MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII TINERETULUI SI

SPORTULUI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA “THOMA
IONESCU’’
PLOIESTI









PROIECT












COORDONATOR
PROFESOR: GHIDU VALERIA





ABSOLVENT
ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
RADWAN VIRGINIA-
MIHAELA


2010
TEMA PROIECTULUI







INGRIJIREA
PACIENTULUI

CU FRACTURI

ALE MEMBRELOR

INFERIOARE






PLANUL LUCRARII


INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE
PACIENTILOR CU FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE


ARGUMENT

CAPITOLUL I

INGRIJIREA PACIENTILOR CU FRACTURI ALE MEMBRELOR
INFERIOARE

1.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI OSOS
1.2. FRACTURA. DEFINITIE. ETIOLOGIE . FORME
1.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE
PACIENTILOR
CU FRACTURI
1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGATIE
1.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII
AUTONOME SI
DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI
1.6. FRACTURILE MEMBRELOR INFERIOARE. EVOLUTIE.
COMPLICATII.
PROGNOSTIC
1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE
1.8. NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR


CAPITOLUL AL II-LEA

PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU FRACTURI ALE
MEMBRELOR
INFERIOARE


CAZUL A

II.A.1. CULEGEREA DATELOR
II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.A.4. APLICAREA INGRIJIRILOR
II.A.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR
II.A.6. EXTERNAREA PACIENTULUI


CAZUL B

II.B.1. CULEGEREA DATELOR
II.B.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.B.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.B.4. APLICAREA INGRIJIRILOR
II.B.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR
II.B.6. EXTERNAREA PACIENTULUI


CAZUL C

II.C.1. CULEGEREA DATELOR
II.C.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.C.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.C.4. APLICAREA INGRIJIRILOR
II.C.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR
II.C.6. EXTERNAREA PACIENTULUI



CAPITOLUL AL III-LEA

CONCLUZII
SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

















MEMORIU EXPLICATIV



MOTTO:
““Ceea ce-l face pe om mai mare decât simpla lui viata, este dragostea
pentru viata celorlalti”
(L.F. Celine)

Viata oricarui om poate fi amenintata la un moment dat de o suferinta
aparuta brusc, care-l aduce intr-o situatie critica, acuta ce trebuie rezolvata
urgent de personalul medical cu promptitudine si competenta.
Accidentele rutiere, de munca sau casnice, starea nefavorabila a
vremii (ninsorile,gheata si zapada), au atins un procent greu de imaginat si
acceptat mai ales prin consecintele grave pe care le au : invaliditate sau deces si
au facut ca frecventa traumatismelor (respectiv a fracturilor) sa creasca
ajungand la acelasi nivel cu bolile cardio-vasculare sau cancerul.
Dintre aceste traumatisme, fracturile sunt cele mai frecvente si
indeosebi fracturile membrelor inferioare. Aceste fracturi sunt si cele mai greu
suportate de catre pacienti pentru ca piciorul bolnav, fracturat, imobilizat in
aparat gipsat face din pacient un infirm, dependent de cei din jur cel putin
pentru o perioada. De aceea, acestor pacienti trebuie sa li se acorde ingrijiri si
atentie deosebite, un rol important revenindu-i asistentei medicale. Asistenta
medicala pe langa ingrijirile specifice, trebuie sa convinga pacientii,inca din
perioada in care sunt imobilizati pentru o fractura, ca reluarea activitatii la
parametrii anteriori nu poate sa se faca fara o actiune sustinuta de recuperare la
care ei trebuie sa participe foarte activ pentru a deveni autonomi si independenti
cat mai repede posibil.
Am ales ca tema pentru lucrarea mea de diploma ,,Fracturi ale
membrelor inferioare”, deoarece am fost impresionata de numarul mare de
cazuri si de starea psihica si fizica a acestor pacienti. Cunoscandu-se impactul
fracturilor asupra calitatii vietii pacientilor si familiei acestora se impune
utilizarea unor metode de educatie sanitara, transformand astfel familia si
pacientii in parteneri activi si responsabili pentru recuperarea independentei
intr-un timp cat mai scurt.








CAPITOLUL I








INGRIJIREA PACIENTILOR
CU
FRACTURI ALE MEMBRELOR
INFERIOARE

















1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
SISTEMULUI OSOS

Sistemul osos

Sistemul osos reprezinta totalitatea oaselor din corp legate intre ele prin
articulatii. Acestea sunt organele cele mai dure ale corpului, care ii determina
forma si dimensiunile. Duritatea,rezistenta si elasticitatea oaselor sunt
determinate de structura si de compozitia lor chimica.
Forma, structura si modul de legatura a oaselor pentru a forma scheletul
corpului uman, reprezinta expresia adaptarii la statiunea bipeda si locomotoare.

Structura oaselor

Oasele sunt organe tari si elastice. In structura lor predomina tesutul osos.
Tesutul osos este cel mai dur si rezistent tesut mecanic conjunctiv.

TESUTUL OSOS este format din :
× celule osoase
× substanta fundamentala
× substanta osoasa

TESUTUL OSOS formeaza scheletul corpului si reprezinta aparatul de
sustinere a partilor moi ale organismului; este totodata un important rezervor de
substante fosfocalcice.

In functie de structura si arhitectura sa, exista doua varietati de tesut osos:

¬ TESUTUL OSOS COMPACT
¬ TESUTUL OSOS SPONGIOS


¬ TESUTUL OSOS COMPACT – formeaza diafiza vaselor
lungi,portiunea externa
a epifizelor si oaselor scurte, lama externa si interna a oaselor late.
Pe sectiunea transversala, diafiza osului lung este formata:
− in portiunea centrala de canalul medular
− la exterior de periost
Microscopic, substanta osoasa este dispusa in lamele osoase
concentrice,in grosimea carora se gasesc osteoblaste ce contin osteocitele.
Scheletul lamelelor este format din oseina si fibre de colagen paralele
intre ele.
Fibrele de colagen din lamelele vecine au directii oblice,spiralate sau
circulare. Aceasta structura asigura o deosebita rezistenta osului. Un canal
Havers impreuna cu lamelele din jur formeaza osteonul-sistemul Harves
unitatea morfofunctionala a osului.


¬ TESUTUL OSOS SPONGIOS – formeaza epifizele oaselor lungi,
scurte si late.
Este format din lame osoase numite trabecule, alcatuite la randul lor din
mai multe lamele. Lamelele osoase delimiteaza cavitati cu aspecte si marimi
diferite, numite areole, care dau osului aspect de burete.
Areolele si lamelele osoase sunt sisteme heversiene incomplete.Areolele
comunica intre ele si contin maduva osoasa.

Osteogeneza

Procesul de formare a osului se numeste osteogeneza, care include
procesul de dezvoltare (osificare) si de crestere a oaselor.
Formarea scheletului osos caracteristic adultului, din scheletul
cartilaginos al embrionului si fatului, presupune un lung proces care se incheie
in jurul varstei de 25 ani.
Osteogeneza este de doua tipuri:

Þ··· OSIFICARE DE MEMBRANA/ DESMALA, prin care in modelul
conjunctiv al osului, apar puncte de osificare care se intind in pete de ulei.
Celulele conjunctive se transforma in osteoblasti si secreta oseina. Prin
impregnare cu saruri de Ca, in prezenta fosfatazelor alcaline, se formeaza osul
primar.
In faza urmatoare acesta va fi modelat prin procese de distrugere, de
remaniere osoasa sub actiunea osteoplastelor si a fosfatazei acide formandu-se
osul definitiv.
Acest tip de osificare este caracteristic oaselor cutiei craniene, oaselor
fetei. Prin osificare de membrana se face cresterea in grosime a osului si se
formeaza calusul sub fracturi.

Þ··· OSIFICARE DE CARTILAJ/ ECONDRALA, prin care celulele
cartilaginoase se hipertrofiaza si degenereaza. Substanta fundamentala a
cartilajului se distruge partial, iar restul se va impregna cu Ca.
In faza urmatoare, membrana care inveleste matricea cartilaginoasa a
osului (pericondru), pleaca mugurii conjunctivali vasculari spre celulele
cartilaginoase distruse de osteogeneza.
Celulele acestui tesut devin osteoblasti si secreta oseina care se
impregneaza saruri de Ca si formeaza osul primar.
In oasele lungi, mugurii conjunctivali vasculari formeaza canalul
medular.
In ultima faza are loc distrugerea si remanierea osoasa, sub actiunea
osteoplastelor si se formeaza osul definitiv.
Acest tip de osificare este caracteristica majoritatii tipurilor oaselor
corpului si totodata se face cresterea in lungime a osului, la nivelul cartilajelor
de crestere (diafiza- epifizari).
Este un proces general al organismului controlat de sistemul nervos care
coordoneaza activitatea mai multor factori:
-mecanici
-endocrini( hormoni hipofizari,tiroidieni, sexuali);
-vitamine( vitamina D);
-enzimatici(fosfataza alcalina si acida);
-factori metabolici.


Morfologia oaselor


Formarea oaselor este adaptata functiilor pe care le indeplinesc in
organism. Se
impart in trei categorii:
-··· Oase lungi - humerus ,radius, ulna (cubitus), femur, tibie, fibula (peroneu).
Acestea sunt cele la care lungimea predomina fata de celelalte
dimensiuni.
Unui os lung i se deosebesc trei parti:
- doua extremitati mai voluminoase- epifize
- o regiune mijlocie mai subtire- diafiza
Oasele lungi tinere au intre diafiza si epifiza doua discuri cartilaginoase
numite cartilaje de crestere sau cartilaje epifizodiafizare.

-··· Oase late- frontal, parietal, occipital, omoplat, stern, coxal.
Acestea sunt cele la care predomina latimea si inaltimea; grosimea fiind
mult mai mica decat celelalte dimensiuni, au forma de lama.

-··· Oase scurte- carpiene, tarsiene.
Acestea sunt cele la care cele trei dimensiuni- lungimea, latimea si
grosimea sunt aproximativ egale. Se mai numesc oase rotunde, “sferice''.

-··· Oase neregulate, mixte- etmoid, sfenoid, mandibula, vertebre.
Dupa cum le spune si numele, formele acestora sunt neregulate.

-··· Oase pneumatice- frontal, maxilar, etmoid, sfenoid.
Acestea contin cavitati cu aer.

In canalul medular si canalele tesutului spongios se gaseste maduva
ososasa. Este alcatuita din tesut conjunctiv cu mare diversitate de celule, vase
sangvine si terminatii nervoase.

Maduva osoasa este o substanta de consistenta fluida care se gaseste in
interiorul canalului central din oasele lungi si in tesutul spongios din oasele late.
Ea sufera o evolutie morfologica si paralel cu ea o evolutie functionala in
timpul evolutiei organismului. De aceea , in dezvoltarea organismului vom gasi:
4 maduva primitiva
4 maduva rosie osteogena
4 maduva rosie hematogena
4 maduva galbena
4 maduva cenusie

4·· Maduva primitiva- este formata dintr-un tesut mucos si capilare sangvine.
Din aceasta se diferantiaza apoi maduva rosie hematogena, al carui rol principal
este hematopoieza.

4·· Maduva rosie osteogena- este formata din tesut conjuctiv, din care se
diferentiaza celulele specifice numite osteoblasti si numeroase vase sangvine.
Osteoblastii se specializeaza si devin:
- fie osteocite, adica celule ososase care produc substanta osoasa
contribuind astfel la formarea osului;
- fie osteoclasti, adica celule care distrug elementele osului vechi. Pe
masura ce individul inainteaza in varsta, numarul osteoblastilor scade, functia
osteogenetica slabeste si in cele din urma dispare.
Maduva rosie osteogena este inlocuita in timpul dezvoltarii cu maduva
rosie hematogena, care se pastreaza in unele oase ale adultului in tot timpul
vietii.

4·· Maduva rosie hematogena- este o formatiune foarte complexa cate se
gaseste in toate cavitatile oaselor, in alcatuirea ei gasim un tesut conjunctiv cu
caractere speciale, avand rol in formarea elementelor figurate ale sangelui,
capilare sangvine si terminatii nervoase.
Tesutul conjunctiv medular este format din doua parti:
-stroma medulara
- elemente libere
Maduva rosie hematogena este inlocuita in unele oase cu maduva
adipoasa.

4·· Maduva galbena- este caracterizata prin faptul ca elementele hematogene
au disparut si majoritatea celulelor ei devin adipoase, adica celule care
acumuleaza picaturi de grasime, aceasta ii da culoarea galbena. Ea reprezinta
pentru organism o rezerva nutritiva. Maduva galbena nu apare in mod normal in
unele oase cum sunt: sternul, corpul vertebral, sacrul.
4·· Maduva cenusie- la indivizii inaintati in varsta, maduva galbena este
inlocuita prin maduva cenusie; la adulti aceasta maduva este formata din fibre
colagene si o substanta fundamentala foarte abundenta; ea se numeste maduva
fibroasa.
In cazul unor boli ea este formata din celule conjunctive si o substanta
fundamentala cu aspect mucos, de aceea se numeste maduva cenusie
gelatinoasa. Maduva cenusie nu indeplineste niciun rol in organism.



Rolul oaselor


Alcatuiesc aparatul de sustinere a organismului, oasele prin structura lor
chimica, proportia crescuta a sarurilor minerale, au duritatea necesara
indeplinirii acestui rol. Oasele sunt piese rigide, componente ele scheletului.
Ele indeplinesc mai multe roluri functionale:

a) Rol de sustinere si de parghii ale aparatului locomotor
Asupra lor actioneaza muschii, asigurand sustinerea si locomotia
corpului.

b) Rol de protectie a unor organe vitale:
- cutia craniana pentru creier
- canalul rahidian pentru maduva spinarii
- cutia toracica pentru inima si plamani
- bazinul osos pentru organele pelviene

c) Rol antitoxic
Oasele retin numeroase substante toxice(Hg, Pb, F) patrunse accidental in
organism si le elibereaza treptat, fiind eliminate renal. In felul acesta,
concentratia sangvina a toxicului numai creste prea mult si sunt prevenite
efectele nocive asupra altor organe.

d) Rol de sediu principal al organelor hematopoietice
La copii toate oasele, iar la adulti oasele late contin maduva rosie
hematogena.

e) Rol in metabolismul calciului, fosforului si electrolitilor
Oasele reprezinta principalul rezervor de substante minerale ale
organismului.



Scheletul uman

Scheletul uman reprezinta o piesa de rezistenta principala a corpului. El
poate fi impartit in trei zone de interes:
× scheletul capului
× scheletul trunchiului
× scheletul membrelor sau al extremitatilor

×··· Scheletul capului

Este alcatuit din neurocraniu (care adaposteste encefalul), si din
viscerocraniu, unde se afla atat segmentele periferice ale organelor de simt cat
si primele segmente ale aparatelor respirator si digestiv.
Neurocraniul este alcatuit din patru oase neperechi – frontal, etmoid si
occipital – doua oase perechi – temporale si parietale.
Viscerocraniul este alcatuit din doua oase neperechi – vomerul si
mandibula – si sase oase perechi – maxilare, palatine, nazale, cornete nazale
inferioare, lacrimale si zigomatice

×··· Osul hioid

Os nepereche, situat in partea antero-superioara a gatului, deasupra
latringelui, face parte din scheletul osteofibros al limbii.
Central, prezinta un corp, iar lateral se afla la coarnele mari si mici. Pe
osul hioid se prind muschii supra si infrahioidieni.

×··· Scheletul trunchiului
Este format din:
- coloana vertebrala
- stern
- coaste
- bazin

×··· Coloana vertebrala

Prezinta un numar de 33-34 vertebre impartite in regiuni, astfel:
- regiunea cervicala – 7 vertebre
- regiunea toracala – 12 vertebre
- regiunea lombara – 5 vertebre
- osul sacru – 5 vertebre sudate
- coccigiene – 4-5 vertebre sudate intre ele

×··· Sternul

Este un os lat, situat anterior pe linia mediana a toracelui.
Este format din : - manubriu
- corp
- apendice xifoid, care ramane cartilaginos pana in jurul
varstei de 40 ani. La locul de unire a manubriului cu corpul sternului se afla
unghiul sternal, in dreptul caruia se afla cartilajul coastei a II -a, reper folosit
pentru numararea coastelor prin palpare).

×··· Coastele

Sunt arcuri osteocartilaginoase, situate in partea latreala a toracelui,
intinse de la coloana vertebrala toracala pana la stern. Sunt in numar de 12
perechi.
Primele 7 perechi de coaste adevarate, cartilajul lor articulandu-se cu
sternul. Coastele VII, IX, X sunt coaste false deoarece se articuleaza cu sternul
prin intermediul cartilajului caoastei VII. Ultimele doua coaste nu au cartilaj si
nu ajung la stern. Se numesc coaste flotante, libere.

×··· Bazinul

Se mai numeste centura pelviana. Osul coxal este format din trei oase:
- ischionul-posterior
- ileonul- laterosuperior
- pubele- anterior
Aripile osului coxal se articuleaza posterior cu sacrul, formand articulatia
sacro-iliaca. Anterior, prin sudarea la pubertate, formeaza simfiza pubiana.



×··· Scheletul membrelor

A) Scheletul membrelor superioare

Este format din:
- scheletul centurii scapulare
- scheletul membrului superior liber

Scheletul centurii scapulare este format din clavicula si scapula
(omoplat).
Centura scapulara leaga membrul superior de torace.

Scheletul membrului superior liber este format din:
-scheletul bratului : - humerusul
-scheletul antebratului : - ulna (cubitus), radius
-scheletul mainii: - carpiene – 8 oase scurte pe doua randuri:
- in randul proximal : – scafoid
- semilunar
- piramidal
- pisiform

- in randul distal : -trapez
- trapezoid
- osul mare
- osil cu
carlig
- metacarpiene – 5 oase numerotate de la I la V dinspre
lateral
spre median
- falange sau oasele degetelor; degetul I are numai
doua falange, degetele II, III, IV, V au cate trei falange.



B) Scheletul membrelor inferioare libere.

Scheletul membrului inferior este format din:
- scheletul centurii pelviene
- scheletul membrului inferior propriu-zis.

4··· Centura pelviana - reprezinta oasele prin care membrul inferior se prinde
de scheletul axial al trunchiului. Este formata din cele doua oase coxale, unite
anterior prin simfiza pubiana, iar posterior cu sacrul, ce se infige ca o pana intre
osul coxal drept si stang.Centura pelviana este adaptata in primul rand la functia
de sprijin si stabilitate, necesare pozitiei bipede la om.

4··· Osul coxal - rezulta prin contopirea a trei oase: - Ilionul, Ischionul si
Pubisul, care la adult se sudeaza intr-un os lat, cu aspect de elice sau al unei
aripi de moara de vant, prezentand două fete, patru margini si patru unghiuri.
Pe fata interna se evidentiaza o cavitate articulara, numita acetabulum,
in care patrunde capul femurului formand impreuna articulatia coxofemurala.
Aceasta cavitate este prevazuta cu o buza osoasa numita spranceana
acetabulara. Fundul cavitatii este rugos, nearticular, in timp ce partea sa
periferica are aspect de semiluna, deschisa in jos, acoperita de un cartilaj hialin.
Deasupra acestei cavitatii se intinde pe fata externa a aripii osului iliac
numita facies glutea, strabatuta de trei linii semicirculare, care delimiteaza trei
zone, de pe care isi au originea muschii fesieri. Tot aici se afla gaura obturata,
incadrata de ramurile oaselor pubis si ischion, acoperita de membrana
obturatoare, pe care se prind muschii obturator intern si extern.
Pe fata interna( excavata), se remarca o linie care porneste de la
promontoriu si coboara, sfarsind la simfiza pubiana. Aceasta linie reprezinta
demarcatia dintre bazinul mare si cel mic. Deasupra ei si posterior aripa osului
iliac prezinta o zona rugoasa, intinsa, o fata articulara de forma pavilionului
urechii, intors pentru articularea cu o fateta asemanatoare de pe osul sacru.

Marginea anterioara este neregulata si prezinta de sus in jos urmatoarele:

- spina iliaca anterosuperioara;
- o incizura, dupa care se schiteaza spina iliaca anterosuperioara;
- iminenta iliopubiana, determinata de sudura ilionului cu pubelul.
Pe ramura superioara a osului pubis se desemneaza creasta pectineala si la
capatul ei inferior tuberculul pubelului.

Marginea posterioara prezinta de sus în jos urmatoarele:

- spina ilica posterosuperioara;
- o cotitura foarte adânca;
- spina ischiadica, aflata la limita: ilion-ischion;
- mica incizura ischiadica
- rugozitate întinsa de pe care isi au originea diferiti muschi.
Creasta iliaca, convexa in sus si incurbata in forma literei S, poarta pe ea
trei reliefuri liniare paralele: - labia externa,
- linia intermediara
- labia interna, pe care se prind muschii lati ai
peretelui abdominal.

Marginea inferioara este formata de ramurile ischionului si pubis.


Scheletul membrului inferior propriu-zis

Este format din: - scheletul coapsei – femur
- scheletul genunchiului- patela (rotula)
- scheletul gambei – tibia, fibula (peroneul)
- scheletul plantei – tarsiene : - 7 oase scurte pe doua
randuri:
- in randul posterior : - talus
-
calcaneu
-
navicular
- in randul anterior : - cuboid
-
cuneiform medial
-
cuneiform
-
intermediar
-
cuneiform lateral
- metatarsiene : - 5 oase, numerotate de
la I la V dinspre median spre lateral
- falange sau oasele degetelor; degetul I
are numai doua falange, degetele II, III, IV, V au cate trei falange.


Scheletul coapsei

Þ··· Femurul- cel mai mare os din corpul omenesc formeaza singur scheletul
coapsei si este format dintr-un corp si doua extremitati.
Corpul femurului are o forma prismatic-triunghiulara cu trei fete si trei
margini. Marginea posterioara este formata din doua buze: -labia mediala si
laterala, care in sus se bifurca intr-o creasta mediala pentru muschiul omonim,
si alta laterala si riguoasa pentru muschiul fesier mare.
Inferior cele doua diverg si cuprind intre ele o arie triunghiulara
.Extremitatea superioara prezinta: un cap, un gat si doi tuberculi numiti
trohanteri.
Capul femurului cuprinde 2/3 dintr-o sfera articulandu-se cu cavitatea
acetabulara, cu care formeaza impreuna articulatia coxofemurala. Gatul
femurului leaga capul de cei doi trohanteri, formand cu corpul acestui os un
unghi de 130grade (unghi colodiafizar).
Extremitatea inferioara prezinta doi condili(median si lateral), care au
suprafete de articulatie cu tibia, formand articulatia genunchiului. Intre cei doi
condili anterior exista o suprafata de articulare pentru patela, iar posterior exista
o fosa (intercondiliana) in care se prind ligamentele incrucisate ale articulatiei
genunchiului. Deasupra condililor exista un epicondil, pe cel median
situandu-se tuberculul adductorului pentru insertia muschiului adductor mare.

Scheletul genunchiului

Þ··· Patela- este un os turtit anteroposterior de forma triunghiulara, cu baza in
sus si varful in jos, asezat in partea anterioara a genunchiului. Se considera un
os sesamoid incorporat in tendonul muschiului cvadriceps. Fata anterioara aste
convexa, palpabila imediat sub piele; fata posterioara cuprinde o arie
superioara, articulara, mai mare si una inferioara, nearticulara, rugoasa si mai
mica.


Scheletul gambei

Scheletul gambei se compune din doua oase: tibia si fibula, dintre care
rolul prima, de sustinere, revine tibiei, in timp ce fibula are rol principal in
formarea furcii maleolare, care cuprinde astragalul.

Þ··· Tibia- este un os tubular lung, avand pe sectiune un corp de forma
prismatic-triunghiulara si doua extremitati dintre care cea proximala este mai
voluminoasa.
Corpul prezinta trei fete si trei margini.
Fata laterala este acoperita de muschii anteriori ai gambei, cea mediala este
subcutana, palpabila, cea posterioara in treimea superioara prezinta o linie
oblica numita linia solearului, pentru insertia muschiului omonim; marginea
anterioara este acoperita numai de piele, marginea laterala priveste spre fibula si
serveste pentru insertia membranei interosoase care leaga tibia de fibula;
marginea mediala desparte fata mediala de cea posterioara, fiind palpabila in
toata lungimea ei.

Extremitatea superioara prezinta doi condili, avand pe fata lor
superioara doua suprafete articulare (platouri tibiale) care participa la formarea
articulatiei genunchiului. Intre aceste suprafete articulare se afla iminenta
intercondiliana, cu cate o depresiune inaintea si inapoia ei. La locul de intalnire
al condililor cu corpul tibiei se gaseste o rugozitate extinsa pe care se insera
ligamentul patelelor.

Extremitatea inferioara: se continua medial cu maleola tibiei, iar lateral
prezinta o scobitura pentru extremitatea inferioara a tibiei. Aceasta extremitate
participa la formarea articulatiei talocrurale (glezna piciorului).

Þ··· Fibula – este un os subtire si lung, in forma de nuia, situat lateral de tibie şi
este format dintr-un corp si doua extremitati.
Corpul are trei fete: - laterala (acoperita de muschi)
- posterioara (invelita de muschi)
- anterioara (creasta mediala) pe care se prinde
membrana interosoasa a gambei.
Extremitatea superioara are o forma conica cu varful in sus si baza in jos,
continuându-se cu corpul osului; medial se afla o fateta articulara usor excavata
pentru articularea cu fateta similara situata pe condilul lateral al tibiei.
Extremitatea inferioara se prelungeste in jos cu maleola laterala, mai
lunga si mai ascutita decat cea mediala. Pe fata ei mediala se remarca o
suprafata articulara triunghiulara pentru articularea cu talusul

Scheletul plantei

Se compune din trei segmente: tarsul, metatarsul, falangele, care
realizeaza un sistem unitar, adaptat functiei statice si de locomotie.

Þ··· Tarsul - primul segment al piciorului este compus din sapte oase dispuse
pe un rand proximal, format din doua oase suprapuse si pe un rand distal format
din cinci oase juxtapuse.

Astragalul (talusul) este un os indesat, pe care se disting trei parti mai
mari:
-corpul, gatul si un segment rotunjit.

Corpul prezinta mai multe proeminente:
• una cilndrica care participa la formarea
articulatiei talocrurale;
• doua fete articulare triunghiulare ce se
articuleaza cu maleola mediala si laterala;
• sinusul tarsului, existent pe fata
inferioara.
Gâtul scurt se continua cu capul (de forma unui segment de sfera)
prevazut
cu o fata de articulare cu osul naricular.

Calcaneul este osul cel mai voluminos al tarsului. Are o forma
dreptunghiulara fiind format dintr-un segment posterior, rugos si nearticulat pe
care se afla doi tuberculi si un segment anterior, prevazut cu multe fatete
articulare.
Pe fata superioara se afla santul calcanean care participa la formarea
sinusului tarsului si trei fatete articulare care corespund suprafetelor articulare
situate pe fata inferioara a talusului.

Osul navicular este situat pe marginea mediala a piciorului, avand o
forma ca o,, luntre “.Se intercaleaza inaintea talusului (astragalului), inapoia
celor trei oase cuneiforme si medial pe cuboid, articulandu-se cu aceste oase.
Medial are un tubercul rugos, pe care se insera muschiul tibial posterior.

Oasele cuneiforme sunt in numar de trei si sunt asezate inaintea
navicularului, articulandu-se intre ele, proximal cu navicularul si cu primele trei
oase metatarsiene. Primul este cel mai mare, asezat vertical, are forma
semilunara; al doilea este cel mai mic, avand forma de pana, cu baza orientata
dorsal; al treilea ocupa aceeasi pozitie ca si al doilea.

Osul cuboid , de forma patrulatera-alungita se situeaza pe marginea
laterala a piciorului, inaintea calcaneului si in afara navicularului si osului
cuneiform lateral.Pe fata plantara prezinta o creasta si o tuberozitate turtita
înaintea careia se afla un sant diagonal pentru tendonul muschiului omonim.
º··· Metatarsul reprezinta segmentul mijlociu al piciorului, format din cinci
oase metatarsiene, fiecare avand un corp triunghiular.
Primul metatarsian, scurt si voluminos, proximal este prevazut cu o fateta
articulara semilunara pentru osul cuneiform medial; baza metatarsienelor II-IV
se ingusteaza plantar; metatarsul V prezinta la baza un puternic tubercul ce
proemina lateral.

º··· Falangele reprezinta scheletul degetelor. Ca si la mana, fiecare deget al
piciorului are trei falange, exceptand halucele, prevazut cu o falanga proximala
si una distala. Fiecare falanga are un corp si doua extremitati, cele distale
prezentand la capatul lor o tuberozitate pentru insertia unghiilor.
Falangele medii si distale la degetele II-V sunt oase rudimentare, care nu
depasesc marimea unui bob de mazare.
Ca repere primare la palpare servesc: tuberozitatea navicularului, a
metatarsului I si V. Daca tuberozitatea osului navicular de pe dosul piciorului se
uneste cu un punct situat la 1cm, inapoia tuberozitatii metatarsului V, se obtine
interlinia articulatiei mediotarsiene, linia Chopart.
Linia care pleaca de la tuberozitatea metatarsianului I la cea a
metatarsianului V marcheaza articulatia tarsometatarsiana, linia Lisfranc.
Aceste date sunt importante in dezarticulatiile piciorului, operatii ce se
executa frecvent la nivelul acestor linii articulare.


Anatomia studiaza organizarea structurilor organismului la diferite
niveluri : macroscopic, microscopic si molecular.
In acelasi timp, fiziologia se ocupa cu studiul functiilor diferitelor
structuri anatomice si cu mecanismele de reglare a functiilor si de integrare a
lor, astfel incat organismul sa constituie un tot unitar, in echilibrul dinamic
permanent cu mediul inconjurator.
Anatomia si fiziologia sunt studiate impreuna, deoarece constituie o
unitate dialectica, forma si functia fiind caracteristicile fundamentale ale
materiei vii, in permanenta interrelatie si interconditionare.
1.2. FRACTURA. DEFINITIE. ETIOLOGIE.
FORME


Definitie

Fractura este o boala traumatica locala caracterizata prin intreruperea
continuitatii osoase, care poate avea rasunet complex asupra intregului
organism.
Fractura este de fapt un rezultat al conflictului aparut intre os si
rezistenta sa mecanica si efectul local direct sau indirect al agentului vulnerant.
Fractura apare cand solicitarea produsa de acest agent este mai mare decat
rezistenta ososasa. Astfel se explica de ce aceeasi forta genereaza fractura
numai la anumite persoane si la altele nu, sau dau nastere la aspecte diferite ale
focarului de fractura.
Polimorfismul fracturilor a dus la necesitatea unei clasificari a
acestora.

