P. 1
or Pentru Dimension Area Pragurilor de Fund

or Pentru Dimension Area Pragurilor de Fund

|Views: 14|Likes:
Published by Doman Marius

More info:

Published by: Doman Marius on Jul 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/21/2013

pdf

text

original

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

ORDINUL Nr. 642 din 23.10.2003

pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid pentru dimensionarea pragurilor de fund pe cursurile de apă", indicativ GP 084-03
În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare ale art. 2 pct. 45 şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Având în vedere avizul nr. 17/20.05.2003 al Comitetului Tehnic de Specialitate, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

OR DIN:
Art. 1.-Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid pentru dimensionarea pragurilor de fund pe cursurile de apă", indicativ GP 084-03, elaborată de S.C. I.P.T.A.N.A. S.A. - Bucureşti şi prevăzută în anexa1 care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea l. Art. 3. - Direcţia Generală Tehnică va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA
' Anexa se publică în Buletinul Construcţiilor editat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor

3

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

CUPRINS
GHID PENTRU DIMENSIONAREA PRAGURILOR DE FUND PE CURSURILE DE APĂ INDICATIV GP 084-03

Cap. 1. Prevederi generale.............................................................. 7 1.1. Obiectul ghidului ........................................................... 7 l .2. Domeniul de aplicare al ghidului .................................... 8 1.3. Utilizatorii ghidului......................................................... 8 l .4. Alinierea la norme europene............................................ 9 Cap. 2. Date şi studii necesare proiectării.................................... 10
2.1. Cadrul general.............................................................. 10 2.2. Studii topohidrografice ................................................ 11 2.3. Studii hidrologice......................................................... 13 2.4. Studii hidraulice........................................................... 13 2.5. Studii geotehnice şi hidrogeologice............................... 14 2.6. Date despre sursele locale de materiale de construcţii .... 15 2.7. Studiul pedologie.......................................................... 15 2.8. Studiu ecologic............................................................. 15

Elaborat de:

S.C. I.P.T.A.N.A. SA-Bucureşti Director general: Director genera, adjunct: Colectiv de elaborare:
dr ing Corne| MARŢ|NCU

.

prof. dr. ing. Romeo CIORTAN ing. Matilda TICHIE ing. Constantin SIMESCU ing. Gabriela OPREANU

Cap. 3. Alcătuirea constructivă a pragurilor de fund
Avizat de:

deasupra talvegului .......................................................... 16 3.1. Pragul deversor ............................................................ 17
3.2. Bazinul disipator........................................................... 19 3.3. Pragul disipator............................................................ 21 3.4. Risberma ..................................................................... 22

DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ Director general: Responsabil de temă:
4

ing. Ion STĂNESCU
ing Georgeta VASILACHE

5

3.5. Apărările de mal............................................................. 22 3.6. Adaptări la condiţiile existente ....................................... 23

Cap. 4. Prescripţii de proiectare ale pragului de fund................. 24
4.1. Clasificarea pragurilor ................................................... 24 4.2. Criterii privind amplasarea pragurilor de fund ............... 25 4.3. Condiţii de fundare a pragurilor...................................... 26 4.4. Controlul infiltraţiilor..................................................... 27

GHID PENTRU DIMENSIONAREA PRAGURILOR DE FUND PE CURSURI DE APĂ

Indicativ GP 084-03

Cap. 1. - PREVEDERI GENERALE 1.1. Obiectul ghidului
Obiectul ghidului este de a prezenta prescripţiile generale de proiectare (alcătuirea, amplasarea şi calculul hidraulic) a pragurilor de fund. Ghidul urmăreşte şi armonizarea cu normele europene existente în domeniu. Pragul de fund este o lucrare de regularizare a albiei care se execută transversal pe toată lăţimea albiei, în scopul menţinerii talvegului la o cotă necesară, în amonte de lucrare, prin reducerea vitezei curentului şi limitând afuierile în adâncime. Pragul de fund protejează patul şi malurile albiei împotriva eroziunilor şi prin amplasarea sa în avalul unor construcţii contribuie la menţinerea stabilităţii acestora. Proiectarea pragurilor de fund se va face în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 urmărindu-se realizarea şi menţinerea pe întreaga durată de existenţă a construcţiei, a cerinţelor de calitate obligatorii: rezistenţa si stabilitatea, siguranţa în exploatare şi igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului. Pragurile de fund se vor proiecta cu respectarea „Normativului privind proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor, căilor ferate şi podurilor împotriva acţiunii apelor curgătoare şi lacurilor" -NP 067/2002.
Aprobat de: MINISTRUL TRANSPORTURILOR,
C NT UŢL R OS R CI O I

4.5. Accidente posibile pe parcursul execuţiei exploatării şi măsurile de remediere................................................ 27 4.6. Urmărirea comportării în timp a pragurilor de fund ....... 29 Cap. 5. Proiectarea pragurilor de fund ....................................... 30 5.1. Dimensionarea hidraulică .............................................. 30 5.2. Calculul hidraulic al căderilor cu mai multe trepte.......... 46 5.3. Indicaţii privind determinarea aproximativă a adâncimii de afuiere a albiei în bieful aval ..................... 46 5.4. Calcule privind infiltraţiile apei la pragurile de fund....... 50 5.5. Calculul de stabilitate a pragului de fund........................ 53 Cap. 6. Verificarea construcţiilor din zonă, ce sunt influenţate de pragurile de fund.......................................................... 58 Cap. 7. Soluţii constructive aplicate ............................................. 58 Cap. 8 - Anexe Lista principalelor standarde, ghiduri şi reglementări tehnice în vigoare, care se aplică la proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor, căilor ferate şi podurilor rutiere....... 68 Cap. 9. Bibliografie ...................................................................... 71
6

Elaborat deS.C. I.P.T.A.N.A. S.A.-Bucureşti

TURISMULUI, cu ordinul nr. 642 din 23.10.2003 7

Conform legii nr. determinări/studii în teren). Un extras al standardelor de specialitate specifice. acţiuni şi solicitări seismice. aplicate în România. teste de laborator. reguli specifice pentru diverse materiale şi structuri. CN Apele Române. agregate utilizate. Proiectarea construcţiilor trebuie să fie în conformitate şi cu Directiva Consiliului nr. • ENV 1992 : 1998 Eurocode 2 . beneficiarii lucrărilor. Domeniul de aplicare al ghidului Ghidul se aplică în toate situaţiile în care este necesară oprirea eroziunii fundului albiei. experţii tehnici. 8).Bazele proiectării structurilor. 8 .Elemente geotehnice (reguli generale.2. verificatorii de proiecte. • ENV 1998 : 1994 Eurocode 8 . şi anume de stabilitate. care trebuie satisfăcute pentru o perioadă rezonabilă din punct de vedere economic. Produsele trebuie să fie adecvate pentru lucrările de construcţii potrivit scopului. solicitări exterioare. documentaţia şi caietul de sarcini cu cerinţele de calitate obligatorii a materialelor de execuţie vor fi verificate de verificator atestat de organele abilitate prin lege. greutăţi proprii. 10/1995. Alinierea la norme europene Nu există Eurocoduri care se referă la pragurile de fund. Ghidul se aplică la proiectarea lucrărilor de apărare a reţelelor de transporturi rutiere sau cale ferată ce traversează cursurile de apă sau sunt în lungul malului râului. se poate aplica la lucrările de regularizare a râurilor.3. consolidări şi reparaţii ale structurilor. în amonte de prag. a fundului albiei. reglementărilor şi prevederilor legislative ale Statelor Membre referitoare la produsele de construcţii. De asemenea. standardele şi reglementările tehnice în vigoare în România. consilii judeţene şi locale). Execuţia pragurilor va fi realizată de personal calificat şi instruit pentru acest gen de lucrări. Ghidul pune la dispoziţie elemente teoretice şi constructive privind aceste lucrări.Proiectarea structurilor din beton (reguli generale. atestaţi tehnic. 1. se vor aplica şi respecta în concordanţă cu Eurocodurile următoare: • EN 1990 : 2002 Eurocode . acţiuni ale utilajelor de exploatare). luându-se în considerare cerinţele esenţiale. 1.Acţiuni asupra structurilor (densităţi. Pentru proiectarea unor elemente ale pragurilor de fund se pot folosi Normele europene. prin ridicarea cotei acestuia în zona unor lucrări. • ENV 1997 : 1999 Eurocode 7 . şi beneficiarul le va prezenta inspecţiei în construcţii spre avizare. rezistenţă mecanică şi de siguranţă în exploatare. organele administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniu (ministere. • EN 1991 : 2002 Eurocode 1 . fundaţii şi elemente de susţinere/sprijinire). Utilizatorii ghidului Utilizatorii potenţiali ai ghidului sunt toţi cei interesaţi de lucrări în albie: proiectanţii care elaborează proiecte. elemente prefabricate şi structuri. În vederea armonizării prescripţiilor şi alinierea la normele europene. fundaţii). precum şi pentru conductele amplasate în situaţii similare. ameninţate de acest fenomen. condus de responsabili cu calitatea. este prezentat în anexe (cap. modificată prin Directiva 93/68. 9 1. Pragul de fund are drept scop micşorarea vitezei apei şi colmatarea locală. responsabilii tehnici de execuţie şi exploatare. acţiuni pe durata execuţiei şi accidentale. în zonele în care sunt necesare micşorări ale vitezei apei. 89/106/CEE cu privire la armonizarea legilor.Proiectarea structurilor rezistente la cutremur (reguli generale. Proiectantul va stabili fazele determinante de control a execuţiei. Astfel se reface talvegul la cote iniţiale sau impuse de condiţiile de exploatare a unor obiective din zonă.4.

