You are on page 1of 9

While in the past agriculture was viewed as a purely sectoral activity producing primary products, today it is recognised as fulfilling

a multiplicity of economic, social and environmental functions producing, in addition to raw materials for a potentially dynamic quality food production chain, also very important environmental services and public goods that provide a solid foundation for a vital rural space. The developement of rural areas has become the subject of an European policy – Rural Development Policy, integrated at the beginning in CAP (Common Agricultural Policy), due to large rural surface of EU territory and the number of population (over a half) living in these areas. The focalization of the measures for rural areas has changed along time; the agriculture support measures include environment and social approaches. EU has a common rural development policy, which nonetheless places considerable control in the hands of individual Member States. The article presents the evolution of the measures dedicated to rural areas, and the challenges in agriculture and rural development actions Romania, as new UE member state is confronting to. Keywords: agriculture, rural areas, rural development policy

Romanian Challenges of Agriculture and Rural Development European Policy

dintr-un total al populaţiei ocupate în agricultură. Dezvoltarea rurală în Uniunea Europeană Spaţiul rural şi dezvoltarea acestuia este legat de agricultură. Spaţiul rural s-a confruntat cu profunde prefaceri economice. ■ a doua fază (mijlocul anilor '70 până în anii '90). Este cazul Uniunii Europene. vânătoare şi silvicultură reprezintă circa 30. unde peste 56% din populaţia celor 27 de state membre trăieşte în zonele rurale. se pot distinge faze diferite ale acestui concept1: ■ faza iniţială. la o abordare teritorială. care acoperă 91% din teritoriul European. fiind legat de conţinutul şi evoluţia Politicii Agricole Comune (PAC).. suprafaţa agricolă a ţării este de 14. Editura Mirton. Drăghici. prin apar instrumente care urmăresc dezvoltarea socio1 Bold. ha (61. cu ritmuri scăzute de productivitate. Astfel. care viza în principal creşterea producţiei agricole. Situaţia României se încadrează în caracteristicile generale ce descriu spaţiul rural al Uniunii Europene. cadrul de abordare al zonelor rurale include alţi parametri de dezvoltare: se trece de la o abordare de ansamblu. Astfel. M. În condiţiile în care spaţiul rural reprezintă o pondere importantă în totalul teritoriului. iar dezvoltarea rurală este sinonimă cu dezvoltarea agricolă. Organizaţia comună a pieţelor produselor agro-alimentare.4 mil. măsurile de susţinere a producţiilor agricole prin mecanismul preţurilor garantate şi prin introducerea progresului tehnic în această ramură.. Conţinutul conceputului de dezvoltare rurală din Uniunea Europeană. 2003 . susţinută de mari acumulări de capitaluri în zonele urbane. activitate de bază desfăşurată ce susţine economic aceste zone. constituie impetuos orientarea atenţiei în vederea susţinerii dezvoltării acestor zone. Spaţiul rural. iar ponderea populaţiei ocupate în agricultură reprezintă peste 30 % (la sfârşitul anului 2006.. a condus la dezvoltarea agriculturii. sociale şi ecologice.Dezvoltarea accelerată şi neuniformă a industriei. E. a condus la accelerarea diferenţelor dintre mediul rural şi mediul urban. Buciuma. I. debutează cu stabilirea PAC şi se desfăşoară până la mijlocul anilor '70. creşterea nivelului de trai şi asigurarea veniturilor populaţiei rurale.7 %). cu sărăcirea populaţiei paralel cu migraţia acesteia spre marile concentrări urbane.7 mil.5 % din totalul populaţiei ocupate). din cele 23. mai ales în ceea ce priveşte nivelul de viaţă. prin susţinerea dezvoltării echilibrate a întregului teritoriu rural. prezintă diferite interpretări. iar populaţia din aceste zone este importantă ca pondere.8 milioane hectare cât însumează teritoriul României. iniţierea unei politici de dezvoltare rurală reprezintă astfel un domeniu prioritar. Agricultura este „imaginea” zonelor rurale. ha reprezintă teren arabil. din care 9. Timişoara.

