregistrare în eviden a contabil în partid simpl ... Numele i prenumele (marca). dac necesit ile interne o cer. a certificatelor medicale. Alte drepturi impozabile.. crt. Prezentarea documentelor specifice privind salarile STATUL DE SALARII Unul dintre cele mai des folosite formulare financiar-contabile comune pe economie (pe care trebuie s le utilizeze inclusiv contribuabilii care desf oara activit i independente) este Statul de salarii.3. Acestea sunt: Stat de salarii pe luna. Venit baz de calcul. Datele se trec pe baza documentelor de eviden a muncii i a timpului lucrat efectiv. La final apare semn tura persoanei care a întocmit i completat formularul. Contribu ia individual pentru asigur ri sociale.. Impozit calculat i re inut. i se semneaz pentru confirmarea exactit ii calculelor de c tre persoana care determin salariul cuvenit i întocme te statul de salarii. apoi: Nr.10 . Principalele func ii ale acestuia sunt: .. Salariul de baz . precum i al contribu iei privind protec ia social i al altor datorii. Avans. 33 . Rest de plat . pentru a cuprinde astfel întreaga sum a salariilor calculate i toate re inerile legale din perioada de decontare respectiv . Salariul net. . Acela i tip de formular de state de salarii este utilizat i pentru centralizarea salariilor i a elementelor componente ale acestora. Deducere personal de baz .. pentru fiecare lun în parte. a documentelor privind re inerile legale. i implicit. Venit net. în coloana "Venit baz de calcul". o alt machet a formularului. Alte contribu ii sau cheltuieli deductibile. îns este obligatoriu ca ea s con ina anumite rubrici.i stabileasc ..serve te ca document pentru calculul drepturilor b ne ti cuvenite salaria ilor. Contribu ia individual pentru protec ia social a omerilor.. Contravaloarea avantajelor în natur . Contribuabilii pot s . anul. a concediilor de odihn . Deduceri suplimentare. Legea prevede obligativitatea întocmirii formularului în dou exemplare.. Pl ile f cute în cursul lunii se includ în statele de salarii.

1. re in.1 ³Anexa angajator´ i Anexa nr.este structurat pe 2 anexe. precum i pl titorii de venituri din activit i dependente (conform art.112.se completeaz cu ajutorul programelor de asisten care sunt puse la dispozi ia contribuabililor. MOTIVELE IMPLEMENT RII DECLARA IEI 112: . altele decât cele salariale i pentru care exist obliga ia pl ii contribu iei individuale de asigur ri sociale i asigur ri pentru omaj. dup caz. 7 pct. .Pl titorii de venituri de natur profesional : drepturi de autor i venituri ob inute în baza contractelor/conven iilor civile încheiate potrivit Codului civil. respectiv: Anexa nr.DECLARA IE PRIVIND OBLIGA IILE DE PLAT A CONTRIBU ILOR SOCIALE IMPOZITUL PE VENIT I EVIDEN A NOMINAL A PERSOANELOR ASIGURATE CINE ARE OBLIGA IA DEPUNERII DECLARA IEI: . î i desf oar activitatea. . înlocuie te formularul 102 ³Declara ie privind obliga iile de plat la bugetele asigur rilor sociale i fondurilor speciale´. venituri de natur salarial i asimilate salariilor atât pe perioada în care persoanele fizice. al c rui ultim termen de depunere a fost 25 ianuarie 2011. Aceasta ultim anex se completeaz pentru fiecare asigurat .în acest nou formular se va declara i impozitul pe veniturile din salarii. pl tesc i.2 ³Anexa asigurat´.de organele fiscale.Institu iile publice care calculeaz . . . . 1. 2 Cod fiscal). cât i pe perioada în care beneficiaz de concedii medicale i indemniza ii de asigur ri sociale de s n tate.începând cu obliga iile aferente lunii ianuarie 2011. de natur salarial i asimilate salariilor (care pâna la data de 25 ianuarie 2011 se declara în formularul 100).se utilizeaz pentru declararea obliga iilor de plat . suport contribu ii sociale obligatorii în numele asiguratului.Angajatorii (persoane fizice si juridice). gratuit . 34 . rezidente sau nerezidente.

document pentru calculul drepturilor b ne ti cuvenite salaria ilor ca avansuri chenzinale. ca anex la exemplarul 2 al registrului de cas (exemplarul 1).denumirea formularului. concediu medical. 4. a certificatelor medicale prezentate i se semneaz pentru confirmarea exactit ii calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale i a întocmit lista. Con inutul minimal obligatoriu de informa ii al formularului este urm torul: . întocmit pentru luna.numele i prenumele. pentru înregistrare în contabilitate (exemplarul 1).la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2). avans de plat .LISTA DE AVANS CHENZINAL 1. Se arhiveaz : . dup caz. 35 . .denumirea unit ii. pe baza documentelor de eviden a muncii. 5. . salariul de baz .la persoanele autorizate s exercite controlul financiar preventiv i s aprobe plata (exemplarul 1). .la compartimentul financiar-contabil. anul. a timpului lucrat efectiv.semn turi: conduc torul unit ii. 3. persoana care îl întocme te. . Circul : . .la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la sfâr itul lunii (exemplarul 2). . timpul efectiv: lucrat.. sec iei. conduc torul compartimentului financiar-contabil.la compartimentul financiar-contabil.document pentru re inerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale pl tite.document justificativ de înregistrare în contabilitate. 2. .la casieria unit ii. Se întocme te lunar. ca anex la exemplarul 2 al registrului de cas . serviciului etc. pentru efectuarea pl ii avansurilor cuvenite (exemplarul 1). Serve te ca: . . .