gropi etc. 2.stabilirea amplasamentului pentru organizarea şantierului. identificate pe teren şi din informaţii.hidraulice. canale.contururile tuturor accidentelor de teren (stânci. . .ecologice şi pedologice.limitele albiei minore. .geotehnice şi hidrogeologice. .examinarea naturii acoperirilor în albie.2. . . Când se adoptă un nivel de comparaţie convenţional. identificate din informaţii.contururile ostroavelor.linia oglinzii apei la data efectuării măsurătorilor.limitele albiei majore la nivelul maxim al apelor.stabilirea posibilităţilor de acces în albie pentru execuţia lucrărilor. . Cadru general În vederea proiectării pragurilor de fund sunt necesare următoarele date sau studii: . diferenţiat pentru albia minoră şi albia majoră. La recunoaşterea terenului se urmăresc următoarele: . . grindurilor sau denivelărilor mari. praguri etc. cauzate de execuţia lucrărilor (ex. .:existenţa unor lucrări de captare a apei şi posibile consecinţe asupra stabilităţii acestoratehnologică şi constructivă). În funcţie de amploarea lucrărilor şi a condiţiilor naturale sunt necesare date sau studii legate de analiza evoluţiei formei albiei în condiţiile de amenajare actuală şi de perspectivă. 2. înregistrate pe cursul de apă şi efectele asupra zonei. privind situaţia faunei şi florei specifice în amplasamentul lucrării şi aprecierea efectelor de poluare a mediului înconjurător.identificarea nivelurilor maxime istorice.surse locale de materiale de construcţii. .). . . în vederea aprecierii coeficientului de rugozitate corespunzător.culegerea de date referitoare la elementele de mediu.stabilirea scopului lucrărilor hidrotehnice şi lungimea sectorului de aplicare.topohidrografice. diguri. Planul va cuprinde: .). . acesta se va materializa pe teren cu 2-3 borne.culegerea de informaţii privind modificările de traseu ale albiei în timp. amenajărilor şi proprietăţilor. .examinarea comportării în timp a lucrărilor de apărare existente şi efectele acestora. . Pe planul de situaţie se vor menţiona bornele cu cotele lor şi eventual se va întocmi şi o schiţă de reperaj a bornelor dacă este necesar.stabilirea surselor de materiale locale.efectuarea releveului şi stabilirea stării lucrărilor de apărare existente în zona studiată. . a posibilităţilor de exploatare şi distanţele de transport. . conducte. . 11 . . Studii topohidrografice Ridicările topohidrografice se vor raporta la nivelmentul general al ţării.construcţii existente (clădiri. Pentru elaborarea temelor necesare întocmirii acestor date sau studii este necesară recunoaşterea terenului.identificarea naturii terenului la suprafaţă şi stabilirea studiilor geotehnice necesare. . .1. . Planul de situaţie se va întocmi la scara l : 500 sau l : 1000 în funcţie de suprafaţa de raportat şi importanţa construcţiei ce se proiectează. 10 .identificarea construcţiilor. pentru nivelul minim şi maxim cunoscut.DATE ŞI STUDII NECESARE PROIECTĂRII 2.delimitarea zonei pe care urmează să se execute studiile topohidrografice şi stabilirea poziţiei profilelor transversale. . .Cap.detalierea cotelor în zonele de degradare sau eroziune.hidrologice.cote sau curbe de nivel pentru redarea reliefului.

Se vor executa din mal în mal şi vor depăşi cu 2 m nivelul maxim cunoscut (conform STAS 8593 art. . curgerii gheţurilor în sectorul studiat.minim trei profile transversale aval de pod. după caz. 2.un profil transversal închis în axul podului. . Rezultatele vor fi utilizate la proiectare. lucrările existente în albia minoră şi majoră.inundabilitatea terenurilor la debite maxime de calcul. Suprafaţa . grosimii podului de gheaţă. Obligatoriu pe profilul transversal se va poziţiona axul bazei de măsurători. 12 13 . nivelul apei la data ridicării. cu zonele de formare a zăpoarelor. Datele hidrologice pentru râuri vor fi obţinute de la unităţile abilitate (C..3. . eventual ale talvegului. . conform STAS 4068/2.N. . .minim un profil transversal închis amonte de pod. accidentelor de teren etc.regimul de iarnă al cursului de apă.debitele maxime cu asigurarea de calcul în regim natural sau în regim amenajat.N. Profilul longitudinal prin talvegul albiei va cuprinde şi cotele malurilor. a căror influenţă asupra cursului de apă este dificil de apreciat prin calcule. . pentru proiectarea lucrărilor provizorii.evoluţia morfologică a albiei minore. se vor efectua studii de laborator pe modele fizice. care va menţiona cota intrados pod. Pentru început se face studiul hidraulic în regim natural.coeficienţii de rugozitate. 2. reperându-se „0" miră faţă de sistemul de referinţă al ridicării topografice.delimitarea proprietăţilor şi proprietarii respectivi. În cazul în care urmează a se proiecta lucrări complexe sau de importanţă majoră. Profilele transversale se vor face în dreptul podurilor. Apele Române.8).4. cota rostului fundaţie-elevaţie culei. care va fi utilizată şi pentru trasarea lucrărilor proiectate.care se raportează trebuie să se realizeze până la limita de influenţă a remuului noii amenajări proiectate.debitele medii şi minime necesare calculului de nivel al apei. . lucrările existente pe maluri şi în albie şi starea acestora. La pragurile de fund proiectate pentru stabilizarea infrastructurii podurilor se vor ridica: .baza de măsurători. cota rostului fundaţie-elevaţie pile pod. . comparând vitezele şi nivelurile apei cu cele din regim natural. Studii hidraulice Studiul hidraulic se face pe zona de influenţă a lucrării proiectate. regimul de depuneri şi afuieri în albie. un număr suficient de mare pentru a modela cât mai fidel zona. atât în albia minoră cât şi în cea majoră. l . ostroavelor. frecvenţei acestora. . grindurilor sau denivelărilor mari. . Pe profilele transversale se vor specifica natura terenului şi tipul de vegetaţie. Se va executa obligatoriu un profil în secţiunea postului hidrometric (dacă este în zonă).nivelul maxim înregistrat (nivelul maxim istoric). Studii hidrologice Principalele caracteristici hidrologice care intervin direct în proiectare sunt: . sau de la unităţile teritoriale de gospodărire a apelor). în situaţia existentă şi în regim amenajat.pantele suprafeţei libere a apei. După stabilirea soluţiei proiectate se face din nou studiu hidraulic în regim amenajat.natura terenului din albie. l.H. suprafaţa apei la data ridicării. În cazul a două poduri apropiate analiza se va face pentru amândouă. Profilele transversale se vor ridica la scara l : 100 sau l : 200.M. 2.