al diversităţii activităţilor. plafoane naţionale. Abordarea mediului rural se realizează într-o manieră integrată: oportunităţile din ariile rural sunt detaşate de sectorul agricol tradiţional. suprafeţe de referinţă. ajutoare financiare. Importanţa valorificării zonelor rurale este reliefată în elaborarea în 1995 a Chartei Europeană a Spaţiului Rural. care conţine principiile directoare ale dezvoltării durabile a agriculturii şi spaţiului rural european. document al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală. ■ a treia fază. producţie agricolă şi economia mediului rural. Agricultura dobândeşte astfel un rol multifuncţional. sistemul de intervenţie. în 1992. 2 European Comission.Promoting European’s Agricultures and Rural Areas: Continuity and Change. Fondul Social European (FSE). valorificarea resurse peisagistice sau a celor minerale reprezintă noi elemente pentru dezvoltare spaţiului rural. evidenţiind legaturi importante între mediul înconjurător. Viitorul comunităţilor rurale încetează a depinde doar de agricultură. Dezvoltare rurală presupune măsuri structurale care urmăresc dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale sub câteva aspecte: social. alături de pilonul I Organizaţii Comune de Piaţă (vizează preţurile. cote de producţie şi cantităţi maxim garantate. protecţia vamală). Parametri precum tradiţiile si istoria. Martie 1998 . prezintă dezvoltarea agricolă dintr-o perspectivă integrată. al calităţii produselor.pământ: factor primar pentru agricultură. Bruxelles. constituind al II-lea pilon al PAC. Noile provocări determinate de schimbările climatice şi creşterea importanţei sectorului bio-energetic au condus la extinderea scopului sectorului primar. paralel cu favorizarea numărul lucrătorilor agricoli. Fondul European pentru Orientarea şi Garantarea Agriculturii . Măsurile de susţinere politicii agricole includ o componentă de mediu (protejarea mediului înconjurător: Regulamentul CE 2078/92 şi reimpădurirea unor terenuri: Regulamentul CE 2079/92) şi o componentă socială (pensionare anticipată: Regulamentul CE 2080/92). Măsurile de acompaniere2 adoptate propun încurajarea agriculturii prin extensificarea culturilor şi adoptarea unor tehnici de producţie compatibile cu mediul înconjurător.economică a regiunilor mai puţin dezvoltate: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER). utilizarea suprafeţelor de teren în scopuri neagricole.Secţiunea Orientare (FEOGA). Reforma Politicii Agricole Comune prin Agenda 2000 a impus o nouă abordare pentru dezvoltarea rurală. The Common Agriculural Policy. al protejării mediului înconjurător. ce debutează cu reforma Mac Sharry. în prezervarea biodiversităţii şi protecţia mediului înconjurător. fermierii jucând un rol important în managementul zonelor rurale. la iniţiativa Comisiei Parlamentare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Zonele rurale încetează a fi evaluate doar prin prisma factorului de muncă. Directorate General for Agriculture.