Etiologie

In marea majoritate a cazurilor, actiunea agentului traumatic trebuie sa
fie foarte violenta pentru a produce o fractura. Pentru producerea unei fracturi
sete necesara existenta unor factori:
-extrinseci
- intrinseci

×··· Factori extrinseci

Fracturile sunt produse datorita actiunii unei forte exterioare.
Mecanismul de actiune al fortei exterioare poate fi direct sau indirect.

Fracturile prin mecanism direct

Sunt cele mai frecvente, forta aplicata asupra unui fragment de
membru determina o deformare a osului care se fractureaza la distanta de locul
de aplicare al fortei.
Dupa modul de actiune a acestor forte se pot descrie mai multe
mecanisme de producere:
- mecanismul de parghie – fractura se realizeaza aplicand forta pe epifiza
distala. Cand punctul de sprijin este situat medial si forta actioneaza din afara,
se realizeaza tipul denumit ,, prin adductie”.
- mecanismul lateral – se produce in urma abductiei de 90* si cu rotatie
interna maxima a gambei cu genunchiul flectat tot la 90*.
- mecanismul de incovoire (flexie, indoire) – forta este aplicata asupra
unei extremitati a diafizei, in timp ce estremitatea opusa ramane fixa.
- mecanismul de hiperextensie – se produce in urma extensiei fortata a
genunchiului, ligamentele anterioare rezista, iar epifiza se rupe la condil.
Fracturile prin mecanism indirect

Se produc in urma socului direct al agentului contondent asupra locului
de impact. De cele mai multe ori agentul vulnerant determina leziuni ale
tegumentului, tesutului celular subcutanat, muschilor si in final osului,
producand o fractura deschisa.

×··· Factori intrinseci

Sunt importanti in determinarea susceptibilitatii la fractura a scheletului
uman. Din acesti factori fac parte:
- varsta – la care apar cel mai frecvent fracturile este de 20- 40 de ani,
deoarece prin activitatea lor, oamenii sunt mai expusi traumatismelor in aceasta
perioada. A doua perioada cu incidenta crescuta este cea a varstei a treia
datorita osteoporozei care diminueaza rezistenta osoasa. Copii, desi sunt
frecvent expusi traumatismelor, datorita elasticitatii oaselor sunt mai putin
predispusi la fracturi.
- sexul – determina frecventa crescuta la femeile in varsta, datorita lipsei
de rezistenta a oaselor si musculaturii.
- densitatea – rezistenta osului este direct proportionala cu densitatea lui.
Cand densitatea osoasa scade, solicitarea necesara pentru a produce o fractura
ste cu mult mai mica. Din acest punct de vedere, fracturile se pot produce pe un
os normal sau pe un os patologic ( densitate osoasa scazuta printr-un proces
patologic: infectii osoase, formatiuni tumorale, etc).


Clasificare

Dupa traiect :

¤· Incomplete – sunt fracturi in care traiectul de fractura
intereseaza numai una din corticale, neajungand la cea de-a doua.
¤· Transversale – sunt fracturi in care planul fracturii este
perpendicular pe corticala.
¤· Oblice, scurte sau lungi – sunt fracturi in care planul de fractura
face un unghi oarecare, mai mic sau mai mare cu corticala osoasa.
¤· Spiroide – sunt fracturi in care planul fracturii este rasucit in
spatiu in jurul unui ax situat aproximativ in lungul osului.
¤· Duble – sunt de fapt doua fracturi situate la 2 niveluri diferite
pe acelasi os.
¤· Cominutive – sunt fracturi care au mai mult de un plan sau
traiect de fractura, in acelasi timp avand deci mai mult de doua
fragmente osoase




Dupa deplasare :

¤· Fracturi fara deplasare
¤· Fracturi cu deplasare

Dupa starea tegumentelor :

¤· Fracturi inchise
¤· Fracturi deschise

Dupa tipul osului :

¤· Fracturi pe os normal
¤· Fracturi pe os patologic (,, spontane”) - aceste fracturi sunt cele
care apar pe un os bolnav, oricare ar fi etiologia acestei boli. Sunt
incluse aici fracturile aparute pe tumori osoase benigne sau
maligne, osteite, osteomielite, malformatii sau boli congenitale,
osteoporoza,etc.


Dupa mecanism :

¤· Fracturi prin traumatism direct – fractura apare la locul de
actiune al agentului vulnerant. Aceste fracturi prezinta frecvent
asocieri cu leziuni cutanate, in cele mai multe cazuri fracturi
deschise sau necroze cutanate cu deschidere secundara. Se produc
frecvent prin accidente rutiere sau de munca, agresiuni individuale,
arme de foc,etc.
¤· Fracturi prin traumatism indirect – fractura apare la distanta de
locul de actiune al agentului vulnerant. Mecanismele incriminate
sunt : torsiunea, smulgerea, compresiunea cu accentuarea unor
curburi fiziologice peste limita de rupere, tasarea, forfecarea,etc.

Dupa localizare :

¤· Intra / extracapsulare -se clasifica dupa tractul de fractura situat
inauntrul capsulei articulare sau in afara acesteia.
¤· Intra / extraarticulare – in functie de afectarea sau nu a
cartilajului articular.

Dupa etiologie :

¤· Fracturi prin accident rutier, casnic, de munca, agresiune
individuala, etc.



1.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME SI
PROBLEME ALE PACIENTILOR CU
FRACTURI


Fractura este o suferinta locala care are rasunet asupra intregului
organism. Ca urmare exista o serie de semne generale care apar si pot fi gasite
intr-o fractura. De obicei aceste semne sunt estompate de semnele locale, care
sunt mai ,,zgomotoase” din cauza durerii. Trebuie avute insa in vedere
intotdeauna semnele generale pentru ca uneori pot determina simptomatologia
dominanta, uneori urmata de complicatii grave.


Semne clinice generale :


-··· bolnavul traumatizat, cu fractura, are o stare generala mai mult sau mai
putin alterata, de obicei o indispozitie generala;
-··· poate prezenta frisoane si temperatura ce poate ajunge chiar la valori
ridicate (39*C)
-··· tahicardie
-··· uneori stare de soc – soc traumatic : - agitatie sau apatie
- facies palid acoperit de transpiratii
reci
cu privirea in gol
- ochi incercanati si infundati in
orbite
- tegument rece si palid, uneori
cianotic de
aspect cenusiu (marmorat),
acoperit cu
transpiratie vascoasa, rece
- cianoza patului unghiilor
- tahicardie (puls mic filiform)
frecvent
peste 100/min
- hipotensiune arteriala (la inceput
TA
poate fi normala, in faza
compensata a
socului)
- polipnee superficiala ( dispnee cu
tahipnee si batai ale aripilor
nasului)
- oligurie extrema pana la anurie.

- soc hemoragic : -severitatea semnelor clinice
variaza in raport cu cantitatea de sange pierdut si cu rapiditatea pierderii.
-tahicardie
- scaderea amplitudinii pulsului
- scaderea TA sistolice
- extremitati reci, palide (mai
tarziu cianotice)
- transpiratii abundente
- oligurie (apoi anurie)
- senzatie de sete intensa.

Semne clinice locale :

Acestea se impart in doua mari categorii : - semne clinice probabile
- semne clinice sigure
La acestea se adauga explorarea imagistica ce ofera date suplimentare si
in acelasi timp un document obiectiv.

▪ Semne clinice probabile de fractura

- durerea – aparuta din primul moment, poate avea sediul in focarul de
fractura sau pot aparea dureri reflectate
-impotenta functionala – este o caracteristica intalnita in toate fracturile,
la nivelul segmentului respective
- echimoza tardiva – apare ca urmare a hematomului primar de fractura
care migreaza prin toate straturile anatomice, de la focar pana la tegument
- flictenele – apar datorita modificarilor circulatorii si metabolice locale
cu aparitia de metaboliti acizi, care nu pot fi preluati in circulatia generala
suficient de prompt
- hematomul – este de obicei redus. Daca s-a produs ruperea unui vas
mare, el poate fi si extrem de voluminos, declansand chiar un soc hemoragic
- temperatura ridicata locala – tegumentele din jurul focarului de
fractura au o temperatura mai ridicata, semn al vasodilatatiei locale crescute
- edemul local – se explica tot prin vasodilatatie ca si prin tulburari
circulatorii locale care apar fie reflex, fie determinate de modificari patologice
locale- compresiuni pe vasele de intoarcere
- deformarea regiunii sau segmentului – poate fi produsa de deplasarea
fragmentelor osoase, de hematomul primar de fractura, de edemul posttraumatic
- scurtarea segmentului anatomic – apare prin incalecarea celor doua
fragmente fracturate principale datorita contracturii musculare antalgice.

▪ Semne clinice sigure de fractura

- crepitatiile si cracmentele osoase – reprezinta senzatia tactila, insotita
uneori si de perceptia acustica a zgomotelor ce apar in momentul in care
fragmentele osoase se freaca unul de celalalt la palpare sau mobilizare.
- mobilitate anormala – existenta unei miscari unde aceasta nu exista in
mod normal
- netransmisibilitatea miscarilor – se constata imprimand miscari la
nivelul uneia dintre epifize si neperceperea acestora la cealalta epifiza. Se
gaseste de cele mai multe ori concomitent cu mobilitatea anormala.
- intreruperea continuitatii osoase – se constata prin palparea din
aproape in aproape a osului in zonele unde acesta este accesibil sub tegumente
sau un strat muscular subtire.
- angulatia diafizara a osului lung
- examenul radiologic fata si profil a segmentului anatomic lezat


▪ Explorarea imagistica

Examinarile paraclinice sunt complementare examinarii clinice,
confirmand diagnosticul de fractura si furnizand informatii cu privire la
localizarea exacta a acesteia, stabilitatea fracturii, traiectul si traiectele de
fractura, ajutand la precizarea conduitei terapeutice.
Examinarea clinica de rutina este radiografia. Mai pot fi folosite pentru
precizari suplimentare sau in cazuri mai deosebite tomografia computerizata si
rezonanta magnetica nucleara.

• Radiografia – este un examen radiologic prin care se
confirma, sau se infirma existenta unei fracturi ca si aspectul acesteia.
Se executa standard in doua incidente, de fata si de profil, de la o
distanta in general prestabilita si cu o intensitate adaptata fiecarei localizari. In
cazuri incerte este indicat sa se execute radiografii bilateral, simetric, pentru a
se putea face o comparatie cu celalalt segment presupus sanatos.Acest examen
trebuie efectuat sistematic, înaintea oricarei manevre de reducere a fracturii.

• Tomografia computerizata – ofera sectiuni radiologice
transversale la nivelul oricarui segment al corpului. Poate furniza imagini de
sectiuni frontale, prin recompunere computerizata a elementelor. In functie de
performantele aparatului se pot vizualiza elemente de cativa milimetri. Este mai
folosita pentru fracturi craniene, ale coloanei vertebrale, calcaneului,
bazinului,etc. Se poate executa de asemenea cu substanta de contrast, in general
pentru depistarea tumorilor.

• Rezonanta magnetica – este o investigatie imagistica
neinvaziva care ofera imagini de o foarte mare fidelitate, prezentand adevarate
sectiuni anatomice. Este folosita in special pentru traumatismele coloanei
vertebrale, craniene,etc. Este din pacate inca destul de costisitoare si putin
accesibila pentru marea majoritate a bolnavilor.







Probleme ale pacientilor cu fracturi ale membrelor
inferioare


Ca urmare a fracturii si legat de procesul de vindecare a acesteia se
produc o serie de tulburari:

• Tulburari musculare, fractura insotindu-se de atrofie
musculara, chiar daca nu este imobilizata.
Ruptura musculara se caracterizeaza prin durere intensa aparuta brusc,
impotenta functionala, hematom intre capetele muschilor din cauza lezarii
vaselor sangvine, deformarea regiunii la nivelul fracturii, echimoza.

• Tulburari articulare, articulatiile supra si subadiacente
focarului de fractură sunt sediul unui revarsat sinovial precoce. Modificarile
cele mai importante apar însa tardiv, pot ajunge pana la anchiloza fibroasa.
Pentru a preveni aceste dereglari articulare trebuiesc evitate imobilizarile
prelungite în aparate gipsate.

• Tulburari circulatorii - in primele zile de dupa fractură se
instaleaza un edem care cuprinde tot membrul afectat si care cedeaza în două
săptămâni. Dupa scoaterea aparatului gipsat de la membrul pelvian si
reluarea mersului, se produce reaparitia unui edem tranzitoriu, care cedeaza
dupa cateva zile. Uneori insa, acest edem este persistent si produce tulburari
vasomotorii determinate de tromboza venelor profunde.

• Tulburari cu caracter general - din cauza interdependenţei
strânse a osului lezat cu celelalte tesuturi, organe, nervi, muşchi, vase
sangvine, etc., vindecarea fracturii pune în joc numeroase mecanisme de
reglare. Apar: -insomnie, oboseala accentuata, anorexie, ridicarea
temperaturii.

• Alterarea intergritatii osului
• Disconfort
• Diminuarea mobilitatii fizice
• Anxietate
• Deficit de autoingrijire
• Postura
inadecvata
• Perturbarea imaginii corporale
• Dificultate in indeplinirea rolurilor sociale
• Vulnerabilitate fata de pericole
• Deficit de cunostinte
• Potential de complicatii



1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE
LA ACTE DE INVESTIGATIE




• Asigurarea conditiilor adecvate unui examen clinic

Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asigurarea unui examen
clinic medical sunt urmatoarele:
− pregatirea psihica si fizica a pacientului
− asigura linistea necesara desfasurarii examinarii
− verificarea si pregatirea materialelor si instrumentarului
medical
− dezbracarea si imbracarea pacientului
− asezarea pacientului in pozitiile adecvate examinarilor
− asigurarea iluminarii necesare pentru examinarea
cavitatilor naturale
− deservirea medicului cu instrumente
− pregateste produsele biologice recoltate pacientului
pentru a le arata medicului la vizita
− rezultatele examenelor de laborator, al produsele
biologice si patologice efectuate, le noteaza in foaia de
observatie
− completeaza simptomatologiile bolilor cu elemente
obiective, examinand modificarile aparute in morfologia,
fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma
/ infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii si
eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza
aparitia unor complicatii.
− asezarea pacientului in pat dupa examinare si facerea
patului.


• Pregatirea psihica a pacientului

Atitudinea asistentei fata de pacient este foarte importanta. Pacientul
trebuie sa fie informat cu privire la tehnicile si interventiile necesare punerii
unui diagnostic corect, unde va trebui sa coopereze cu echipa de ingrijire si sa-
si dea consimtamantul.
In preajma examinarilor de orice natura, asistenta medicala trebuie sa
lamureasca pacientul asupra caracterului inofensiv al examinarilor, cautand sa-i
diminueze durerile. Asistenta linisteşte pacientul, il ajută să se dezbrace cu
mişcari blânde pentru a nu-i amplifica durerea.
Asistenta medicala trebuie sa creeze un climat favorabil pentru
desfasurarea in conditii optime a investigatiilor si trebuie sa fie un sprijin
permanent pacientului.
Pacientul nu trebuie indus niciodata in eroare deoarece va pierde
increderea in cadrele medicale.
• Verificarea si pregatirea materialelor si instrumentarului
medical

Pentru examenul clinic medical, asistenta medicala pregateste
urmatoarele materiale si instrumente :
- termometru medical
- aparat pentru masurarea TA
- ciocan pentru examinarea reflexelor osteo-tendinoase
- masa de tratament
- manusi sterile
- tampoane sterile
- comprese sterile
- tavita renala
- casolete cu instrumentar special in functie de natura examinarii
- atele
- substante dezinfectante
- trusa de perfuzie, seringi si ace sterile
- garou
- solutii perfuzabile
- analgezice, antiinflamatoare, ATPA
- surse de oxigen
- sapun , prosop
- brancarda, carucior rulant

• Dezbracarea si imbracarea pacientului

Dezbracarea si imbracarea pacientului trebuie efectuate cu mult tact,
blandete si grija pentru a nu-i amplifica durerile si pentru a evita complicatiile.
Se dezbraca mai intai membrul sanatos si se imbraca intai membrul
bolnav. Cand dezbracarea este dificila, se prefera sacrificarea imbracamintii
prin descoasere sau prin taiere.

• Actele de investigatie in care asistenta medicala are un rol
important

Pentru precizarea diagnosticului de fractura este necesar un examen clinic
minutios si examene paraclinice pentru decelarea altor afectiuni concomitente
fracturii cat si pentru pozitivarea examenului clinic.

Examenul clinic consta in inspectie, palpare, percutie si auscultatie. In
cazul diagnosticarii unei fracturi, de mare valoare sunt inspectia si palparea,
percutia si auscultatia dau indicatii asupra starii generale a pacientului. Astfel,
la inspectia locala se observa semnele de fractura, acestea fiind certificate prin
palpare, indica un diagnostic pozitiv de fractura.
Dintre examenele paraclinice cel mai important si cu valoare de
diagnostic este examenul radiologic. Radiografia se executa obligatoriu in orice
suspiciune de fractura sau leziuni de parti moi articulare. Ea furnizeaza date
despre sediul, tipul fracturii si mai ales stabileste atitudinea terapeutica.



Pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a sistemului
osteo-articular

Explorarea radiologica a sistemului osteo-articular se efectueaza de catre
medic prin radiografii. Interpretarea radiografiilor se face la negatoscop.

Scop :

Studierea morfologiei osului si functionalitatii unor articulatii osoase din
sistemul osteo-articular pentru stabilirea diagnosticului de luxatie, fractura sau
alte afectiuni care modifica structura osului ( tumora sau distrofie osoasa).

Etape de executie :

• Pregatirea psihica a pacientului

- se anunta pacientul si i se explica necesitatea tehnicii, precum si conditiile in
care se efectueaza – examinarea in obscuritate si cu ajutorul unor aparate
speciale

• Pregatirea fizica a pacientului

- se dezbraca regiunea ce urmeaza a fi examinata
- la femei, parul lung se leaga in crestetul capului
- se indeparteaza margelele si lantisoarele de la gat, precum si obiectele
radioopace din
buzunar
- se ridica pansamentul (daca exista) de pe regiunea ce urmeaza a fi explorata
- unguentele sau alte forme medicamentoase se indeparteaza prin spalare cu
alcool sau
benzina
- daca membrul examinat nu poate fi mentinut fara atele in pozitia necesara, se
vor folosi
atele transparente pentru raze X
- la indicatia medicului se administreaza pacientului un medicament
analgezic,in cazul in
care miscarile ii provoaca dureri; fracturi, luxatii, artrite acute
- se efectueaza o clisma evacuatoare, in cazul radiografiilor oaselor bazinului;
nu se
executa in traumatisme recente
- se administreaza substante de contrast dupa ce in prealabil s-a facut testarea
pacientului
sau se umple cavitatea articulara cu aer sau oxigen pentru evidentierea
cartilajelor
articulare– daca medicul solicita
- se ajuta pacientul sa se aseze si sa pastreze pozitia indicata de medic in functie
de
regiunea ce se examineaza
- se ajuta pacientul sa se ridice dupa masa de radiografie si sa se imbrace
- pacientul este condus la pat
- examenul radiologic efectuat se noteaza in foaia de observatie (si data).

Alte examene paraclinice:

- examenele de laborator – VSH-viteza de sedimentare a hematiilor
- HLG-hemoleucograma completa
- ureea
- timpul de coagulare,TQ, TH, AP
- glicemia
- ionograma sanguina
- examenul sumar de urina
- grup sangvin ABO si Rh
- probe functionale hepatice
- fibrinogen
- fosfataza alcalina
- proteina ,,C” reactiva
-pentru recoltarea sangelui se folosesc materiale si instrumente in functie
de scopul pentru care se fac acestea, dar si de locul unde se va recolta sangele.
- examenele de laborator ale produselor biologice si patologice au o
importanta crescuta in stabilirea complicatiilor generale, a tratamentului si mai
ales a evolutiei pacientului.
- in leziunile sistemului osteo-articular se mai realizeaza cu scop
explorator si terapeutic punctii articulare, osoase si biopsice.















Punctia osoasa

Reprezinta crearea unei comunicari intre mediul extern si zona spongioasa
a osului, strabatand stratul sau cortical, prin intermediul unui ac.

Scop

-explorator – recoltarea maduvei pentru examinare, in vederea stabilirii
structurii, compozitiei si pentru studierea elementelor figurate ale
sangelui in
diferitele faze ale dezvoltarii lor.
- terapeutic – administrarea de medicamente lichide, hidratante si
nutritive, precum si transfuzia intraosoasa; recoltarea maduvei de la persoane
sanatoase in vederea transfuzarii sale la un pacient.

Indicatii – boli hematologice

Locul punctiei – este de obicei la nivelul oaselor superficiale usor
accesibile, cum ar fi:
- spina iliaca posterosuperioara
- creasta iliaca
- sternul – manubriul sau corpul
- maleolele tibiale
- calcaneul
- apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale si primelor vertebre
lombare

Pregatirea punctiei

Materiale
- materiale pentru protectia patului
- materiale pentru dezinfectia tip III
- instrumentar si materiale sterile : -ace de punctie Rohr, Rosegger,
Klima (de
cca 5 cm lungime, rezistente, cu
diame-
trul 1-2 mm, varful scurt, ascutit,
preva-
zute cu mandrin);
- seringi de 10-20 ml, ace
- seringa pentru anestezia locala
- pense
- tampoane, comprese
- camp chirurgical
- manusi
- mediu de cultura
- alte materiale: - sticla de ceasornic
- lame de microscop
- medicamente: - anestezice
- ser fiziologic
- solutii perfuzabile
- medicamentele recomandate in cazul punctiei
terapeutice

Pacientul
- pregatirea psihica: - se informeaza cu privire la necesitatea punctiei
- se explica ca se va inlatura durerea prin
anestezie
- i se cere consimtamantul
- pregatirea fizica: - se controleaza in preziua punctiei timpul de
sangerare,
timpul de coagulare si timpul Quick
- se aseaza in pozitie adecvata locului de punctie
si
anume: - decubit dorsal cu toracele putin
ridicat, pe
un plan dur, pentru punctia sternala
- decubit ventral pe un plan dur sau
decubit
lateral cu genunchii flectati pentru punctia in
creasta
iliaca
- se rade pilozitatea
Executia punctiei

- se face de catre medic ajutat de una – doua asistente medicale
- se desfasoara in sala de tratamente

Asistenta I – isi spala mainile
- le dezinfecteaza
- pregateste locul punctiei, dezinfectie de tip III
- serveste seringa incarcata cu anestezic
- serveste manusile chirurgicale
- serveste campul chirurgical
- dezinfecteaza locul punctiei
- serveste acul de punctie medicului
- ia mandrinul cu pensa si il aseaza pe un camp steril
- serveste seringa pentru aspiratie
- serveste seringa cu medicamente
- dezinfecteaza locul punctiei si face compresiune cu un tampon
steril
- aplica comprese sterile pe locul punctiei pe care le fixeaza cu
benzi de
romplast
- imbraca pacientul, il aseaza comod in pat


Asistenta II – isi spala mainile
- le dezinfecteaza
- protejeaza parul
- dezbraca regiunea
- aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare locului ales
- mentine pozitia pacientului
- mentine pacientul in pozitie fixa
- supravegheaza pacientul pe tot parcursul punctiei

Ingrijirea ulterioara a pacientului
- se asigura repausul la pat, se supravegheaza starea generala si semnele
vitale
- se observa pansamentul daca se imbiba cu sange

reorganizarea locului de munca
notarea tehnicii in foaia de observatie



































1.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE
LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
DE APLICARE A TRATAMENTULUI




Interventiile acordate de catre o asistenta medicala cunosc trei etape de
executie:
1. Interventii la locul accidentului
2. Interventii pe timpul transportului
3. Interventii la camera de garda sau sectia de urgente

Interventii la locul accidentului


O fractura reprezinta o urgenta si tratamentul se incepe la locul producerii
accidentului. Primele gesturi de prim ajutor ale asistentei medicale ajunsa la
locul accidentului sunt urmatoarele:
• Crearea unui baraj de securitate pentru a putea acorda primele
ingrijiri in conditii cat mai bune
• Evaluarea rapida a leziunilor pentru aprecierea functiilor
vitale, starea de constienta, situatia regiunilor anatomice principale ce pot fi
afectate de agentul traumatic si anume: - extremitatea cefalica (neuro si
viscerocraniul)
- toracele (T)
- abdomenul (A)
- aparatul locomotor (L) care cuprinde:
membrele superioare si inferioare, coloana vertebrala si bazinul.
• Gradul de afectare a regiunilor invecinate pentru a descoperi
eventualele regiuni asociate
• Stabilirea prioritatilor de prim ajutor. Prioritatile de
interventie in ordinea urgentei vitale sunt urmatoarele: - resuscitare cardio-
respiratorie
- combaterea insuficientei respiratorii acute
- hemostaza
- combaterea insuficientei cardio-circulatorii
- pansamente
- combaterea starilor grave de soc
- imobilizari de fracturi
• dupa masurile de prim ajutor intreprinse se face o a doua
examinare si trierea urgentelor

• Urgenta I cuprinde : - stopul cardiorespirator
- hemoragiile grave externe ce nu pot fi oprite la locul
accidentului
- hemoragiile interne

• Urgenta II cuprinde : - hemoragii arteriale oprite prin
compresiune
- amputatiile de membre
- plagile abdominale
- traumatizati inconstienti

• Urgenta III cuprinde : - traumatismele cranio-
cerebrale
- traumatismele vertebro-medulare si de bazin
- fracturile deschise
- plagile deschise, profunde

• Urgenta IV cuprinde : - toti traumatizatii cu leziuni
superficiale, constienti, cu fracturi ale membrelor,toracice, alte fracturi care se
pot imobiliza provizoriu.

In ce priveste strict interventiile la locul accidentului in cazul
fracturilor mentionam:
- in cazul unei parti amputate, aceasta va fi recuperata imediat si va fi
introdusa intr-un recipient cu gheata deoarece in mai putin de 6 ore de la
accident se poate incerca refacerea pe cale chirurgicala a configuratiei corporale
- executarea imediata a hemostazei in cazul hemoragiilor
- efectuarea toaletei, dezinfectiei si pansamentului plagilor existente
- reducerea si imobilizrea provizorie a fracturilor, atunci cand este
posibil
- pregatirea bolnavului pentru transport




















Imobilizarea provizorie a fracturilor


Imobilizarea provizorie prezinta o importanta deosebita deoarece o
fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu, chiar la locul accidentului.
Imobilizarea se va face si atunci cand suspicionam o fractura.
Pentru imobilizarea provizorie improvizata, se vor folosi atele
confectionate din scanduri, coji de copac, bastoane, bete, invelite intr-un
material moale – panza stofa, vata- care se vor pune de o parte si de alta a
segmentului zonei fracturate a membrului respectiv, si se vor strange moderat
intre ele, cu o fasa sau alt sistem de strangere ( baticuri, prosoape, fulare,
centuri, cordoane, cravate). Ori de cate ori este posibil, vor fi folosite pentru
imobilizare atele gata confectionate din scanduri sau din sarma. Atelele care
imobilizeaza vor depasi intotdeauna atat articulatia de deasupra cat si pe cea de
dedesubtul zonei fracturate pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza
nici lateral nici in jurul axului longitudinal.
Alte mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie sunt:
- atela Thomas care realizeaza extensia membrului fracturat
- atele lungi ce pot fi mulate pe membrul ranit
- atele Cramer, facute din sarma, care au avantajul ca sunt atele din
material plastic, simplu sau gonflabil
- atela gipsata, aparat gipsat circular
- cand se afla la indemana un obiect convenabil pentru imobilizarea
fracturii, va fi folosit ca atela membrul sanatos de care se leaga membrul
bolnav.
Indepartarea imbracamintii este necesara numai atunci cand exista
suspiciunea prezentei unei rani care trebuie curatate si pansate, sau cand
transportul accidentatului va dura o perioada de cateva ore. Dezbracarea si
imbracarea pacientului trebuie efectuate cu mult tact, blandete si grija pentru a
nu-i amplifica durerile si pentru a evita complicatiile.
Se dezbraca mai intai membrul sanatos si se imbraca intai membrul
bolnav. Cand dezbracarea este dificila, se prefera sacrificarea imbracamintii
prin descoasere sau prin taiere.
Se va cauta obtinerea unei axari relative a segmentului de imobilizat
prin actiune atraumatica si progresiva in ax, in momentul aplicarii imobilizarii.



Scopul imobilizarii :

− de a impiedica miscarile active si pasive, pentru a pune in
repaus organele si tesuturile traumatizate
− de a mentine axarea corecta a membrului atunci cand
fragmentele nu sunt deplasate, sau cand au putut fi reduse corect, cu ocazia
acordarii primului ajutor
− de a diminua durerile, care in cazul fracturilor sunt deosebit
de chinuitoare
− de a evita complicatiile pe care le poate provoca miscarea in
focar a unui fragment osos rupt si devenit taios
− sectionari ale unor nervi si vase
− sfasierea musculaturii din jurul osului
− perforarea tegumentului si transformarea fracturii inchise intr-
una deschisa
− suprimarea sau atenuarea reflexelor nociceptive si ameliorarea
unor tulburari functionale( respiratie paradoxala si altele).



Principiile unei imobilizari corecte:

u asigurarea functiilor vitale are prioritate fata de alte manevre
u se va cauta obtinerea unei axari relative a segmentului de imobilizat,prin
actiune atraumatica si progresiva in ax in momentul aplicarii imobilizarii
− pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici
lateral, nici in jurul axului longitudinal, imobilizarea trebuie sa prinda in mod
obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura
− sa fie adaptata reliefului anatomic al regiunii accidentate
− sa fie simpla pentru a putea fi utilizata si de persoane mai
putin instruite
− aparatul gipsat sau atela de imobilizare nu trebuie sa fie nici
compresive, pentru a nu ingreuna circulatia sangvina intr-un segment in care
exista deja tulburari circulatorii secundare traumatismului.


Interventii pe timpul transportului


Transportul trebuie facut numai cu pacientul absolut intins, de preferat cu
o autosanitara, asigurandu-se imobilizarea corpului. In lipsa acesteia
accidentatul se transporta pe o tablie de usa sau pe o scandura lata, care se
poarta de catre salvatori pana la un loc unde se poate acorda primul ajutor sau
se aseaza intr-un vehicul si este transportat pana la spital.