forajele se vor raporta la puncte fixe cu caracter permanent. punerea lor în operă. coeziunea . .limitele de plasticitate. iar înălţimea deversorului depăşeşte posibilitatea acestora de a trece din bieful aval în bieful amonte. .încadrarea seismică după P100-92. precum şi de faza de proiectare.condiţii de săpare.2.caracteristicile fizico-mecanice ale pământului din fiecare strat (granulozitatea. următoarele date: . Adâncimea forajelor se va stabili după natura terenului şi importanţa lucrării. chimismul apei subterane). Pentru reducerea impactului asupra ecosistemelor. . în situaţia când studiile geotehnice premerg ridicărilor topografice.6.presiunea admisibilă pe terenul de fundare şi propuneri de soluţii de fundare. Forajele vor fi cotate în sistemul de referinţă al ridicărilor topografice. se va preciza amploarea studiului geotehnic şi hidrogeologic. 2. parametri de rezistenţă la forfecare unghiul de frecare interioară.structura geologică (stratificaţia terenului). umiditatea). 15 . când apa curgătoare este populată cu peşti. Studiu ecologic Studiul ecologic trebuie să dea indicaţii privind protejarea florei şi faunei existente. Studiul pedologie Studiul pedologie trebuie să stabilească tipurile de sol. Amplasamentele profilelor transversale şi ale forajelor se vor marca pe planul de situaţie. se recomandă prevederea scării de peşti.condiţii de compactare. pentru a furniza date cu privire la stabilirea caracteristicilor necesare dimensionării lucrărilor (conform STAS 1242/1).7.5. În funcţie de importanţa şi caracteristicile lucrării.caracteristicile hidrogeologice (coeficientul de filtraţie.8. 14 În zone cu material granular adâncimea de forare va fi de cel puţin două ori adâncimea de afuiere. modulul de deformaţie liniară. .geomorfologia zonei (descrierea principalelor forme de relief. 2. In funcţie şi de acest studiu se definitivează soluţia constructivă a amenajării de prag. condiţiile de exploatare. Studii geotehnice şi hidrogeologice Studiile geotehnice şi hidrogeologice se vor întocmi pe baza temei emisă de proiectant. . Date despre sursele locale de materiale de construcţii Aceste studii stabilesc rezervele de materiale locale cu caracteristicile lor. nivelul apei freatice întâlnit în foraje. caracteristicile lor şi condiţiile în care se poate dezvolta vegetaţia utilizată la protecţia malurilor. greutatea volumică a pământului. eventual direcţia şi modalitatea de evoluţie a acestora în viitor). . . gradul de îndesare. distanţele şi mijloacele de transport. Astfel se dă posibilitatea migrării peştilor din aval spre amonte de prag. influenţa lor asupra sănătăţii oamenilor şi mediului. 2. care se vor repera şi cota cu ocazia ridicărilor topografice. Studiile vor cuprinde în principal.

00 m. Această cotă determină diferenţa de nivel între amonte şi aval. • risbermă. . Pragul deversor Este componenta determinantă cu care se realizează ruperea de pantă. Pierderile de sarcină corespunzătoare fiecărui element al amenajării sunt indicate în figura următoare (fig. .Cap. 3. amenajarea pragului se poate face cu o treaptă de cădere. Dacă diferenţa de nivel este mai mică decât 3.). 3. Cota coronamentului pragului se stabileşte funcţie de cerinţele profilului longitudinal necesar în amonte. Amenajarea este alcătuită din: • prag deversor. trapezoidal).prag disipator (prag aval).1. Clasificarea pragului deversor poate fi: a) după forma profilului transversal.00 m. reducerea pantei apei şi colmatarea albiei în amonte de pragul de fund. l. amenajarea pragului se recomandă să se proiecteze cu mai multe trepte de cădere. • lucrări de disipare: . pragurile deversoare se clasifică în: • praguri deversoare cu profil practic (dreptunghiular. • lucrări de apărare a malurilor.ALCĂTUIREA CONSTRUCTIVĂ A PRAGURILOR DE FUND DEASUPRA TALVEGULUI Amenajarea unui prag de fund implică realizarea unui ansamblu de construcţii care să conducă la: reducerea vitezelor. revenirea în aval la vitezele iniţiale. Dacă diferenţa de nivel este mai mare decât 3. .bazin disipator.

c) după materialul sau elementele de construcţie folosite pragurile sunt realizate din: • anrocamente. c) realizate din beton monolit.2. b) realizate din prefabricate umplute parţial cu beton. 3. Când albia este îngustă pentru a putea evacua debitul maxim cu o grosime de lamă de apă mai mică. pe o lungime în care să se producă disiparea celei mai mari părţi a energiei apei. în următoarele variante: a) adâncire faţă de talveg. în funcţie de materialul folosit. pot fi: a) din saltea de gabioane placate cu beton. • prefabricate de beton simplu sau beton armat.• beton monolit. Pentru formarea saltului hidraulic înecat bazinul disipator poate fi realizat în funcţie de condiţiile de racordare cu bieful aval. Bazinul disipator Este amplasat la piciorul aval al pragului deversor. Pragurile poligonale au ca scop mărirea lungimii crestei de deversare. • saci de geosintetic umpluţi cu material local. prin dezvoltarea saltului hidraulic în apropierea lucrării (salt înecat). c) adâncire parţială de talveg şi prag disipator. b) prag disipator în aval deasupra talvegului. 19 . ceea ce este benefic în cazul albiilor cu maluri joase. • gabioane. Toate materialele vor fi rezistente la îngheţ-dezgheţ. Bazinele disipatoare. Alegerea materialului şi a tipului de construcţie se va face funcţie de viteza de curgere din albie.

gabioane.3.beton monolit. • din punct de vedere al continuităţii coronamentului: . Pragul disipator se studiază: • din punctul de vedere al materialului folosit sau al elementelor de construcţie.3. .dinţat.prefabricate. din: . Pragul disipator Este amplasat la capătul aval al bazinului disipator şi are rolul de a influenţa formarea saltului înecat prin elementele stabilite la proiectare. . 21 .continuu. .

În amonte de pragul deversor viteza apei este mai mică faţă de situaţia din regim natural. iar în aval.6. 3. în timp ce în aval şi în special pe lungimea saltului hidraulic viteza creşte. de cerinţele de nivel ale pragului şi respectiv ale înălţimii căderii şi al debitului ce trebuie tranzitat pot lipsi unele părţi enunţate mai sus. Ea are rolul de a împiedica avansarea eroziunilor dinspre aval spre amonte. Risberma Se realizează o albie cu o rugozitate mare care asigură protecţia fundului albiei în aval de pragul disipator prin reducerea macropulsaţiilor de presiune şi viteză provocate de saltul hidraulic. Adaptări la condiţiile existente 3. Pentru o situaţie morfogeologică concretă în albie.bazinul disipator de energie.2. precum şi în zonele de viteze mari ce se dezvoltă în bazinul disipator şi în zona ei. .prefabricate de beton.anrocamente având dimensiunile în funcţie de viteza apei în aval de bazinul de disipare.3. rolul principal este de menţinere a stabilităţii malurilor.pragul disipator al primei trepte devine prag deversor pentru treapta a doua şi în mod similar pentru următoarele. 3. În funcţie de condiţiile de teren. repetându-se pentru fiecare treaptă astfel: . Elementele de alcătuire principială ale pragului de fund rămân aceleaşi. Apărările de mal Apărările de mal au rolul de a asigura stabilitatea malurilor şi de a împiedica erodarea acestora în zonele de încastrare a umerilor pragului. In cazul malurilor instabile ele au şi rol de susţinere şi consolidare.4. . amenajarea unui prag de fund poate să fie orice combinaţie între orice tip de prag deversor cu orice tip de bazin de disipare a energiei şi orice tip de prag disipator. la debitul maxim de calcul. . unde este necesară realizarea unor viteze mici pe un anumit sector. când înălţimea pragului deversor este mică şi vitezele apei nu provoacă antrenări ale materialului din albie. În acest caz amenajarea se poate realiza cu mai multe trepte cu înălţimi mai mici (fig. astfel: . . execuţie legate de modul de deviere a apelor.6.întreaga amenajare se va încheia în aval cu risberma.saltea din gabioane.saci din geotextil umpluţi cu material local.6. Lungimea risbermei va fi aşa de mare încât să se realizeze în secţiunea finală o valoare a vitezei apei egală cu viteza în regim natural.1. În situaţia în care între bieful amonte şi bieful aval este o diferenţă mare de nivel. Apărările de mal vor fi elastice (din gabioane) pentru a elimina inconvenientele lăsărilor neuniforme în albie şi se vor încastra în maluri stabile. 3. Risberma se poate realiza din: . fiind un element elastic care se mulează pe profilul creat de eroziune. 9.).5. In acest sens apărarea de mal amonte de pragul de fund are rol preponderent de dirijare a apei. în funcţie de materialele de construcţie disponibile în zonă şi posibilităţile de 22 Pragurile de fund în trepte se aplică şi la regularizarea râurilor. protejându-l. 23 . realizarea căderii printr-o unică treaptă necesită o structură de mari dimensiuni cu probleme deosebite legate de asigurarea stabilităţii şi a protecţiei construcţiei la vitezele mari ale curentului de apă din zonă.