Spaţiul rural este valorificat prin toate elementele sale componente: identitate culturală. turism. Noua Politică Agricolă Comună din anii 2003 promovează o politică de dezvoltare rurală mai puternică. Abordarea multifuncţională şi integrată a agriculturii conduce abordarea simultană a politicilor de dezvoltare rurală şi politicile sectoriale pentru agricultură: zonele rurale nu trebuie să fie izolate de piaţă sau de politicile de preţ. servicii. resurse materiale. prin aducerea acestora într-un cadru comun. industrie. resurse umane. adaptării la schimbările climatice trebuie acordată tot mai multă atenţie acestui sector în vederea reducerii vulnerabilităţii la care este supus. Dezvoltarea rurală este privită ca un fundament al politicilor agricole comune. Terenurile din zonele rurale sunt utilizate pentru agricultură. prin asigurarea stabilităţii veniturilor necesare.). noi măsuri de creştere a calităţilor produselor şi bunăstărilor animalelor şi sprijin fermierilor în vederea alinierii la standardele europene. cu sprijin financiar îmbunătăţit. pentru dezvoltarea şi ajustările structurale ale ariilor rurale – Obiectivul 5b şi reglementările introduse după reforma din 1992) sunt simplificate. dar şi pentru alte activităţi economice şi culturale ale locuitorilor din zonele respective (artizanat. acvacultură şi pescuit. Optica se schimbă: agricultorii încetează a mai fi priviţi ca furnizori de produse agricole. recreere etc. Obiectivele urmărite prin această politică pot fi structurate astfel: o Dezvoltarea agriculturii şi pădurilor o Creşterea competitivităţii în agricultură o Conservarea patrimoniului rural şi a mediului o Îmbunătăţirea gospodăriilor agricole o Garantarea siguranţei şi calităţii alimentelor o Dezvoltarea de activităţi complementare şi alternative o Îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi muncă şi promovarea şanselor egale . programele de dezvoltare rurală (reglementări pentru dezvoltarea structurilor agrare.Pentru menţinerea biodiversităţii. jucând un rol important în cadrul economiei rurale. oferirea de produse de calitate prin utilizarea de tehnologii ce respectă standarde de mediu. au şansa de a se transforma în întreprinzători. prin valorificarea economică a produselor obţinute. silvicultură. Începând cu Agenda 2000. ca un „partener mai tânăr” şi nu ca o anexă a politicilor agricole. Această politică este centrată pe cerinţele consumatorilor.Obiectivul 5a.

1%.Implementarea politicii de dezvoltare rurală în România Integrarea României în Uniunea Europeană reclamă alinierea la politica de dezvoltare rurală pentru pentru perioada 2007-2013. peste jumătate din aceasta. Prezentare generală a agriculturii şi dezvoltării rurale din România. iunie 2008. fermele de subzistenţă au acces dificil la alte surse de venituri şi. care alături de măsurile politice de care dispun statele membre şi regiunile. Astfel. iunie 2008.ro. Economia rurală românească are ca trăsătură predominantă procentul foarte mare al fermelor de subzistenţă (peste 99% din exploataţiile agricole sunt exploataţii individuale3) care produc în principal pentru autoconsum. bunăstarea unei părţi semnificative a populaţiei rurale depinde considerabil de nivelul de profitabilitate al fermelor. Rata de ocupare a populaţiei rurale este redusă. p. cauzele principale fiind: retragerea multor persoane vârstnice din agricultură şi absenţa investiţiilor rurale în servicii şi mica industrie . 1698/2005 al Consiliului. sunt prevăzute de Regulamentul (CE) nr. respectiv 52. 10 În ceea ce priveşte populaţia ocupată în agricultură pe grupe de vârstă. comercializând pe piaţă o mica parte din produsele obţinute.9 36. Dependenta populatiei rurale de activitatea agricolă este ridicată. de aceea. în timp ce tinerii reprezintă doar 30% din populaţia care trăieşte şi munceşte la sate.ro. PONDEREA POPULATIEI OCUPATE IN AGRICULTURA 50 40 % 30 20 10 0 2001 2002 2003 Anul 2004 2005 40. Situaţia de ansamblu care caracterizează spaţiul rural se înscrie în tendinţele europene. În plus.2 34. se constată o îmbătrânire a forţei de muncă din agricultură.9 Sursa: www. aparţine grupelor de vârstă de peste 45 de ani.8 .maap.7 32 31. Prezentare generală a agriculturii şi dezvoltării rurale din România. investiţii care să absoarbă forţa de muncă mai tânără eliberată de agricultură. 3 www.maap. p. prelucrare după datele furnizate.