• Asezarea persoanei pe targa sau pe alt mijloc improvizat si
apoi in mijlocul de transport si pozitionarea accidentatului potrivit leziunilor
suferite astfel:
− pozitie in decubit dorsal pe un plan dur cu usoara
hiperextensie la accidentatii constienti, suspecti de fractura a coloanei
vertebrale sau a bazinului
− decubit ventral la accidentatii cu leziuni cranio-faciale
− pozitie ridicata a capului la accidentatii constienti si fara
semne de soc, cu fracturi ale craniului
− pozitie Trendelemburg inversata cu inclinarea max de 10-15*
la accidentatii cu fracturi ale bazei craniului si cei traumatizati in stare de soc
− pozitie in care , in cazul fracturilor sa fie mentinuta
imobilizarea provizorie initiala
• Continuarea masurilor de prim ajutor
• Prevenirea si combaterea complicatiilor
• Supravegherea pacientului – se va tine cont de functiile vitale,
starea de
constienta, culoarea tegumentelor, orice modificari importante.


Interventiile in unitatea sanitara specializata

Tratamentul unei fracturi – vindecarea corecta a unei fracturi presupune o
serie intreaga de masuri terapeutice ce trebuie luate. Scopul urmarit este de a se
realiza consolidarea clinica si radiologica a fracturii si recuperarea functionala
cat mai completa si precoce a articulatiilor invecinate, cat si a fortei
musculare.trebuie remarcat ca procesul de consolidare nu inseamna vindecarea,
procesul intreg fiind mult mai lung si uneori dificil.
Sunt doua mari tipuri de tratament: ortopedic si chirurgical.



Tratamentul ortopedic (reducerea ortopedica)

Presupune manevre si procedee care se fac numai prin intermediul
tegumentelor si al partilor moi. Asistentii medicali pot interveni, la indicatia
medicului, in reducerea ortopedica prin extensie continua cu tractiune indirecta.
Tratamentul ortopedic are indicatie specifica, de la caz la caz.
Indicatiile tratamentului ortopedic:
− fracturi incomplete
− fracturi fara deplasare
− fracturi asa zise stabile( care pot fi stabilizate in
pozitie corecta prin gips)
Contraindicatiile tratamentului ortopedic:
− fracturi instabile, la care tratamentul ortopedic ar
duce la un calus vicios sau pseudoartroza
− fracturi la care imobilizarea de lunga durata este
contraindicata datorita altor boli preexistente sau
concomitente, sau datorita varstei si starii biologice, caz
in care imobilizarea prelungita ar duce la aparitia unor
complicatii ce au risc vital .







Etapele tratamentului ortopedic:


1. Reducerea ortopedica: - reducerea unei fracturi se face intotdeauna
sub anestezie, deoarece, prin aceasta se evita aparitia unui soc traumatic si se
obtine o relaxare musculara, conditie esentiala pentru reducerea corecta a
fracturii.
Dupa efectuarea anesteziei reducerea se face de multe ori cu usurinta.
Totdeauna sunt necesare 3 persoane pentru reducerea corecta a unei fracturi.
Reducerea ortopedica se realizeaza prin extensie si contraextensie, urmata de
manevre in focarul de fractura.
O persoana face extensia, o alta persoana face contraextensia. Dupa ce
segmentele osoase s-au indepartat suficient intre ele, medicul chirurg sau
ortoped face reducerea fracturii asezand fragmentele osoase cap la cap si cat
mai corect in axul osului
Este indicat sa se controleze radiologic situatia fragmentelor osoase si
apoi sa se aplice aparatul gipsat pentru imobilizare. Imediat dupa aplicarea
aparatului gipsat, se face obligatoriu inca un control radiologic, pentru a se
vedea daca segmentele osoase fracturate sunt bine reduse. In caz contrar,
aparatul gipsat se scoate si se reiau manevrele de reducere.


2. Mentinerea reducerii: se poate face printr-una din urmatoarele
metode :

Imobilizare prin aparat gipsat – aparatul gipsat trebuie sa asigure
imobilizarea fracturii, imobilizand in general articulatiile supra- si subjacenta,
dar in acelasi timp sa nu fie prea strans pentru a nu determina staza sau
ischemie, sa nu fie prea larg, pentru a fi eficient, sa permita ingrijirea
eventualelor plagi traumatice sau operatorii si sa imobilizeze articulatiile in
pozitie functionala.
Aparatele gipsate se denumesc dupa regiunea din care se aplica pana
in regiunea la care ajunge – de ex. aparat gipsat femuro- podal, sau se
denumesc prin denumiri incetatenite in practica de zi cu zi- de ex. cizma lunga
sau scurta.

Interventiile in cazul imobilizarii cu aparate gipsate:

- se pregateste si se aplica aparatul gipsat dupa regulile cunoscute
- urmarirea miscarilor si segmentelor distale( degetele membrelor inferioare si
superioare
- observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat ( cianoza, paloare)
- sesizarea medicului in cazul in care pacientul acuza furnicaturi, amorteli,
presiune
la nivelul membrului afectat
- sesizarea oricarui miros emanat de la nivelul aparatului gipsat (mirosul fetid
denota prezenta escarei de decubit sau infectia plagii)
- observarea schimbarii culorii aparatului gipsat la nivelul plagii (sange,
secretii
purulente)
- asezarea obiectelor langa patul pacientului si inlaturarea obstacolelor
- se suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale
- aplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat
- se educa pacientul cu privire la modul de folosire a mijloacelor auxiliare
pentru
schimbarea pozitiei si deplasare; verificarea intelegerii recomandarilor
facute
- necesitatea folosirii mecanismelor auxiliare (carja, baston) in deplasare
pentru
protejarea membrului lezat, in timpul consolidarii
- modul de efectuare a unor miscari fara a prejudicia procesul de vindecare
- consecintele sprijinirii precoce pe membrul afectat
- necesitatea respectarii repausului la pat si a indicatiilor medicului
- exercitii in perioada de recuperare



Prepararea unei fesi gipsate

Materiale necesare :

- Fasa – se folosesc in mod curent fesile de 10 cm, pentru atele pot fi folosite
fesi de 15 si 20 cm, pentru degete se pot folosi fesi mai inguste de 3-5 cm,
taiate din fesi mai late
- Gips – (sulfatul de calciu natural, calcinat) sau un gips mai bun (alabastru)

Tehnica prepararii cu gips a fesii simple:

- pe un plan neted (masa,scandura) se desfasoara fasa pe o portiune de ~ 50 cm
- pe portiunea de fasa desfasurata se presara cu mana un strat de gips
- persoana care executa manevra intinde uniform stratul de gips, cu marginea
cubitala a mainii stangi, astfel incat grosimea stratului de gips pe suprafata
fesii sa
fie de 1-2 mm
- cu mana dreapta se infasoara nu prea strans fasa astfel gipsata de la capatul
liber
pana in portiunea de fasa inca negipsata
- se repeta manevrele expuse si se continua pana ce fasa gipsata ajunge la un
diametru de maxim 8-10 cm. Aceasta dimensiune nu trebuie depasita pentru
ca
miezul si periferia fesii gipsate sa poata fi inmuiate simultan la introducerea
in apa
- fesile se pastreaza intr-o lada ferite de umezeala
- se va avea grija ca in timpul depozitarii fesii, praful de gips sa nu se scurga
de pe
fasa
- fesile pot fi utilizate atat pentru confectionarea aparatelor gipsate circulare,
cat si
pentru confectionarea atelelor gipsate






Bandaje gipsate

. Diminueaza timpul alocat pacientilor si sunt mult mai usor de utilizat.

Compozitie :

− tifonul este de 100% bumbac, Ca SO4, ½ H2O
− continutul este de minim 88%
− produsul este fabricat dintr-o materie prima de gips natural alb
pur, materii
pastoase nontoxice si tifon

Dimensiuni:

− lungime -2,6 m ;
− latime- 7,5 cm, 10 cm, 12,5 cm, 15 cm si 20 cm.

Instructiuni de utilizare:

− timpul de inmuiere este de <15 sec
− timpul de uscare completa a ghipsului este de 2-15 min
− dupa deschiderea pachetului, se ia o cantitate de produs pentru
a o imnuia in apa timp de 10 sec si acoperiti imediat zona fixata. Pentru a obtine
un efect maxim de fixare, finalizati operatia in intervalul de solidificare.

Confectionarea atelei gipsate

Aceasta se poate confectiona atat din fesi gipsate in prealabil
conform tehnicii descrise anterior, cat si din metraj de tifon pregatit pe diferite
dimensiuni.
− se apreciaza dimensiunea ei in lungime si latime, in functie de
segmentul pentru
care urmeaza sa fie folosita
− se desfasoara fasa pe lungimea necesara
− se presara stratul de gips, care se intinde uniform pe o grosime
de 1-2 mm
− se aseaza apoi a doua foaie de fasa peste stratul de gips
− se pune un alt strat de gips, de aceeasi grosime, peste care se
desfasoara iar fasa
negipsata
− manevra se repeta in acelasi mod, suprapunand astfel 5-20 de
straturi de fasa
− aceasta atela se impatureste in doua, in lungime, si apoi iar in
doua repetandu-se
manevra pana cand se obtine un pachet gipsat
− atela, dupa intarire este un element mai rezistent de sustinere a
intregului aparat
gipsat



!!! ATENTIE
− Atat fasa ghipsata,cat si atela ghipsata nu vor fi infasurate
sau impachetate prea strans, caci, daca nu se respecta aceasta conditie,
lichidul de imbibare nu va patrunde cu usurinta printre foite.

Aplicarea atelei gipsate

− se fixeaza lungimea necesara atelei, luand masura pe membrul
sanatos cu ajutorul unei bucati de fasa negipsata
− pe masura luata se intinde fasa in 4-7 randuri
− in mod exceptional se foloseste in prealabil invelirea
protectoare cu vata a segmentului de corp pe care se aplica fasa gipsata,
deoarece din cauza stratului de vata, cu timpul, aparatul gipsat devine larg si
ineficient
− se prefera aplicarea fesilor direct pe piele sau cel mult dupa
acoperirea pielii cu un strat de tifon
− se pot pune mici pernite de vata la nivelul proeminentelor
osoase (calcai, maleole,etc)
− inainte de aplicarea pentru imobilizarea unui segment, fasa
gipsata sau atela gipsata se introduce intr-un vas cu apa sau intr-o chiuveta, la
temperatura camerei in cantitate suficienta sa le acopere bine, fara a le misca
− imbibarea cu apa a fesei gipsate este uniforma si deci
terminata atunci cand din interiorul lor numai ies bule de aer
− stoarcerea se face prin rasucirea usoara a fesei gipsate sau a
pachetului gipsat, astfel incat odata cu apa scursa sa nu se piarda si gipsul dintre
foile tifonului
− fesile nu trebuie lasate mult timp la inmuiat, pantru ca dupa
circa 10-15 minute gipsul incepe sa se intareasca si nu vor mai putea fi utilizate
− dupa ce a fost scoasa din apa si stoarsa, atela gipsata se
intinde de la capete si i se netezeste suprafata cu mana, ca sa nu ramana
asperitati sau cocoloase de gips
− fesile trebuie derulate in jurul membrului fracturat, repede, cu
multa abilitate, avand grija sa nu se creeze cute si, totodata, ca in timpul
aplicarii lor fragmentele osoase sa nu se deplaseze
− atela se fixeaza fie cu fesi simple negipsate, fie cu circulare de
fesi gipsate
− aparatul gipsat nu trebuie sa fie prea gros, dar totusi sa fie
suficient de rezistent
− aparatul gipsat este lasat sa se usuce
− inainte de a se usca, aparatul gipsat se va modela corect, se va
rascroi cu un foarfece special (foarfece de gips)

!!! ATENTIE
Un aparat gipsat trebuie astfel aplicat incat sa prinda
intotdeauna atat articulatia de deasupra, cat si cea de dedesubtul unei
fracturi.




3. Extensia continua (reducerea prin extensie continua)

In unele fracturi, mai ales la cele produse la oase care se insera mase
mari musculare care trag segmentele osoase in diferite directii, reducerea
fragmentelor nu se poate face, de cele mai multe ori, pe cale simpla ortopedica.
In acest caz, daca nu se intervine chirurgical, se recurge la extensia continua,pe
membrul respectiv.
Extensia se aplica fie cu benzi de leucoplast, fie cu o brosa Kirschner
(andrea subtire metalica) care se trece prin os si este prinsa apoi intr-o brosa
ortopedica. De aceasta potcoava se leaga o sarma moale care se trece peste un
scripete si de care se agata greutati in functie de forta musculara care trebuie
invinsa.
Membrul inferior este asezat de cele mai multe ori pe o atela Braun-
Bohler. Contragreutatea este realizata de greutatea corpului.
Extensia continua pe o perioada de 4-6 saptamani pana cand
consolidarea clinica va permite imobilizarea gipsata, fara risc de deplasare
secundara sub gips.
Se realizeaza extensie unipolara, bipolara sau mult mai rar tripolara.
Este folosita aproape exclusiv pentru fracturi ale bazinului si
membrului inferior.
Se face aproape intotdeauna extensie continua directa, trans-
scheletica, deoarece cea indirecta ar duce la aparitia unor leziuni cutanate
similare escarelor de decubit.
In momentul cand, cu ajutorul controlului radiologic, s-a constatat
reducerea si asezarea in axul normal a osului fracturat (ceea ce are loc intre 10-
15 si 30 zile) se aplica un aparat gipsat.

Interventiile asistentei medicale:

− verificarea frecventa a dispozitivul de tractiune ( cablurile sa
treaca prin
mijlocul rolelor scripetelui; greutatile sa atarne libere; cadrul si barele patului
sa nu stanjeneasca aparatul)
− verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune
− plasarea unei paturi facute sul sub membrul afectat
− plasarea unei perne pentru a impiedica alunecarea
− urmarirea culorii si temperaturii membrelor, sesizarea oricaror
modificari
aparute
− aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii
− suport psihic :- incurajarea pacientului; indepartarea sentimentului
de
neputinta
− educarea pacientului cu privire la necesitatea tractiunii pentru
vindecarea
membrului afectat; modul de realizare a amplitudinii miscarilor permise;
pozitionarea corecta a corpului in timpul tractiunii
− ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale.



Tratamentul chirurgical

Ori de cate ori reducerea unei fracturi nu a reusit pe cale ortopedica si nici
prin extensie continua, se va recurge la reducere pe cale chirurgicala, asa -
numita cale sangeranda.

Indicatiile tratamentului chirurgical sunt urmatoarele:

− fracturi instabile- care au indicatie absoluta pentru tratamentul
chirurgical
− fracturi stabile-dar la care tratamentul ortopedic ar duce la o
rata mult prea mare de complicatii locale sau generale
− fracturi la care exista riscul unei deplasari secundare sub ghips
in urma tratamentului ortopedic

Contraindicatiile tratamentului chirurgical:

− leziuni cutanate locale sau de vecinatate care duc la o probabilitate
inacceptabil de mare, de aparitie a unor complicatii locale (necroza cutanata sau
infectie)
− existenta unor afectiuni cronice care sa contraindice formal o interventie
chirurgicala
− fracturi incomplete sau fara deplasare care duc la un rezultat bun prin
tratament ortopedic

Principal, operatia consta in deschiderea focarului de fractura, reducerea
fragmentelor deplasate si fixarea acestora prin diverse procedee de osteosinteza
( implante metalice sau de alta natura). Materialele de osteosinteza sunt tije
rigide sau elastice, brose, suruburi, placi si suruburi, cuiul gamma,etc.
Dupa reducerea pe cale sangeranda, peste segmantul fracturat se aplica un
aparat gipsat.
Fara indoiala ca manevrele executate precum si materialele straine
introduse pot determina o osteita sau o osteomielita, nesudarea oaselor si deci
nefunctionarea membrului respectiv.

Recuperarea functionala

Recuperarea functionala se reia de asemenea cat mai precoce pentru a
evita hipotrofierea muschilor, redoarea articulara si distructiile osoase. Datorita
fixarii mecanice imobilizarea gipsata este uneori inutila sau cu o perioada mult
mai scurta, ceea ce permite reluarea miscarilor articulare mult mai precoce si
decio recuperare functionala mai rapida si mai buna.
Recuperarea functionala se incepe sub indrumarea ortopedului, dar se
continua intotdeauna sub indrumarea si supravegherea medicului fizioterapeut
sau mai bine a kinetoterapeutului.
In primele zile se incepe cu miscari pasive si apoi active ale degetelor si
apoi contractii izomerice sub aparatul gipsat. In functie de fixarea obtinuta se
permit miscarile active ale membrelor si chiar mersul cu sprijin partial.
Asistenta medicala trebuie sa convinga pacientii, inca din perioada in
care sunt imobilizati pentru o fractura, ca reluarea la parametrii anteriori nu
poate sa se faca fara o actiune sustinuta de recuperare la care bolnavii trebuie sa
participe foarte activ.
Asistenta medicala are de asemenea datoria sa convinga bolnavii sa
respecte sfaturile medicale, ale cadrelor medii de specialitate si ale instructorilor
de reeducare fizica din serviciile unde vor merge sa faca aceasta recuperare.
Recuperarea se incheie in momentul cand s-a obtinut consolidarea
clinica si radiologica iar membrul respectiv si-a recuperat in totalitate
mobilitatea articulara si forta musculara.


Ingrijirea plagilor

− primul ajutor in ingrijirea plagilor va urmari prevenirea
infectarii acestora
− este necesara spalarea pe maini inaintea inceperii manevrelor
− respectarea cu strictete a masurilor de asepsie constituie
succesul vindecarii rapide si fara complicatii
− inaintea efectuarii pansamentului se administreaza
antalgice( algocalmin) eventual si sedative, la indicatia medicului, pentru
calmarea durerilor si linistirea bolnavului

!!! ATENTIE
− nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu niciun fel de
instrument
− nu se scot fragmente osoase in cazul fracturilor deschise
− nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa
oxigenata (pericol de hemoragie)


Tratamentul local al plagilor

Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ingriji o plaga in mod
corespunzator se cere ca:
− ingrijirea sa se faca in conditii de asepsie perfecta
− sa se asigure, prin pansament, o buna absorbtie a secretiilor
− plaga sa fie protejata de factorii nocivi – termici, infectiosi
din mediul inconjurator
− sa fie asigurat un repaus al regiunii lezate





Tehnica pansarii plagii la locul accidentului

− toaleta si dezinfectia tegumentului
− toaleta plagii
− dezinfectia din nou a tegumentului
− acoperirea plagii
− fixarea pansamentului

!!! ATENTIE

− Plagile care nu au depasit 6 ore de la accident se curata
sau dezinfecteaza in spirala, de la interior spre exterior; germenii din
zonele invecinate sunt astfel indepartate
− Plagile care depasesc 6 ore de la accident se considera
infectate si se curata circular, de la exterior spre interior, pentru a evita
antrenarea germenilor din plaga
− Obligatoriu, in ambele cazuri, se face profilaxia
tetanosului

Ingrijirea unei plagi operatorii

− plaga neiflamata se trateaza prin pansare sterila
− se degreseaza cu benzina tegumentul din jurul plagii
− se dezinfecteaza cu tinctura de iod, alcool iodat sau
alcool, pe o distanta de 6-7 cm, folosind, la fiecare stergere, alt tampon
− plaga suturata se dezinfecteaza, de asemenea, printr-o
singura stergere cu tamponul imbibat in tinctura de iod sau alcool
− apoi se dezinfecteaza din nou tegumentul din jurul
plagii
− se acopera plaga cu compresa sterila
− pansamentul se fixeaza cu galifix, leucoplast sau prin
infasare (bandajare), in functie de regiunea unde se afla plaga


Ingrijirea pacientului dupa tehnica

− se aseaza pacientul in pozitie comoda
− regiunea lezata se pune in repaus, pentru a se reduce durerea
si a se asigura o vindecare rapida
− se inveleste pacientul cu patura
− se suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale
− se reorganizeaza locul de munca
− asistenta medicala se spala pe maini
− se noteaza tehnica in FO

Masuri pentru ingrijirea pacientilor imobilizati la pat

Asistenta medicala are sarcina de a ingriji si suplini in toate nevoile
fundamentale pacientii imobilizati la pat, deoarece acestia necesita o preocupare
deosebita fiind mai irascibili si mai capriciosi.
Comportamentul personalului medical fata de pacientii imobilizati trebuie
sa fie cat se poate de atenta. Asistenta medicala trebuie sa aiba o atitudine calma
, sa-i ofere incredere pacientului , sa aiba rabdare si mult tact, sa comunice cu
pacientul in termeni adecvati si sa fie un sprijin pentru pacient pe toata perioada
spitalizarii.

Masurile de realizare sunt urmatoarele:

− crearea conditiilor optime de confort
− igiena generala si corporala a pacientilor
− alimentarea pacientilor
− supravegherea starii generale, executarea examinarilor
si tratamentelor
− prevenirea escarelor
− prevenirea complicatiilor
Tot in cazul bolnavilor imobilizati la pat, trebuie notata zilnic diureza
pentru ca retentia acuta de urina si infectiile urinare pot surveni la cei cu
adenom de prostata.

Un alt risc la care sunt supusi pacientii imobilizati la pat este si aparitia
escarelor. Pentru a preveni acest lucru asistenta medicala trebuie sa ia
urmatoarele masuri:
− Shimbarea pozitiei pacientului se face la 2 sau 3 ore, la
nevoie mai des, notandu-se exact orele de schimbare si pozitia, aspectul cutanat,
zonele de masaj
− Se inspecteaza aspectul tegumentelor in zonele predispuse la
escare, se face masajul si frictionarea cu alcool a zonelor predispuse la escare,
se pudreaza cu talc.
− Se evita cutele lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp
− Se spala zilnic regiunile cu apa si sapun si se ung, in special
cele predispuse umezelii
− Folosirea materialelor auxiliare: - se folosesc saltele speciale,
a pernelor de diferite dimensiuni si forme, colaci de cauciuc, a unguentelor
pentru ungerea pielii: oxid de zinc cu vitamina A + D2 si pudrarea regiunii
respective cu talc.
− Alimentatia sa fie bogata in proteine si vitamine pentru a
favoriza cicatrizarea, tinand cont de varsta si greutatea bolnavului. Sa se asigure
un aport lichidian de 1500-2000ml la 24 ore
− Favorizarea vascularizatiei în zonele comprimate se face prin
masaj şi prin utilizarea agentilor fizici (frig si cald).
− Masajul favorizeaza vascularizatia superficiala si profunda,
îndeparteaza celulele descuamate si desfunda glandele sebacee, rehidrateaza
pielea, favorizeaza starea de bine si confort, inlatura durerea si anxietatea. Se
executa intotdeauna dupa toaleta pacientului si schimbarea lenjerei de pat, se
foloseste un unguent care se aplica cu mana goala in directia circulatiei de
intoacere, de jos in sus, si circular spre exterior
− Se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata; pozitia
sa fie comoda iar durata masajului sa nu depaseasca 15 minute si sa nu fie
dureros
− Este contraindicat la pacientii febrili, cu neoplazii, cu infectii
ale pielii sau cu septicemie.
− Utilizarea agentilor fizici: - frigul si caldura, favorizeaza
revascularizatia tisulara, provocand, alternativ o vasoconstrictie locala si
vasodilatatie.
− Tratament local in functie de stadiu: - pentru stadiul I, masaj,
unguente, violet de gentiana
- pentru stadiul II, cald si frig, pansament
gras
(cu zahar), bioxiteracor
- pentru stadiul III, pansamente
− Tratamentul general se refera la alimentatie, tratamentul cu
antibiotice si al starii generale
− Complicatii : - infectii locale ale plagilor
- septicemie


Pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie a pacientilor


In ingrijirea preoperatorie trebuie sa respectam trei reguli de baza:

×··· Realizarea unor conditii de mediu care sa impiedice noi traumatisme
psihice.
Camera pacientului , patul, personalul medical sa fie astfel organizate
incat sa
contribuie la calmarea starii psihice a pacientului;

×··· Cunoasterea temeinica nu numai a bolnavului , ci si a bolii. Nici o operatie
nu trebuie sa inceapa fara stabilirea unui diagnostic precis, indicatie operatorie,
planul operatiei si anesteziei. Pentru a ajunge la diagnostic trebuie sa folosim
toate datele clinice, radiologice, de laborator, explorate toate constantele
biologice ale bolnavului;

×··· Medicul si asistenta medicala sa stie sa vorbeasca cu pacientul, sa castige
increderea acestuia, astfel incat el sa considere personalul medical ca prieten al
sau, sa aiba convingerea ca echipa chirurgicala va depune toata grija pentru
vindecarea sa.


Pregatirea generala preoperatorie

Pregatirea generala preoperatorie consta in:

4··· Bilant clinic general
4··· Culegerea de date privind antecedentele pacientului
4··· Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative
4··· Examenul clinic pe aparate
4··· Bilant paraclinic
4··· Examene de rutina
4··· Examene complete
4··· Examene speciale


4··· Bilant clinic general

Asistenta medicala, printr-o observatie clinica justa si sustinuta asupra
pacientului, are obligatia:
- sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului, inaltimea si
greutatea sa, varsta aparenta si reala, aspectul pielii, tinuta, faciesul,mersul,
starea psihica
- sa urmareasca, atent si sistematic, necesitatile pacientului si manifestarile de
dependenta generate de nesatisfacerea nevoilor, ca sa poata stabili obiective
evaluabile pentru o ingrijire pertinenta si de calitate
- sa ia cunostinta de situatia globala in care se afla pacientul si, intr-o maniera
selectiva, sa remarce detaliile importante, schimbarile care apar in evolutia lui si
utile pentru explorarea preoperatorie
- sa culeaga date din diverse surse: F.O., foaia de temperatura, familia
pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire, insa principala sursa ramane
pacientul. Culegerea datelor sa se faca cu mare atentie si minutiozitate, pentru a
nu scapa problemele importante si pentru a se face o evaluare corecta a lor
- toate datele privind starea generala a pacientului si evolutia bolii acestuia se
noteaza permanent in F.O. si planul de ingrijire, pentru a obtine un tablou clinic
exact, care va fi valorificat de echipa de ingrijire si va fi baza unui nursing de
calitate.

4··· Culegerea de date privind antecedentele pacientului

- Familiale – daca in familie au fost bolnavi cu neoplasme, diabet, HTA, TBC,
etc
- Chirurgicale – daca a mai suferit alte interventii
- daca au avut o evolutie buna
- daca au fost complicatii
- patologice - se vor nota bolile care au influenta asupra anesteziei si
interventiei
- afectiuni cardiace
- tare cronice: diabet, etilism, etc
- epilepsie

4··· Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative

Se va urmari , masura si nota :
- tensiunea arteriala
- pulsul
- respiratia
- temperatura
- diureza
- scaunul

4··· Examenul clinic pe aparate

Este facut de catre medic prin:
- inspectie
- palpare
- percutie
- auscultatie
Este foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate, pentru
completarea bilantului clinic preoperator.

4··· Bilant paraclinic

- completeaza examenul clinic
- permite o apreciere exacta a starii viitorului operat
- rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul si
corectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea produselor
biologice si patologice sau au pregatit bolnavul pentru investigatie.

4··· Examene de rutina

- sunt examene de laborator, obligatorii inaintea tuturor interventiilor
chirurgicale, indiferent de timpul avut la dispozitie pentru pregatire si indiferent
de starea generala a pacientului
- timp de coagulare si de sangerare
- determinarea grupei sanguine si Rh
- hematocrit
- glicemie
- uree sanguina

4·· Examene complete

- HLG completa
- V.S.H
- ionograma
- echilibrul acido-bazic
- coagulograma completa
- proteinemie
- transaminaze
- examen de urina
- EKG
- radiografie sau radioscopie pulmonara

4·· Examene speciale

- sunt in functie de aparatul sau organul pe care se intervine.