Potrivit noilor prevederi din Codul Muncii. Salaria ii care au vârsta sub 18 ani au dreptul în fiecare an la un concediu pl tit de 24 de zile lucr toare. În ceea ce prive te plata. se re in de acesta din contribu ia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale datorat pentru luna respectiv . Zilele de concediu neefectuate nu pot fi compensate b nesc decât la încetarea contractului individual de munc . care poate rechema salariatul din concediul de odihn în caz de for major . potrivit prevederilor normelor metodologice. Indemniza iile se calculeaz i se pl tesc de c tre angajatori. Durata acestuia este propor ional cu activitatea prestat într-un an calendaristic i nu poate cuprinde s rb torile legale i zilele libere pl tite. DESF UR TORUL INDEMNIZA IILOR PL TITE ÎN CONTUL ASIGUR RILOR SOCIALE DE STAT În sistemul de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale se acord urm toarele tipuri de indemniza ii: a) indemniza ie pentru incapacitate temporar de munc . periculoase sau v t matoare sau cei care de in un certificat de încadrare în grad de handicap beneficiaz de un concediu de odihn suplimentar de cel pu in 3 zile lucr toare. potrivit Codului Muncii. Salaria ii trebuie s comunice angajatorului perioada de concediu din timp. muncitorii care lucreaz în condi ii grele. care se pl tesc de c tre angajator asigura ilor. iar acesta din urm va întocmi liste în a a fel încât fiecare salariat s efectueze într-un an cel pu in 15 zile lucr toare de concediu neîntrerupt. orice salariat beneficiaz de o indemniza ie de concediu care nu poate fi mai mic decât valoarea total a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiv . c) indemniza ie pentru reducerea timpului de munc . Concediul de odihn poate fi întrerupt la cererea salariatului. De asemenea. b) indemniza ie pentru trecerea temporar în alt loc de munc . Aceast indemniza ie se pl te te de c tre angajator cu cel pu in 5 zile lucr toare înainte de plecarea în concediu.LISTA DE INDEMNIZA II PENTRU CONCEDIUL DE ODIHN Orice salariat are dreptul la concediu anual de odihn pl tit de minimum 20 de zile. pentru motive obiective. d) indemniza ie pe durata cursurilor de calificare i reconversie profesional . salaria ii trebuie s î i ia concediul de odihn în anul respectiv. i se deduc din contribu ia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale. cum era pân acum. dar în acela i timp poate fi întrerupt i de c tre angajator. 36 . Sumele reprezentând indemniza ii. adica nu îl mai pot amâna pentru anul urm tor.

data i temeiul încet rii contractului individual de munc . Sumele reprezentând indemniza ii. salariul de baz la data încheierii contractului de munca i modificarea. Termenul de trimitere a registrului este de 20 zile de la data angaj rii primului salariat. locul de munc . durata contractului de munc . tipul contractului individual de munc . REGISTRUL DE EVIDEN A SALARIILOR I A SALARIA ILOR Înfiin area registrului este o obliga ie a fiec rui angajator cu personalitate juridic . eviden a acestora i a datelor înscrise constituie baza de date la nivelul Inspec iei Muncii. beneficiaz de reducerea timpului normal de munc sau de trecerea temporar în alt loc de munc .la chenzina a II-a.prenumele i codul numeric personal al fiec rui salariat. 37 . termen de 5 zile de la producerea acestora. inclusiv pentru sucursale. de regul de doua ori pe lun : . agen ii sau reprezentan e create de acesta. angajatorii care la data intr rii în vigoare a hot rârii actuale au personal angajat vor transmite registrul în format electronic în termen de 30 de zile. Indemniza iile pe care angajatorii le achit . f r îndeplinirea condi iilor legale. care constituie debite ce urmeaz s fie recuperate potrivit reglement rilor legale în vigoare. cu diferen a net r mas dup luarea în considerare a re inerilor din salariu. dup data de 1 a lunii urm toare. func ia/ocupa ia conform specifica iei COR sau a altor acte normative.Indemniza iile se pl tesc pentru num rul de zile lucr toare din duratele exprimate în zile calendaristice ale concediilor medicale sau pentru num rul de zile lucr toare din perioada în care persoana asigurat urmeaz cursuri de reconversie profesional . EXTRASE DIN CHENZINA I I A II-a Decontarea drepturilor salariale cu personalul se face. angajatorii vor comunic modific rile intervenite în con inutul elementelor componente ale registrului. pl tite de angajator asigura ilor. i pe care ace tia le deconteaz cu sistemul asigur rilor pentru accidente de munc i boli profesionale reprezint sume încasate necuvenit. data angaj rii. .la chenzina I. Ulterior. suspendarea contractului individual de munc . care dep esc cuantumul contribu iei datorate de acesta în luna respectiv . cu semn tura angajatorului la inspectoratele teritoriale de munc . cu o cot de 40-45 % din salariul de încadrare al salaria ilor. dup data de 15 al lunii curente. durata muncii (ore/zi). durata perioadei de prob . Registrul se întocme te în format electronic i cuprinde urm toarele rubrici: numele. se recupereaz din contul asigur rilor pentru accidente de munc i boli profesionale de la Casa Teritorial de Pensii pe raza c reia se afl sediul sau domiciliul acestuia. Aceste registre se transmit on-line prin e-mail sau se depun în format electronic.