. prin iniţierea şi dezvoltarea unor activităţi non-agricole aducătoare de venituri.4 18. care să susţină dezvoltarea acestor regiuni (reţelele de drumuri. educaţie.4 15. Eforturile de dezvoltare rurale sunt orientate în următoarele direcţii: o reducerea dimensiunii populaţiei ocupate în agricultură şi asigurarea de alternative de ocupare şi venit. o stimularea dezvoltării de activităţi alternative. 86%) sunt microîntreprinderi cu mai puţin de 10 angajaţi.3 Sursa: www. cea mai mare parte a întreprinderilor agricole (aprox. Dezvoltarea acestuia include acţiuni de dezvoltare a resurselor umane din regiune şi menţinerea tineretului în spaţiul rural şi creşterea valorii adaugate a produse. Dezvoltarea spaţiului rural românesc este cuprinsă în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR).1 19. Prezentare generală a agriculturii şi dezvoltării rurale din România.ro. p. iunie 2008. ci şi încurajarea dezvoltării antreprenoriatului în sectorul agricol şi agro-alimentar) şi dezvoltare activităţilor non-agricole.STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE IN AGRICULTURA PE GRUPE DE VARSTA. paralel cu susţinerea acţiunilor de diversificare a activităţilor agricole (nu doar producţie pentru consum propriu. IN ANUL 2006 30 % 20 10 0 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 peste 65 Grupa de varsta 10. priorităţile acţiunii exemplificate în Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurla (FEADR) şi cele naţionale.9 17. turism.9 18. obiectivele specifice ale acestora şi planificarea financiară. inclusiv pentru prelucrarea produselor agricole la nivelul exploataţiilor. plan strategic naţional ce urmăreşte orientările strategice ale UE. paralel cu creşterea nivelului de pregătire şi a competenţelor forţei de muncă din agricultură. complementare (mica industrie. PNDR structurează liniile de acţiune pe trei mari direcţii (axe prioritare): . de comunicaţii etc. cât şi la servicii de sănătate. 10 Servicii slab dezvoltate au impiedicat dezvoltarea intreprinderilor agro-industriale în aceste zone.maap. Pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare rurală. consultanţă) Spaţiul rural nu mai este conceput ca o zonă eminamente agricolă. artizanat) o dezvoltarea unei infrastructuri şi a unor servicii specifice zonelor rurale.

după Evaluările preliminare ale Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.022 miliarde Euro pentru perioada 2007-2013.311.119.293.834 500. 45% pentru axa 1. zece măsuri (Măsuri menite să îmbunătăţească cunoştinţele şi să consolideze potenţialul uman.598.871. pentru întreaga perioadă): AXA Axa 1 Axa 2 Axa 3 LEADER Asistenţă tehnică Plăţi complementare directe Total 9.00 80. Institutul European din Romania.739.967.880 235.. p.264 1.967 1.00 80.00 Suma FEADR 3.00 80.600 80. va utiliza 20% pentru plăţile directe iar restul de 7.849.059.00 82. 376. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere) şi pentru Axa 3.022.100 Contribuţie publică Rata contribuţiei (FEADR %) 80.895.46 8. Repartizarea financiară pe cele trei axe se exemplifică în tabelul de mai jos (calculaţie în EURO.375 2.745 Contribuţie publică totală 3.074.00 80.5 miliarde vor fi alocaţi dezvoltării rurale.581 2.413. Măsură privind îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale). 39 . Măsuri de tranziţie pentru România). pentru Axa 2. cinci măsuri (Măsuri privind diversificarea economiei rurale. Din totalul fondurilor FEADR de 8. România a ales pentru Axa 1.” Ierarhizarea priorităţilor de dezvoltare agricolă şi rurală în România.473.896 300.880.• • • ameliorarea competitivităţii sectorului agricol şi forestier (Axa 1) ameliorarea mediului şi a zonelor rurale (Axa 2) ameliorarea calităţii vieţi în zonele rurale şi încurajarea diversificării economiei rurale (Axa 3) la care se adaugă o linie specială.991. p.800 Sursa: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. 2004.136.970. 346 Prin absorbţia fondurilor puse la dispoziţie pentru dezvoltare rurală se estimează. 25% pentru axa 2. linia de acţiunea LEADER ce urmăreşte o abordare integrată a zonelor rurale prin acţiunea factorii socio-economici locali în vederea dezvoltării zonelor locale în care îşi desfăsoară activitatea.000 de exploataţii agricole ar putea primi în 4 Studii de impact (PaisII).108. 30% pentru axa 3.504.978.795. Măsuri menite să restructureze şi să dezvolte capitalul fizic şi să promoveze inovaţia.793 325.173.904 188. patru măsuri (Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole. Influenţele noii reforme a Politicii Agricole Comunitare”. că4 exploataţiile agricole se vor moderniza. astfel că în jur de 16.