Pregatirea din preziua operatiei

− asigurarea repausului fizic si psihic
− regimul alimentar – alimente usor digerabile, cantitate normala de
lichide
− asigurarea igienei corporale – asistenta medicala va examina foarte
atent tot corpul pacientului si, in caz ca va observa o infectie cutanata, va
semnala aceasta medicului; se va efectua baie sau dus pe regiuni, se vor feri
regiunile cu plagi, daca pacientul le are; toaleta bucodentara, toaleta nasului
− la indicatia medicului va administra pacientului, seara, un calmant
− uneori este necesara clisma, dar este un procedeu stabilit de medic

Pregatirea locala :

− se indeparteaza pilozitatea cu grija, cu aparatul de ras
propriu,evitandu-se sa se produca escoriatii cutanate
− se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate cu eter
− se dezinfecteaza pielea cu alcool, tinctura de iod
− se acopera campul operator la indicatia medicului




Pregatirea in ziua interventiei

− se intrerupe alimentatia cu cel putin 12 ore inaintea interventiei
chirurgicale
−se indeparteaza bijuteriile
−se indeparteaza proteza dentara mobila
−se indeparteaza lacul de unghii pentru observarea capilarelor extremitatii
degetelor
−se va goli vezica urinara, iar celor care nu pot avea o mictiune voluntara li se
va efectua un sondaj vezical
−se rebadijoneaza, cu un antiseptic colorat, regiunea rasa
−se imbraca pacientul cu lenjerie curata, in functie de interventie
−cu 30 de minute inainte sa fie introdus in sala de operatii, i se va administra
IM medicatie preanestezica (Mialgin, Atropina, Fenobarbital). Dozele sunt
indicate de medicul anestezist
−se pregatesc documentele: F.O., analize, radiografii, care vor insoti pacientul

Ingrijirile postoperatorii

− incep imediat dupa intervantia chirurgicala si dureaza pana la
vindecarea completa a pacientului
− se acorda pentru restabilirea functiilor organismului,
asigurarea cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor
− pacientul operat sub anestezie generala trebuie supravegheat
cu toata atentia pana la aparitia reflexelor ( de deglutitie, tuse, faringian si
cornean), pana la revenirea completa a starii de constienta cat si in orele care
urmeaza
− transportul din sala de operatie se executa dupa revenirea
reflexelor

Ingrijirea postoperatorie in salon:

− pozitia bolnavului in pat
− calmarea durerii la indicatia medicului
− mobilizarea bolnavului
− reluarea alimentatiei
− reluarea tranzitului intestinal
− reluarea mictiunilor
− urmarirea functiilor cardiace si respiratorii
− urmarirea evolutiei febrei
− supravegherea evolutiei plagii operatorii si a drenajului





















Rolul asistentei medicale in tratament si ingrijire


Administrarea medicamentelor este responsabilitatea asistentei medicale.
Nerespectarea dozelor, a caiilor de administrare, administrarea
medicamentelor alterate sau schimbarilor de medicamente, pot da nastere unor
accidente grave, chiar fatale. De aceea, pentru administrarea medicamentelor,
asistenta medicala va tine seama de regulile generale de administrare a
medicamentelor:

• Respecta medicamentul prescris de medic
• Identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma, culoare,
miros, consistenta
• Verifica calitatea medicamentelor observand integritatea, culoarea
medicamentelor solide, sedimentarea, tulburarea, opalescenta
medicamentelor sub forma de solutie
• Respecta caile de administrare prescrise de medicament
• Respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor
• Respecta doza de medicament – doza unica si doza /24 ore
• Respecta somnul fiziologic al pacientului – se trezeste pacientul in
cazul administrarii antibioticelor, chimioterapicelor
• Evita incompatibilitatile medicamentoase
• Serveste pacientul cu doza unica de medicament
• Luarea medicamentelor in prezenta asistentei medicale
• Respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor:
pe cale orala-solide, lichide, apoi injectii, dupa care administreaza ovule
vaginale, supozitoare
• Informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce
priveste efectul urmarit si efectele secundare
• Anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea
medicamentelor legate de doza, calea si tehnica de administrare
• Administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole,
flacoane
• Respecta masurile de asepsie, de igiena, pentru a preveni infectiile
intraspitalicesti










1.6. FRACTURILE MEMBRELOR INFERIOARE
EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTICUL
BOLII


Evolutie:

Evolutia normala a unei fracturi este catre formarea unui tesut de reparatie
de tip osos care se numeste calus si care va suda între ele fragmentele osoase,
realizând refacerea continuitatii osului, deci vindecarea functionala. Pentru a se
ajunge la vindecare se trece prin faza de calus conjunctiv, numit si calus
fibros sau calus moale si prin faza de calus osos.

a). Faza calusului fibros : - celulele conjunctive nediferentiate, care au
invadat hematomul se multiplica si se transforma în celule formatoare de os
(osteoblasti) si de cartilaj (condroblasti) sub influenta factorilor diversi, de
natura vitaminica, hormonala, mecanica. Tesutul de neoformatie duce la unirea
fragmentelor osoase cu un calus fibros, în interiorul caruia se gasesc si insule de
tesut cartilaginos. La alcatuirea calusului fibros iau parte celulele stratului
profund al periostului, celulele endostului si ale maduvei si celulele tesutului
conjunctiv al mansonului muscular din jurul focarului de fractura.

b). Faza calusului osos : - calusul fibros începe sa se mineralizeze si
zonele cartilaginoase sufera un proces de osificare, astfel încât se ajunge la un
calus osos primitiv, cu trabeculatie dezordonata. Treptat, printr-un proces de
resorbtie, calusul osos primitiv sufera un lung proces de remodelare, care duce
la înlocuirea tesutului osos primitiv prin tesut osos lamelar.
Constituirea calusului osos si consolidarea definitiva se fac între 30 si
90 de zile. Calusul osos se modeleaza cu timpul si capata în final aproape
aspectul osului normal.
Constituirea calusului osos si variatiile de timp pâna la consolidarea
definitiva depind de:
• Vârsta bolnavului:- cu cât bolnavul este mai tânar, cu atât procesul
de vindecare este mai rapid;
• Dimensiunile osului :- durata de consolidare a oaselor groase este
mai lunga decât cea a oaselor subtiri;
• Fragmentele osoase care se gasesc în contact intim formeaza calusul
osos mult mai repede decât cele care sunt distantate;
• Accidentatii cu mai multe fracturi concomitente se vindeca mai lent
decât cei cu o singura fractura;
• Accidentatii cu stare generala buna se vindeca mai usor decât cei cu
boli cronice, în convalescenta, diabetici, cei cu tulburari hormonale, etc.

Semnele vindecarii fracturii sunt:

− disparitia durerii în focarul de fractura
− revenirea la valori normale a temperaturii locale
− disparitia edemului, a mobilitatii anormale, a impotentei functionale
(reluarea miscarilor).


Complicatiile fracturilor:

Complicatiile fracturilor pot fi sistematizate în:

− complicatii imediate (generale si locale);
− complicatii tardive locale

Complicatii generale imediate:

− socul post-traumatic, manifestat în special la pacientii cu
politraumatisme, polifracturati;
− socul hemoragic
− embolia, apare de regula prin fragmente de grasimi mobilizate din
focarul de fractura în torentul circulator. Ea se poate localiza pulmonar (cu
dispnee, junghi toracic, cianoza), sau poate interesa anumite teritorii cerebrale
producând somnolenta, obnubilare, coma, deficite motorii, tulburari de vedere;
− flebita, este o complicatie frecventa, apare datorita tulburarilor
circulatorii si de coagulabilitate cu punct de plecare din focarul de fractura si
imobilizarii;
− congestia pulmonara se instaleaza la batrâni imediat dupa traumatism,
conducând la bronhopneumonie grava;
− tulburari de emisie urinara apar la batrânii cu adenom de prostata;
− infectia urinara care urmeaza retentiei urinare (ischiuriei);
− diabetul zaharat, latent înainte de traumatism, poate lua un aspect
clinic sever, ducând la acidocetoza;
− insuficienta cardiaca sau crize anginoase la pacientii cardiaci si/sau
coronarieni.

Complicatii locale imediate:

- fractura deschisa, realizata fie prin strapungerea partilor moi si a tegumentelor
de capetele osoase fracturate, fie prin crearea de solutii de continuitate
tegumentara de însasi agentul traumatic;
- fractura cominutiva;
- leziunile nervoase, produse prin compresie, elongatie sau sectionare,
intereseaza frecvent nervul radial în santul de torsiune al humerusului, nervul
median la plica cotului, nervul sciatic popliteu la nivelul colului peronier;
- leziunile vasculare, cu producerea unor plagi venoase şi arteriale, se soldeaza
cu
hematoame în fracturile închise sau cu hemoragie externa în cele deschise.
- compresia pe trunchiurile vasculare poate produce fenomene ischemice,
uneori grave, ale segmentului afectat.
- interpunerea de parti moi între capetele osoase fracturate;
- trombozele venoase;
- ischemia la nivelul membrului afectat.

Complicatii locale tardive:

- Calusul vicios, atunci când fractura nu a fost corect redusa sau când
deplasarea s-a reprodus sub aparatul gipsat. În aceste cazuri consolidarea are loc
în pozitii defectuoase care antreneaza în timp tulburari functionale, deteriorarea
functiei articulare, hipotrofii musculare.
- Întârzierea se recunoaste prin aceea ca la mobilizarea focarului bolnavul acuza
dureri.
- Tratamentul calusului vicios consta în corectarea pe cale chirurgicala a
deplasarilor.
- osteita cronica
- artrita reumatica
- tulburari vasculare si trofice
- dezaxarea

Pseudoartroza constituie starea definitiva care urmeaza în timp întârzierii
în consolidare. Ea apare sub trei aspecte anatomo-patologice:

a) forma rara, fibrosinoviala, care realizeaza o articulatie rudimentara, cu
extremitati osoase operculate si modelate unul sub celalalt;
b) pseudoartroza fibroasa, cea mai frecventa, reprezinta extremitatile osoase
densificate, uneori efiliate sau îngrosate în ,, picior de elefant”, cu canalul
medulat operculat;
c) în forma fiotanta, spatiul interfragmentar este larg (8-12 cm), umplut cu
tesut fibros; extremitatile apar efiliate, cu obliterarea canalului medular.

Aceasta complicatie tardiva se datoreaza mai multor factori dintre care mai
importanti sunt:
− caracterul traumei
− infectia
− necroza fragmentelor osoase
− starea generala deficitara a bolnavului
− maladiile intercurente
− si cel mai important, erorile terapeutice.
Diagnosticul pseudoartrozei se bazeaza pe:

u mobilitate în focar,de obicei nedureroasa. Uneori mobilitatea este redusa
sau lipseste (pseudoartroza fibroasa strânsa);
u impotenta functionala partiala;
u examenul radiografic, care arata capetele osoase densificate si operculate,
efiliate sau îngrosate, între ele interpunându-se tesut fibros dur.

Tratamentul pseudoartrozelor este prin excelenta chirurgical, urmarindu-se
consolidarea în pozitie normala a capetelor osoase.

Osteoporoza post-traumatica este consecinta tulburarilor vasomotorii si
neuromotorii si se exprima clinic prin :
− durere
− hipertrofie musculara
− cianoza
− hipotermie locala
− hiperhidroza.
Radiografic se constata o demineralizare intensa a oaselor piciorului, acestea
fiind transparente, numai conturate, sau cu aspect tulbure ca ,,norii pe cer”.
Tratamentul urmareste ameliorarea regimului circulator local, suplimentarea
aportului de Calciu si Vitamina D.

Osteoamele periarticulare post- traumatice sunt formatiuni osoase care
apar tardiv (dupa 2-3 saptamâni) în jurul articulatiilor sau în muschii din
vecinatatea acestora, prin depuneri de saruri calcare în hematoamele
periarticulare.
Radiografic apar ca mici opacitati cu contur net si structura omogena.
Tratamentul consta în extirparea lor chirurgicala.




Prognostic


Prognosticul restaurarii formei si mai apoi a functiei segmentului fracturat
depinde de :
− forma clinica ( cominutiva, deschisa...)
− nivelul fracturii ( articulara sau nu)
− tratamentul instituit
− axarea corecta a membrului si mentinerea a fragmentelor
− starea anterioara de sanatate a pacientului ( deficienta hormonala,
insuficienta nutritiva)
− respectarea de catre pacient a indicatiilor medicale ( recuperare de
tip balneo- kinetofizioterapic)


1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE

Boala reprezinta ruperea echilibrului, a armoniei, este un semnal de
alarma, tradus prin suferinta fizica, psihica sau o dificultate sau o inadaptare la
o situatie noua, provizorie sau definitiva.
Educatia pentru sanatate in ceea ce priveste fractura, se axeaza in
principal pe profilaxie prin:
− prevenirea accidentarilor si traumatismelor de multiple cauze
− constientizarea in privinta traumatismelor mici a unei categorii de
bolnavi care prezinta risc potential mare si care sunt expusi foarte usor la
fracturi (cu tulburari de vedere, cu tulburari de echilibru si varstnicii).
Pentru evitarea traumatizarii acestora se va face;
− montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor
− folosirea covoarelor antiderapante in baie si in cada de baie
− purtarea incaltamintei adecvate si comode
− evitarea efortului fizic excesiv
− mentinerea tonusului muscular
− evitarea sedentarismului
− pozitionarea corecta in timpul unor activitati
− evitarea ortostatismului prelungit
− evitarea factorilor ce contribuie la aparitia osteoporozei : dieta
saraca in calciu, consumul de cafea, tabagism, exces de proteine
Educatia pentru sanatate are o importanta deosebita la persoanele în
vârsta la care tesutul osos sufera un proces de distrugere fiziologica, copii care
sunt expusi frecvent la accidente de circulatie si sportivii în rândul carora s-a
constatat faptul ca fracturile sunt foarte numeroase. Pentru prevenirea
afectiunilor aparatului locomotor, persoanele trebuie sa cunoasca anumite reguli
de care trebuie sa tina cont si sa le puna in aplicare:
• Alimentatia echilibrata
• Exercitiile fizice
• Consumul de apa
• Expunerea la soare
• Aerul curat
• Sanatatea mentala
În aceasta categorie de bolnavi, la care educatia pentru sanatate este
esentiala, se încadreaza persoanele cu asa-zisele ,,oase patologice” care au în
ele abcese, formatiuni tumorale sau la care osul sufera un proces de rarefiere a
structurii sale (osteoporoza).
Unul dintre factorii importanti care contribuie la producerea fracturii îl
reprezinta demineralizarea osului datorita carentei alimentare insuficiente în
elemente minerale si vitamine; de aceea alimentatia corespunzatoare cu o dieta
bogata in calciu ,este un obiectiv principal în educatia pentru sanatate.
In perioada pubertatii, cand procesele metabolice sunt accentuate, tinerii
trebuie sa cunoasca necesitatea sigurarii unei alimentatii bogate in minerale si
vitamine, si sa evite excesul de proteine, cafeaua si fumatul, fiind factori nocivi.
Un rol important il are prevenirea obezitatii prin evitarea unei alimentatii
hiperglucidice si a meselor copioase, care determina cresterea in greutate si
afecteaza articulatiile importante.
Muncitorii in diverse sectoare de activitate trebuie sa poarte obligatoriu
echipamentul de protectie adecvat.
Bolnavii care au prezentat fracturi trebuie sa cunoasca la externare faptul
ca segmentul osos afectat prezinta o fragilitate deosebita si trebuie sa evite
traumatismele si accidentarile de orice fel.
Asistenta medicala trebuie sa convinga bolnavii înca din perioada în care
sunt imobilizati în urma fracturii, ca reluarea activitatii la parametrii anteriori
nu poate fi facuta fara o actiune sustinuta de recuperare la care bolnavii trebuie
sa participe foarte activ pentru a deveni autonomi si independenti cat mai
repede posibil.
De asemenea, datoria asistentei medicale este sa determine bolnavii sa
respecte sfaturile medicale ale cadrelor medii de specialitate si ale instructorilor
de recuperare fizica. Succesul educatiei pentru sanatate depinde in foarte mare
masura de educatia si gradul de cultura al pacientului dar si de calitatea si
competenta profesionala a asistentei medicale, de interesul pe care il arata
pacientul privind ingrijirile si tot ceea ce intreprinde echipa medicala pentru
vindecarea acestuia.

























1.8. NORME DE SECURITATE A MUNCII IN
DOMENIUL SANITAR

Precautiunile universale se refera in special la modul de prevenire a
transmiterii HIV, HVB, HCV si a altor agenti microbieni cu cale de transmitere
sangvina in timpul actului medical si se aplica in procesul de ingrijire a tuturor
pacientilor.

Scop :

− prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sangvina,
la locul de munca al personalului medical

Reguli de baza in aplicarea precautiunilor universale :

− considera toti pacientii potential infectati
− considera sangele, alte fluide biologice si tesuturi ca fiind
contaminate cu HIV, HVB, HCV sau alti agenti microbieni
− considera ca acele si instrumentarul utilizat in practica medicala
sunt contaminate dupa folosire
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu
aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimale obligatorii pentru
desfasurarea diferitelor activitati in conditii de sanatate:
- purtarea corecta a echipamentului de protectie a muncii
- dozarea efortului fizic
- modul igienic de viata
- modul de functionare corecta a aparatelor cu curent electric
- masuri de securitate a muncii privind buteliile de gaze comprimate si
lichefiate
- masuri de securitate a muncii privind instalatiile de gaz metan
- masuri de prevenire a imbolnavirilor profesionale si al accidentelor
provocate
de substante chimice
- masuri de prevenire a imbolnavirilor profesionale datorate sensibilitatii
fata de
medicamente
- masuri de protectie a muncii in cursul activitatii cu raze ultraviolete
- norme de protectie a muncii fata de instalatiile ce produc radiatii
Roentgen
- masuri de prevenire a infectiilor


Scopul acestor masuri este:

- evitarea posibilitatii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale
in domeniul de sanatate.

Persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire
la:

- riscurile la care sunt expuse privind contractarea unei boli
- partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (aparatura
electrica, etc)
- dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (sorturi de
protectie,
manusi, ecran de protectie)
- mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu
produse
biologice si tesuturi ( sange, urina, lichid peritoneal, lichid pleural,
sperma,
lichid pericardic, secretii vaginale, LCR, sputa, materii fecale)
- modul de interventie in caz de avarii sau accidente
- semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje
- la pastrarea diferitelor substante, materii si materiale utilizate in procesele
de
munca conform standardelor
- la purtarea echipamentelor de protectie
- la spalarea mainilor (ori de cate ori este nevoie): - inainte de contactul
direct cu
pacientul
− inainte de baie
− dupa contactul direct cu sangele sau cu
produsele de excretie
− dupa indepartarea manusilor
− inainte si dupa parasirea saloanelor
− inainte de manuirea hranei
− inainte de procedurile aseptice
- cu privire la interzicerea efectuarii oricarei interventii cu mainile ude la
echipamentul electro-izolant
- in anumite sectii : - anestezie bloc operator
− terapie intensiva unde se lucreaza cu
gaze narcotice inflamabile se interzice purtarea
imbracamintei sintetice sau de lana
- se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se manace
sau sa
se atinga gura sau fata cu mainile
- se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele ale bolnavilor
- depozitarea reziduurilor menejere se va face separat de cele medicale
- se cere respectarea intocmai a procedeelor de lucru, rpivind investigarea si
aplicarea tratamentului.

Echipamentul de lucru al asistentei medicale este urmatorul:

- halat din bumbac, usor de spalat, de dezinfectat
- o boneta(calota) din bumbac sa acopere parul
- un halat din monton
- masca de protectie, manusi, incaltaminte comoda, cu talpa si tocuri joase
ce pot
fi usor decontaminati

Folosirea echipamentului de lucru de catre asistenta medicala:

- inainte de imbracarea echipamentului se va verifica integritatea
materialelor necesare, se imbraca apoi halatul curat , bine calcat, se incalta
corespunzator, se verifica masca de protectie, se imbraca manusile ( unde este
nevoie ), in sectiile de boli contagioase se mai imbraca un al doilea halat, care la
iesirea din sectie se dezbraca.
Asistenta medicala este obligata sa poarte echipamentul de protectie la
serviciu si sa respecte toate regulile de igiena personala.`



































CAPITOLUL II

PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR
CU
FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE




CAZUL A

II.A.1. Culegerea datelor
II.A.2. Analiza si interpretarea datelor
II.A.3. Planificarea ingrijirilor
II.A.4. Aplicarea ingrijirilor
II.A.5. Evaluarea ingrijirilor
II.A.6. Externarea pacientului

CAZUL B

II.B.1. Culegerea datelor
II.B.2. Analiza si interpretarea datelor
II.B.3. Planificarea ingrijirilor
II.B.4. Aplicarea ingrijirilor
II.B.5. Evaluarea ingrijirilor
II.B.6. Externarea pacientului

CAZUL C

II.C.1. Culegerea datelor
II.C.2. Analiza si interpretarea datelor
II.C.3. Planificarea ingrijirilor
II.C.4. Aplicarea ingrijirilor
II.C.5. Evaluarea ingrijirilor
II.C.6. Externarea pacientului







CAZUL
A












PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI E.M.
II.A.1 CULEGEREA DATELOR
Metode de culegere a datelor : - interviul
- observatia
- studierea documentelor medicale
- colaborarea cu echipa medicala
Surse de informare : - directe : - pacientul
- indirecte : - familia
- membrii echipei de ingrijire
- dosarul medical
I.1. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE :

Nume: E
Prenume: M
Vârsta: 30 ani
Sex: feminin
Religie: ortodoxa
Nationalitate : romana
Stare civila: casatorita
Ocupatie: vanzatoare

DATE VARIABILE :

Domiciliul: urban

Conditii de viata si de munca: - locuieste impreuna cu sotul intr-un apartament
compus din 2 camere, confortabila, conditii
salubre

Gusturi personale si obiceiuri: - program relativ regulat de masa
- preferinte alimentare : - preparate din carne,
fructe, legume, lactate
- consuma cafea 1-2 cesti/zi
- nefumatoare
- nu consuma alcool

Mod de petrecere a timpului liber :- plimbari, excursii impreuna cu sotul si prietenii,
lectura, vizioneaza emisiuni TV



I.2. DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA
I.2.a. DATE ANTROPOMETRICE :

Greutate: 54 Kg
Înaltime: 1,70 cm
Grup sangvin: B III
Rh: pozitiv (+)

I.2.b. LIMITE SENZORIALE :

Alergii: - nu prezinta
Proteze: - nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: - buna, in limite normale
Somn: - normal fiziologic
Mobilitate: - diminuata
Alimentatia: - echilibrata
Eliminari: - in limite fiziologice ( scaun, urina si diureza prezente)

I.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE :

- fara semnificatie patologica
- neaga TBC-ul, Luesul, infectia HIV in familie



I.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE : - FIZIOLOGICE

- nasteri : -
- avorturi : 1
- menarha la 14 ani
- menopauza : nu s-a instalat

PATOLOGICE :

- boli ale copilariei : varicela, rujeola, neaga alte afectiuni

I.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA

1.3.a. Motivele internarii :
Pacienta s-a prezentat la Unitatea Primiri Urgente, sectia urgente minore II (chirurgie), a
Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, la data de 24. 01. 2010, cu urmatoarele manifestari:
• durere vie la nivelul falangei deget II
• impotenta functionala este destul de redusa
• deformarea se datoreaza deplasarii si edemului
• echimoza tardiva este prezenta
1.3.b. Istoricul bolii :
Pacienta afirma ca in cursul zilei de 24. 01. 2010 in timp ce aranja marfa pe rafturi, s-a
lovit cu un obiect contondent care a cazut de la inaltime(~ 2 m ), in urma careia a simtit o
durere vie la nivelul degetului II, motiv pentru care se prezinta la Unitatea Primiri Urgente,
sectia urgente minore II (chirurgie), a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti pentru
investigatii.
Fiind supusa examinarilor clinice si paraclinice ( radiografie fata si profil a degetelui) se
decide internare de zi in sectia de Ortopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti.
1.3.c. Diagnosticul la internare :
FRACTURA FALANGA PROXIMALA DEGET II MEMBRUL INFERIOR DREPT
1.3.d. Data internarii :
24. 01. 2010

1.3.e. Examenul clinic pe aparate :

u Stare de constienta: buna
u Facies : simetric
u Tegumente si mucoase: normal colorate, mucoase umede;
u Tesut conjunctiv : adipos, normal reprezentat
u Fanere : normal implantate
u Sistem ganglionar: nepalpabil
u Sistem muscular : normokinetic, normoton
u Sistem osteo-articular : durere la nivelul falangei proximale deget II, impotenta
functionala redusa a membrului inferior drept, in rest aparat integru, articulatii mobile
u Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral, cai
respiratorii permeabile, 18r/min
u Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, bine
batute, fara sufluri, TA – 110/60mmHg, AV-78b/min
u Aparat digestiv: cavitate bucala normal colorata,dentitie integra, abdomen suplu,
nedureros, ficat in limite normale, splina nepalpabila, tranzit intestinal prezent
u Aparat urinar: mictiuni fiziologice, diureza normal, loji renale libere
u Aparat genital : normal
u Sistem nervos, endocrine, organe de simt : ROT prezente bilateral, OTS, mobilitate
voluntara,sensibilitatea normala.








































II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA
FUNDAMENTA
-LA
MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
MANIFESTARI
DE
DEPENDENTA
SURSE DE
DIFICULTA-
TE

PROBLEMA
DE
DEPENDEN-
TA

NOTA
1. A respira
şi a avea o buna
circulatie
-Respiratie de tip
costal superior
-Miscari respiratorii
simetrice
-mucoasa
respiratorie umeda
R= 18r/min
A.V.= 78b/min
T.A.=110/60
mmHg





_





_





_




1
2. A bea si a
mânca
-dentitie in stare buna
-mucoasa bucala roz
si umeda
-gingii roz si aderente
dintilor
-reflex de deglutitie
prezent
-masticatie usoara
eficace
-digestie lenta si
nestingherita




_




_




_



1
-apetit prezent
-hidratare
corespunzatoare
1500 ml/zi
3. A elimina -Mictiuni fiziologice
4-5/zi
-scaun prezent
-diureza prezenta
-urina de culoare
deschisa,clara,
transparenta
-densitate normala
-transpiratia normala
-perspiratia normala




_



_



_


1
4. A se misca şi a
avea o buna
postura
-miscari active si
pasive
-pozitie fiziologica a
membrelor superioare
si inferioare
-Diminuarea
miscarii
-dificultate la
deplasare

-durere
-imobilizare in
aparat gipsat
-alterarea
integritatii
aparatului
locomotor
-fractura
degetului II
membru
inferior drept

-imobilitate
-postura
inadecvata
-dificultate de a
se deplasa



2
5. A dormi si a se
odihni
-perioada de repaus
-perioada de relaxare
si timp liber
-somnul este calitativ
si cantitativ, odihnitor




_




_




_



1
6. A se îmbraca si
dezbraca
-Îsi alege vesmintele
dupa circumstante, cu
bun gust, sunt












adecvate climatului
-aspect ingrijit, curat

_

_

_
1
7. A-si mentine
temperatura
corpului în limite
normale
-temperatura corpului
normala
T=36,8°C
-culoarea
tegumentelor roz
-senzatie placuta de
frig sau caldura
-transpiratie minima

_

_

_

1
8.A fi curat,
îngrijit, a-si
proteja tegument-
tele si mucoase
le
-igiena
corespunzatoare, cu
mucoasa bucala
umeda si roz
-urechi,nas curate
-unghii îngrijite,taiate
-piele curate, elastic,
neteda
-par curat, pieptanat,
ingrijit
-deprinderi igienice






_






_






_






1
9.A de a evita
pericolele
-mediul ambient
salubru
-mediul de siguranta,
securitate fizica,
psihologica,
sociologica
-apta pentru a evita
pericolele
-risc de accidente
prin caderi, raniri
-sentiment de
frustrare

-consecinte-le
unui traumatism
accidental
-dificultatea de
adaptare la
modificarea
corporala
-durere
-anxietate
moderata
-dificultatea de a
evita pericolele



2
10.
A comunica
-atitudine receptive
-debit verbal usor,
ritm moderat
-limbaj clar, precis
-stabilirea de relatii
armonioase cu cei din



_



_



_



1
jur
11.
A acţiona
conform propiilor
convingeri şi
valori, de a
practica religia
-apartenenta
religioasa
-poarta obiecte
semnificative
actioneaza conform
propriilor credinte si
obiceiuri
-are libertate deplina
si sanatate mintala
optima



_



_



_



1
12. A fi preocupat
în vederea
realizării
-prezinta receptivitate
fata de ce se intampla
in jur
-integritate fizica si
psihica
-stima de sine
-ambitie
-motivatie
-luarea de decizii
-comportament
normal





_





_





_




1
13. A se recreea -existenta unor
modalitati de
relaxare, recreere
-destindere
-satisfactie


_


_


_


1
14. A invata cum
sa-ti pastrezi
sanatatea
-prezinta capacitatea
de a acumula noi
cunostinte
-formarea unor
atitudini si deprinderi
corecte pentru
obtinerea unei stari
de bine
-cunostinte
insuficiente despre
boala, tratament,
complicatii
-indatorirea sa de a
se recupera
-modifica- rea
schemei
corporale
-durere
-lipsa de
informatii
-deficit de
cunostinte







2
-dorinta si interesul
de independenta

















II.2. PROBLEME DE DEPENDENTA

ACTUALE:

 Alterarea integritatii aparatului locomotor : imobilitate 
Impotenta functionala a membrului inferior drept 
Alterarea confortului : durere, imobilizarea in aparat gipsat 
Deficit de cunostinte 

POTENTIALE :

Risc de accidentare 
Risc de aparitie a unor complicatii 

II.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

 Total  17 puncte = Nivel de dependent moderata
Pacienta prezinta un grad de dependenta moderata, temporara ,pe termen scurt.

II.4. DIAGNOSTIC NURSING

1) Alterarea integritatii aparatului locomotor din cauza traumatismului manifestata prin
intreruperea continuitatii osului
2) Impotenta functionala a membrului inferior drept din cauza imobilizarii in aparat
gipsat a degetului II , manifestata prin diminuarea mobilitatii
3) Alterarea confortului din cauza durerii si disconfortului aparatului gipsat, manifestat
prin durere la mobilizare si postura inadecvata
4) Deficit de cunostinte din cauza lipsei de informatii manifestat prin cunostinte
insuficiente despre boala, prognostic, despre modul de utilizare a mecanismelor auxiliare.
5) Risc de accidentare din cauza mobilitatii limitate, manifestata prin pozitie inadecvata
si anxietate moderata.
6) Risc de aparitie a unor complicatii din cauza traumatismului, manifestat prin postura
inadecvata si imobilitate.










II.A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

III.1. OBIECTIVE
III.2. INTERVENTII

NR
CRT
OBIECTIV INTERVENTII




1.
Pregatire psihica: pacienta
sa fie echilibrata psihic in
urmatoarele 3-4 zile
- i se asigura un climat de incredere pentru echipa
medicala,medic
-este asigurata ca va primi ingrijiri de calitate
-este informata despre procesul de recuperare fizica si
despre tratamentul ortopedic




2.
Pacienta sa-si exprime
diminuarea durerii in
termen de 2 ore
- incurajez pacienta pentru mobilizarea activa a celorlalte
segmente ale corpului
- administrez la indicatia medicului tratamentul
medicamentos antialgic si antiinflamator- Algocalmin 1
fiola i.m, Movalis 75 mg 1 tb/ per os
- ii explic scopul interventiei (reducerii ortopedice)




3.
Pacienta sa-si recapete
mobilitatea membrului
inferior drept in termen de
21 zile
-invat pacienta care este pozitia adecvata care sa favorizeze
circulatia sangelui(< 90*)
-sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta)
- sa faca exercitii pasive
-sa coopereze cu membrii echipei de recuperare fizica si sa
urmeze tratamentul recuperator la indicatia medicului



4.


Pacientul sa acumuleze noi
cunostinte, sa dobandeasca
atitudini, obiceiuri si
deprinderi noi







-corectez deprinderile daunatoare sanatatii
-educ pacientul cu privire la:
 f o l osirea mijloacelor de 
sustinere
p 
rotejarea membrului fracturat
m 
od de viata echilibrat
re 
spectarea tratamentului
i 
mportanta controalelor medicale periodice
c 


onsecintele sprijinirii precoce pe membrul afectat
i 
mportanta exercitiilor de recuperare fizica a membrului
fracturat




5.