prin limitarea afuierilor în adâncime.malurile să fie stabile pentru evitarea unor prăbuşiri ulterioare. rezultă dintr-un calcul tehnico-economic. . 4.. Cap.în amonte de lucrare albia să prezinte o lărgire (rază hidraulică mică) care să permită reducerea vitezei de acces şi depunerea materialului solid antrenat. Ele se execută în general cu înălţimi mici (0. alcătuite din material care oferă posibilitatea unei încastrări corespunzătoare a umerilor pragului.pragul disipator. Clasificarea pragurilor Pragurile de fund sunt construcţii cu ajutorul cărora se realizează un anumit profil longitudinal al albiei.traseul amonte şi aval al albiei să fie rectiliniu pe o lungime de câţiva zeci de metri pentru ca la viitură.în aval de zona pe care se urmăreşte realizarea unui nou profil longitudinal al albiei. . în cazul în care malurile.când este vorba de căderi mici şi calculul hidraulic arată că vitezele apei nu vor provoca eroziuni ale materialului în aval de lucrare. Pentru proiectarea acestor lucrări sunt necesare calcule hidraulice şi de stabilitate mai complexe. 4. Distanţa la care se amplasează pragul de fund în aval de lucrarea existentă sau zona de interes.să asigure condiţii pentru o fundare cât mai simplă şi economică. sau să realizeze un nou profil longitudinal al albiei într-o zonă unde este necesar acest lucru. unde h este adâncimea albiei minore.se alege o secţiune de curgere cât mai îngustă pentru a se realiza o construcţie scurtă. a unor conducte îngropate în albie etc. împiedicând coborârea patului albiei (vezi ghid NP 067/2002). . • praguri de fund deasupra talvegului. pragul de fund aşezat normal pe curent. .1. PRESCRIPŢII DE PROIECTARE ALE PRAGULUI DE FUND 4.să nu producă inundaţii la ape mari. .să nu producă amplificarea fenomenelor de iarna. a unor construcţii pe maluri. care au cota superioară la nivelul talvegului. .zidurile de dirijare şi protecţie. Aceste lucrări se prevăd în general pentru menţinerea talvegului albiei în zona unor lucrări de apărare.2) h.1 . . 24 .0.. Acestea pot avea înălţime mai mare dacă râurile transportă un debit solid târât mare. care urmăresc să refacă . urmărindu-se menţinerea profilului longitudinal existent al albiei. să aibă capacitatea de curgere maximă. Criterii privind amplasarea pragurilor de fund Amplasarea pragurilor trebuie să satisfacă următoarele condiţii: .2. . dacă nu este necesar din calculul hidraulic. la cote impuse. fără riscul de a fi afuiaţi şi ocoliţi de curentul apei prin părţile laterale. Pragurile de fund pot fi: • praguri de fund îngropate.

. sau de o adâncime care să reducă convenabil gradientul vitezei. pe roci impermeabile. exploatările balastiere în albie măresc panta hidraulică şi accelerează procesul de eroziune cu tendinţă de evoluţie spre amonte. în cazul fundării structurilor rigide.lungimea drumului pe care apa îl parcurge din amonte spre aval. Se recomandă ca execuţia lucrărilor să se facă în perioadele cu ape scăzute. zone cu teren de fundare mai bun. Acestea se vor realiza până la stratul impermeabil. În cazuri de complexitate deosebită amplasamentul şi dimensiunile pragurilor de fund se vor stabili pe bază de încercări hidraulice de laborator. 4. Se vor adopta. Tasările admisibile vor fi în funcţie de felul structurii: rigidă sau elastică. .ecrane din palplanşe. exploatării şi măsurile de remediere 4.5. Condiţii de fundare a pragurilor Fundarea pragului se va face în mod corespunzător cerinţelor fiecăruia dintre principalele lui elemente. Controlul infiltraţiilor Cu pragurile de fund nu se urmăreşte retenţia apei în amonte. 3. piloţilor.3. De exemplu. Acest fenomen se amplifică în situaţiile în care lucrările din albie măresc puterea de eroziune a curentului. Se va da o atenţie deosebită soluţiilor de fundare în cazul terenurilor nisipoase fine sau prafurilor argiloase. se impune ca exploatarea balastierei să se poziţioneze la o distanţă minimă faţă de lucrarea din albie. baretelor. Trebuiesc folosite pe cât posibil situaţiile favorabile ale terenului: praguri naturale. Accidente posibile pe parcursul execuţiei. . după caz.1. Controlul infiltraţiilor pe sub lucrare sau prin părţile laterale se va realiza prin: . sau înlocuire de material. 4. pragurile de fund se realizează perpendicular pe direcţia de curgere. contur favorabil al secţiunii albiei etc.să fie asigurată cota de îngheţ. .2 precizează amplasarea unei balastiere noi la minim l km amonte de pod şi minim 2 km în aval de pod. voaluri.4. De aceea. Cota coronamentului digului este stabilită pentru un debit mediu multianual estimat pentru perioada din an în care se execută 27 .filtre din material granular sau din materiale geosintetice. astfel încât să nu se producă afuierea materialului de sub fundaţie şi destabilizarea construcţiei.saltele impermeabile în amonte şi/sau în aval.5. În cazul pragului de fund în avalul podurilor construite pentru ridicarea cotei talvegului în albie la cota rost fundaţie .elevaţie pilă. 26 4. acceptându-se eroziunea internă în terenul de fundare şi în maluri. Lungimea de infiltraţie a apei va putea fi mărită cu pinteni sau diafragme. Amenajarea pragurilor de fund se execută de obicei prin devierea râului. .cota de fundare să se afle într-un strat al terenului în care să se asigure stabilitatea construcţiei cu tasări în limita admisibilă. astfel încât: . pragurile de fund sunt uşor înclinate pentru a dirija curentul de apă spre malul convex. combinaţii ale acestor metode. Stabilitatea infrastructurii podurilor este influenţată negativ de eroziunea talvegului albiei. pereţi mulaţi.să se elimine sau să se limiteze fenomenul de eroziune internă în terenul de fundare şi în maluri. In curbe. la adăpostul unor batardouri. pe sub lucrare sau prin jurul acesteia. În cazul când terenul nu permite fundarea directă. poate fi utilizată şi fundarea prin intermediul coloanelor. Ordinul Ministrului Transportului nr.În aliniament. ci modificarea pantei de curgere. 48/1998 cap. construcţia se va amplasa la 20-40 m distanţă de pod astfel încât efectul pragului în amonte să se resimtă cât mai repede.