astfel că circa 1.200 de consilii locale vor primi câte 1 milion de euro.000 de hectare vor beneficia de fonduri de 5. astfel că 19.800 astfel de iniţiative. canalizare. Dezvoltarea mediului rural reprezintă un deziderat pentru creşterea calităţii vieţii persoanelor din mediul rural.000 Euro/ fermă pentru înfiinţarea de ferme pe bază de proiecte.000 de beneficiari ar putea primi 10. Infrastructura din mediul rural va fi sprijinita prin fonduri pentru drumuri comunale. reparaţii de utilaje agricole etc vor putea fi finanţate cu 20. cu implicaţii profunde asupra ansamblului economiei naţionale. circa 370.000 euro/ hectar).000 euro/ proiect. . de asemenea. Dezvoltarea resurselor umane va fi realizată prin instruirea fermierilor (estimativ 140.000 de fermieri vor beneficia de profesională şi informare. restaurarea construcţiilor cu valoare istorică şi culturală în cadrul măsurii de renovare a satelor. Iniţiativele de acţiune asupra calităţii mediului rural sunt legate de fonduri pentru împădurirea terenului agricol (36. Investiţii în mici întreprinderi la ţară – frizerii. Fermele de subzistenţă (circa 85.jur de 70. artizanat. un spaţiu social şi spiritual. înainte de toate pentru agricultură.000 euro/ proiect.E. estimîndu-se a se realiza în jur de 3. agricultura nu este doar un sector economic important. În concepţia U.000 de ferme mici) pot primi 1.500 euro/ an. ci înainte de toate este un mod de viaţă. acesta constituie.000 de fermieri vor primi suplimentar între 25 şi 250 euro/ hectar/ an. un mediu de viaţă. Spaţiul rural nu se reduce doar la un cadru de organizare şi desfăşurare a diferitelor activităţi economico-sociale.000 euro/ proiect. turism rural). produse tradiţionale. iar atragerea tinerilor în zonele rurale se realizează prin stimulari financiare de până la 40. iar fermierii din zonele defavorizate. Antreprenoriatul din zonele rurale este incurajat prin stimularea activităţilor neagricole (meşteşuguri. producător de produse agricole marfă şi de profit. timp de 3 ani dacă îşi fac un plan de modernizare. în principal zona de munte.

Statistical and Economic Information Report 2007". Ghid de lucru. Nov 2007 *** “The importance and contribution of the agri-food sector to the sustainable development of rural areas”. Bruxelles.Bibliografie: http://ec.europa. DIRECTORATE-GENERAL FOR AGRICULTURE AND RURAL DEVELOPMENT.Promoting European’s Agricultures and Rural Areas: Continuity and Change”. Ghid de lucru. July 2007 *** THE EU RURAL DEVELOPMENT POLICY 2007–2013. Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene. 2006 „The Common Agriculural Policy.htm Rural Development Policy *** Rural Development in the European Union .eu/agriculture/rurdev/index_en.A basic guide". Directorate-General for Agriculture and Rural Development. Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene. 2006 "The Leader approach . EUROPEAN COMMISSION. Directorate General for Agriculture. March 1998 .