Pacienta sa fie ferita de
accidente pe perioada
spitalizarii



-orientez pacienta in timp si spatiu, anturaj
-determin factorii de risc
-asigur conditiile de mediu adecvate pentru a evita
pericolele prin accidentare
-favorizez adaptarea pacientului la noul mediu
II.A.4. APLICAREA INGRIJIRILOR. II.A.5. EVALUARE

NEVOIA
FUNDAMENTAL
A
DATA
PROBLEMA
OBIECTIVE INTERVENTII
AUTONOME SI
DELEGATE
EVALUARE


Nevoia de a se
misca şi a avea o
buna postura

24.01.2010

-diminuarea
mobilitatii
fizice
-postura
inadecvata
-dificultate de
a se deplasa
-disconfort
fizic-durere

-pacienta sa-si
recapete mobilitatea
membrului inferior
drept in termen de
21 zile
-pacientei sa-i fie
diminuata durerea
în decurs de 3 ore
-pacienta sa se poata
deplasa cu ajutorul
carjelor/bastonului
in decurs de 3 ore

-pregatesc
pacienta psihic si
fizic pentru
examenul
radiologic
-ii explic tehnica
-ajut pacienta sa
se ridice, sa
mearga, sa se
aseze
-notez tehnica in
foaia de
observatie
-la indicatia
medicului se
imobilizeaza
degetul II a
membrului
inferior drept in
aparat gipsat
(gheata gipsata)
-ii controlez
extremitatile
dupa
imobilizarea in
aparatul gipsat
(culoare,
mobilitate)
-administrez la
indicatia
medicului :
Algocalmin 1
fiola i.m,

-stare generala
imbunatatita
-pacienta suporta
bine aparatul
gipsat
-se poate deplasa
folosind mijloace
de
sustinere(carje,
baston)
-tegumentele
extremităţilor
sunt normal
colorate,
needemaţiate.
TA=
110/60mmHg
AV=78b/min
R=18r/min
T=36,8*C
-se externeaza cu
stare ameliorata
Movalis 75mg
1 tb/per os
-masor si notez
functiile vitale in
F.O
- redau
increderea
pacientei ca
starea sa este o
stare trecatoare
- suplinesc
pacienta pentru
satisfacerea
nevoilor sale


Nevoia de a evita
pericolele

24.01.2010

-durere
-anxietate
moderata
-risc de
accidente


-pacienta sa fie
ferita de accidente
pe perioada
spitalizarii

-explorez
pericolele reale si
cele potentiale
-determin factorii
de risc
-asigur conditiile
de mediu
adecvate pentru a
evita pericolele
prin accidentare
-favorizez
adaptarea
pacientei la noul
mediu
-calmez durerea

-pacienta numai
prezinta durere
-pacienta este
supravegheata in
permanenta
-se mentin
mijloacele de
siguranta
-este ferita de
accidente pe toata
perioada
spitalizarii
-starea generala
este ameliorate
semnificativ
-administrez la
indicatia
medicului :
Algocalmin 1
fiola i.m,
Movalis 75mg
1 tb/per os
-educ pacienta sa
evite
ortostatismul
prelungit si
mersul fara
mijloace de
sustinere



Nevoia de a invata
cum sa-ti pastrezi
sanatatea

24. 01. 2010
-deficit de
cunostinte

-pacienta sa
acumuleze noi
cunostinte, sa
dobandeasca
atitudini, obiceiuri
si deprinderi noi

-explorez nivelul
de cunostinte al
pacientei privind
boala, modul de
manifestare,
masurile
preventive si
curative, modul
de participare la
procesul de
recuperare
-stimulez dorinta
de cunoastere
-motivez
importanta
acumularii de noi
cunostinte

-pacienta prezinta
suficiente
cunostinte despre
boala sa
-constientizeaza
importanta
interventiilor
echipei de
ingriire, are
incredere in
echipa de
ingrijire
-constientizeaza
pacienta asupra
propriei
responsabilitati
privind sanatatea
EXAMENUL
CERUT
MOD DE RECOLTARE VALORI
NORMALE
VALOAREA OBTINUTA

V.S.H.

Punctie venoasa fara
garou
1,6ml sânge, pe 0,4 ml
Citrat de Na 3,8%
Tub vacuumtainer negru

Bărbaţi-1-10
mm/1h.
Femei-2-13mm/1h.

16mm/1h.

Timp de
coagulare

Punctie venoasa
4,5 ml sange/0,4 ml
citrate de Na 3,8%
Tub vacuumtainer bleu

11-13 sec

12sec

Hematocrit

Punctie venoasa
2ml sânge care se
recolteaza pe seringa
heparinizata sau 2 ml
sânge pe cristale de
EDTA
Tub vacuumtainer mov

Bărbaţi-40-52%.
Femei-36-46%.

43,6%.

Glicemie

Punctie venoasa
2 ml sange/4mg florura
de Na
Inteparea pulpei
degetului
Glucotest

70-105 mg/dL

96mg/dL
EXAMENE PARACLINICE
Examen radiologic : - in urma efectuarii radiografiei piciorului drept s-a pus
diagnosticul de fractura falanga proximala
deget II membru inferior drept.


II.A.6. EXTERNAREA PACIENTULUI

Data externării: 24. 01.2010

Starea la externare:

- ameliorata, bolnava suportă bine aparatul gipsat, are o evoluţie fără complicaţii, revine la
control peste 10 zile si peste 21 zile când i se poate scoate aparatul gipsat.

Bilanţul autonomiei:

Pacientei i s-a explicat necesitatea respectării actelor medicale, este conştientă asupra
faptului că timp de 21 de zile v-a purta aparatul gipsat şi asupra necesităţii prezentării la
control in ambulator sectia Ortopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti.
In urma supravegherii si a interventiilor aplicate, pacienta prezinta:

1) Nevoia de a respire si a avea o buna circulatie
- mucoasa respiratorie umeda , secretii reduse
- respiratie ritmica
- T.A si puls in limite fiziologice – T.A=110/60mmHg, AV= 78b/min,
R=18r/min

2) Nevoia de a bea si a manca
- hidratare corespunzatoare, nu prezinta semen de deshidratare
- prezinta apetit
- alimentatie corespunzatoare

3) Nevoia de a elimina
- diureza prezenta
- pacienta utilizeaza toaleta singura
- scaune prezente

4) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
- pacienta se ridica, merge ajutata de mijloacele de sustinere (carje, baston )
- protejeaza membrul inferior drept in timpul schimbarilor de pozitie si
deplasare.

5) Nevoia de a dormi si a se odihni
- pacienta doarme 7-8h/noapte fara treziri
- foloseste tehnici de relaxare si odihna

6) Nevoia de a se imbraca si dezbraca
- se imbraca conform cerintelor cu un pantalon mai larg

7) Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale
- temperatura corpului in limite fiziologice T= 36,8*C

8) Nevoia de a fi curat, ingrijit, a proteja tegumentele si mucoasele
- aplica masurile de igiena
- are grija sa nu-si ude gipsul aplicand o punga la nivelul piciorului
pentru protejarea lui

9) Nevoia de a evita pericolele
- este vulnerabila fata de pericole , accidente datorita imobilizarii membrului
inferior drept
- inlatura obstacolele
- manifesta interes pentru prevenirea unui proces infectios/inflamator

10) Nevoia de a comunica
- isi exprima gandurile cu privire la noua situatie
- interes in a primi informatii pentru pastrarea sanatatii

11) Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori si de a practica
religia
- apartenenta religioasa
- valori, morala

12) Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
- nu prezinta sentiment de devalorizare
- este increzatoare in sine

13) Nevoia de a se recreea
- participa la activitati recreative
- este constienta ca se confrunta cu o situatie tranzitorie

14) Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
- prezinta interes pentru prevenirea complicatiilor
- administrarea corecta a tratamentului
- prezentarea la control medical pentru verificarea procesului de vindecare




Recomandări la externare:

- evitarea eforturilor fizice intense
- evitarea ortostatismului prelungit
- sa urmeze tratamentul medicamentos prescris de medic
- revine pentru control medical 03. 02. 2010
- sa efectueze gimnastica medicala recuperatorie atât în timpul imobilizării, cât şi
dupa scoaterea aparatului gipsat (21 zile)

Rp1 - Movalis 75mg XV tb
Ds intern 1 tb/3xzi (dupa masa)
Rp 2 - Algocalmin X tb
Ds intern 1 tb/2xzi la nevoie
































CAZUL
B













PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI N.C.
DIAGNOSTIC: FRACTURA DE MALEOLA PERONIERA FARA DEPLASARE A MEMBRULUI INFERIOR DREPT
II.B.1. CULEGEREA DATELOR
Metode de culegere a datelor : - interviul
- observatia
- studierea documentelor medicale
- colaborarea cu echipa medicala
Surse de informare : - directe : - pacientul
- indirecte : - familia, apartinatorii
- membrii echipei de ingrijire
- dosarul medical
I.1. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE :
Nume: N
Prenume: C
Vârsta: 41 ani
Sex: masculin
Religie: ortodoxa
Nationalitate : romana
Stare civila: casatorit
Ocupatie: inginer
DATE VARIABILE :
Domiciliul: urban
Conditii de viata si de munca: - locuieste impreuna cu sotia intr-un apartament
compus din 3 camere, confortabila, conditii salubre
Gusturi personale si obiceiuri: - program relativ regulat de masa
- preferinte alimentare : - preparate din peste,
legume, salate
- consuma cafea 2-3 cesti/zi
- fumator – 15 tigarete/zi
- consuma alcool ocazional
Mod de petrecere a timpului liber :- sport ( tenis , footbal, sah, table), drumetii pe
munte impreuna cu sotia si prietenii,
vizioneaza emisiuni sportive TV.
I.2. DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA
I.2.a. DATE ANTROPOMETRICE
Greutate: 84 Kg
Înaltime: 1,79 cm
Grup sangvin: 0 I
Rh: pozitiv (+)
I.2.b. LIMITE SENZORIALE :
Alergii: - nu prezinta
Proteze: - nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: - buna, in limite normale
Somn: - perturbat
Mobilitate: - alterata
Alimentatia: - echilibrata
Eliminari: - in limite fiziologice ( scaun, urina si diureza prezente)
I.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE :
- fara semnificatie patologica
- neaga TBC-ul, Luesul, infectia HIV in familie
I.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE :
FIZIOLOGICE
- Tata : decedat- infarct miocardic (IMA)
PATOLOGICE :
- boli ale copilariei : varicela, rujeola, parotidita epidemica
- apendicectomie 1983
I.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA
1.3.a. Motivele internarii :
Pacientul s-a prezentat la Unitatea Primiri Urgente, sectia urgente minore II (chirurgie), a Spitalului Judetean
de Urgenta Ploiesti, la data de 20. 03. 2010, cu urmatoarele manifestari:
-durere vie la nivelul gleznei membrului inferior drept
- impotenta functionala a membrului inferior drept
-deformarea axului gleznei
-mobilitate anormala
-intreruperea continuitatii osului
-netransmisibilitatea miscarii
1.3.b. Istoricul bolii :
Pacientul afirma ca in cursul zilei de 20. 03. 2010, in timpul meciului de football in care el era jucator, a
alunecat pe iarba si a cazut pe piciorul drept, in urma careia a simtit o durere vie, impotenta functionala si mobilitate
anormala la nivelul gleznei drepte, motiv pentru care se prezinta la Unitatea Primiri Urgente, sectia urgente minore
II (chirurgie), a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti pentru investigatii.
Fiind supus examinarilor clinice si paraclinice ( radiografie fata si profil a gleznei drepte ) s-a decis internarea
in sectia de Ortopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, pentru aplicarea tratamentului corespunzator.
1.3.c. Diagnosticul la internare :
FRACTURA MALEOLA PERONIERA DREAPTA FARA DEPLASARE A MEMBRULUI INFERIOR DREPT
1.3.d. Data internarii :
20. 03. 2010
1.3.e. Examenul clinic pe aparate :

u Stare de constienta: buna
u Facies : simetric
u Tegumente si mucoase: normal colorate, mucoase umede;
u Tesut conjunctiv : adipos, normal reprezentat
u Fanere : normal implantate
u Sistem ganglionar: nepalpabil
u Sistem muscular : normokinetic, normoton
u Sistem osteo-articular : durere vie, impotenta functionala a membrului inferior drept, mobilitate
anormala, in rest aparat integru, articulatii mobile
u Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral, cai respiratorii
permeabile, 19r/min
u Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara sufluri, TA –
130/70mmHg, AV-80b/min
u Aparat digestiv: cavitate bucala normal colorata, dentitie integra, abdomen suplu, nedureros, ficat in limite
normale, splina nepalpabila, tranzit intestinal prezent
u Aparat urinar: mictiuni fiziologice, diureza normal, loji renale libere
u Aparat genital : normal
u Sistem nervos, endocrine, organe de simt : ROT prezente bilateral, OTS, mobilitate voluntara,sensibilitatea
normala.

II.B.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA
FUNDA-
MENTALA
MANIFESTARI
DE INDEPENDENTA
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEMA DE
DEPENDENTA

NO
TA

1. A
respira şi a
avea o buna
circulatie
-Respiratie de tip costal
inferior
-Miscari respiratorii
simetrice


_


_


_


1

-mucoasa respiratorie
umeda
R= 19r/min
A.V.= 80b/min
T.A.=130/70
mmHg



2. A bea si a
mânca
-dentitie in stare buna
-mucoasa bucala roz si
umeda
-gingii roz si aderente
dintilor
-reflex de deglutitie
prezent
-masticatie usoara
eficace
-digestie lenta si
nestingherita
-apetit prezent
-hidratare
corespunzatoare
1500-2000 ml/zi




_




_




_





1


3. A elimina

-Mictiuni fiziologice 5-
6/zi
-scaun prezent
-diureza prezenta
-urina de culoare
deschisa,clara,
transparenta
-densitate normala
-transpiratia normala
-perspiratia normala



_



_



_



1

4. A se misca
şi a avea o
buna postura
-miscari active si pasive
-pozitie fiziologica a
membrelor superioare si
inferioare
-impotenta functionala a
membrului inferior drept
-mobilitate anormala
-pozitie procliva,inadec-
vata in decubit dorsal
-repaus la pat
-durere vie
-imobilizare in
aparat gipsat
-alterarea
integritatii
aparatului
locomotor

-imobilitate
-postura
inadecvata
-dificultate de a se
deplasa



3

5. A dormi si a

-perioada de repaus

-disconfort

-durere vie

-dificultate


se odihni -perioada de relaxare si
timp liber
-somnul este calitativ si
cantitativ, odihnitor
-somn perturbat
-anxietate




la nivelul gleznei
drepte
-imobilitate
-spitalizare


de a dormi si a se
odihni





2

6. A se
îmbraca si
dezbraca

-Îsi alege vesmintele
dupa circumstante, cu
bun gust, sunt adecvate
climatului
-aspect ingrijit, curat

-incapacitate fizica de a se
imbraca si dezbraca





-durere
-diminuarea
motricitatii
membrului inferior
drept
-imobilizare in
aparat gipsat

-dificultate de a se
imbraca si
dezbraca







3
7. A-si
mentine
temperatura
corpului în
limite normale
-temperatura corpului
normala
T=36,7°C
-culoarea tegumentelor
roz
-senzatie placuta de frig
sau caldura
-transpiratie minima


_


_


_


1

8.A fi curat,
îngrijit, a-si
proteja
tegument-tele
si mucoase
le
-igiena
corespunzatoare, cu
mucoasa bucala umeda
si roz
-gingii aderente dintilor
-urechi,nas curate
-unghii îngrijite,
taiate,curate
-piele curata, elastica,
neteda
-par curat, pieptanat,
ingrijit
-deprinderi igienice

-nu-si poate acorda
ingrijiri igienice fara
ajutor






-atela gipsata
-imobilitate
-impotenta
functionala a
membrului inferior
drept





-dificultatea de a-
si acorda ingrijiri
igienice








3




9.A de a evita
pericolele
-mediul ambient
salubru
-mediul de siguranta,
securitate fizica,
psihologica, sociologica
-apt pentru a evita
pericolele

-predispozitie la accidente
prin caderi, loviri
-anxietate


imobilizarea in
aparat gipsat
-impotenta
functionala a
membrului inferior
drept

-dificultatea de a
evita pericolele
-vulnerabili
tate fata de
pericole



2

10. A
comunica

-atitudine receptiva
-debit verbal usor, ritm
moderat
-limbaj clar, precis
-stabilirea de relatii
armonioase cu cei din
jur



_



_



_



1

11.A acţiona
conform
propiilor
convingeri şi
valori, de a
practica
religia
-apartenenta religioasa
-poarta obiecte
semnificative
actioneaza conform
propriilor credinte si
obiceiuri
-are libertate deplina si
sanatate mintala optima



_



_



_



1

12. A fi
preocupat în
vederea
realizării
-prezinta receptivitate
fata de ce se intampla in
jur
-integritate fizica si
psihica
-stima de sine
-ambitie
-motivatie
-luarea de decizii
-comportament normal





_





_





_





1

13. A se
recreea
-existenta unor
modalitati de relaxare,
recreere
-destindere
-satisfactie
-incapacitatea de a
indeplini unele activitati
recreative
-anxietate
-spitalizare
-imobilizare in
aparat gipsat
-spitalizare


-dificultatea de a
se recrea




2

14. A invata
cum sa-ti
pastrezi
sanatatea
-prezinta capacitatea de
a acumula noi
cunostinte
-formarea unor
atitudini si deprinderi
corecte pentru obtinerea
unei stari de bine
-dorinta si interesul de
independent

-cunostinte insuficiente
despre diagnosticul
medical, boala, tratament,
complicatii, recuperare

-modifica- rea
schemei corporale
-lipsa de informatii

-deficit de
cunostinte







2

II.2. PROBLEME DE DEPENDENTA
ACTUALE:
Durerea
Dificultatea de a se deplasa
Dificultatea de a dormi si a se odihni
Dificultatea de a se imbraca si dezbraca
Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice
Dificultatea de a se recreea
Deficit de cunostinte

POTENTIALE :
Risc de accidentare
Risc de aparitie a unor complicatii : -atonie musculara, anchiloza, tromboembolie

II.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA
Total 24 puncte = Nivel de dependenta II
Pacientul prezinta un grad de dependenta moderata, temporara .

II.4. DIAGNOSTIC NURSING
Dificultatea de a se deplasa datorita durerii la nivelul gleznei drepte si a imobilizarii in aparatul gipsat manifestata
prin impotenta functionala.
Dificultatea de a dormi si a se odihni din cauza durerii vii la nivelul membrului inferior drept si a posturii inadecvate
(procliva), a spitalizarii, manifestata prin disconfort, somn perturbat, anxietate.
Dificultatea de a se imbraca si dezbraca datorita imobilizarii in aparat gipsat, a impotentei functionale, manifestata
prin incapacitatea fizica de a se imbraca si dezbraca.
Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice datorita imobilitatii, a aparatului gipsat, a spitalizarii, manifestata prin
neputinta efectuarii toaletei,a baii zilnice fara ajutor.
Dificultatea de a se recreea datorita impotentei functionale a membrului inferior drept, a spitalizarii, manifestata
prin anxietate, incapacitatea de a indeplini unele activitati recreative.
Deficit de cunostinte din cauza lipsei de informatii despre evolutia bolii, manifestat prin cunostinte insuficiente
despre boala, prognostic,tratament, complicatii, recuperare, despre modul de utilizare a mecanismelor auxiliare.
Risc de accidentare din cauza imobilizarii in aparat gipsat a membrului inferior drept.
Risc de aparitie a unor complicatii din cauza traumatismului ( atonie musculara, anchiloza).

II.B.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

III.1. OBIECTIVE
III.2. INTERVENTII
NR
CRT
OBIECTIV INTERVENTII

1.

Pregatire psihica: pacientul sa fie echilibrat psihic pe
perioada spitalizarii
( 3 zile)

- i se asigura un climat de incredere pentru
echipa medicala, medic
-este asigurat ca va primi ingrijiri de calitate
-este informat despre procesul de recuperare
fizica si despre tratamentul ortopedic

2.









Pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in termen de 24
ore








- incurajez pacientul pentru mobilizarea
activa a celorlalte segmente ale corpului
- administrez la indicatia medicului
tratamentul medicamentos antialgic si
antiinflamator- Algocalmin 1 fiola 2ml i.m,
Flamexin 20mg 1 tb/ 2x zi per os (dupa masa)
- ii explic scopul interventiei (reducerii
ortopedice)

3.

Pacientul sa se deplaseza singur, folosind mijloacele
auxiliare (carje, baston, cadru) in termen de 3 zile

-invat pacientul care este pozitia adecvata care
sa favorizeze circulatia sangelui( procliva)
-supraveghez pacientul si il ajut sa mearga
singur folosind mijloacele de sustinere
-efectuez exercitii pasive si active
-solicit cooperarea pacientului cu membrii
echipei de recuperare fizica
-suplinesc pacientul in satisfacerea nevoilor
sale

4.

Pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ
si cantitativ pe toata durata spitalizarii


-identific cauza care duce la alterarea
somnului si le inlatur pe cat se poate
-administrez antialgice pentru diminuarea
durerii la indicatia medicului
-educ pacientul sa practice tehnici de relaxare
-recomand pacientului sa serveasca o cana cu
lapte cald sau ceai de tei inainte de culcare
5. Pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur in termen
de 24 ore

-identific limitele pacientului
-sugerez familiei sa-i procure haine lejere, din
bumbac
-ajut pacientul si il invat cum sa se imbrace
-imbracarea incepe intotdeauna cu membrul
bolnav iar dezbracarea se face invers

6.



Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate pe
perioada spitalizarii



-asigur conditiile necesare acordarii
ingrijirilor de igiena
-ajut pacientul si il invat cum sa-si protejeze
aparatul gipsat in timpul dusului
-asigur climat de siguranta si confort

7.








Pacientul sa se recreeze in masura posibilitatilor pe
perioada spitalizarii






- explorez activitatile preferate ale pacientului
-ii ofer reviste, carti, ziare
-antrenez pacientul in discutii
-ii facilitez iesirea in parcul din curtea
spitalului sa poata juca sah si table
-corectez deprinderile daunatoare sanatatii

8. Pacientul sa acumuleze noi cunostinte, sa dobandeasca
atitudini, obiceiuri si deprinderi noi
-educ pacientul cu privire la:
-folosirea mijloacelor de sustinere
-protejarea membrului fracturat
-mod de viata echilibrat
-respectarea tratamentului
-importanta controalelor medicale periodice
-consecintele sprijinirii precoce pe membrul
afectat
-importanta exercitiilor de recuperare fizica a
membrului fracturat

9.

Pacientul sa fie ferita de accidente pe perioada spitalizarii





-orientez pacientul in timp si spatiu, anturaj
-determin factorii de risc
-asigur conditiile de mediu adecvate pentru a
evita pericolele prin accidentare
-favorizez adaptarea pacientului la noul mediu
10. Pacientul sa nu prezinte complicatii pe toata durata
spitalizarii
-administrez la indicatia medicului medicatie
anticoagulanta Fraxiparine 0,4ml -3800UI s.c
1inj/zi
-verific extremitatile membrului inferior drept
dupa imobilizarea in aparatul gipsat (culoare,
mobilitate)
-educ pacientul sa evite ortostatismul prelungit
-ii explic pacientului importanta exercitiilor de
recuperare fizica pentru prevenirea atoniei
musculare si a anchilozei

II.B.4. APLICAREA INGRIJIRILOR. II.B.5. EVALUARE
NEVOIA
FUNDA
MENTA
DATA
PROBLEMA
OBIECTIVE INTERVENTII
AUTONOME SI
DELEGATE
EVALUARE
LA

Nevoia
de a se
misca şi a
avea o
buna
postura
20.03.2010
diminuarea
mobilitatii fizice
-postura
inadecvata
-dificultate de a
se deplasa
-disconfort
fizic-durere

-pacientului sa-i
fie diminuata
durerea în
decurs de 24 ore
-pacientul sa se
poata deplasa
cu ajutorul
carjelor/
bastonului in
termen de 3 zile
-pregatesc pacientul psihic
si fizic pentru examenul
radiologic
-ajut pacientul sa se ridice,
sa mearga, sa se aseze
-notez tehnica in foaia de
observatie
-la indicatia medicului se
imobilizeaza glezna dreapta
in aparat gipsat (atela
Cramer sau ghipsata)
-ii controlez extremitatile
dupa imobilizarea in
aparatul gipsat (culoare,
mobilitate)
-instalez pacientul intr-un
pat ortopedic cu somiera
mobila pentru usurarea
mobilitatii active
-asigur repausul la pat
-administrez la indicatia
medicului :
Algocalmin 1 fiola 2ml i.m,
Flamexin 20mg
1 tbx2/zi per os (dupa
masa),Fraxiparine 0,4ml-
3800UI s.c
1inj/zi
-efectuez miscari pasive la
fiecare 2 ore
- suplinesc pacientul pentru
satisfacerea nevoilor sale
20-21.03.2010
-stare generala
alterata
-pacientul acuza
durere vie la nivelul
membrului inferior
drept
-exercitii fizice pasive
si active

22-23.03.2010
-stare generala
imbunatatita
-pacientul suporta
bine aparatul gipsat
-pacientul numai
prezinta durere
-se poate deplasa
folosind mijloace de
sustinere(carje,
baston, cadru)
-tegumentele
extremităţilor sunt
normal colorate,
needemaţiate.
-se externeaza cu
stare ameliorata
Nevoia
de a
dormi si
a se
odihni


20.03.2010
dificultatea de
a dormi si a se
odihni
-pacientul sa
beneficieze de
somn
corespunza-tor
calitativ si
cantitativ pe
perioada
spitalizarii



-invat pacientul sa practice
tehnici de relaxare
-asigur un climat linistit in
salon
-aerisesc salonul inainte de
culcare
-ofer pacientului o cana cu
lapte cald sau ceai de tei
inainte de culcare
-invat pacientul sa citeasca,
sa asculte muzica inainte de
culcare
20.03.2010
-stare generala
alterata
-disconfort
-somn agitat

21-23.03.2010
-stare imbunatatita
-somn mai putin
alterat
-pacientul doarme 7
ore/
-observ si notez calitatea si
orarul somnului
-ii administrez la indicatia
medicului antialgice
Algocalmin 1 fiola 2ml i.m
la nevoie
-observ efectul
medicamentelor asupra
organismului
noapte
-se externeaza cu
stare ameliorata
semnificativ

Nevoia
de a se
imbraca
si dezbra
ca

20.03.2010
dificultatea de
a se imbraca si
dezbraca

-pacientul sa se
poata imbraca
si dezbraca
singur in
termen de 24
ore











-identific limitele
pacientului
-sugerez familiei sa-i
procure haine lejere, din
bumbac
-ajut pacientul si il invat
cum sa se imbrace si sa se
dezbrace
-imbracarea incepe
intotdeauna cu membrul
bolnav iar dezbracarea se
face invers
-il sustin in ceea ce face si ii
arat intelegere

20.03.2010
-stare generala
alterata
-pacientul nu-si poate
satisface aceasta
nevoie datorita
aparatului gipsat si a
lipsei cunostintelor

21-23.03.2010
-pacientul se imbraca
si se dezbraca singur
-stare generala
ameliorata
Nevoia
de a fi
curat,
ingrijit,
a-si
proteja
tegument
ele si
mucoasel
e




20.03.2010
dificultatea de
a-si acorda
ingrijiri igienice
-pacientul sa
prezinte
tegumente si
mucoase curate
si integer pe
perioada
spitalizarii
-asigur conditiile necesare
acordarii ingrijirilor de
igiena
-asigur temperatura in
salon (20-22*C) si a apei
(37-38*C)
-ajut pacientul si il invat
cum sa-si protejeze
aparatul gipsat in timpul
dusului
-redau increderea in sine in
ceea ce priveste capacitatea
de a-si efectua singur
ingrijirile
-asigur climat de siguranta
si confort
20-23.03.2010
-secretii reduse
-pacientul prezinta
tegumente si mucoase
curate
-pacientul isi
efectueaza zilnic
igiena bucala,a
parului si isi
protejeaza aparatul
gipsat in timpul
dusului
-stare generala
favorabila
-verific aspectul
tegumentelor din jurul
aparatului gipsat (culoare,
aspect)
Nevoia
de a evita
pericole
le
20.03.2010
-durere
-anxietate
-risc de
accidente
-pacientul sa fie
ferit de
accidente pe
perioada
spitalizarii
-pacientul sa nu
prezinte risc de
complicatii pe
perioada
spitalizarii
-explorez pericolele reale si
cele potentiale
-determin factorii de risc
-asigur conditiile de mediu
adecvate pentru a evita
pericolele prin accidentare
-favorizez adaptarea
pacientului la noul mediu
-calmez durerea
-sprijin aparatul gipsat pe o
perna
-administrez la indicatia
medicului :
Algocalmin 1 fiola 2ml i.m,
Flamexin 20mg 1 tb/per os,
Fraxiparine 0,4ml-3800UI
s.c 1inj/zi
-educ pacientul sa evite
ortostatismul prelungit si
mersul fara mijloace de
sustinere
20-23.03.2010
-pacientul numai
prezinta durere
-pacientul este
supravegheat in
permanenta
-se mentin mijloacele
de siguranta
-este ferit de accidente
pe toata perioada
spitalizarii
-pacientul nu prezinta
complicatii pe
perioada spitalizarii
-starea generala este
ameliorata
semnificativ
Nevoia
de a se
recreea


20.03.2010
dificultatea de
a se recreea









-pacientul sa se
recreeze in
masura
posibilitatilor
pe perioada
spitalizarii
- explorez activitatile
preferate ale pacientului
-ii ofer reviste,carti,etc.
-antrenez pacientul in
discutii
-ii facilitez iesirea in parcul
din curtea spitalului sa
poata juca sah si table
-linistesc pacientul cu
privire la starea sa si ii
explic ca este o stare
trecatoare si isi va putea
relua activitatile preferate
dupa ce se vindeca
20-23.03.2010
-pacientul isi satisface
nevoia de a se recrea
in limita
posibilitatilor
-pacientul a inteles ca
este o perioada
trecatoare
-poarta discutii cu
colegii de salon
-stare imbunatatita
pe perioada
spitalizarii
Nevoia
de a
invata
cum sa-ti
pastrezi
sanata
tea
20. 03. 2010
-deficit de
cunostinte
-pacientul sa
acumuleze noi
cunostinte, sa
dobandeasca
atitudini,
obiceiuri si
deprinderi noi
-explorez nivelul de
cunostinte al pacientului
privind boala, modul de
manifestare, masurile
preventive si curative,
modul de participare la
procesul de recuperare
-stimulez dorinta de
cunoastere
-motivez importanta
acumularii de noi
cunostinte
-constientizeaza pacientul
asupra propriei sanatati
20-23.03.2010
-pacientul prezinta
suficiente cunostinte
despre boala sa
.
constientizeazaimport
anta interventiilor
echipei de ingriire, are
incredere in echipa de
ingrijire-evolutie
satisfacatoare


EXAMENE PARACLINICE
Examen radiologic : - in urma efectuarii radiografiei gleznei drepte s-a pus
diagnosticul de maleola peroniera fara deplasare a membrului inferior drept.
II.B.6. EXTERNAREA PACIENTULUI

Data externării: 23. 03.2010
Starea la externare:
EXAMENUL
CERUT
MOD DE RECOLTARE VALORI NORMALE VALOAREA
OBTINUTA

V.S.H.

Punctie venoasa fara garou
1,6ml sânge, pe 0,4 ml Citrat de Na
3,8%
Tub vacuumtainer negru

Bărbaţi-1-10 mm/1h.
Femei-2-13mm/1h.

18mm/1h.

Timp de
coagulare

Punctie venoasa
4,5 ml sange/0,4 ml citrate de Na
3,8%
Tub vacuumtainer bleu

11-13 sec

13sec

Hematocrit

Punctie venoasa
2ml sânge care se recolteaza pe
seringa heparinizata sau 2 ml
sânge pe cristale de EDTA
Tub vacuumtainer mov

Bărbaţi-40-52%.
Femei-36-46%.