sau necompletarea corespunz toare a acestuia constituie contraven ie i se sanc ioneaz cu amend de c tre inspectorii de munc . iar lista pentru pl i par iale cod 14-5-1/d2 se întocme te pentru ce-a de-a doua plat par ial i pentru urm toarele. registrul se p streaz în form electronic la angajator. Lista pentru pl i par iale cod 14-5-1/d1 se întocme te pentru prima plat par ial . ca anex la exemplarul 2 al registrului de cas (exemplarul 1). suspendarea i încetarea raporturilor de munc . în meserie i în specialitate. 38 .  Document care st la baza întocmirii statelor de salarii. netransmiterea acestuia la termenele i în forma prev zut . care va întocmi i un dosar personal pentru fiecare salariat. vechimea în munc . documentele referitoare la modificarea. În acest dosar se p streaz actele necesare angaj rii.  Document justificativ de înregistrare în contabilitate. LISTA PENTRU PL I PAR IALE Se întocme te în dou exemplare ori de câte ori se face o plat par ial în cursul lunii. ale dosarului personal. contractul individual de munc i actele adi ionale. La solicitarea scris a salariatului. Serve te ca:  Document pentru calculul drepturilor b ne ti cuvenite salaria ilor pentru pl ile par iale efectuate. angajatorul este obligat s îi elibereze copii. ale paginii/paginilor din registrul electronic care cuprinde/cuprind înscrierile referitoare la persoana sa i/sau un document care s ateste activitatea desf urat de c tre acesta. certificate de reprezentantul legal al acestuia sau de persoana împuternicit de angajator pentru conformitate cu originalul. y La compartimentul care a întocmit lista pentru pl i par iale (exemplarul 2). Se arhiveaz : y La compartimentul financiar-contabil.Pe lâng obliga ia de transmitere a datelor la inspectoratele teritoriale de munc . Neînfiin area registrului.

17. dup caz.11 Nout ii aduse codului muncii Art. cu specificarea atribu iilor postului. (3) Pentru anumite activit i sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munc aplicabil. durata acestora. dar pentru perioade de referin care în niciun caz s nu dep easc 12 luni. cu privire la clauzele esen iale pe care inten ioneaz s le înscrie în contract sau s le modifice. (2)-(4) nu se iau în calcul durata concediului de odihn anual i situa iile de suspendare a contractului individual de munc . tehnice sau privind organizarea muncii. poate fi prelungit peste 48 de ore pe s pt mân . c) sediul sau. perioade de referin mai mari de 4 luni. prin contractul colectiv de munc respectiv.3. angajatorul are obliga ia de a informa persoana selectat în vederea angaj rii ori. g) data de la care contractul urmeaz s î i produc efectele. 39 . h)în cazul unui contract de munc pe durata determinat sau al unui contract de munc temporar . se pot negocia. salariatul. b) locul de munc sau. [informarea cu privire la clauzele contractului de munc ] (1) Anterior încheierii sau modific rii contractului individual de munc . i) durata concediului de odihn la care salariatul are dreptul. domiciliul angajatorului. s nu dep easc 48 de ore pe s pt mân . (2) Obliga ia de informare a persoanei selectate în vederea angaj rii sau a salariatului se consider îndeplinit de c tre angajator la momentul seminarii contractului individual de munc sau a actului adi ional. durata timpului de munc . ce include i orele suplimentare. dup caz. posibilitatea ca salariatul s munceasc în diverse locuri. dup caz. 114. f) riscurile specifice postului. va fi informat cu privire la cel pu in urm toarele elemente: a) identitatea p r ilor. (2) Prin excep ie. din motive obiective. dar care s nu dep easc 6 luni. Art. dup caz. (3) Persoana selectat în vederea angaj rii ori salariatul.contractele colective de munc pot prevedea derog ri de la durata perioadei de referin stabilite la alin. (3). în lipsa unui loc de munc fix. cu condi ia ca media orelor de munc . calculat pe o perioad de referin de 4 luni calendaristice. (1)-(4) nu se aplic tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani. [durata maxim a timpului de munc ] (1) Durata maxim legal a timpului de munc nu poate dep i 48 de ore pe s pt mân . inclusiv orele suplimentare. precum i fi a postului. e) criteriile de evaluare a activit ii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului. (4) Sub rezerva respect rii reglement rilor privind protec ia s n t ii i securit ii în munc a salaria ilor. (6) Prevederile alin. d) func ia/ocupa ia conform specifica iei Clasific rii ocupa iilor din Rom nia sau altor acte normative. 5) La stabilirea perioadelor de referin prev zute la alin.