5. pe coronament. Periodic şi obligatoriu după fiecare viitură se vor citi cotele pe reperii de pe coronamentul pragului. 28 29 . Urmărirea comportării în timp a pragurilor de fund Pentru a interveni într-un stadiu uşor de reparat se recomandă urmărirea comportării în timp a pragurilor de fund. bazinele disipatoare se colmatează. există pericolul antrenării materialului. Dacă pe perioada de execuţie lucrările din albie sunt surprinse de o viitură. stabil. Dacă acest lucru se întâmplă. este absolut necesară conservarea lucrărilor executate. Uneori execuţia lucrărilor se prelungeşte în timp din diferite motive. această galerie obligatoriu se va închide. . Depunerile în incintă nu creează probleme de stabilitate. după executarea pragului de fund pe jumătate de albie. În cazul unor viituri. este realizarea unei galerii în corpul pragului la cota talvegului râului. Secţiunea veche a pragului se include într-o secţiune nouă care să redea funcţionalitatea pragului. asigurându-se fonduri pentru conservarea şi reluarea lucrărilor. La terminarea lucrărilor. Această metoda are avantajul că lucrările provizorii nu sunt lucrări de amploare. sau se proiectează un nou prag de fund. 4. In acest caz se consolidează tronsonul cu o plombare cu beton sub fundaţia respectivă şi o supralărgire pentru asigurarea stabilităţii. În cazul unor viituri se pot produce deteriorări ale pragurilor de fund. se întrerup lucrările într-o anumită fază de execuţie. 4. Altă soluţie de dirijare a râului pe perioada de execuţie. existent pe mal.2. Prin această galerie tranzitează debitul din bazinul respectiv pe perioada execuţiei pragului de fund pe restul albiei. Ele se vor elimina din amplasament după care se poate continua lucrarea. care la recepţia lucrării se vor raporta cu cote faţă de un reper vizibil. Sunt situaţii în care. Beneficiarul va întocmi o schiţă de reperaj cu aceşti reperi. Se recomandă curăţarea bazinelor disipatoare în cazul în care sistemul constructiv nu permite autocurăţarea. Viiturile aduc plutitori care pot fi reţinuţi în bazinele disipatoare de energie. În acest scop. Aceasta trebuie completată.lucrarea. De asemenea se pot folosi tehnologii de deviere ca: diguri fuzibile. în funcţie de mărimea viiturii apar direct proporţional şi aspecte negative: . executarea pe trepte de înălţime etc. imediat aval de cel avariat (care va fi acoperit de materialul de colmatare amonte de noul prag). consecinţele sunt grave întrucât albia este obturată parţial de lucrare. Acest lucru poate dăuna atât lucrării executate cât şi lucrărilor existente în zonă. Dacă deplasarea este mare se dispune demolarea pragului cu păstrarea fundaţiei care se va consolida şi refacerea elevaţiei cu racordarea la tronsonul adiacent neafectat de viitură. în special din lipsa fondurilor.6. La calcul se ţine seama de secţiunea reală de curgere a râului pe perioada execuţiei. În general. rolul ei fiind foarte important pentru menţinerea stabilităţii pragului. Aceste citiri dau imaginea deplasărilor eventuale ale tronsoanelor pragului din amplasament. Dacă eroziunile sunt mari pot produce deplasări ale tronsonului executat. Întreţinerea bazinelor disipatoare de energie intră în sarcina beneficiarului. în astfel de situaţii se studiază de la caz la caz refacerea acestuia. se poziţionează reperi spre fiecare mal şi în deschiderea centrală.eroziuni în secţiunea micşorată cu lucrarea în execuţie. De asemenea. neridicând nivelul apei în amonte de prag pe timpul execuţiei. se va urmări ca bazinul de disipare a energiei să fie decolmatat periodic. La deplasări mai mari de 2-3 cm se va înştiinţa proiectantul general.depuneri în incinta de execuţie îndiguită.

1.verificarea inundabilităţii la ape mari. soluţia economică pentru pragul de fund este aceea de a se favoriza prin alcătuirea acestuia. Se recomandă să se aplice şi alte relaţii din literatura de specialitate pentru verificarea corectitudinii rezultatelor şi îmbunătăţirea soluţiilor constructive. 5. determină elementele de calcul privind dimensionarea hidraulică a pragurilor de fund.verificarea la infiltraţii. formarea saltului hidraulic înecat. Calculul hidraulic al pragurilor de fund presupune următoarele etape de analiză: . Dimensionarea hidraulică Dimensionarea hidraulică a pragurilor de fund se efectuează după principiile de calcul ale barajelor deversoare.Cap.neînecate (când nivelul apei în aval nu influenţează curgerea). Problemele hidraulice care se pun în cazul pragurilor de fund sunt legate de disiparea energiei la racordarea cu bieful aval. STAS 4068-2. Din punct de vedere al cotei pragurilor faţă de nivelul apei din aval.înecate (când nivelul apei în aval este situat deasupra cotei pragului şi influenţează mărimea debitului deversat). . 5. .calcule de afuiere. Fiind vorba de trecerea de la un regim de curgere rapid la unul lent. . acestea pot fi: . dimensionarea bazinului disipator.racordarea biefurilor. . 30 . Relaţiile pentru calculele hidraulice care sunt prezentate în ghid nu sunt limitative. HGR 766/1997 Anexa 3 şi Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor. PROIECTAREA PRAGURILOR DE FUND Asigurarea de calcul şi de verificare stabilite conform STAS 4273.

.

cu profil dreptunghiular.5. în funcţie de caracteristicile geometrice şi hidraulice ale deversorului. .50) după cum urmează: • Pragul deversor cu profil poligonal (cu perete gros) În această categorie se înscriu pragurile la care c < 2H şi sunt în general. Coeficientul de debit pentru calculul pragurilor de fund depinde substanţial de forma profilului pragului deversor (m0 = 0. Coeficientul de debit m Coeficientul m poartă numele de coeficientul de debit al deversorului şi variază în limite largi.cu profil trapezoidal.1. de două tipuri: . 34 .30 ÷ 0.2.

.

.

În cazul racordării cu salt hidraulic.1.05 sau puţin mai mare. pentru obţinerea variantei optime economice. Calculul bazinului de disipare Calculul bazinului. . La numere Froude mari(F'r> 80-100) saltul nu are o poziţie stabilă. este nevoie să se construiască un bazin. De aceea. iar pentruF'r < 20 şi F'r > 80 se recomandă folosirea bazinelor complexe.3. se poate face prin metoda debitului fictiv. bazinul simplu se comportă bine dacă: 20 F'r < 80.1. Dimensionarea bazinului disipator Dacă racordarea se face fără salt hidraulic. este necesară prevederea unui bazin disipator şi experienţa a arătat că. prin combinarea formelor anterioare.5. bazinului d şi înălţimea pragului p.3. Astfel: . care deversează peste pragul cu înălţimeap. astfel încât să se obţină controlul racordării cu coeficientul de înecare a saltuluis C pentru o sarcină H= h2-d-p. Pentru numere Froude 20 < r < 80 se recomandă folosirea F' bazinului. nu este necesar bazin disipator. hav denumit bazin disipator. cu o saltea de apă de grosime >hcc . Pentru aprecierea oportunităţii soluţiei cu bazin disipator simplu (fără alte dispozitive de disipare a energiei). În ceea ce priveşte disiparea energiei.precum şi lungimea bazinufui bl . din punct de vedere al disipării energiei.Se calculează adâncimea contractată. Pentru realizarea racordării cu salt apropiat. l. formulată pentru bazinul mixt. . cu un grad de înecare de l . < Cu h2 obţinut se calculează debitul fictiv.prin prag disipator. aplicabilă la limită şi celorlalte două scheme.prin adâncire. ci se deplasează oscilând în jurul unei poziţii medii. bazinul simplu nu se comportă bine la numere Froude mici (r < 20) deoarece disiparea F' este slabă. dintre formele de racordare cu bieful aval. ci numai o risbermă. se analizează valoarea numărului Froude: 5. Acest debit trebuie să fie egal cu debitul de calcul şi se va calcula ţinând seama de forma pragului şi de nivelul din aval. este cea care realizează un control eficient al poziţiei saltului şi cea mai intensă disipare a energiei. pentru care se dau diferite valori.mixt.Se alege o adâncime de bazin d si apoi p daca este cazul. care să preia efectele vitezelor sporite în aval de prag. În concluzie. iar formele saltului sunt neconvenţionale. Este necesară verificarea mai multor combinaţii ale adâncimii bazinului şi înălţimii pragului. Pentru un debit de calcul trebuie să se determineadâncirea q. în sensul controlului saltului. cea cu salt hidraulic apropiat. Formele de realizare ale bazinului sunt: . . in cazul lucrărilor mari unde investiţiile sunt 41 40 .