49,2%.

Glicemie

Punctie venoasa
2 ml sange/4mg florura de Na
Inteparea pulpei degetului
Glucotest

70-105 mg/dL

98mg/dL
- ameliorata semnificativ, pacientul suportă bine aparatul gipsat, are o evoluţie fără complicaţii, revine la control
peste 20 zile in ambulator, sectia Ortopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti.
Bilanţul autonomiei:
Pacientul este in tratament cu medicatie antiinflamatoare, antialgica si anticoagulanta, i s-a explicat necesitatea
respectării actelor medicale si a tratamentului medical, este constient asupra faptului ca v-a purta aparatul gipsat şi
asupra necesitătii prezentării la sectia de fizioterapie a Spitalului Schuller Ploiesti in vederea recuperarii
posttraumatice.
In urma supravegherii si a interventiilor aplicate, pacientul prezinta:
1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
- mucoasa respiratorie umeda , secretii reduse
- respiratie ritmica
- T.A si puls in limite fiziologice – T.A=130/70mmHg, AV= 80b/min, R=19r/min
2) Nevoia de a bea si a manca
- hidratare corespunzatoare, nu prezinta semne de deshidratare
- prezinta apetit
- alimentatie corespunzatoare
3) Nevoia de a elimina
- mictiuni fiziologice
- diureza prezenta
- pacientul utilizeaza toaleta singur
- scaune prezente
4) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
- este satisfacut partial avand in vedere repausul temporar impus de imobilizare
- pacientul se ridica, merge ajutat de mijloacele de sustinere (carje, baston )
- protejeaza membrul inferior drept in timpul schimbarilor de pozitie si deplasare
5) Nevoia de a dormi si a se odihni
- pacientul doarme 6-7h/noapte fara treziri
- foloseste tehnici de relaxare si odihna(citeste, bea ceai de tei)
- are un somn odihnitor
6) Nevoia de a se imbraca si dezbraca
- se imbraca conform cerintelor cu un pantalon mai larg din bumbac
- protejeaza membrul fracturat
- imbracarea incepe cu membrul bolnav iar dezbracarea invers
7) Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale
- temperatura corpului in limite fiziologice T= 36,7*C
8) Nevoia de a fi curat, ingrijit, a proteja tegumentele si mucoasele
- aplica masurile de igiena in limita posibilitatilor fizice
- protejeaza aparatul gipsat in timpul dusului
9) Nevoia de a evita pericolele
- este vulnerabil fata de pericole , accidente datorita imobilizarii membrului inferior drept
- inlatura obstacolele
- manifesta interes pentru prevenirea unui proces infectios/inflamator
- aplica masuri de combatere a efectelor imobilizarii la pat
10) Nevoia de a comunica
- isi exprima gandurile cu privire la noua situatie
- interes in a primi informatii pentru pastrarea sanatatii
- poarta discutii cu colegii de salon si cu membrii echipei de ingrijire
11) Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori si de a practica religia
- apartenenta religioasa
- valori, morala
12) Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
- nu prezinta sentiment de devalorizare
- este increzator in sine
- interes pentru independenta
13) Nevoia de a se recreea
- participa la activitati recreative ( joaca sah, table )
- este constient ca se confrunta cu o situatie tranzitorie
14) Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
- prezinta interes pentru prevenirea complicatiilor
- administrarea corecta a tratamentului
- prezentarea la control medical pentru verificarea procesului de vindecare
Recomandări la externare:
- evitarea eforturilor fizice intense
- evitarea ortostatismului si a mersului prelungit
- sa urmeze tratamentul medicamentos prescris de medic
- sa efectueze gimnastica medicala recuperatorie atât în timpul imobilizării, cât şi
dupa scoaterea aparatului gipsat
- se reia activitatea fizica numai daca aceasta nu provoaca durere si nu solicita
membrul afectat
- revine la control medical : 09.03.2010
Contraindicatii:
- sportul intensiv
- efortul fizic intens
- ortostatismul prelungit
- expunerea la frig
Tratament:
Rp1/ - Flamexin 20mg XV tb
Ds intern 1 tb/2xzi (dupa masa)
Rp2/ - Fraxiparine 0,4ml XX
Ds s.c 1inj/zi
Rp 3/ - Algocalmin X tb
Ds intern 1 tb/2xzi la nevoie












CAZUL
C






PLAN DE INGRIJIRE AL
PACIENTULUI C.M.



















II.C.1. CULEGEREA DATELOR


Metode de culegere a datelor : - interviul
- observatia
- studierea documentelor medicale
- colaborarea cu echipa medicala
Surse de informare : - directe : - pacientul
- indirecte : - familia, apartinatorii
- membrii echipei de ingrijire
- dosarul medical

I.1. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE :

Nume: C
Prenume: M
Vârsta: 35 ani
Sex: masculin
Religie: ortodoxa
Nationalitate : romana
Stare civila: casatorit
Ocupatie: agent comercial

DATE VARIABILE :

Domiciliul: urban
Conditii de viata si de munca: - bune, locuieste impreuna cu sotia si cei doi
copii
intr-un apartament compus din 4 camere,
conditii
salubre
Gusturi personale si obiceiuri: - program relativ regulat de masa
- preferinte alimentare : - preparate din
carne,fructe,
legume, salate
- consuma cafea 2
cesti/zi
- nefumator
- consuma alcool
ocazional
Mod de petrecere a timpului liber : - sport ( tenis , footbal, sah, table), concedii
la munte si
mare impreuna cu sotia si cei doi
copiii,plimbari in
parc cu copiii, vizioneaza emisiuni sportive
TV,
documentare,etc.

I.2. DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA
I.2.a. DATE ANTROPOMETRICE :

Greutate: 75 Kg
Înaltime: 1,75 cm
Grup sangvin: 0 I
Rh: pozitiv (+)

I.2.b. LIMITE SENZORIALE :

Alergii: - nu prezinta
Proteze: - nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: - buna, in limite normale
Somn: - perturbat
Mobilitate: - alterata
Alimentatia: - echilibrata
Eliminari: - in limite fiziologice ( scaun, urina si diureza
prezente)

I.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE :

- fara semnificatie patologica
- neaga TBC-ul, Luesul, infectia HIV in familie

I.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE : - FIZIOLOGICE

- Tata : decedat- accident rutier in urma cu 15 ani
- Mama: decedata – miastenia gravis

PATOLOGICE :

- boli ale copilariei : varicela, parotidita epidemica
- apendicectomie 1984

I.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA

1.3.a. Motivele internarii :

Pacientul s-a prezentat la Unitatea Primiri Urgente, sectia urgente minore
II (chirurgie), a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, la data de 17. 04. 2010,
cu urmatoarele manifestari:
u durere vie la nivelul soldului stang al membrului inferior stang
u impotenta functionala a membrului inferior stang
u nu-si poate pastra pozitia ortostatica
u talpa membrului pelvin stang este rotita spre exterior
u membrul inferior stang este mai scurt decat membrul inferior drept
u netransmisibilitatea miscarii

1.3.b. Istoricul bolii :

Pacientul declara ca in cursul zilei de 17. 04. 2010, in timp ce traversa
strada printr-un loc nepermis, este lovit de un autoturism , motiv pentru care
este transportat de salvare la Unitatea Primiri Urgente, sectia urgente minore II
(chirurgie), a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti pentru investigatii.
In urma examenului clinic si paraclinic ( radiografie bazin si sold stang ) s-
a stability diagnosticul de certitudine si s-a decis internarea in sectia de
Ortopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, pentru examene de
specialitate si tratament corespunzator.

1.3.c. Diagnosticul la internare :

FRACTURA DE COL FEMURAL STANG A MEMBRULUI
INFERIOR STANG

1.3.d. Data internarii :
17. 04. 2010

1.3.e. Examenul clinic pe aparate :

u Stare de constienta: buna
u Facies : simetric
u Tegumente si mucoase: normal colorate, mucoase umede, plaga
operatorie
u Tesut conjunctiv : adipos, normal reprezentat
u Fanere : normal implantate
u Sistem ganglionar: nepalpabil
u Sistem muscular : normokinetic, normoton
u Sistem osteo-articular : durere vie la nivelul soldului stang, impotenta
functionala a membrului inferior stang, fractura de col femoral stang, in rest
aparat integru, articulatii mobile
u Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent
bilateral, cai respiratorii permeabile, 25r/min
u Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice,
bine batute, fara sufluri, TA – 120/60mmHg, AV-65b/min
u Aparat digestiv: cavitate bucala normal colorata, dentitie integra,
abdomen suplu, nedureros, ficat in limite normale, splina nepalpabila, tranzit
intestinal prezent
u Aparat urinar: mictiuni fiziologice, diureza normala, loji renale libere
u Aparat genital : normal
u Sistem nervos, endocrine, organe de simt : ROT prezente, OTS,
mobilitate voluntara, sensibilitatea normala.






































PREOPERATOR


II.C.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR

II.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA
FUNDAMENTA-
LA
MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
SURSE DE
DIFICULTA-
TE

PROBLEMA
DE
DEPENDEN-
TA
NOTA

1. Nevoia de
a respira şi a
avea o buna
circulatie

-Respiratie de tip
costal inferior
-Miscari respiratorii
simetrice
-Zgomote respira-
torii normale
-mucoasa
respiratorie umeda
R= 25r/min
A.V.= 85b/min
T.A.=120/60
mmHg

- polipnee 25r/min
-tahicardie
A.V.= 85b/min





-durere la
nivelul soldului
stang
-anxietate






-dificultatea de
a respira
-circulatie
inadecvata










2


2. Nevoia de a
bea si a mânca

-dentitie in stare
buna
-mucoasa bucala roz
si umeda












-gingii roz si
aderente dintilor
-reflex de deglutitie
prezent
-masticatie usoara
eficace
-digestie lenta si
nestingherita
-apetit prezent
-hidratare
corespunzatoare
1500-2000 ml/zi

_

_

_


1

3.Nevoia de a
elimina

-Mictiuni fiziologice
5-6/zi
-scaun prezent
-diureza prezenta
-urina de culoare
deschisa,clara,
transparenta
-densitate normala
-transpiratia normala
-perspiratia normala


-disconfort
-pozitie vicioasa a
membrului inferior
stang








-diminuarea
mobilitatii
-imobilizare in
aparat gipsat







-eliminare
urinara
inadecvata
-dificultatea
de a se misca














2


4. Nevoia de a se

-miscari active si
pasive ale
membrelor

-impotenta
functionala a
membrului inferior

-durere vie la
nivelul soldului

-circulatie
inadecvata


misca şi a avea o
buna postura
superioare
-pozitie fiziologica a
membrelor
superioare
stang
-pozitie
vicioasa,inadec-
vata in decubit
dorsal
-repaus la pat

stang
-imobilizare in
aparat gipsat
-alterarea
integritatii
aparatului
locomotor

-postura
vicioasa,
inadecvata
-dificultatea de
a se misca

3

5. Nevoia de a
dormi si a se
odihni

-perioada de odihna
si relaxare in functie
de starea pacientului

-disconfort
-insomnie
-anxietate
-atipiri diurne
-oboseala





-durere vie
la nivelul
soldului stang
-traumatism
-anxietate
-spitalizare




-dificultatea
de a dormi si a
se odihni







2

6. Nevoia de a se
îmbraca si
dezbraca

-Îsi alege vesmintele
dupa circumstante,
cu bun gust, sunt
adecvate climatului
-aspect ingrijit, curat

-incapacitate fizica
de a se imbraca/
dezbraca si a se
incalta/descalta
-necesita ajutorul
unei persoane pentru
a se imbraca/
dezbraca si a se
incalta/descalta

-diminuarea
motricitatii
membrului
inferior stang
-imobilizare in
aparat gipsat
-stres


-dificultate de a
se imbraca/
dezbraca si a se
incalta/des-
calta






3





7.Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului în limite
normale

-temperatura
corpului normala
T=36,8°C
-culoarea
tegumentelor roz
-senzatie placuta de
frig sau caldura
-transpiratie minima


_


_


_


1

8.Nevoia de a fi
curat,
îngrijit, a-si
proteja tegumen-
tele si mucoase
le

-igiena
corespunzatoare, cu
mucoasa bucala
umeda si roz
-gingii aderente
dintilor
-urechi,nas curate
-unghii îngrijite,
taiate,curate
-piele curata,
elastica, neteda
-par curat,tuns scurt,
pieptanat, ingrijit

-nu-si poate face
toaleta fara ajutor
-alterarea
tegumentelor







-aparat gipsat
-imobilitate
-impotenta
functionala a
membrului
inferior stang






-dificultate de
a-si acorda
ingrijiri
igienice











3
-deprinderi igienice



9.Nevoia de a
evita pericolele

-mediul ambient
salubru
-mediul de
siguranta, securitate
fizica, psihologica,
sociologica
-apt pentru a evita
pericolele


-predispozitie la
accidente prin
caderi, loviri
-predispozitie la
infectii,complicatii


- imobiliza-rea
in aparat gipsat
-lipsa
cunostinte-
lor
-fractura de col
femural stang
-impotenta
functionala a
membrului
inferior stang

-dificultatea de
a evita
pericolele
-vulnerabili
tate fata de
pericole





2

10. Nevoia de a
comunica
-atitudine receptiva
-debit verbal usor,
ritm moderat
-limbaj clar, precis
-stabilirea de relatii
armonioase cu cei
din jur
-functionare
adecvata a organelor
de simt:
acuitate vizuala,
auditiva,olfactiva si
gustative,
sensibilitate tactila




_



_



_



1
11.
Nevoia de a
-apartenenta
religioasa

acţiona conform
propiilor
convingeri şi
valori, de a
practica religia
-poarta obiecte
semnificative
-actioneaza conform
propriilor credinte si
obiceiuri
-are libertate deplina
si sanatate mintala
optima


_


_


_


1

12. Nevoia de a fi
preocupat în
vederea realizării

-prezinta
receptivitate fata de
ce se intampla in jur
-integritate psihica
-stima de sine
-ambitie
-motivatie
-luarea de decizii
-comportament
normal


-culpabilitate
-incapacitatea de a
participa la activitati
obisnuite





-diminuarea
motricitatii
fizice
-stres
-deficit de
cunostinte




-neputinta
-dificultatea de
a se realiza
-dificultatea de
a-si asuma
rolul social









2

13. Nevoia de a
se recreea

-existenta unor
modalitati de
relaxare, recreere
-destindere
-satisfactie

-incapacitatea de a
indeplini unele
activitati recreative
-anxietate
-spitalizare

-imobilizare in
aparat gipsat
-spitalizare


-dificultatea de
a se recrea




2

14. Nevoia de a
invata cum sa-ti
pastrezi sanatatea

-prezinta capacitatea
si interesul de a
acumula noi

-cunostinte
insuficiente despre
diagnosticul

-modifica- rea
schemei

-deficit de
cunostinte


cunostinte
-formarea unor
atitudini si
deprinderi corecte
pentru obtinerea
unei stari de bine
-dorinta si interesul
de independenta

medical, boala,
tratament,
complicatii,
recuperare
-frica de necunoscut
corporale
-modifica-
rea modului de
viata
-lipsa de
informatii




2




II.2. PROBLEME DE DEPENDENTA

ACTUALE:

+ Alterarea respiratiei si circulatiei
+ Alterarea integritatii fizice- fractura de col femural stang
+ Imobilitate
+ Eliminare urinara inadecvata
+ Dificultatea de a dormi si a se odihni
+ Dificultatea de a se imbraca si dezbraca
+ Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice
+ Dificultatea de a se realiza
+ Dificultatea de a se recreea
+ Deficit de cunostinte

POTENTIALE :

+ Risc de accidentare
+ Risc de aparitie a unor complicatii : -legate de imobilizare:- anchiloza,
atrofie musculara, tromboflebite, complicatii pulmonare, alterarea
eliminarilor-constipatie.


II.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

¬ Total 27 puncte (de la 15-28) = Nivel de dependenta II
Pacientul prezinta un grad de dependenta moderata, temporara .


II.4. DIAGNOSTIC NURSING

Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza durerii la nivelul
soldului stang si anxietatii manifestata prin polipnee si tahicardie.
Dificultatea de a se misca si a avea o buna postura datorita durerii
la nivelul soldului stang si a imobilizarii in aparatul gipsat manifestata
prin impotenta functionala a membrului inferior stang.
Eliminare urinara inadecvata din cauza diminuarii mobilitatii si a
aparatului gipsat, manifestata prin disconfort, pozitie vicioasa a
membrului inferior stang.
Dificultatea de a dormi si a se odihni din cauza durerii vii la nivelul
membrului inferior stang si a posturii vicioase si inadecvate, a spitalizarii,
manifestata prin disconfort, somn perturbat, insomnie, anxietate.
Dificultatea de a se imbraca si dezbraca datorita imobilizarii in
aparat gipsat, a impotentei functionale, manifestata prin incapacitatea
fizica de a se imbraca/dezbraca si de a se incalta/descalta.
Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice datorita imobilitatii, a
aparatului gipsat, a spitalizarii manifestata prin neputinta efectuarii
toaletei, a baii zilnice fara ajutor.
Dificultatea de a se realiza din cauza diminuarii motricitatii
membrului inferior stang manifestata prin culpabilitate si incapacitatea de
a-si indeplini rolul social.
Dificultatea de a se recreea datorita impotentei functionale a
membrului inferior stang, a spitalizarii, manifestata prin anxietate,
incapacitatea de a indeplini unele activitati recreative.
Deficit de cunostinte din cauza lipsei de informatii despre evolutia
bolii, manifestat prin cunostinte insuficiente despre boala,
prognostic,tratament, complicatii, recuperare, despre modul de utilizare a
mecanismelor auxiliare.
Risc de accidentare din cauza imobilizarii in aparat gipsat a
membrului inferior stang, manifestat prin pericolul de a cadea, lovi, a se
accidenta.
Risc de aparitie a unor complicatii din cauza traumatismului
( atrofie musculara, anchiloza, tromboflebite), manifestat prin postura
vicioasa ,inadecvata si imobilitate.

COORDONATOR PROFESOR: GHIDU VALERIA

ABSOLVENT ASISTENT MEDICAL GENERALIST RADWAN VIRGINIAMIHAELA

2010

TEMA PROIECTULUI

INGRIJIREA PACIENTULUI CU FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE

1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI OSOS .PLANUL LUCRARII INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE ARGUMENT CAPITOLUL I INGRIJIREA PACIENTILOR CU FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE 1.

FORME 1.3. DEFINITIE. PROBLEME ALE PACIENTILOR CU FRACTURI 1. FRACTURILE MEMBRELOR INFERIOARE. ETIOLOGIE .1.A. NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR CAPITOLUL AL II-LEA PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE CAZUL A II.8. PROGNOSTIC 1. SIMPTOME. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI 1.4. EVOLUTIE. COMPLICATII.6. EVALUAREA UNOR SEMNE. CULEGEREA DATELOR . EDUCATIE PENTRU SANATATE 1.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE 1.1.2. FRACTURA.7.

2.4.3.A.5.B.2.3.C.C.II.4.B.5. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.A. APLICAREA INGRIJIRILOR . CULEGEREA DATELOR II.C.A. CULEGEREA DATELOR II.1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.B.3.C.A. EXTERNAREA PACIENTULUI CAZUL C II.A.6. EXTERNAREA PACIENTULUI CAZUL B II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II. EVALUAREA INGRIJIRILOR II. EVALUAREA INGRIJIRILOR II. APLICAREA INGRIJIRILOR II. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.1.B.6. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II. APLICAREA INGRIJIRILOR II.B.4.B. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.2.

C. EVALUAREA INGRIJIRILOR II.II. EXTERNAREA PACIENTULUI CAPITOLUL AL III-LEA CONCLUZII SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI ANEXE BIBLIOGRAFIE .5.6.C.

F. de munca sau casnice.MEMORIU EXPLICATIV MOTTO: ““Ceea ce-l face pe om mai mare decât simpla lui viata. acestor pacienti trebuie sa li se acorde ingrijiri si atentie deosebite. Aceste fracturi sunt si cele mai greu suportate de catre pacienti pentru ca piciorul bolnav. imobilizat in aparat gipsat face din pacient un infirm. Dintre aceste traumatisme. Asistenta . un rol important revenindu-i asistentei medicale. care-l aduce intr-o situatie critica. au atins un procent greu de imaginat si acceptat mai ales prin consecintele grave pe care le au : invaliditate sau deces si au facut ca frecventa traumatismelor (respectiv a fracturilor) sa creasca ajungand la acelasi nivel cu bolile cardio-vasculare sau cancerul. De aceea. fracturile sunt cele mai frecvente si indeosebi fracturile membrelor inferioare. starea nefavorabila a vremii (ninsorile. este dragostea pentru viata celorlalti” (L. acuta ce trebuie rezolvata urgent de personalul medical cu promptitudine si competenta. fracturat. dependent de cei din jur cel putin pentru o perioada.gheata si zapada). Accidentele rutiere. Celine) Viata oricarui om poate fi amenintata la un moment dat de o suferinta aparuta brusc.

medicala pe langa ingrijirile specifice. ca reluarea activitatii la parametrii anteriori nu poate sa se faca fara o actiune sustinuta de recuperare la care ei trebuie sa participe foarte activ pentru a deveni autonomi si independenti cat mai repede posibil. deoarece am fost impresionata de numarul mare de cazuri si de starea psihica si fizica a acestor pacienti. CAPITOLUL I . Am ales ca tema pentru lucrarea mea de diploma ..Fracturi ale membrelor inferioare”. trebuie sa convinga pacientii.inca din perioada in care sunt imobilizati pentru o fractura. transformand astfel familia si pacientii in parteneri activi si responsabili pentru recuperarea independentei intr-un timp cat mai scurt. Cunoscandu-se impactul fracturilor asupra calitatii vietii pacientilor si familiei acestora se impune utilizarea unor metode de educatie sanitara.

INGRIJIREA PACIENTILOR CU FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE .

1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI OSOS Sistemul osos Sistemul osos reprezinta totalitatea oaselor din corp legate intre ele prin articulatii. In structura lor predomina tesutul osos.rezistenta si elasticitatea oaselor sunt determinate de structura si de compozitia lor chimica. Acestea sunt organele cele mai dure ale corpului. reprezinta expresia adaptarii la statiunea bipeda si locomotoare. Duritatea.1. TESUTUL OSOS este format din : . care ii determina forma si dimensiunile. Forma. Tesutul osos este cel mai dur si rezistent tesut mecanic conjunctiv. structura si modul de legatura a oaselor pentru a forma scheletul corpului uman. Structura oaselor Oasele sunt organe tari si elastice.

este totodata un important rezervor de substante fosfocalcice. Scheletul lamelelor este format din oseina si fibre de colagen paralele intre ele.portiunea externa a epifizelor si oaselor scurte. Un canal .spiralate sau circulare. lama externa si interna a oaselor late. Fibrele de colagen din lamelele vecine au directii oblice. diafiza osului lung este formata: − − in portiunea centrala de canalul medular la exterior de periost Microscopic.in grosimea carora se gasesc osteoblaste ce contin osteocitele. Aceasta structura asigura o deosebita rezistenta osului. exista doua varietati de tesut osos: TESUTUL OSOS COMPACT TESUTUL OSOS SPONGIOS TESUTUL OSOS COMPACT – formeaza diafiza vaselor lungi. Pe sectiunea transversala. In functie de structura si arhitectura sa.celule osoase substanta fundamentala substanta osoasa TESUTUL OSOS formeaza scheletul corpului si reprezinta aparatul de sustinere a partilor moi ale organismului. substanta osoasa este dispusa in lamele osoase concentrice.

Havers impreuna cu lamelele din jur formeaza osteonul-sistemul Harves unitatea morfofunctionala a osului. de remaniere osoasa sub actiunea osteoplastelor si a fosfatazei acide formandu-se osul definitiv. Lamelele osoase delimiteaza cavitati cu aspecte si marimi diferite. scurte si late. in prezenta fosfatazelor alcaline.Areolele comunica intre ele si contin maduva osoasa. care include procesul de dezvoltare (osificare) si de crestere a oaselor. care dau osului aspect de burete. apar puncte de osificare care se intind in pete de ulei. In faza urmatoare acesta va fi modelat prin procese de distrugere. Osteogeneza Procesul de formare a osului se numeste osteogeneza. TESUTUL OSOS SPONGIOS – formeaza epifizele oaselor lungi. Prin impregnare cu saruri de Ca. presupune un lung proces care se incheie in jurul varstei de 25 ani. numite areole. Este format din lame osoase numite trabecule. prin care in modelul conjunctiv al osului. . Formarea scheletului osos caracteristic adultului. Osteogeneza este de doua tipuri: OSIFICARE DE MEMBRANA/ DESMALA. alcatuite la randul lor din mai multe lamele. din scheletul cartilaginos al embrionului si fatului. Areolele si lamelele osoase sunt sisteme heversiene incomplete. se formeaza osul primar. Celulele conjunctive se transforma in osteoblasti si secreta oseina.

tiroidieni. Celulele acestui tesut devin osteoblasti si secreta oseina care se impregneaza saruri de Ca si formeaza osul primar. sexuali). In oasele lungi. Morfologia oaselor . iar restul se va impregna cu Ca.Acest tip de osificare este caracteristic oaselor cutiei craniene. la nivelul cartilajelor de crestere (diafiza. In ultima faza are loc distrugerea si remanierea osoasa. -vitamine( vitamina D). Substanta fundamentala a cartilajului se distruge partial. membrana care inveleste matricea cartilaginoasa a osului (pericondru). pleaca mugurii conjunctivali vasculari spre celulele cartilaginoase distruse de osteogeneza. Prin osificare de membrana se face cresterea in grosime a osului si se formeaza calusul sub fracturi. prin care celulele cartilaginoase se hipertrofiaza si degenereaza. mugurii conjunctivali vasculari formeaza canalul medular. -factori metabolici. sub actiunea osteoplastelor si se formeaza osul definitiv.epifizari). oaselor fetei. OSIFICARE DE CARTILAJ/ ECONDRALA. Este un proces general al organismului controlat de sistemul nervos care coordoneaza activitatea mai multor factori: -mecanici -endocrini( hormoni hipofizari. -enzimatici(fosfataza alcalina si acida). Acest tip de osificare este caracteristica majoritatii tipurilor oaselor corpului si totodata se face cresterea in lungime a osului. In faza urmatoare.

tibie. tarsiene. Unui os lung i se deosebesc trei parti: . fibula (peroneu). mixte. coxal. ulna (cubitus).radius. stern. Dupa cum le spune si numele. parietal.Formarea oaselor este adaptata functiilor pe care le indeplinesc in organism.epifize . Acestea sunt cele la care cele trei dimensiuni. sfenoid.o regiune mijlocie mai subtire. vertebre. Oase late. omoplat. Acestea sunt cele la care predomina latimea si inaltimea. formele acestora sunt neregulate.carpiene.doua extremitati mai voluminoase. occipital. . Oase neregulate.lungimea. grosimea fiind mult mai mica decat celelalte dimensiuni. latimea si grosimea sunt aproximativ egale. Se mai numesc oase rotunde. au forma de lama. Se impart in trei categorii: Oase lungi . “sferice''.etmoid.frontal.humerus . femur. Acestea sunt cele la care lungimea predomina fata de celelalte dimensiuni. mandibula. Oase scurte.diafiza Oasele lungi tinere au intre diafiza si epifiza doua discuri cartilaginoase numite cartilaje de crestere sau cartilaje epifizodiafizare.

Din aceasta se diferantiaza apoi maduva rosie hematogena. Acestea contin cavitati cu aer. vase sangvine si terminatii nervoase. adica celule ososase care produc substanta osoasa contribuind astfel la formarea osului. Maduva rosie osteogena.fie osteocite. Este alcatuita din tesut conjunctiv cu mare diversitate de celule.este formata dintr-un tesut mucos si capilare sangvine. din care se diferentiaza celulele specifice numite osteoblasti si numeroase vase sangvine. Maduva osoasa este o substanta de consistenta fluida care se gaseste in interiorul canalului central din oasele lungi si in tesutul spongios din oasele late. In canalul medular si canalele tesutului spongios se gaseste maduva ososasa.Oase pneumatice. Osteoblastii se specializeaza si devin: . maxilar. .este formata din tesut conjuctiv. De aceea . Ea sufera o evolutie morfologica si paralel cu ea o evolutie functionala in timpul evolutiei organismului. etmoid. in dezvoltarea organismului vom gasi: maduva primitiva maduva rosie osteogena maduva rosie hematogena maduva galbena maduva cenusie Maduva primitiva.frontal. al carui rol principal este hematopoieza. sfenoid.

fie osteoclasti. adica celule care acumuleaza picaturi de grasime.elemente libere Maduva rosie hematogena este inlocuita in unele oase cu maduva adipoasa. Maduva galbena nu apare in mod normal in unele oase cum sunt: sternul. Pe masura ce individul inainteaza in varsta. Maduva rosie hematogena. avand rol in formarea elementelor figurate ale sangelui.la indivizii inaintati in varsta. functia osteogenetica slabeste si in cele din urma dispare. In cazul unor boli ea este formata din celule conjunctive si o substanta fundamentala cu aspect mucos. capilare sangvine si terminatii nervoase. corpul vertebral. Maduva galbena. aceasta ii da culoarea galbena. Tesutul conjunctiv medular este format din doua parti: -stroma medulara . adica celule care distrug elementele osului vechi. sacrul. maduva galbena este inlocuita prin maduva cenusie. Ea reprezinta pentru organism o rezerva nutritiva..este caracterizata prin faptul ca elementele hematogene au disparut si majoritatea celulelor ei devin adipoase. ea se numeste maduva fibroasa. la adulti aceasta maduva este formata din fibre colagene si o substanta fundamentala foarte abundenta. care se pastreaza in unele oase ale adultului in tot timpul vietii. de aceea se numeste maduva cenusie gelatinoasa. . Maduva cenusie. numarul osteoblastilor scade.este o formatiune foarte complexa cate se gaseste in toate cavitatile oaselor. Maduva rosie osteogena este inlocuita in timpul dezvoltarii cu maduva rosie hematogena. Maduva cenusie nu indeplineste niciun rol in organism. in alcatuirea ei gasim un tesut conjunctiv cu caractere speciale.