(3) trebuie s se reg seasc i în con inutul contractului individual de munc . cu respectarea prevederilor alin. se stabile te prin hot râre a Guvernului. prealabil încheierii contractului individual de munc . între p r i poate interveni un contract de confiden ialitate. 175. cu excep ia situa iilor în care o asemenea modificare este prev zut în mod expres de lege. în cadrul programului. precum i periodicitatea pl ii salariului la care salariatul are dreptul. În cazul în care programul normal de munc este. (6) La negocierea. Art. 164. exprimat în ore/zi i ore/s pt mân . potrivit legii. m) indicarea contractului colectiv de munc ce reglementeaz condi iile de munc ale salariatului. alte elemente constitutive ale veniturilor salariale. [obligatiile angajatorului] (1) Angajatorul are obliga ia s asigure securitatea i s n tatea salaria ilor în toate aspectele legate de munc . (3) în timpul execut rii contractului individual de munc impune încheierea unui act adi ional la contract. (3) Obliga iile salaria ilor în domeniul securi ii i s n ta ii în munc nu pot aduce atingere responsabilit ii angajatorului. (7). mai mic de 8 ore zilnic. (5) Orice modificare a unuia dintre elementele prev zute la alin. salariul de baz minim brut orar se calculeaz prin raportarea salariului de baz minim brut pe ar la num rul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. [stabilirea i calcularea salariului de baz minim brut pe ar garantat în plat ] (1) Salariul de baz minim brut pe ar garantat în plat . (2) Dac un angajator apeleaz la persoane sau servicii exterioare. n) durata perioadei de prob . Art. k) salariul de baz . dup consultarea sindicatelor i a patronatelor. (2) Angajatorul nu poate negocia i stabili salarii de baz prin contractul individual de munc sub salariul de baz minim brut orar pe ar . încheierea sau modificarea contractului individual de munc . (4) Salariul de baz minim brut pe ar garantat în plat este adus la cuno tin salaria ilor prin grija angajatorului. aceasta nu îl exonereaz de r spundere în acest domeniu. dar nu poate s î i desf oare activitatea din motive neimputabile acestuia. Aceste dispozi ii se aplic i în cazul în care salariatul este prezent la lucru. corespunz tor programului normal de munc . (4) Elementele din informarea prev zut la alin.j) condi iile de acordare a preavizului de c tre p r ile contractante i durata acestuia. oricare dintre p r i poate fi asistat de ter i. (3) Angajatorul este obligat s garanteze în plat un salariu brut lunar cel pu in egal cu salariul de baz minim brut pe ar . cu excep ia grevei. conform propriei op iuni. 40 . (7) Cu privire la informa iile furnizate salariatului. într-un termen de 20 de zile lucr toare de la data apari iei modific rii. l) durata normal a muncii.

religie. apartenen na ional .(4) M surile privind securitatea i s n tatea în munc nu pot s determine. [defini ia legal a salariului i egalitatea de tratament] (1) Salariul reprezint contrapresta ia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de munc . vârst . orientare sexual . ras . (3) Angajatorul r spunde pentru asigurarea condi iilor de acordare a primului ajutor în caz de accidente de munc . în scopul asigur rii s n t ii i securit ii salaria ilor. apartenen ori activitate sindical . caracteristici genetice. (3) La stabilirea i la acordarea salariului este interzis orice discriminare pe criterii de sex. [garantarea securit ii i s n t ii salaria ilor] (1) Locurile de munc trebuie s fie organizate astfel încât s garanteze securitatea i s n tatea salaria ilor. în niciun caz. Art. pentru crearea condi iilor de preîntâmpinare a incendiilor. etnie. (2) Angajatorul trebuie s organizeze controlul permanent al st rii materialelor. (2) Pentru munca prestat în baza contractului individual de munc fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. 41 . Art. precum i pentru evacuarea salaria ilor în situa ii speciale i în caz de pericol imminent. op iune politic . origine social . obliga ii financiare pentru salari i. culoare. handicap. 159. 181. utilajelor i substan elor folosite în procesul muncii. situa ie sau responsabilitate familial .