.

.

se calculează adâncimea contractată şi adâncimea conjugată în primul bazin care trebuie să fie mai mare decât adâncimea apei pe primul prag.5.la ultimul bazin de disipare hcc va fi mai mic decât cota sarcinii pe pragul de disipare din aval sau.) şi a 46 . conform capitolului 4. trepte de înălţime egală. Urmărind condiţiile impuse. la ieşirea din bazin cu adâncire hcc va fi mai mic decât adâncimea din aval a râului plus căderea de sarcina la ieşirea din bazin.5.se alege numărul de trepte şi se stabileşte în prealabil adâncimea bazinelor. mai sus menţionate. respectându-se coeficientul de siguranţă menţionat la capitolul 4. calculul se reduce la calculul căderii într-o treaptă.1. adâncimea conjugată adâncimii contractate trebuie să se racordeze cu adâncimea lamei pe prag.2. căderi egale pe fiecare treaptă. 2.4.1. Indicaţii privind determinarea aproximativă a adâncimii de afuiere a albiei în bieful aval În ipoteza racordării biefurilor cu salt înecat într-un bazin disipator fără elemente suplimentare de disipare (dinţi. De exemplu: . .3.următoarele trepte se calculează la fel. şicane etc. Importantă este determinarea înălţimii pragului disipator necesar pentru a asigura înecarea saltului. . Calculul poate fi realizat în una din următoarele două soluţii constructive: 1. Calculul hidraulic al căderilor cu mai multe trepte În amenajarea hidraulică a unui prag de fund cu mai multe trepte de cădere. . . Deci. se impune realizarea disipării energiei lamei deversante printr-o racordare cu salt înecat în secţiunea aval a fiecărei trepte.

16. s-a introdus noţiunea coeficientului capacităţii de erodare a curentului K. Pentru calculul vitezelor pe zona ei unde afuierile nu vor mai avea loc. deci. Admiţând o anumită valoare a adâncimii de afuiere. Lungimea de consolidare a albiei în aval de bazinul disipator se recomandă să fie de cel puţin 3hav. se poate aproxima lungimea necesară a ei. se poate evalua distanţa faţă de secţiunea contractată a apei la care ea se produce şi. Cu aceste elemente putem estima adâncimea afuierilor care s-ar produce în cazul neprotejării albiei. similar lui Kx: .Lungimea l0 se măsoară de la secţiunea contractată şi mai poate fi determinată şi cu ajutorul graficului din fig.

Calcule privind infiltraţiile apei la pragurile de fund Prin realizarea unui prag de rund se creează o sarcină hidraulică între bieful amonte şi bieful aval (H = H1. în vederea dimensionării la stabilitate a acestuia.1. .În literatura de specialitate sunt date următoarele metode de rezolvare a problemei infiltraţiei plane sub presiune: • metode bazate pe spectrul hidrodinamic .metoda conturului subteran desfăşurat etc. din experienţă s-a stabilit că lungimea conturului subteran al acesteia va trebui să aibă o mărime ce poate fi stabilită.4.metoda analogiei electro-hidrodinamice etc.4.. datorită simplităţii. . dar în mod special pentru a lua măsurile pentru evitarea pericolului de antrenare a materialului din fundaţie. va fi conform acestei metode. Infiltraţia apei pe sub construcţie În cazul pragurilor de fund. .metode numerice . sub aspectul evitării pericolului de antrenare a materialului de sub construcţie.H2) sub acţiunea căreia are loc: 5. are expresia: 5.metoda fragmentelor. astfel încât acesta să reziste la antrenare şi afuiere. Pentru calculele preliminare sau pentru condiţii în care sarcina hidraulică este redusă şi nu sunt prevăzute ecrane de palplanşe. care poate fi utilizată atunci când nu sunt folosite metode mai exacte de calcul. • pentru siguranţa construcţiei. în funcţie de caracteristicile pământului. 50 . • metode care nu presupun trasarea spectrului hidrodinamic . Lungimea redusă minimă necesară a conturului subteran al construcţiei. s-a impus metoda conturului subteran de calcul al infiltraţiei acceptabile. analizarea acestui fenomen este necesară pentru stabilirea diagramei de presiune pe talpa construcţiei. sub acţiunea curentului de infiltraţie.diferenţe finite şi elemente finite.cele mai utilizate în prezent sunt metodele analitice.

Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe".Această verificare este obligatorie pentru toate cazurile.5. 5.betoane în fundaţii.5. In cazuri speciale.acţiuni in construcţii si Eurocode 2 part 3 (ENV 1992 -3 din 1998). când lungimea conturului rezultă foarte mare din cauza unei sarcini hidraulice mari şi a unui material fin din terenul de fundaţie. 5. precum şi a principiilor Eurocode (EN 1990 din 2002) . gruparea acţiunilor şi coeficienţii parţiali de siguranţă luându-se conform STAS 10101/0A „Acţiuni în construcţii.bazele proiectării. se vor face calcule cu metode mai exacte şi se vor lua măsurile necesare de diminuare a infiltraţiilor.1. Acţiunile Principalele acţiuni ce trebuie luate în considerare la verificarea stabilităţii pragurilor de fund sunt următoarele: 53 52 . Calculul de stabilitate a pragului de fund Verificările la stabilitate se vor efectua pe baza metodei starea limită ultimă. Eurocode l part 1-1 (EN 1991-1-1 din 2002) . Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale" şi a STAS 3300/2 „Teren de fundare.

5. cu o frecvenţă unică. dar cu o frecvenţă mare. • subpresiunea apei va fi calculată corespunzător diferenţei de nivel a apei din faţa şi din spatele construcţiei. sau va fi determinată pe baza calculelor de infiltraţie prin metode din literatură.forţa de inerţie a maselor construcţiei. precum şi rezistenţa pasivă a acestuia. sau datorate degradării unor părţi ale construcţiei (afuierea patului.Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor din domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor. • presiunea hidrostatică a apei se va determina corespunzător nivelurilor rezultate din calculele hidraulice. Verificarea siguranţei construcţiei Calculul se face cu metoda de calcul la stare limită ultima.forţele hidrodinamice determinate de seism. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente". pe cele excepţionale. . • acţiunea seismică va fi evaluată ţinând seama de: . cum ar fi: seismul. . Gruparea specială va cuprinde în afara acţiunilor din gruparea fundamentală. se va calcula prin metodele din geotehnică.2.5.GP-014-97 .grupare fundamentală. • împingerea pământului sau umpluturii. astfel: • greutatea proprie va fi evaluată pe baza STAS 10101/1 „Acţiuni în construcţii.Ghid de proiectare. 5.grupare specială.). . Valorile sarcinilor de calcul se determină prin înmulţirea valorilor normate stabilite în STAS 10101/0 cu coeficienţi de încărcare (n i) conform STAS 10101/0A care au rolul de a spori intensităţile 55 iEvaluarea acţiunilor se va face conform normativelor şi standardelor în vigoare sau în lipsa acestora a literaturii de specialitate. . Calculul terenului de fundare la acţiuni seismice în cazul fundării directe. SR 11100/1 .- - - PD 197-80 . se va ţine seama de nivelurile posibile ale apei.5. având ca elemente de bază studiul geotehnic pentru amplasamentul respectiv. dislocări datorate curenţilor etc.împingerea pământului sub acţiunea seismică. care să conducă la situaţiile cele mai deformabile de încărcare. Gruparea fundamentală va cuprinde acţiunile permanente şi pe cele variabile în timp.Zonarea seismică. La evaluarea acţiunilor pentru diversele grupări. Gruparea acţiunilor Conform STAS 10101/0 acţiunile se grupează în două grupări de calcul: . Macrozonarea teritoriului României. se vor calcula: . solicitările din perioada de execuţie. putând fi luată acoperitor cu o variaţie liniară între aceste puncte.3.

.