Pb.canalul rahidian pentru maduva spinarii . Ele indeplinesc mai multe roluri functionale: a) Rol de sustinere si de parghii ale aparatului locomotor Asupra lor actioneaza muschii. F) patrunse accidental in organism si le elibereaza treptat. asigurand sustinerea si locomotia corpului. b) Rol de protectie a unor organe vitale: . Oasele sunt piese rigide.cutia toracica pentru inima si plamani .Rolul oaselor Alcatuiesc aparatul de sustinere a organismului. au duritatea necesara indeplinirii acestui rol. proportia crescuta a sarurilor minerale.bazinul osos pentru organele pelviene c) Rol antitoxic Oasele retin numeroase substante toxice(Hg. fiind eliminate renal. In felul acesta. oasele prin structura lor chimica.cutia craniana pentru creier . d) Rol de sediu principal al organelor hematopoietice . componente ele scheletului. concentratia sangvina a toxicului numai creste prea mult si sunt prevenite efectele nocive asupra altor organe.

fosforului si electrolitilor Oasele reprezinta principalul rezervor de substante minerale ale organismului. palatine. etmoid si occipital – doua oase perechi – temporale si parietale. Neurocraniul este alcatuit din patru oase neperechi – frontal.La copii toate oasele. Viscerocraniul este alcatuit din doua oase neperechi – vomerul si mandibula – si sase oase perechi – maxilare. Scheletul uman Scheletul uman reprezinta o piesa de rezistenta principala a corpului. lacrimale si zigomatice . e) Rol in metabolismul calciului. nazale. cornete nazale inferioare. si din viscerocraniu. unde se afla atat segmentele periferice ale organelor de simt cat si primele segmente ale aparatelor respirator si digestiv. iar la adulti oasele late contin maduva rosie hematogena. El poate fi impartit in trei zone de interes: scheletul capului scheletul trunchiului scheletul membrelor sau al extremitatilor Scheletul capului Este alcatuit din neurocraniu (care adaposteste encefalul).

Pe osul hioid se prind muschii supra si infrahioidieni.regiunea lombara – 5 vertebre . deasupra latringelui. face parte din scheletul osteofibros al limbii.Osul hioid Os nepereche. astfel: .coloana vertebrala .stern .bazin Coloana vertebrala Prezinta un numar de 33-34 vertebre impartite in regiuni.osul sacru – 5 vertebre sudate . iar lateral se afla la coarnele mari si mici.coaste .  Scheletul trunchiului Este format din: .regiunea toracala – 12 vertebre . prezinta un corp.regiunea cervicala – 7 vertebre .coccigiene – 4-5 vertebre sudate intre ele . situat in partea antero-superioara a gatului. Central.

ischionul-posterior . cartilajul lor articulandu-se cu sternul. Coastele VII. Sunt in numar de 12 perechi. Osul coxal este format din trei oase: . situat anterior pe linia mediana a toracelui.ileonul. X sunt coaste false deoarece se articuleaza cu sternul prin intermediul cartilajului caoastei VII. Coastele Sunt arcuri osteocartilaginoase.apendice xifoid. Ultimele doua coaste nu au cartilaj si nu ajung la stern. in dreptul caruia se afla cartilajul coastei a II -a. Primele 7 perechi de coaste adevarate. intinse de la coloana vertebrala toracala pana la stern. IX. reper folosit pentru numararea coastelor prin palpare). Este format din : .anterior .laterosuperior . Se numesc coaste flotante. La locul de unire a manubriului cu corpul sternului se afla unghiul sternal.Sternul Este un os lat. Bazinul Se mai numeste centura pelviana.manubriu .corp .pubele. care ramane cartilaginos pana in jurul varstei de 40 ani. situate in partea latreala a toracelui. libere.

Scheletul membrelor A) Scheletul membrelor superioare Este format din: . formeaza simfiza pubiana.Aripile osului coxal se articuleaza posterior cu sacrul. Scheletul membrului superior liber este format din: -scheletul bratului : . Centura scapulara leaga membrul superior de torace.ulna (cubitus).piramidal .scheletul centurii scapulare .humerusul -scheletul antebratului : . formand articulatia sacro-iliaca.scheletul membrului superior liber Scheletul centurii scapulare este format din clavicula si scapula (omoplat). prin sudarea la pubertate.semilunar . radius -scheletul mainii: .carpiene – 8 oase scurte pe doua randuri: .in randul proximal : – scafoid . Anterior.

B) Scheletul membrelor inferioare libere. necesare pozitiei bipede la om. V au cate trei falange. Centura pelviana . degetele II.osil cu carlig .in randul distal : -trapez . Scheletul membrului inferior este format din: . iar posterior cu sacrul.metacarpiene – 5 oase numerotate de la I la V dinspre lateral spre median .Centura pelviana este adaptata in primul rand la functia de sprijin si stabilitate. IV.pisiform . ce se infige ca o pana intre osul coxal drept si stang.scheletul membrului inferior propriu-zis. degetul I are numai doua falange.falange sau oasele degetelor.osul mare ..trapezoid . unite anterior prin simfiza pubiana. .scheletul centurii pelviene .reprezinta oasele prin care membrul inferior se prinde de scheletul axial al trunchiului. Este formata din cele doua oase coxale. III.

patru margini si patru unghiuri.Ilionul. Ischionul si Pubisul. Marginea posterioara prezinta de sus în jos urmatoarele: . care la adult se sudeaza intr-un os lat. . in timp ce partea sa periferica are aspect de semiluna. Pe fata interna se evidentiaza o cavitate articulara. numita acetabulum. cu aspect de elice sau al unei aripi de moara de vant.rezulta prin contopirea a trei oase: . Pe ramura superioara a osului pubis se desemneaza creasta pectineala si la capatul ei inferior tuberculul pubelului. prezentand două fete. deschisa in jos. de pe care isi au originea muschii fesieri.Osul coxal . Fundul cavitatii este rugos. sfarsind la simfiza pubiana. Aceasta linie reprezinta demarcatia dintre bazinul mare si cel mic. in care patrunde capul femurului formand impreuna articulatia coxofemurala. determinata de sudura ilionului cu pubelul. o fata articulara de forma pavilionului urechii. Tot aici se afla gaura obturata. care delimiteaza trei zone. nearticular. Pe fata interna( excavata). Deasupra acestei cavitatii se intinde pe fata externa a aripii osului iliac numita facies glutea. acoperita de un cartilaj hialin.spina iliaca anterosuperioara. intors pentru articularea cu o fateta asemanatoare de pe osul sacru. pe care se prind muschii obturator intern si extern. dupa care se schiteaza spina iliaca anterosuperioara.o incizura. incadrata de ramurile oaselor pubis si ischion.iminenta iliopubiana. intinsa. se remarca o linie care porneste de la promontoriu si coboara. Aceasta cavitate este prevazuta cu o buza osoasa numita spranceana acetabulara. Marginea anterioara este neregulata si prezinta de sus in jos urmatoarele: . strabatuta de trei linii semicirculare. . acoperita de membrana obturatoare. .spina ilica posterosuperioara. Deasupra ei si posterior aripa osului iliac prezinta o zona rugoasa.

Creasta iliaca. pe care se prind muschii lati ai peretelui abdominal.spina ischiadica.scheletul coapsei – femur . .rugozitate întinsa de pe care isi au originea diferiti muschi.in randul posterior : . poarta pe ea trei reliefuri liniare paralele: . .mica incizura ischiadica . aflata la limita: ilion-ischion.o cotitura foarte adânca.scheletul plantei – tarsiene : . fibula (peroneul) ..patela (rotula) .labia interna.in randul anterior : .talus calcaneu navicular .labia externa. Scheletul membrului inferior propriu-zis Este format din: .linia intermediara .cuboid . Marginea inferioara este formata de ramurile ischionului si pubis.scheletul gambei – tibia.scheletul genunchiului. convexa in sus si incurbata in forma literei S.7 oase scurte pe doua randuri: . .

un gat si doi tuberculi numiti trohanteri. Intre cei doi . Corpul femurului are o forma prismatic-triunghiulara cu trei fete si trei margini. formand articulatia genunchiului.5 oase.Extremitatea superioara prezinta: un cap.falange sau oasele degetelor. Marginea posterioara este formata din doua buze: -labia mediala si laterala.cuneiform medial cuneiform intermediar cuneiform lateral la I la V . degetele II. degetul I are numai doua falange. Inferior cele doua diverg si cuprind intre ele o arie triunghiulara .cel mai mare os din corpul omenesc formeaza singur scheletul coapsei si este format dintr-un corp si doua extremitati. Scheletul coapsei Femurul. cu care formeaza impreuna articulatia coxofemurala. V au cate trei falange. si alta laterala si riguoasa pentru muschiul fesier mare. Capul femurului cuprinde 2/3 dintr-o sfera articulandu-se cu cavitatea acetabulara. care au suprafete de articulatie cu tibia. Extremitatea inferioara prezinta doi condili(median si lateral). IV. numerotate de dinspre median spre lateral . Gatul femurului leaga capul de cei doi trohanteri. care in sus se bifurca intr-o creasta mediala pentru muschiul omonim. formand cu corpul acestui os un unghi de 130grade (unghi colodiafizar). III.metatarsiene : .

marginea anterioara este acoperita numai de piele. Fata laterala este acoperita de muschii anteriori ai gambei. Tibia. asezat in partea anterioara a genunchiului. avand pe sectiune un corp de forma prismatic-triunghiulara si doua extremitati dintre care cea proximala este mai voluminoasa. care cuprinde astragalul. iar posterior exista o fosa (intercondiliana) in care se prind ligamentele incrucisate ale articulatiei genunchiului. Scheletul genunchiului Patela. dintre care rolul prima. marginea mediala desparte fata mediala de cea posterioara.este un os turtit anteroposterior de forma triunghiulara. pe cel median situandu-se tuberculul adductorului pentru insertia muschiului adductor mare.condili anterior exista o suprafata de articulare pentru patela. Fata anterioara aste convexa. marginea laterala priveste spre fibula si serveste pentru insertia membranei interosoase care leaga tibia de fibula. in timp ce fibula are rol principal in formarea furcii maleolare. palpabila. revine tibiei. palpabila imediat sub piele. Scheletul gambei Scheletul gambei se compune din doua oase: tibia si fibula. de sustinere. articulara.este un os tubular lung. pentru insertia muschiului omonim. cea mediala este subcutana. Corpul prezinta trei fete si trei margini. mai mare si una inferioara. nearticulara. . rugoasa si mai mica. cea posterioara in treimea superioara prezinta o linie oblica numita linia solearului. fiind palpabila in toata lungimea ei. cu baza in sus si varful in jos. Deasupra condililor exista un epicondil. fata posterioara cuprinde o arie superioara. Se considera un os sesamoid incorporat in tendonul muschiului cvadriceps.

adaptat functiei statice si de locomotie. metatarsul. Aceasta extremitate participa la formarea articulatiei talocrurale (glezna piciorului).Extremitatea superioara prezinta doi condili. Extremitatea inferioara: se continua medial cu maleola tibiei. . situat lateral de tibie şi este format dintr-un corp si doua extremitati. La locul de intalnire al condililor cu corpul tibiei se gaseste o rugozitate extinsa pe care se insera ligamentul patelelor. in forma de nuia.anterioara (creasta mediala) pe care se prinde membrana interosoasa a gambei. Corpul are trei fete: .laterala (acoperita de muschi) . Pe fata ei mediala se remarca o suprafata articulara triunghiulara pentru articularea cu talusul Scheletul plantei Se compune din trei segmente: tarsul. Intre aceste suprafete articulare se afla iminenta intercondiliana. Extremitatea superioara are o forma conica cu varful in sus si baza in jos. Extremitatea inferioara se prelungeste in jos cu maleola laterala. cu cate o depresiune inaintea si inapoia ei. Fibula – este un os subtire si lung. care realizeaza un sistem unitar. mai lunga si mai ascutita decat cea mediala. falangele.posterioara (invelita de muschi) . avand pe fata lor superioara doua suprafete articulare (platouri tibiale) care participa la formarea articulatiei genunchiului. iar lateral prezinta o scobitura pentru extremitatea inferioara a tibiei. continuându-se cu corpul osului. medial se afla o fateta articulara usor excavata pentru articularea cu fateta similara situata pe condilul lateral al tibiei.

una cilndrica care participa la formarea • doua fete articulare triunghiulare ce se articuleaza cu maleola mediala si laterala. prevazut cu multe fatete articulare. Osul navicular este situat pe marginea mediala a piciorului. sinusul tarsului. Astragalul (talusul) este un os indesat. • inferioara. Corpul prezinta mai multe proeminente: • articulatiei talocrurale. articulandu-se cu aceste oase. gatul si un segment rotunjit. Calcaneul este osul cel mai voluminos al tarsului. inapoia celor trei oase cuneiforme si medial pe cuboid. avand o forma ca o.Se intercaleaza inaintea talusului (astragalului). .Tarsul . existent pe fata Gâtul scurt se continua cu capul (de forma unui segment de sfera) prevazut cu o fata de articulare cu osul naricular.primul segment al piciorului este compus din sapte oase dispuse pe un rand proximal. format din doua oase suprapuse si pe un rand distal format din cinci oase juxtapuse. rugos si nearticulat pe care se afla doi tuberculi si un segment anterior. luntre “. Are o forma dreptunghiulara fiind format dintr-un segment posterior. pe care se disting trei parti mai mari: -corpul.. Pe fata superioara se afla santul calcanean care participa la formarea sinusului tarsului si trei fatete articulare care corespund suprafetelor articulare situate pe fata inferioara a talusului.

de forma patrulatera-alungita se situeaza pe marginea laterala a piciorului. avand forma de pana.  Falangele medii si distale la degetele II-V sunt oase rudimentare. . fiecare avand un corp triunghiular. care nu depasesc marimea unui bob de mazare. linia Lisfranc. are forma semilunara. cele distale prezentand la capatul lor o tuberozitate pentru insertia unghiilor.Medial are un tubercul rugos. al treilea ocupa aceeasi pozitie ca si al doilea. articulandu-se intre ele.Pe fata plantara prezinta o creasta si o tuberozitate turtita înaintea careia se afla un sant diagonal pentru tendonul muschiului omonim. al doilea este cel mai mic. linia Chopart. scurt si voluminos. Oasele cuneiforme sunt in numar de trei si sunt asezate inaintea navicularului. inaintea calcaneului si in afara navicularului si osului cuneiform lateral. a metatarsului I si V. Fiecare falanga are un corp si doua extremitati. Linia care pleaca de la tuberozitatea metatarsianului I la cea a metatarsianului V marcheaza articulatia tarsometatarsiana. fiecare deget al piciorului are trei falange. proximal cu navicularul si cu primele trei oase metatarsiene.  Metatarsul reprezinta segmentul mijlociu al piciorului. metatarsul V prezinta la baza un puternic tubercul ce proemina lateral. Ca repere primare la palpare servesc: tuberozitatea navicularului. format din cinci oase metatarsiene. inapoia tuberozitatii metatarsului V. exceptand halucele. Primul este cel mai mare. cu baza orientata dorsal. asezat vertical.  Falangele reprezinta scheletul degetelor. pe care se insera muschiul tibial posterior.  Primul metatarsian. prevazut cu o falanga proximala si una distala. baza metatarsienelor II-IV se ingusteaza plantar. Daca tuberozitatea osului navicular de pe dosul piciorului se uneste cu un punct situat la 1cm. se obtine interlinia articulatiei mediotarsiene. Osul cuboid. Ca si la mana. proximal este prevazut cu o fateta articulara semilunara pentru osul cuneiform medial.

in echilibrul dinamic permanent cu mediul inconjurator. . 1. operatii ce se executa frecvent la nivelul acestor linii articulare. Fractura apare cand solicitarea produsa de acest agent este mai mare decat rezistenta ososasa.2. in permanenta interrelatie si interconditionare. FORME Definitie Fractura este o boala traumatica locala caracterizata prin intreruperea continuitatii osoase. DEFINITIE. FRACTURA. astfel incat organismul sa constituie un tot unitar. microscopic si molecular. sau dau nastere la aspecte diferite ale focarului de fractura. ETIOLOGIE.Aceste date sunt importante in dezarticulatiile piciorului. care poate avea rasunet complex asupra intregului organism. Polimorfismul fracturilor a dus la necesitatea unei clasificari a acestora. deoarece constituie o unitate dialectica. In acelasi timp. Anatomia si fiziologia sunt studiate impreuna. Astfel se explica de ce aceeasi forta genereaza fractura numai la anumite persoane si la altele nu. Fractura este de fapt un rezultat al conflictului aparut intre os si rezistenta sa mecanica si efectul local direct sau indirect al agentului vulnerant. fiziologia se ocupa cu studiul functiilor diferitelor structuri anatomice si cu mecanismele de reglare a functiilor si de integrare a lor. Anatomia studiaza organizarea structurilor organismului la diferite niveluri : macroscopic. forma si functia fiind caracteristicile fundamentale ale materiei vii.

actiunea agentului traumatic trebuie sa fie foarte violenta pentru a produce o fractura. Pentru producerea unei fracturi sete necesara existenta unor factori: -extrinseci .. Dupa modul de actiune a acestor forte se pot descrie mai multe mecanisme de producere: . Fracturile prin mecanism direct Sunt cele mai frecvente. se realizeaza tipul denumit .intrinseci  Factori extrinseci Fracturile sunt produse datorita actiunii unei forte exterioare. forta aplicata asupra unui fragment de membru determina o deformare a osului care se fractureaza la distanta de locul de aplicare al fortei. . Mecanismul de actiune al fortei exterioare poate fi direct sau indirect. . prin adductie”.mecanismul de parghie – fractura se realizeaza aplicand forta pe epifiza distala. in timp ce estremitatea opusa ramane fixa.mecanismul de incovoire (flexie. indoire) – forta este aplicata asupra unei extremitati a diafizei. Cand punctul de sprijin este situat medial si forta actioneaza din afara.mecanismul lateral – se produce in urma abductiei de 90* si cu rotatie interna maxima a gambei cu genunchiul flectat tot la 90*. .Etiologie In marea majoritate a cazurilor.

 Factori intrinseci Sunt importanti in determinarea susceptibilitatii la fractura a scheletului uman. De cele mai multe ori agentul vulnerant determina leziuni ale tegumentului. deoarece prin activitatea lor. fracturile se pot produce pe un os normal sau pe un os patologic ( densitate osoasa scazuta printr-un proces patologic: infectii osoase. Fracturile prin mecanism indirect Se produc in urma socului direct al agentului contondent asupra locului de impact. . .sexul – determina frecventa crescuta la femeile in varsta. ligamentele anterioare rezista. iar epifiza se rupe la condil.varsta – la care apar cel mai frecvent fracturile este de 20. Cand densitatea osoasa scade.40 de ani.mecanismul de hiperextensie – se produce in urma extensiei fortata a genunchiului. Copii. oamenii sunt mai expusi traumatismelor in aceasta perioada. Din acest punct de vedere.densitatea – rezistenta osului este direct proportionala cu densitatea lui. Din acesti factori fac parte: . muschilor si in final osului. A doua perioada cu incidenta crescuta este cea a varstei a treia datorita osteoporozei care diminueaza rezistenta osoasa. desi sunt frecvent expusi traumatismelor. tesutului celular subcutanat. etc). formatiuni tumorale. Clasificare . datorita lipsei de rezistenta a oaselor si musculaturii. datorita elasticitatii oaselor sunt mai putin predispusi la fracturi.. producand o fractura deschisa. solicitarea necesara pentru a produce o fractura ste cu mult mai mica.

in acelasi timp avand deci mai mult de doua fragmente osoase Dupa deplasare : Fracturi fara deplasare Fracturi cu deplasare Dupa starea tegumentelor : . Cominutive – sunt fracturi care au mai mult de un plan sau traiect de fractura. scurte sau lungi – sunt fracturi in care planul de fractura face un unghi oarecare. Spiroide – sunt fracturi in care planul fracturii este rasucit in spatiu in jurul unui ax situat aproximativ in lungul osului. neajungand la cea de-a doua.Dupa traiect : Incomplete – sunt fracturi in care traiectul de fractura intereseaza numai una din corticale. Transversale – sunt fracturi in care planul fracturii este perpendicular pe corticala. Duble – sunt de fapt doua fracturi situate la 2 niveluri diferite pe acelasi os. Oblice. mai mic sau mai mare cu corticala osoasa.

tasarea. forfecarea. agresiuni individuale. compresiunea cu accentuarea unor curburi fiziologice peste limita de rupere. arme de foc. spontane”) . Mecanismele incriminate sunt : torsiunea. oricare ar fi etiologia acestei boli. osteite. smulgerea.aceste fracturi sunt cele care apar pe un os bolnav.etc. Aceste fracturi prezinta frecvent asocieri cu leziuni cutanate. malformatii sau boli congenitale.etc. Sunt incluse aici fracturile aparute pe tumori osoase benigne sau maligne. osteomielite.. Se produc frecvent prin accidente rutiere sau de munca. osteoporoza. Fracturi prin traumatism indirect – fractura apare la distanta de locul de actiune al agentului vulnerant. Dupa localizare : .etc. in cele mai multe cazuri fracturi deschise sau necroze cutanate cu deschidere secundara.Fracturi inchise Fracturi deschise Dupa tipul osului : Fracturi pe os normal Fracturi pe os patologic (. Dupa mecanism : Fracturi prin traumatism direct – fractura apare la locul de actiune al agentului vulnerant.

de munca. EVALUAREA UNOR SEMNE. Dupa etiologie : Fracturi prin accident rutier. De obicei aceste semne sunt estompate de semnele locale. casnic. agresiune individuala. Ca urmare exista o serie de semne generale care apar si pot fi gasite intr-o fractura. Semne clinice generale : . Intra / extraarticulare – in functie de afectarea sau nu a cartilajului articular. etc. Trebuie avute insa in vedere intotdeauna semnele generale pentru ca uneori pot determina simptomatologia dominanta.zgomotoase” din cauza durerii.3. uneori urmata de complicatii grave.Intra / extracapsulare -se clasifica dupa tractul de fractura situat inauntrul capsulei articulare sau in afara acesteia. care sunt mai .. SIMPTOME SI PROBLEME ALE PACIENTILOR CU FRACTURI Fractura este o suferinta locala care are rasunet asupra intregului organism. 1.

in faza compensata a socului) .hipotensiune arteriala (la inceput TA poate fi normala. de obicei o indispozitie generala. cu fractura.tahicardie (puls mic filiform) frecvent peste 100/min .facies palid acoperit de transpiratii reci cu privirea in gol . rece .bolnavul traumatizat. are o stare generala mai mult sau mai putin alterata.ochi incercanati si infundati in orbite .agitatie sau apatie . poate prezenta frisoane si temperatura ce poate ajunge chiar la valori ridicate (39*C) tahicardie uneori stare de soc – soc traumatic : .tegument rece si palid. acoperit cu transpiratie vascoasa. uneori cianotic de aspect cenusiu (marmorat).cianoza patului unghiilor .

.semne clinice sigure La acestea se adauga explorarea imagistica ce ofera date suplimentare si in acelasi timp un document obiectiv. palide (mai tarziu cianotice) .polipnee superficiala ( dispnee cu tahipnee si batai ale aripilor nasului) .oligurie (apoi anurie) .scaderea amplitudinii pulsului .semne clinice probabile .transpiratii abundente . Semne clinice locale : Acestea se impart in doua mari categorii : .extremitati reci.senzatie de sete intensa. -tahicardie . ▪  Semne clinice probabile de fractura .soc hemoragic : -severitatea semnelor clinice variaza in raport cu cantitatea de sange pierdut si cu rapiditatea pierderii.oligurie extrema pana la anurie. .scaderea TA sistolice .

edemul local – se explica tot prin vasodilatatie ca si prin tulburari circulatorii locale care apar fie reflex.. de hematomul primar de fractura.crepitatiile si cracmentele osoase – reprezinta senzatia tactila. poate avea sediul in focarul de fractura sau pot aparea dureri reflectate -impotenta functionala – este o caracteristica intalnita in toate fracturile. la nivelul segmentului respective . Se gaseste de cele mai multe ori concomitent cu mobilitatea anormala. el poate fi si extrem de voluminos. de edemul posttraumatic .flictenele – apar datorita modificarilor circulatorii si metabolice locale cu aparitia de metaboliti acizi. Daca s-a produs ruperea unui vas mare.mobilitate anormala – existenta unei miscari unde aceasta nu exista in mod normal . declansand chiar un soc hemoragic .netransmisibilitatea miscarilor – se constata imprimand miscari la nivelul uneia dintre epifize si neperceperea acestora la cealalta epifiza.deformarea regiunii sau segmentului – poate fi produsa de deplasarea fragmentelor osoase.temperatura ridicata locala – tegumentele din jurul focarului de fractura au o temperatura mai ridicata.echimoza tardiva – apare ca urmare a hematomului primar de fractura care migreaza prin toate straturile anatomice.hematomul – este de obicei redus.durerea – aparuta din primul moment. ▪  Semne clinice sigure de fractura .compresiuni pe vasele de intoarcere . .scurtarea segmentului anatomic – apare prin incalecarea celor doua fragmente fracturate principale datorita contracturii musculare antalgice. de la focar pana la tegument . . care nu pot fi preluati in circulatia generala suficient de prompt . insotita uneori si de perceptia acustica a zgomotelor ce apar in momentul in care fragmentele osoase se freaca unul de celalalt la palpare sau mobilizare. semn al vasodilatatiei locale crescute . fie determinate de modificari patologice locale.

sau se infirma existenta unei fracturi ca si aspectul acesteia. stabilitatea fracturii. In functie de performantele aparatului se pot vizualiza elemente de cativa milimetri. confirmand diagnosticul de fractura si furnizand informatii cu privire la localizarea exacta a acesteia. . . de la o distanta in general prestabilita si cu o intensitate adaptata fiecarei localizari. înaintea oricarei manevre de reducere a fracturii. • Radiografia – este un examen radiologic prin care se confirma. Mai pot fi folosite pentru precizari suplimentare sau in cazuri mai deosebite tomografia computerizata si rezonanta magnetica nucleara.etc. simetric. pentru a se putea face o comparatie cu celalalt segment presupus sanatos.Acest examen trebuie efectuat sistematic. ajutand la precizarea conduitei terapeutice. prin recompunere computerizata a elementelor. Este mai folosita pentru fracturi craniene. Se poate executa de asemenea cu substanta de contrast. In cazuri incerte este indicat sa se execute radiografii bilateral. Se executa standard in doua incidente.intreruperea continuitatii osoase – se constata prin palparea din aproape in aproape a osului in zonele unde acesta este accesibil sub tegumente sau un strat muscular subtire. • Tomografia computerizata – ofera sectiuni radiologice transversale la nivelul oricarui segment al corpului. de fata si de profil. ale coloanei vertebrale.. bazinului. calcaneului. Poate furniza imagini de sectiuni frontale. traiectul si traiectele de fractura. in general pentru depistarea tumorilor.examenul radiologic fata si profil a segmentului anatomic lezat ▪  Explorarea imagistica Examinarile paraclinice sunt complementare examinarii clinice. Examinarea clinica de rutina este radiografia.angulatia diafizara a osului lung .

• Tulburari articulare. hematom intre capetele muschilor din cauza lezarii vaselor sangvine. Ruptura musculara se caracterizeaza prin durere intensa aparuta brusc. articulatiile supra si subadiacente focarului de fractură sunt sediul unui revarsat sinovial precoce. deformarea regiunii la nivelul fracturii. Este din pacate inca destul de costisitoare si putin accesibila pentru marea majoritate a bolnavilor. echimoza.etc.• Rezonanta magnetica – este o investigatie imagistica neinvaziva care ofera imagini de o foarte mare fidelitate. prezentand adevarate sectiuni anatomice. Este folosita in special pentru traumatismele coloanei vertebrale. chiar daca nu este imobilizata. Modificarile . craniene. Probleme ale pacientilor cu fracturi ale membrelor inferioare Ca urmare a fracturii si legat de procesul de vindecare a acesteia se produc o serie de tulburari: • Tulburari musculare. impotenta functionala. fractura insotindu-se de atrofie musculara.

in primele zile de dupa fractură se instaleaza un edem care cuprinde tot membrul afectat si care cedeaza în două săptămâni. care cedeaza dupa cateva zile. • Tulburari cu caracter general . organe. vase sangvine. oboseala accentuata. acest edem este persistent si produce tulburari vasomotorii determinate de tromboza venelor profunde. Apar: -insomnie. Pentru a preveni aceste dereglari articulare trebuiesc evitate imobilizarile prelungite în aparate gipsate. • Tulburari circulatorii .. se produce reaparitia unui edem tranzitoriu.din cauza interdependenţei strânse a osului lezat cu celelalte tesuturi. ridicarea temperaturii.cele mai importante apar însa tardiv. etc. vindecarea fracturii pune în joc numeroase mecanisme de reglare. pot ajunge pana la anchiloza fibroasa. muşchi. • • • • • Alterarea intergritatii osului Disconfort Diminuarea mobilitatii fizice Anxietate Deficit de autoingrijire • Postura inadecvata • • • • Perturbarea imaginii corporale Dificultate in indeplinirea rolurilor sociale Vulnerabilitate fata de pericole Deficit de cunostinte . anorexie. Uneori insa. nervi. Dupa scoaterea aparatului gipsat de la membrul pelvian si reluarea mersului.

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE • Asigurarea conditiilor adecvate unui examen clinic Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asigurarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele: − − pregatirea psihica si fizica a pacientului asigura linistea necesara desfasurarii examinarii − verificarea si pregatirea materialelor si instrumentarului medical − − dezbracarea si imbracarea pacientului asezarea pacientului in pozitiile adecvate examinarilor − asigurarea iluminarii necesare pentru examinarea cavitatilor naturale − deservirea medicului cu instrumente .• Potential de complicatii 1.4.

Pacientul nu trebuie indus niciodata in eroare deoarece va pierde increderea in cadrele medicale. • Pregatirea psihica a pacientului Atitudinea asistentei fata de pacient este foarte importanta. asistenta medicala trebuie sa lamureasca pacientul asupra caracterului inofensiv al examinarilor. reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului. confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia unor complicatii. − asezarea pacientului in pat dupa examinare si facerea patului. Asistenta linisteşte pacientul. cautand sa-i diminueze durerile.− pregateste produsele biologice recoltate pacientului pentru a le arata medicului la vizita − rezultatele examenelor de laborator. Asistenta medicala trebuie sa creeze un climat favorabil pentru desfasurarea in conditii optime a investigatiilor si trebuie sa fie un sprijin permanent pacientului. • Verificarea si pregatirea materialelor si instrumentarului medical . fiziologia si biochimia organismului. Pacientul trebuie sa fie informat cu privire la tehnicile si interventiile necesare punerii unui diagnostic corect. In preajma examinarilor de orice natura. Aceste elemente confirma / infirma diagnosticul clinic. le noteaza in foaia de observatie − completeaza simptomatologiile bolilor cu elemente obiective. unde va trebui sa coopereze cu echipa de ingrijire si sasi dea consimtamantul. examinand modificarile aparute in morfologia. al produsele biologice si patologice efectuate. il ajută să se dezbrace cu mişcari blânde pentru a nu-i amplifica durerea.