O. (1) din Contractul Colectiv de Munc Unic la Nivel Na ional pe anii 2011-2014 se raporteaz salariul minim brut pe ar garantat în plat . operatori calculatoare.7. contabilitate. pe categorii de salaria i sunt: 1.EVIDEN A SALARIILOR CONFORM ACTELOR NORMATIVE ÎN VIGOARE I STATISTICILOR PE 2011 Potrivit actelor normative în vigoare i statisticilor.204 de lei) ± grupele 1 si 2 din C.R.) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigur rilor sociale de stat pe anul 2011 este de 2.O. secretari.R.15 (salariu minim 805 de lei) ± grupa 4 din C. (ex.coala de mai tri = 1.R.1 (salariu minim 770 de lei) ± grupa 4 din C.3(salariu minim 910 de lei) ± grupele 1 si 2 din C. Coeficien ii minimi de ierarhizare strict pentru anul 2011.8 din C.O. în valoare de 700 lei. lucr tori din agricultur . silvicultur i pescuit) 2. subingineri) 4. personal administrativ încadrat în functii pentru care condi ia de preg tire este: . de birou.O. profesori etc.O. Grila de salarizare prev zut la art.3 (salariu minim 910 de lei) ± grupa 3 din C.necalifica i = 1 (salariu minim 700 de lei) ± grupa 9 din C. reprezentând 4.R.: func ionari administrativi. economi ti. . casieri etc) .postliceal = 1. (codul începe cu 9) ± muncitori necalifica i i ucenici .118 lei/or . dac are studii postliceale (ex.R (colegiu. juri ti.R.: lucr tori servicii i comer .califica i = 1.: ingineri. (ex.: tehnicieni.studii superioare = 1. personal încadrat pentru func ii pentru care condi ia de preg tire este cea de: .R.72 (salariu minim 1. (ex.O.studii superioare de scurt durat = 1. 40 alin. mai tri i asimila i) . personal de specialitate încadrat pe func ii pentru care condi ia de preg tire este: . (ex.liceal = 1.6. 42 .022.1 (salariu minim 770 de lei) ± grupele 5. muncitori: . avem urm toarele salarii pentru anul 2011: Salariul de baz minim brut pe ar garantat în plat : 670 lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 ore în medie pe lun în anul 2011.O.: postliceal de contabilitate primar ) 3.

022 lei/persoan .5% x 401.059 58. Contribu ia la fondul de s n tate 5.113 43 .044 lei/lun .044 x 5 = 20. Societatea are de asemenea un num r de 5 persoane angajate cu conven ie civil .113 lei Plafonul maxim al bazei de calcul pe o persoan este de 4.005 22.080 Înregistrarea re inerilor din salarii CAS individual 10.5% x 401.044 x 5 = 20. 421 ÄPersonal-salarii datorate´ = % 4312 ÄContribu ia personalului la asigur rile sociale´ 4314 ÄContribu ia angaja ilor pentru asigur rile sociale de s n tate´ 4372 ÄContribu ia personalului la fondul de omaj´ 444 52.084 lei.080 lei.084 2.084 lei. Câ tigul salarial mediu brut avut în vedere în anul 2011 este de 4. Suma total calculat este de 51.080 = 22.STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA SALARIILOR Consider m cazul unei entit i cu un num r de 60 de angaja i cu contract individual de munc .080 = 42. Înregistrarea în contabilitate a salariilor aferente 641 ÄCheltuieli cu salariile personalului´ = 421 ÄPersonal-salarii datorate´ 401.005 lei Plafonul maxim al bazei de calcul pe o persoan este de 4.022 lei/persoan . cumulând un fond de salarii brute în luna martie de 401.5% x 401. Impozitul se determin i este re inut în urma sc derii pentru fiecare salariat a contribu iilor sociale individuale i a deducerilor personale aferente fiec rei persoane.059 lei Plafonul maxim al bazei de calcul pe o persoan este de 4.044 x 5 = 20.632 42.080 = 2. sumele totale cuvenite fiind în luna martie de 51. Contribu ia la fondul de omaj 0.220 lei/persoan .

424 ÄContribu ia unit ii la asigur rile sociale´ ÄContribu ia unit ii la asigur rile sociale´ - Fondul de s n tate 5.409 lei.005 6452 ³Contribu ia unit ii pentru ajutorul de omaj´ Contribu ia pentru concedii i indemniza ii de asigur ri sociale de s n tate 0.880 lei 6453 ³Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate´ = 4313/analitic ³Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate´ 3.044 x 5 = 1.080 lei = 20.213.85% x 401.044 lei = 3.080 lei=2. Plafonul maxim al bazei de calcul 60 x 12 x 704 = 506.2% x 401.424 lei Plafonul maxim al bazei de calcul este de 60 x 4.856 6453 = ³Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate´ - Fondul de omaj 0.ÄImpozitul pe venituri de natura salariilor´ Înregistrarea contribu iilor suportate de societate CAS 20.409 - 44 .005 lei = 4317 ³Contribu ia unit ii la fondul de omaj´ 2.5% x 401.856 lei 4313 ³Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate´ 20.200 lei 6451 = 4311 83.080 lei = 83.8% x 401.