În continuare sunt prezentate două praguri de fund amenajate cu două praguri de cădere pe râul Visa (fig. racordat cu arc de cerc la cota coronamentului şi a bazinului de disipare. 19. Apărarea de mal s-a proiectat din ziduri de gabioane placate cu beton de 10 cm grosime. La malurile joase. a s-a realizat din p. brută de 50-150 kg/buc şi disipează ce a mai rămas din energia râului. pragul de fund este o amenajare a albiei râului capabilă să preia energia râului la debitul de calcul. nivelul freatic ridicat influenţează vegetaţia existentă în zonă. amenajarea a avut ca scop. perioada viiturii. Se recomandă ca această descărcare să se facă cu l . Soluţiile sunt variate. Pentru micşorarea subpresiunii după viitură.50 m placat cu beton rezistent.50 m. 2. la ieşire în aval. Secţiunea de prag s-a încastrat în mal. Regimul de curgere al râului. 24) şi pe râul Buneşti (fig.lucrărilor şi STAS 4068 ce stabileşte probabilitatea anuală de depăşire încărcarea variabilă din grupa fundamentală acţionează o perioadă scurtă de timp. racordându-se în amonte la culea podului. Pe râul Cerna.00 m. 2.00 . ele fiind o combinaţie posibilă între părţile componente descrise în cap. Terenul de fundare este un depozit aluvionar grosier stabilizat. 26).2 buc. 7. 25. CE SUNT INFLUENŢATE DE PRAGURILE DE FUND Pragurile de fund deasupra talvegului au rolul de a ridica talvegul albiei prin colmatare amonte de prag.00 m. 23. refacerea talvegului la cote iniţiale execuţiei podului în secţiune. Bazinul disipator s-a realizat din saltea de gabion de 0. 58 59 . Se vor dezvolta plantele iubitoare de umezeală. În acest caz salteaua de gabion se va aşeza pe un geotextil care va păstra calitatea pământului de fundare. Se recomandă rosturi de lucru la 6.SOLUŢII CONSTRUCTIVE APLICATE După cum s-a detaliat în cap. bazinul de disipare este prevăzut cu barbacane.00 m . se va verifica dacă la debitele maxime de calcul în amonte de prag este necesară ridicarea malului pentru a scoate de sub inundaţie construcţiile existente pe mal. De asemenea. Cap. Pragul deversor are rosturi de lucru la 6.00 m distanţă între ele.10. 1. Ridicarea talvegului duce la ridicarea nivelului apei în albie şi implicit la ridicarea nivelului freatic în maluri./mp Φ 5 cm la bazinele fundate pe terenuri necoezive cu particule fine. Pragul deversor s-a executat din prefabricate umplute cu beton slab. In aval zidul s-a încastrat în mal pe 2.5 km) dă posibilitatea execuţiei pragului deversor şi a bazinului disipator din beton turnat monolit. Geotextilul va opri migrarea particulelor fine din fundaţie în golurile saltelei din gabioane şi în bazin. cu respectarea aceloraşi prescripţii. Pe râul Tismana s-a executat un prag de fund. 6. cu debit subteran în timpul secetos (râul izvorând practic în aval la cea. Cap. şi o placă de beton rezistent cu parament aval 3/2. . în continuare sunt prezentate două amenajări pe râul Cerna (fig. Se recomandă încastrarea în mal să fie de 2. De aceea se admite o diagramă: triunghiulară a efortului pe talpa pragului.3. 21. 20) şi râul Sohodol (fig. . Această încastrare formează un umăr în care se reazemă apărările de mal în amonte şi aval de prag pe toată lăţimea secţiunii de apărare de mal. Pragul disipator s-a executat din gabioane placate cu beton rezistent care a închis bazinul de disipare spre aval şi prin adâncirea lui sub cota bazinului a micşorat viteza curentului sub lucrare. 22).VERIFICAREA CONSTRUCŢIILOR DIN ZONĂ.

.

.

.

.

normative. 5 1 S T A S R . 5 1 S T A S R . ge om e tric ă T e rm in o lo g ie G . P ro ce d e u l d e in je c tare cu d e b it co ns ta n t G . care se aplică la proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor. 5 3 S T A S 8 5 9 3 -8 8 L u c ră ri d e re g u la riz a re a a lb ie i râ u rilo r. 5 1 S T A S 8 9 7 2 /4 -8 2 8. cataloage 8. Terminologie G . 8 9 7 2 /1-7 1 H idro m e trie . C o n d iţii de fo lo s ire G . 1 2 5 /1 9 96 69 68 . 52 S T A S 42 73-83 G . P ro te jare a ta luz u rilo r * * ** ş i ş a n ţu rilo r. M e to d a H . 5 3 S T A S 9 26 9-89 a p ă.1. 10 /1 9 9 5 a p e lor.S .1. T e rm in o lo g ie . n r. nr. 7 1 S T A S 2 9 1 4-8 4 L u c ră ri d e d ru m u ri. G . 1 0 7 /1 9 9 6 pro tec ţie i m e d iu lu i. 1 3 7 /1 9 95 pro tec ţie i m u n c ii. 6 1 S T A S 5 6 2 6 -9 2 P o d u ri. Studii pentru proiectare G . n r. T e rm in o lo g ie d ilu ţie i. Lista principalelor standarde 8. 4 3 /1 9 9 7 P roc e d ura reg le m e n ta ră a a ctiv ită ţilo r ec o n o m ic e ş i so cia le c u im p a ct a su p ra m e d iu lu i. D e te rm in a re a d e b itu lu toddea a p ă p rin mei G . Proiectare ** G .1. 5 2 S T A S 4 0 6 8 /2 -8 7 D e b ite ş i v o lu m e m a x im e d e a p ă . Legi * * * * * Legea Legea Legea Legea Legea priv in d ca lita te a în co n struc ţii. 56 S T A S 78 83-90 C o ns tru cţii h id ro te h n ic e . nr. 9 0 /1 9 9 6 priv in d a u toriz are a în co ns tru cţii. .1. D e te rm in a re a d e b itu lu i d e a p ă în s is te m c u rg e re c u n iv e l lib e r.2. 1 1 S T A S 5 0 8 9 -7 1 P ro d u s e d in p ia tră n a tu ra lă p e n tru c o n s tru c ţii. în c a drare a în c la s e de im portanţă T e ren d e fu n d are . T e rm in o lo g ie s is te m e le d e c u rg e re c u n iv e l lib e r. proiecte tip. D e term in are a d e b itu lu i de a p ă în A .1. căilor ferate şi podurilor rutiere G . Legi. 2 1 S T A S 3 3 0 0 /2 -8 5 T e re n de fu n d a re . A d â nc im i m ax im e d e în g he ţ. 8. C o n d iţii te h n ic e g e n e ra le d e c a lita te 8.3.R . 6 8 2 3 -7 1 H id ro m e trie . u n ită ţi d e m ă s u ră G . 0 4 S T A S 3 0 6 1 -7 4 H id ra u lic ă . C a lc u lu l te re n u lu i d e fu n d a re în* ** c az u l fu n dă rii d ire cte G .ANEXE Lista principalelor standarde. S tu d ii d e te re n ş i c e rc e tă ri d e la b o ra to r H id ro m e trie . 5 0 /1 9 9 1 G . nr. 7 0 S T A S 3 9 4 9 /1 -7 1 G e o lo g ia te h n ic ă .2. P re sc rip ţii g e n era le U . S up rav e g h ere a c om p ortă rii în tim p .Cap. Z o n are a te ritoriu lu i R . P re s c rip ţii g e n e ra le d e p ro ie c ta re * G .2. n r. D e te rm in a re a* * * d e b ite lo r ş i v o lu m e lo r m a x im e a le c u rs u rilo r d e a p ă * * * R e g im u l d ru m u rilo r . 5 1 S T A S 8 9 7 2 /3 -8 1 H id ro m e trie . P res crip ţii g e n era le de p ro iec tare 8. T e ra s a m e n te .O rd o n a n ţa d e G u v e rn . 7 0 S T A S 2 9 1 6 -87 L uc ră ri d e dru m uri şi c ă i fe ra te.1. M e to d a re la ţie i n iv ee ia e b it (ch l-d lim n im e tric ă ) L u crări de re g u lariz are a a lb ie i râ urilo r. ghiduri şi reglementări tehnice în vigoare. s im b o lu ri. 2 0 S T A S 6 0 5 4 -77 8. norme. P ro b a b ilită ţile a n u a le a le d e b ite lo r şi v o lum e lo r m ax im e în co n d iţii n o rm a le ş i sp e c ia le d e e x p lo a tare C o ns tru cţii h id ro te h n ic e . M ijlo a c e p e n tru m ă s u ra re a d e b ite lo r d e G . nr. 5 2 S T A S 4 0 6 8 /1 -8 2 D e b ite ş i v o lu m e m a x im e d e a p ă . 5 3 S R 8 2 8 4-9 8 A m e n a ja re a b a z in e lo r h id ro g ra fic e a le to re n ţilo r G .