080 lei = 1. având în vedere ca persoanele au contracte individuale de munc încheiate cu al i angajatori: - Contribu ia la fondul de s n tate 5.080 lei = 1.084 = 2.25% x 401.- Contribu ia pentru fondul de garantare a crean elor salariale 0.421 x 401.688 lei = 4311 ³Contribu ia unit ii la asigur rile sociale´ 844 6451 ³Contribu ia unit ii la asigur rile sociale´ Înregistrarea în contabilitate a salariilor aferente conven iilor civile încheiate - Înregistrarea în contabilitate a salariilor aferente = 401/analitic distinct ³Furnizori´ 51.809 45 .002 6453 ³Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate´ - Contribu ia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale Cota conform codului CAEN 0.809 lei 401/analitic distinct ³Furnizori´ = 4314/analitic ³Contribu ia angaja ilor pentru asigur rile sociale de s n tate´ 2.002 lei = 4381/analitic ³Alte datorii sociale´ 1.5% x 51.084 621 ³Cheltuieli cu colaboratorii´ Re inerile aferente.

concedii i indemniza ii 6453 ³Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate´ 46 .656 6453 ³Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate´ - Contribu ia pentru concedii i indemniza ii 0.084 = 2.85% x 51.108 lei 401/analitic distinct ³Furnizori´ = 444 ³Impozit pe venituri de natura salariilor´ 5.084 =5.- Impozitul re inut: 10% x 51.084 = 434 lei = 4313 434 ³Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate´/ analitic contrib.108 Contribu ii suportate de societate Contribu ia la fondul de s n tate 5.2% x 51.656lei = 4313 ³Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate´ 2.

05.00 2.datorate¶¶= % 47 3 933.4314.¶¶ 15 740.-sal.00 . 421 µ¶Personal-sal. conform statului de salarii. ROUA SRL Opera ii contabile i calculul salariilor 4. Se utilizeaz conturile: 641 µ¶Cheltuieli cu remunera iile personalului¶¶-activ 421 µ¶Personal-salarii datorate¶¶-pasiv Se produce o cre tere de activ a cheltuielilor (debit 641) si o cre tere de pasiv a datoriei fa de angaja i privind salariile (credit 421).2011 conform notei contabile se înregistreaz urm toarele opera iuni contabile: 1.¶¶= 421 µ¶Pers. STUDIU DE CAZ LA SC. conform statului de salarii. Se utilizeaz conturile: 421 µ¶Personal-salarii datorate¶¶-pasiv 444 µ¶Impozitul pe venituri de natura salariilor¶¶-pasiv 4312 µ¶Contribu ia personalului la asigurarile sociale¶¶-pasiv 4314¶¶Contribu ia personalului pentru asigur rile sociale de s n tate¶¶-pasiv 4372 µ¶Contribu ia personalului la fondul de omaj¶¶-pasiv Se produce o mic orare de pasiv a datoriei privind salariile (debit 421) i o cre tere de pasiv a re inerilor (credit 444. 641µ¶Cheltuieli cu remunera iile pers. Se înregistreaz în contabilitate re inerile datorate de c tre salaria i la bugetul statului. 4312.1 Opera ii contabile În data de 31. 4372).00 lei.CAPITOLUL 4 . Se înregistreaz în contabilitate cheltuielile aferente salariilor în sum de 15 740.dat.

00lei). Asupra fondului de salarii se calculeaz i se înregistreaz o serie de cote suportate pe cheltuiala societ ii. Se produce o cre tere de activ a cheltuielilor cu asigur rile sociale i o cre tere de pasiv a datoriei fa de buget.la somaj¶¶= 447¶¶Fonduri speciale±t.v asm¶¶ Contribu ia pentru fondul de s n tate datorat societ ii: 39.00 lei).00 1 652.la asig.¶¶ 4312 µ¶Contrib.00 78.la somaj¶¶= 4371¶¶Contr.la asig. contrib.00 lei). Se calculeaz i se contabilizeaz contribu iile societ ii la asigur rile pentru accidente de munc (38.taxe i v rs minte asimilate¶¶-pasiv Contribu ia la fondul special pentru accidente de munc : 6451 µ¶Ch.soc. CAS (3 421.00 3.privind contr. sal. la fondul pentru concedii i indemniza ii (134.unit.la fondul de omaj¶¶ 1 331.la somaj¶¶ 79. Se utilizeaz conturile: 6451 µ¶Cheltuieli privind contribu ia unit ii la asigur rile sociale¶¶-activ 6452 µ¶Cheluieli privind contribu ia unit ii la ajutorul de omaj¶¶-activ 6453 µ¶Cheltuieli privind contribu ia angajatorului pentru asigurarile sociale de s n tate¶¶-activ 4311 µ¶Contribu ia unit ii la asigur rile sociale¶¶-pasiv 4313 µ¶Contribu ia angajatorului pentru asigur rile sociale de s n tate¶¶-pasiv 4371 µ¶Contribu ia unit ii la fondul de omaj¶¶-pasiv 447 µ¶Fonduri speciale .00 lei).soc.00 lei).444 µ¶Impozitul pe ven. de nat.¶¶ 38. la fondul de s n tate datorat societ ii (818. la fondul de omaj (79.la asig.00 48 .00 Contribu ia la fondul de somaj: 6452¶¶Ch.00 872.unit.00 Contribu ia la fondul de garantare a salariilor: 6452¶¶Ch.¶¶= 4311¶¶Contrib.¶¶ 4314¶¶Contrib.unit.¶¶ 4372¶¶Contrib. la fondul de garantare a crean elor salariale (39.la asig.00 lei).privind contr.de s n.soc.

S. se înregistreaz plata drepturilor salariale. ar fi avut loc urm toarele înregistr ri contabile: .unit.privind contrib.la asig.06.la asig. din contul de la banc în lei.privind asig.soc.dat.¶¶ 134.¶¶ Contribu ia la asigur rile sociale de s n tate: 818.la asig. conform centralizatorului listelor de ajutoate materiale suportate din bugetul sistemului public de pensii i alte drepturi de asigur ri sociale. la b nci în lei¶¶ 12 178 Atunci când plata salarilor s-ar fi f cut din casieria unit ii.San.san. înregistrarea contabil fiind urm toarea: 4311¶¶Contrib.¶¶= 4311¶¶Contrib. conform statului de salarii.unit.unit.¶¶ 3 421.00 6451¶¶Ch.00 Atunci când din fondul asigur rilor sociale.¶¶= 423¶¶Personal-ajutoare mat. 4. în sum de 12 178 lei. 421¶¶Personal-salarii datorate¶¶= 5121¶¶Cont.soc. La data de 25.la A. în locul ultimei înregistr ri de mai sus sar face înregistrarea încasarii diferen ei de la bugetul asigur rilor sociale astfel: 5121¶¶Conturi la b nci în lei¶¶= 4311¶¶ Contrib.¶¶= 5121¶¶Conturi la b nci în lei¶¶ ± x lei **dac ajutoarele materiale brute datorate personalului ar fi mai mari decât contribu ia unit ii la asigur rile sociale. sunt suportate ajutoarele materiale acordate salaria ilor.unit.la asig.unit ii la asig.soc.¶¶= 4313¶¶Contrib.privind asig.soc.6453¶¶Ch.soc.¶¶ 445.¶¶= 4311¶¶Contrib.00 Contribu ia la fondul pentru concedii i indemniza ii: 6451¶¶Ch.Ridicarea de la banc a numerarului necesar pl ii salarilor: 49 .00 *Diferen a de plat la bugetul asigur rilor sociale se vireaz la ridicarea numerarului necesar pl ii chenzinei a doua sau în mod independent de aceast opera iune: 4311¶¶Contrib.¶¶.2011.soc.soc.x lei.

% 444 ¶¶Impozitul pe vn.de omaj¶¶ 4312 ¶¶Contrib.00 3 421. atunci: 421¶¶Personal-salarii dat.pers. din contul de la banc .salariatilor pt asig. Sociale¶¶ 4314 ¶¶Contrib. la asig.¶¶ 4371 ¶¶Contrib.00 lei.la fond. de nat.¶¶= 426¶¶Drepturi de personal neridicate ¶¶ x lei * i se înregistra depunerea la banc a sumelor reprezentând venituri salariale neridicate în termenul normal de plat .Plata în numerar a veniturilor salariale ridicate în termenul normal de plat : 421¶¶Personal-salarii datorate¶¶= 5311¶¶Casa în lei¶¶ 12 178 *Dac se înregistreaz venituri salariale neridicate în termen. se înregistreaz virarea contribu iilor datorate de societate i de c tre salaria i.00 78.00 818. se face ridicarea a numerarului de la banc necesar pl ii veniturilor salariale neridicate în termenul normal de plat : 5311¶¶Casa în lei¶¶= 581¶¶Viramente interne¶¶ x lei i concomitant i cu aceea i sum : 581¶¶Viramente interne¶¶= 5121¶¶Contul la banc în lei¶¶ x lei ***achitarea.unit.unit. a veniturilor salariale neridicate în termenul normal de plat : 424¶¶Drepturi de personal neridicate¶¶= 5311¶¶Casa în lei¶¶ x lei 5.00 . conform extrasului de cont. în sum total de 7 205.5311¶¶Casa în lei¶¶= 581¶¶Viramente interne¶¶ 12 178 .sal¶¶ 4372 ¶¶Contrib. La data de . b nci¶¶ 7 205.de san.00 79. în numerar. prin virament: 5121¶¶Conturi la b nci în lei¶¶= 581¶¶Viramente interne¶¶ x lei i 581¶¶Viramente interne¶¶= 5311¶¶Casa în lei¶¶ x lei **dup o anumita perioad .00 1 726.¶¶ 4311 ¶¶Contrib.la fondul de omaj¶¶ 50 = 5121¶¶Cont.la asig.00 172.soc. Se produce o mic orare de activ a disponibilului din cont (credit 5121) i o mic orare de pasiv a datoriilor privind salariile.pers.