1980 n r.4.Simpozionul utilizarea geotextilelor în hidrotehnică.3. cataloage 8. şi GĂZDARU A. 4 8 /9 8 p e n tru a p ro b are a [5] *** ICH . 4/1 9 8 6 B ţiilo r [1]BĂLOIUV.Geosinteticele în construcţii voi. Culegere de articole.C 2 2 7 -8 8 8. ru tie re şi n av a le . IPTANA N o rm a tiv d e p arta m en ta l priv in d pro iec ta re a h idra u lic ă a po d u rilo r . D.2. I.IP T A N A C a ta lo g d e e le m e n te ş i d e ta lii tip p e n tru a p ără ri d e m a lu ri.in d ic ativ -Îndiguiri. 1 9 8 0 lu c ră rile d e c o n s tru c ţii .Norme IC P G A P ro ie c te tip ş i m o d u le p e n tru lu c ră ri d e g o s p o d ă rire a a p e lo r.Hidraulică (traducere din limba rusă). 1966 INCERC C o d de p rac tic ă p e n tru e xe c uta re a luc rărilo r d in b e to n .2. 1 9 9 7 M TTC -Hidraulică. Editura Ceres. 1 9 7 3 P D tiv Tehnică. 1982 B u cu reş ti. Bucureşti. 9. be ton a rm a t ş i b e to n p re c o m p rim a t N E 0 1 2 -9 9 . g ru p a re a şi [2] BOERU S. şi MÎNDRU T. Bucureşti.1 9 7 8 ** * IP T A N A L u c ră ri d e s u s ţin e re a te ra s a m e n te lo r în te re n u ri s ta b ile . 3 /1 9 8 9 B le ţiilo r (rev izu it în 1 9 9 4 ) [3] GERTOUSOV M.1 9 8 0 p e n tru tra ns p orturi ferov ia re . Editura Inedit. Editura Ceres. „N o rm e lo r p riv in d a m p la s a re a ş i e x p lo a ta re a b a la s tie re lo r d in z on a d rum u rilo r şi a p o d urilo r" transporturi şi în alte domenii ale tehnicii construcţiilor. 1983 O rd in u l M in is tru lu i T ra ns p ortu rilo r nr. ISPIF In struc ţiu n i te h n ice d e p a rta m e n ta le p e n tru pro ierilo r d e d ig u c tarea . Bucureşti. BIBLIOGRAFIE a p ă ra re a d ru m u rilo r.2. N orm e te h n ic e priv in d u tiliz a re a g e o tex tile lo r ş i g e om e m bra n e lo r la B u cu reş ti. 2 0 0 0 [4] CIOC D. Proiecte tip.Amenajarea bazinelor hidrografice şi a cursurilor de apă. B u cu reş ti. B u c u re ş ti. ş i p o de ţe lo r. *** N orm e d e pro tec ţia m u nc ii sp ec ific e ac tiv ită ţii d e co nstru cţii-m o n ta j B uc ure şti. Bucureşti. In d ic5a-7 2. .B u le tin u l T e h n ic R u tie r u ure ş în Bucureşti. c ă ilo r fe ra te ş i p o d u rilo r. Editura a p ă ra re îm p o triv a in u n d a ţiilo r. 1994 71 . In d ic a tiv P D 9 5-2 0 0 2 . e v a lu a re a a c ţiu n ilo r p e n tru c o n s tru c ţii h id ro te h n ic e . Editura Didactică şi Pedagogică. 2 0 0 2 R E N E L I S P HN o rm a tiv d e p a rta m e n ta l p e n tru c la s ific a re a . B u c u re ş ti. Bucureşti. In d ic -8 6 . IC P T T c. p u b lic a tuîn tin u l C o n s tru cn r. Normative şi instrucţiuni tehnice IPTANA N o rm a tiv d e p a rta m e n ta l p riv in d p ro ie c ta re a lu c ră rilo r d e Cap. 9 8 d in fe b r. 1970 P E 7 2 9 -8 9 .1 3 /ia n . Bpucb lic a tti. 1980 70 [6] KELLNER L.8. P ro ie c t tip S T 8 0 . M APPM In s tru c ţiu n i p e n tru c a lcu lu l d e b ite lo r m a x im e O rdbin u in e m ic i în a z l n r. e la b o ra te d e M T T c. P D 1 6 1 a tiv p u b lic a t înu le tin u l C o n s tru c n r.2. z id u ri d e s p rijin p e n tru d ru m u ri p u b lic e .

1967 [ 10] MAIOR N. Bucureşti. 1983 [8] LATEŞ M.Regularizări de râuri. 1967 [ 11 ] MANEA S.[7] LATEŞ M. şi ZAHARESCU E.Geosinteticele în construcţii. Bucureşti. .. 1964 [12] MANOLIU I. Wien Spring Verlag.. Editura Tehnică. 1999 [24] *** . Bucureşti. ATHANASIU C. 1978 [22] ŞELARESCU M. . . 1984.[9] LEHR H. şi GĂZDARU A.Regularizarea râurilor şi debitelor (traducere din limba rusă). 1977 şi 1983 [13] MANOLIU I. 1993 [23] *** . . Revista Transporturilor şi Telecomunicaţiilor nr.. -Handbuchdes Wasserlanes. 1969-1970 [20] STRUNGĂ V. 1993. Exemple de calcul.Fundaţii şi procedee de fundare. Apărarea malurilor şi protejarea taluzurilor. I – II. Editura tehnică. STATHI V şi PUSTELNIAC M. Bucureşti. . şi PĂUNESCU M.Regularizări de râuri şi căi de comunicaţie pe apă. elemente de calcul. Institutul de Construcţii. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Ceres. 15-27 [21] VLADIMIRESCU I. STANCIU A. Bucureşti. Bucureşti. BOŢI N şi CHIRICĂ A. Bucureşti. 73 [ [15]MATEESCUC. Editura Tehnică. Editura Academiei Române 1999 [18] RUSU G. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Ceres.Hidrologie. 1965 [19]SCHOKLITSCHA. utilizări. Editura Didactică şi Pedagogică. . Editura Didactică şi Pedagogică. p.Fundaţii. Bucureşti. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. 1973 14]*** .. Bucureşti.Stabilitatea malurilor şi taluzurilor. Editura Tehnică. şi ZAHARESCU E. Editura Tehnică. Bucureşti. 1951 [17] RÂILEANU P. -Apărarea împotriva inundaţiilor.Manualul inginerului hidrotehnician. . . Bucureşti. .Hidraulică. 2.Geotehnică şi fundaţii. Note de curs.Elemente de calcul pentru proiectarea lucrărilor cu geotextile. Bucureşti. PODANI M. MUŞAT V. 1966 . .Regularizări.Geotehnică şi fundaţii. Bucureşti. . Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. 1972 [16]MATUSEVICIV. Exemple de calcul. 1962 72 . Institutul de Construcţii.. Bucureşti. -Apărări de maluri.. Proprietăţi. îndrumător de proiectare. GRECU V. Bucureşti.

[25] *** .Hidraulica podurilor şi podeţelor . Bucureşti.Editura Didactică şi Pedagogică. Timişoara.Hidraulică şi hidrologie . [26] *** .M.Instrucţiuni pentru calculul scurgerii maxime în bazine mici -I.N. doc. 2002.traducere din limba rusa sub coordonarea prof.H. dr.Îndreptar pentru calcule hidraulice . 74 . Simion Hancu . -1997.1989 [27] ELENA TROFIN .Editura Orizonturi Universitare. 1974. [28] MIRCEA MĂNESCU .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->