DUMA DIANA-MARIA ± ef department .00 6453¶¶Ch. 3.ca urmare a desf ur rii activit ii precizate la obiectul de activitate.de san¶¶ 818.ADASC LI EI MARIA ± economist .angaj.de s n. are venit brut 1 340 ron . În continuare vom calcula venitul net pentru cei patru salaria i pentru luna mai 2011.asig.asm.VASS ANDREEA ± vânz toare . contrib.¶¶ 3 421. are un venit brut de 810 ron .la fnd.447 ¶¶Fonduri speciale t.unit. ROUA S.soc. Soc. 2. având studii medii. fiind contabil cu studii superioare.00 872. 51 .privind contr. prin contul de rezultate. are un venit brut de 810 ron . Se închid conturile de cheltuieli aferente opera iunii de salarizare.2 Calculul salariilor SC.. având studii medii.00 4. .00 6.angajator pt. 4.la somaj¶¶ 79. Spre exemplificare voi detalia 4 angajati cu norm întreag de 8 ore. 1. Aceasta î i de fasoar activitatea în conformitate cu legisla ia român în vigoare i cu prevederile prezentului Act constitutiv.JOSU MIRELA ±ELENA.R. Societatea are 22 angaja i i a fost înfin at în anul 2010.v.00 641 ¶¶Cheltuieli cu salariile¶¶ 15 740.L este persoan juriodic român având forma juridic de societate cu r spundere limitat . Scopul societ ii este ob inerea de profit pentru asocia i.00 6451¶¶Cheltuieli cu asig.00 6452¶¶Ch.gestionar .¶¶ 39. are un venit brut de 804 ron . la sfâr itul perioadei de gestiune. 121¶¶Profit i pierdere¶¶= % 20 058.¶¶ 4313¶¶Contrib. având studii medii.

Venit brut= 810 ron 2. Impozit pe salariu = 68 SALARIU NET = 608 ron CALCULUL SALARIULUI PENTRU DUMA DIANA-MARIA 52 . 3.Contribu ia asigur rilor sociale angajat (CAS) = 141 4.Contrib ia asigur rilor de s n tate (CASS)= 45 6.Contribu ia asigur rilor pentru omaj ( omaj)= 4 5.Venit realizat= 810 ron (22 zile lucrate) Nota: Luna mai 2011 are 22 de zile lucr toare. Impozit pe salariu = 145 SALARIU NET = 973 ron CALCULUL SALARIULUI PENTRU JOSU MIRELA ±ELENA 1.Deducere personal = 250 7.Deducere personal = 210 7.Contrib ia asigur rilor de s n tate (CASS)= 74 6.Venit net = 676 8.Venit realizat= 1 340 ron (22 zile lucrate) Nota: Luna mai 2011 are 22 de zile lucr toare.Venit net =1 118 8. 3.Contribu ia asigur rilor pentru omaj ( omaj)= 7 5.CALCULUL SALARIULUI PENTRU ADASC LI EI MARIA 1.Contribu ia asigur rilor sociale angajat (CAS) = 85 4.Venit brut= 1 340 ron 2.

3. Impozit pe salariu = 68 SALARIU NET = 604 ron CALCULUL SALARIULUI PENTRU VASS ANDREEA 1.Contrib ia asigur rilor de s n tate (CASS)= 44 6.Deducere personal = 250 7.Venit net = 672 8.Contribu ia asigur rilor sociale angajat (CAS) = 85 4.Contribu ia asigur rilor pentru omaj ( omaj)= 4 5.Venit brut= 810 ron 2.2010 ± 30.11.Contribu ia asigur rilor pentru omaj ( omaj)= 4 5.Venit realizat= 804 ron (22 zile lucrate) Nota: Luna mai 2011 are 22 de zile lucr toare.04.1.2011 Luna An Zile lucr toare Zile Zile Total Indemniza ii Venit 53 .Venit brut= 804 ron 2.Venit realizat= 810 ron (22 zile lucrate) Nota: Luna mai 2011 are 22 de zile lucr toare.Deducere personal = 250 7.Contrib ia asigur rilor de s n tate (CASS)= 45 6. Impozit pe salariu = 68 SALARIU NET = 608 ron CALCUL INDEMNIZA IE CONCEDIU MEDICAL Jian Eva-Liliana 01. 3.Venit net = 676 8.Contribu ia asigur rilor sociale angajat (CAS) = 84 4.

00 641.8000 54 .00 353.00 0.00 647.00 23.00 0.00 0.00 352.00 0.00 0.00 3 047.lucrate CM salariii CM brut 11 12 1 2 3 4 2010 2010 2011 2011 2011 2011 Total 22 22 21 20 23 20 22 22 21 20 23 20 128 0 0 0 0 0 0 0 647.00 3 047. Zilnic (baz calcul): 128 3 047.00 0.00 352.00 702.00 353.00 702.00 Total zile lucrate (+ zile CM) Total sume calculate: Indemn.00 352.00 0.00 641.00 352.