ATPA . prosop .atele . asistenta medicala pregateste urmatoarele materiale si instrumente : .analgezice.brancarda.substante dezinfectante .masa de tratament .casolete cu instrumentar special in functie de natura examinarii .Pentru examenul clinic medical.garou .comprese sterile .ciocan pentru examinarea reflexelor osteo-tendinoase .solutii perfuzabile .tavita renala . carucior rulant • Dezbracarea si imbracarea pacientului .surse de oxigen .tampoane sterile .termometru medical . seringi si ace sterile . antiinflamatoare.trusa de perfuzie.sapun .manusi sterile .aparat pentru masurarea TA .

tipul fracturii si mai ales stabileste atitudinea terapeutica. la inspectia locala se observa semnele de fractura.Dezbracarea si imbracarea pacientului trebuie efectuate cu mult tact. blandete si grija pentru a nu-i amplifica durerile si pentru a evita complicatiile. • Actele de investigatie in care asistenta medicala are un rol important Pentru precizarea diagnosticului de fractura este necesar un examen clinic minutios si examene paraclinice pentru decelarea altor afectiuni concomitente fracturii cat si pentru pozitivarea examenului clinic. se prefera sacrificarea imbracamintii prin descoasere sau prin taiere. Radiografia se executa obligatoriu in orice suspiciune de fractura sau leziuni de parti moi articulare. Astfel. percutie si auscultatie. percutia si auscultatia dau indicatii asupra starii generale a pacientului. palpare. Se dezbraca mai intai membrul sanatos si se imbraca intai membrul bolnav. de mare valoare sunt inspectia si palparea. In cazul diagnosticarii unei fracturi. Examenul clinic consta in inspectie. indica un diagnostic pozitiv de fractura. Pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a sistemului osteo-articular . Ea furnizeaza date despre sediul. Dintre examenele paraclinice cel mai important si cu valoare de diagnostic este examenul radiologic. acestea fiind certificate prin palpare. Cand dezbracarea este dificila.

fractura sau alte afectiuni care modifica structura osului ( tumora sau distrofie osoasa).se dezbraca regiunea ce urmeaza a fi examinata .se indeparteaza margelele si lantisoarele de la gat.se ridica pansamentul (daca exista) de pe regiunea ce urmeaza a fi explorata .la femei. parul lung se leaga in crestetul capului . Scop : Studierea morfologiei osului si functionalitatii unor articulatii osoase din sistemul osteo-articular pentru stabilirea diagnosticului de luxatie. Interpretarea radiografiilor se face la negatoscop. precum si obiectele radioopace din buzunar .se anunta pacientul si i se explica necesitatea tehnicii.Explorarea radiologica a sistemului osteo-articular se efectueaza de catre medic prin radiografii. precum si conditiile in care se efectueaza – examinarea in obscuritate si cu ajutorul unor aparate speciale • Pregatirea fizica a pacientului . Etape de executie : • Pregatirea psihica a pacientului .

. in cazul radiografiilor oaselor bazinului.se ajuta pacientul sa se aseze si sa pastreze pozitia indicata de medic in functie de regiunea ce se examineaza . fracturi.unguentele sau alte forme medicamentoase se indeparteaza prin spalare cu alcool sau benzina .se ajuta pacientul sa se ridice dupa masa de radiografie si sa se imbrace .se administreaza substante de contrast dupa ce in prealabil s-a facut testarea pacientului sau se umple cavitatea articulara cu aer sau oxigen pentru evidentierea cartilajelor articulare– daca medicul solicita .examenul radiologic efectuat se noteaza in foaia de observatie (si data).daca membrul examinat nu poate fi mentinut fara atele in pozitia necesara.la indicatia medicului se administreaza pacientului un medicament analgezic. nu se executa in traumatisme recente .pacientul este condus la pat .se efectueaza o clisma evacuatoare. se vor folosi atele transparente pentru raze X .in cazul in care miscarile ii provoaca dureri. Alte examene paraclinice: . luxatii. artrite acute .examenele de laborator – VSH-viteza de sedimentare a hematiilor .

.glicemia .TQ.HLG-hemoleucograma completa .grup sangvin ABO si Rh .ionograma sanguina .fibrinogen .probe functionale hepatice . a tratamentului si mai ales a evolutiei pacientului. .ureea . dar si de locul unde se va recolta sangele.examenele de laborator ale produselor biologice si patologice au o importanta crescuta in stabilirea complicatiilor generale.C” reactiva -pentru recoltarea sangelui se folosesc materiale si instrumente in functie de scopul pentru care se fac acestea.proteina . .examenul sumar de urina . AP .in leziunile sistemului osteo-articular se mai realizeaza cu scop explorator si terapeutic punctii articulare. TH. .fosfataza alcalina .timpul de coagulare.. osoase si biopsice.

Scop -explorator – recoltarea maduvei pentru examinare. compozitiei si pentru studierea elementelor figurate ale sangelui in diferitele faze ale dezvoltarii lor. strabatand stratul sau cortical. recoltarea maduvei de la persoane sanatoase in vederea transfuzarii sale la un pacient. in vederea stabilirii structurii. hidratante si nutritive.Punctia osoasa Reprezinta crearea unei comunicari intre mediul extern si zona spongioasa a osului.terapeutic – administrarea de medicamente lichide. prin intermediul unui ac. Indicatii – boli hematologice . precum si transfuzia intraosoasa. .

materiale pentru dezinfectia tip III .seringi de 10-20 ml. ace .pense .instrumentar si materiale sterile : -ace de punctie Rohr. ascutit. Klima (de cca 5 cm lungime.apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale si primelor vertebre lombare Pregatirea punctiei Materiale .calcaneul . prevazute cu mandrin).tampoane.maleolele tibiale .Locul punctiei – este de obicei la nivelul oaselor superficiale usor accesibile.spina iliaca posterosuperioara . Rosegger.materiale pentru protectia patului . comprese .seringa pentru anestezia locala . cu diametrul 1-2 mm.creasta iliaca . rezistente. . varful scurt. cum ar fi: .sternul – manubriul sau corpul .

decubit dorsal cu toracele putin ridicat.ser fiziologic .se controleaza in preziua punctiei timpul de sangerare.anestezice .manusi .i se cere consimtamantul .mediu de cultura .se aseaza in pozitie adecvata locului de punctie si anume: . pentru punctia sternala .pregatirea psihica: ..medicamentele recomandate in cazul punctiei terapeutice Pacientul .alte materiale: .medicamente: .decubit ventral pe un plan dur sau decubit . pe un plan dur.solutii perfuzabile .camp chirurgical .se explica ca se va inlatura durerea prin anestezie .lame de microscop . timpul de coagulare si timpul Quick .sticla de ceasornic .se informeaza cu privire la necesitatea punctiei .pregatirea fizica: .

se rade pilozitatea Executia punctiei .serveste seringa cu medicamente .se desfasoara in sala de tratamente Asistenta I – isi spala mainile .serveste seringa incarcata cu anestezic .se face de catre medic ajutat de una – doua asistente medicale . dezinfectie de tip III .serveste campul chirurgical .le dezinfecteaza .serveste manusile chirurgicale .serveste acul de punctie medicului .ia mandrinul cu pensa si il aseaza pe un camp steril .dezinfecteaza locul punctiei .aplica comprese sterile pe locul punctiei pe care le fixeaza cu benzi de romplast .pregateste locul punctiei.lateral cu genunchii flectati pentru punctia in creasta iliaca .serveste seringa pentru aspiratie .dezinfecteaza locul punctiei si face compresiune cu un tampon steril .

dezbraca regiunea .se asigura repausul la pat.mentine pozitia pacientului .mentine pacientul in pozitie fixa .se observa pansamentul daca se imbiba cu sange reorganizarea locului de munca notarea tehnicii in foaia de observatie . se supravegheaza starea generala si semnele vitale .le dezinfecteaza .aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare locului ales .protejeaza parul .imbraca pacientul.supravegheaza pacientul pe tot parcursul punctiei Ingrijirea ulterioara a pacientului .. il aseaza comod in pat Asistenta II – isi spala mainile .

.

2.1. Interventii la locul accidentului Interventii pe timpul transportului Interventii la camera de garda sau sectia de urgente Interventii la locul accidentului .5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI Interventiile acordate de catre o asistenta medicala cunosc trei etape de executie: 1. 3.

combaterea starilor grave de soc .stopul cardiorespirator .aparatul locomotor (L) care cuprinde: membrele superioare si inferioare. Primele gesturi de prim ajutor ale asistentei medicale ajunsa la locul accidentului sunt urmatoarele: • Crearea unui baraj de securitate pentru a putea acorda primele ingrijiri in conditii cat mai bune • Evaluarea rapida a leziunilor pentru aprecierea functiilor vitale.abdomenul (A) . situatia regiunilor anatomice principale ce pot fi afectate de agentul traumatic si anume: . coloana vertebrala si bazinul. • Gradul de afectare a regiunilor invecinate pentru a descoperi eventualele regiuni asociate • Stabilirea prioritatilor de prim ajutor.combaterea insuficientei respiratorii acute .hemostaza .pansamente .combaterea insuficientei cardio-circulatorii . Prioritatile de interventie in ordinea urgentei vitale sunt urmatoarele: . starea de constienta.O fractura reprezinta o urgenta si tratamentul se incepe la locul producerii accidentului.toracele (T) .extremitatea cefalica (neuro si viscerocraniul) .imobilizari de fracturi • dupa masurile de prim ajutor intreprinse se face o a doua examinare si trierea urgentelor • Urgenta I cuprinde : .resuscitare cardiorespiratorie .

plagile abdominale .amputatiile de membre .toracice.hemoragiile grave externe ce nu pot fi oprite la locul accidentului .hemoragiile interne • compresiune Urgenta II cuprinde : .hemoragii arteriale oprite prin .. constienti. alte fracturi care se pot imobiliza provizoriu.in cazul unei parti amputate. cu fracturi ale membrelor. aceasta va fi recuperata imediat si va fi introdusa intr-un recipient cu gheata deoarece in mai putin de 6 ore de la accident se poate incerca refacerea pe cale chirurgicala a configuratiei corporale .traumatismele cranio. In ce priveste strict interventiile la locul accidentului in cazul fracturilor mentionam: .fracturile deschise .plagile deschise.traumatismele vertebro-medulare si de bazin .toti traumatizatii cu leziuni superficiale. profunde • Urgenta IV cuprinde : .executarea imediata a hemostazei in cazul hemoragiilor .traumatizati inconstienti • cerebrale Urgenta III cuprinde : .

pregatirea bolnavului pentru transport .. atunci cand este posibil .reducerea si imobilizrea provizorie a fracturilor.efectuarea toaletei. dezinfectiei si pansamentului plagilor existente .

cravate). invelite intr-un material moale – panza stofa.Imobilizarea provizorie a fracturilor Imobilizarea provizorie prezinta o importanta deosebita deoarece o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu. blandete si grija pentru a nu-i amplifica durerile si pentru a evita complicatiile. care au avantajul ca sunt atele din material plastic. si se vor strange moderat intre ele.atela Thomas care realizeaza extensia membrului fracturat . cu o fasa sau alt sistem de strangere ( baticuri. sau cand transportul accidentatului va dura o perioada de cateva ore. se vor folosi atele confectionate din scanduri.care se vor pune de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv. vata. Dezbracarea si imbracarea pacientului trebuie efectuate cu mult tact. Pentru imobilizarea provizorie improvizata. facute din sarma.cand se afla la indemana un obiect convenabil pentru imobilizarea fracturii.atele lungi ce pot fi mulate pe membrul ranit .atela gipsata. prosoape. bastoane. fulare. simplu sau gonflabil . coji de copac. centuri. bete. Atelele care imobilizeaza vor depasi intotdeauna atat articulatia de deasupra cat si pe cea de dedesubtul zonei fracturate pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici lateral nici in jurul axului longitudinal.atele Cramer. cordoane. chiar la locul accidentului. va fi folosit ca atela membrul sanatos de care se leaga membrul bolnav. Imobilizarea se va face si atunci cand suspicionam o fractura. Alte mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie sunt: . Indepartarea imbracamintii este necesara numai atunci cand exista suspiciunea prezentei unei rani care trebuie curatate si pansate. vor fi folosite pentru imobilizare atele gata confectionate din scanduri sau din sarma. Ori de cate ori este posibil. aparat gipsat circular . .

Se dezbraca mai intai membrul sanatos si se imbraca intai membrul bolnav. Cand dezbracarea este dificila, se prefera sacrificarea imbracamintii prin descoasere sau prin taiere. Se va cauta obtinerea unei axari relative a segmentului de imobilizat prin actiune atraumatica si progresiva in ax, in momentul aplicarii imobilizarii.

Scopul imobilizarii :

− de a impiedica miscarile active si pasive, pentru a pune in repaus organele si tesuturile traumatizate − de a mentine axarea corecta a membrului atunci cand fragmentele nu sunt deplasate, sau cand au putut fi reduse corect, cu ocazia acordarii primului ajutor − de chinuitoare de a diminua durerile, care in cazul fracturilor sunt deosebit

− de a evita complicatiile pe care le poate provoca miscarea in focar a unui fragment osos rupt si devenit taios − − − una deschisa sectionari ale unor nervi si vase sfasierea musculaturii din jurul osului perforarea tegumentului si transformarea fracturii inchise intr-

− suprimarea sau atenuarea reflexelor nociceptive si ameliorarea unor tulburari functionale( respiratie paradoxala si altele).

Principiile unei imobilizari corecte:

u

asigurarea functiilor vitale are prioritate fata de alte manevre

u se va cauta obtinerea unei axari relative a segmentului de imobilizat,prin actiune atraumatica si progresiva in ax in momentul aplicarii imobilizarii − pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici lateral, nici in jurul axului longitudinal, imobilizarea trebuie sa prinda in mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura − − putin instruite sa fie adaptata reliefului anatomic al regiunii accidentate sa fie simpla pentru a putea fi utilizata si de persoane mai

− aparatul gipsat sau atela de imobilizare nu trebuie sa fie nici compresive, pentru a nu ingreuna circulatia sangvina intr-un segment in care exista deja tulburari circulatorii secundare traumatismului.

Interventii pe timpul transportului

Transportul trebuie facut numai cu pacientul absolut intins, de preferat cu o autosanitara, asigurandu-se imobilizarea corpului. In lipsa acesteia accidentatul se transporta pe o tablie de usa sau pe o scandura lata, care se poarta de catre salvatori pana la un loc unde se poate acorda primul ajutor sau se aseaza intr-un vehicul si este transportat pana la spital.

• Asezarea persoanei pe targa sau pe alt mijloc improvizat si apoi in mijlocul de transport si pozitionarea accidentatului potrivit leziunilor suferite astfel:

− pozitie in decubit dorsal pe un plan dur cu usoara hiperextensie la accidentatii constienti, suspecti de fractura a coloanei vertebrale sau a bazinului − decubit ventral la accidentatii cu leziuni cranio-faciale

− pozitie ridicata a capului la accidentatii constienti si fara semne de soc, cu fracturi ale craniului − pozitie Trendelemburg inversata cu inclinarea max de 10-15* la accidentatii cu fracturi ale bazei craniului si cei traumatizati in stare de soc − pozitie in care , in cazul fracturilor sa fie mentinuta imobilizarea provizorie initiala • • Continuarea masurilor de prim ajutor Prevenirea si combaterea complicatiilor

• Supravegherea pacientului – se va tine cont de functiile vitale, starea de constienta, culoarea tegumentelor, orice modificari importante.

Interventiile in unitatea sanitara specializata

Tratamentul unei fracturi – vindecarea corecta a unei fracturi presupune o serie intreaga de masuri terapeutice ce trebuie luate. Scopul urmarit este de a se realiza consolidarea clinica si radiologica a fracturii si recuperarea functionala cat mai completa si precoce a articulatiilor invecinate, cat si a fortei musculare.trebuie remarcat ca procesul de consolidare nu inseamna vindecarea, procesul intreg fiind mult mai lung si uneori dificil. Sunt doua mari tipuri de tratament: ortopedic si chirurgical.

de la caz la caz.Tratamentul ortopedic (reducerea ortopedica) Presupune manevre si procedee care se fac numai prin intermediul tegumentelor si al partilor moi. in reducerea ortopedica prin extensie continua cu tractiune indirecta. sau datorita varstei si starii biologice. . Asistentii medicali pot interveni. Indicatiile tratamentului ortopedic: − − fracturi incomplete fracturi fara deplasare − fracturi asa zise stabile( care pot fi stabilizate in pozitie corecta prin gips) Contraindicatiile tratamentului ortopedic: − fracturi instabile. caz in care imobilizarea prelungita ar duce la aparitia unor complicatii ce au risc vital . la indicatia medicului. Tratamentul ortopedic are indicatie specifica. la care tratamentul ortopedic ar duce la un calus vicios sau pseudoartroza − fracturi la care imobilizarea de lunga durata este contraindicata datorita altor boli preexistente sau concomitente.

sa nu fie prea larg. Mentinerea reducerii: se poate face printr-una din urmatoarele metode : Imobilizare prin aparat gipsat – aparatul gipsat trebuie sa asigure imobilizarea fracturii. . dar in acelasi timp sa nu fie prea strans pentru a nu determina staza sau ischemie. se face obligatoriu inca un control radiologic.reducerea unei fracturi se face intotdeauna sub anestezie. imobilizand in general articulatiile supra. pentru a se vedea daca segmentele osoase fracturate sunt bine reduse. Reducerea ortopedica se realizeaza prin extensie si contraextensie. conditie esentiala pentru reducerea corecta a fracturii.Etapele tratamentului ortopedic: 1. Reducerea ortopedica: .si subjacenta. medicul chirurg sau ortoped face reducerea fracturii asezand fragmentele osoase cap la cap si cat mai corect in axul osului Este indicat sa se controleze radiologic situatia fragmentelor osoase si apoi sa se aplice aparatul gipsat pentru imobilizare. Dupa efectuarea anesteziei reducerea se face de multe ori cu usurinta. aparatul gipsat se scoate si se reiau manevrele de reducere. pentru a fi eficient. 2. Dupa ce segmentele osoase s-au indepartat suficient intre ele. Imediat dupa aplicarea aparatului gipsat. urmata de manevre in focarul de fractura. deoarece. sa permita ingrijirea eventualelor plagi traumatice sau operatorii si sa imobilizeze articulatiile in pozitie functionala. o alta persoana face contraextensia. O persoana face extensia. prin aceasta se evita aparitia unui soc traumatic si se obtine o relaxare musculara. In caz contrar. Totdeauna sunt necesare 3 persoane pentru reducerea corecta a unei fracturi.

podal.Aparatele gipsate se denumesc dupa regiunea din care se aplica pana in regiunea la care ajunge – de ex. aparat gipsat femuro.urmarirea miscarilor si segmentelor distale( degetele membrelor inferioare si superioare . cizma lunga sau scurta.aplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat .asezarea obiectelor langa patul pacientului si inlaturarea obstacolelor . secretii purulente) . sau se denumesc prin denumiri incetatenite in practica de zi cu zi.sesizarea medicului in cazul in care pacientul acuza furnicaturi.sesizarea oricarui miros emanat de la nivelul aparatului gipsat (mirosul fetid denota prezenta escarei de decubit sau infectia plagii) .observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat ( cianoza. presiune la nivelul membrului afectat . paloare) . amorteli. Interventiile in cazul imobilizarii cu aparate gipsate: .se suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale .observarea schimbarii culorii aparatului gipsat la nivelul plagii (sange.se pregateste si se aplica aparatul gipsat dupa regulile cunoscute .se educa pacientul cu privire la modul de folosire a mijloacelor auxiliare pentru schimbarea pozitiei si deplasare. verificarea intelegerii recomandarilor facute .de ex.

pe portiunea de fasa desfasurata se presara cu mana un strat de gips . in timpul consolidarii .persoana care executa manevra intinde uniform stratul de gips.modul de efectuare a unor miscari fara a prejudicia procesul de vindecare . pentru atele pot fi folosite fesi de 15 si 20 cm.Fasa – se folosesc in mod curent fesile de 10 cm. cu marginea .consecintele sprijinirii precoce pe membrul afectat . pentru degete se pot folosi fesi mai inguste de 3-5 cm.scandura) se desfasoara fasa pe o portiune de ~ 50 cm .Gips – (sulfatul de calciu natural.exercitii in perioada de recuperare Prepararea unei fesi gipsate Materiale necesare : . calcinat) sau un gips mai bun (alabastru) Tehnica prepararii cu gips a fesii simple: . taiate din fesi mai late .pe un plan neted (masa. baston) in deplasare pentru protejarea membrului lezat.necesitatea respectarii repausului la pat si a indicatiilor medicului .necesitatea folosirii mecanismelor auxiliare (carja..

fesile pot fi utilizate atat pentru confectionarea aparatelor gipsate circulare. astfel incat grosimea stratului de gips pe suprafata fesii sa fie de 1-2 mm .se va avea grija ca in timpul depozitarii fesii.cubitala a mainii stangi. praful de gips sa nu se scurga de pe fasa .fesile se pastreaza intr-o lada ferite de umezeala . Aceasta dimensiune nu trebuie depasita pentru ca miezul si periferia fesii gipsate sa poata fi inmuiate simultan la introducerea in apa . cat si pentru confectionarea atelelor gipsate Bandaje gipsate .cu mana dreapta se infasoara nu prea strans fasa astfel gipsata de la capatul liber pana in portiunea de fasa inca negipsata .se repeta manevrele expuse si se continua pana ce fasa gipsata ajunge la un diametru de maxim 8-10 cm.

10 cm. Instructiuni de utilizare: − − timpul de inmuiere este de <15 sec timpul de uscare completa a ghipsului este de 2-15 min − dupa deschiderea pachetului.6 m .7. latime. Compozitie : − − − pur. Pentru a obtine un efect maxim de fixare. ½ H2O continutul este de minim 88% produsul este fabricat dintr-o materie prima de gips natural alb pastoase nontoxice si tifon Dimensiuni: − − lungime -2. Ca SO4. finalizati operatia in intervalul de solidificare. se ia o cantitate de produs pentru a o imnuia in apa timp de 10 sec si acoperiti imediat zona fixata. 15 cm si 20 cm.5 cm.. Confectionarea atelei gipsate . materii tifonul este de 100% bumbac. 12.5 cm. Diminueaza timpul alocat pacientilor si sunt mult mai usor de utilizat.

care se intinde uniform pe o grosime se aseaza apoi a doua foaie de fasa peste stratul de gips − se pune un alt strat de gips. suprapunand astfel 5-20 de − aceasta atela se impatureste in doua. in lungime. de aceeasi grosime.Aceasta se poate confectiona atat din fesi gipsate in prealabil conform tehnicii descrise anterior. dupa intarire este un element mai rezistent de sustinere a intregului aparat gipsat !!! ATENTIE . in functie de segmentul pentru care urmeaza sa fie folosita − − de 1-2 mm − se desfasoara fasa pe lungimea necesara se presara stratul de gips. − se apreciaza dimensiunea ei in lungime si latime. si apoi iar in doua repetandu-se manevra pana cand se obtine un pachet gipsat − atela. cat si din metraj de tifon pregatit pe diferite dimensiuni. peste care se desfasoara iar fasa negipsata − straturi de fasa manevra se repeta in acelasi mod.

pantru ca dupa circa 10-15 minute gipsul incepe sa se intareasca si nu vor mai putea fi utilizate − dupa ce a fost scoasa din apa si stoarsa. la temperatura camerei in cantitate suficienta sa le acopere bine.etc) − inainte de aplicarea pentru imobilizarea unui segment. daca nu se respecta aceasta conditie. deoarece din cauza stratului de vata. ca sa nu ramana asperitati sau cocoloase de gips . maleole.− Atat fasa ghipsata. fara a le misca − imbibarea cu apa a fesei gipsate este uniforma si deci terminata atunci cand din interiorul lor numai ies bule de aer − stoarcerea se face prin rasucirea usoara a fesei gipsate sau a pachetului gipsat. fasa gipsata sau atela gipsata se introduce intr-un vas cu apa sau intr-o chiuveta. Aplicarea atelei gipsate − se fixeaza lungimea necesara atelei. astfel incat odata cu apa scursa sa nu se piarda si gipsul dintre foile tifonului − fesile nu trebuie lasate mult timp la inmuiat. luand masura pe membrul sanatos cu ajutorul unei bucati de fasa negipsata − pe masura luata se intinde fasa in 4-7 randuri − in mod exceptional se foloseste in prealabil invelirea protectoare cu vata a segmentului de corp pe care se aplica fasa gipsata. lichidul de imbibare nu va patrunde cu usurinta printre foite. aparatul gipsat devine larg si ineficient − se prefera aplicarea fesilor direct pe piele sau cel mult dupa acoperirea pielii cu un strat de tifon − se pot pune mici pernite de vata la nivelul proeminentelor osoase (calcai. atela gipsata se intinde de la capete si i se netezeste suprafata cu mana. cu timpul. caci.cat si atela ghipsata nu vor fi infasurate sau impachetate prea strans.

se recurge la extensia continua. Extensia se aplica fie cu benzi de leucoplast. reducerea fragmentelor nu se poate face. fie cu circulare de − aparatul gipsat nu trebuie sa fie prea gros. In acest caz.pe membrul respectiv. aparatul gipsat se va modela corect. cu multa abilitate. Extensia continua (reducerea prin extensie continua) In unele fracturi.− fesile trebuie derulate in jurul membrului fracturat. fie cu o brosa Kirschner (andrea subtire metalica) care se trece prin os si este prinsa apoi intr-o brosa ortopedica. pe cale simpla ortopedica. mai ales la cele produse la oase care se insera mase mari musculare care trag segmentele osoase in diferite directii. ca in timpul aplicarii lor fragmentele osoase sa nu se deplaseze − fesi gipsate atela se fixeaza fie cu fesi simple negipsate. cat si cea de dedesubtul unei fracturi. daca nu se intervine chirurgical. de cele mai multe ori. totodata. se va rascroi cu un foarfece special (foarfece de gips) !!! ATENTIE Un aparat gipsat trebuie astfel aplicat incat sa prinda intotdeauna atat articulatia de deasupra. avand grija sa nu se creeze cute si. repede. De aceasta potcoava se leaga o sarma moale care se trece peste un . 3. dar totusi sa fie suficient de rezistent − aparatul gipsat este lasat sa se usuce − inainte de a se usca.

Se face aproape intotdeauna extensie continua directa. bipolara sau mult mai rar tripolara. Membrul inferior este asezat de cele mai multe ori pe o atela BraunBohler. s-a constatat reducerea si asezarea in axul normal a osului fracturat (ceea ce are loc intre 1015 si 30 zile) se aplica un aparat gipsat. Interventiile asistentei medicale: − verificarea frecventa a dispozitivul de tractiune ( cablurile sa treaca prin mijlocul rolelor scripetelui.scripete si de care se agata greutati in functie de forta musculara care trebuie invinsa. deoarece cea indirecta ar duce la aparitia unor leziuni cutanate similare escarelor de decubit. transscheletica. Contragreutatea este realizata de greutatea corpului. Extensia continua pe o perioada de 4-6 saptamani pana cand consolidarea clinica va permite imobilizarea gipsata. greutatile sa atarne libere. Se realizeaza extensie unipolara. sesizarea oricaror . In momentul cand. fara risc de deplasare secundara sub gips. Este folosita aproape exclusiv pentru fracturi ale bazinului si membrului inferior. cadrul si barele patului sa nu stanjeneasca aparatul) − − − − modificari verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune plasarea unei paturi facute sul sub membrul afectat plasarea unei perne pentru a impiedica alunecarea urmarirea culorii si temperaturii membrelor. cu ajutorul controlului radiologic.

aparute − − de aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii suport psihic :. indepartarea sentimentului neputinta − educarea pacientului cu privire la necesitatea tractiunii pentru vindecarea membrului afectat. Indicatiile tratamentului chirurgical sunt urmatoarele: − chirurgical fracturi instabile. Tratamentul chirurgical Ori de cate ori reducerea unei fracturi nu a reusit pe cale ortopedica si nici prin extensie continua. modul de realizare a amplitudinii miscarilor permise. asa numita cale sangeranda.care au indicatie absoluta pentru tratamentul − fracturi stabile-dar la care tratamentul ortopedic ar duce la o rata mult prea mare de complicatii locale sau generale . se va recurge la reducere pe cale chirurgicala. pozitionarea corecta a corpului in timpul tractiunii − ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale.incurajarea pacientului.

Datorita fixarii mecanice imobilizarea gipsata este uneori inutila sau cu o perioada mult mai scurta. reducerea fragmentelor deplasate si fixarea acestora prin diverse procedee de osteosinteza ( implante metalice sau de alta natura). operatia consta in deschiderea focarului de fractura. ceea ce permite reluarea miscarilor articulare mult mai precoce si decio recuperare functionala mai rapida si mai buna. de aparitie a unor complicatii locale (necroza cutanata sau infectie) − existenta unor afectiuni cronice care sa contraindice formal o interventie chirurgicala − fracturi incomplete sau fara deplasare care duc la un rezultat bun prin tratament ortopedic Principal. brose. . Dupa reducerea pe cale sangeranda.etc. Recuperarea functionala Recuperarea functionala se reia de asemenea cat mai precoce pentru a evita hipotrofierea muschilor. cuiul gamma. redoarea articulara si distructiile osoase.− fracturi la care exista riscul unei deplasari secundare sub ghips in urma tratamentului ortopedic Contraindicatiile tratamentului chirurgical: − leziuni cutanate locale sau de vecinatate care duc la o probabilitate inacceptabil de mare. nesudarea oaselor si deci nefunctionarea membrului respectiv. placi si suruburi. peste segmantul fracturat se aplica un aparat gipsat. suruburi. Materialele de osteosinteza sunt tije rigide sau elastice. Fara indoiala ca manevrele executate precum si materialele straine introduse pot determina o osteita sau o osteomielita.

dar se continua intotdeauna sub indrumarea si supravegherea medicului fizioterapeut sau mai bine a kinetoterapeutului. Asistenta medicala trebuie sa convinga pacientii. ale cadrelor medii de specialitate si ale instructorilor de reeducare fizica din serviciile unde vor merge sa faca aceasta recuperare. In functie de fixarea obtinuta se permit miscarile active ale membrelor si chiar mersul cu sprijin partial. Asistenta medicala are de asemenea datoria sa convinga bolnavii sa respecte sfaturile medicale. la indicatia medicului. inca din perioada in care sunt imobilizati pentru o fractura.Recuperarea functionala se incepe sub indrumarea ortopedului. pentru calmarea durerilor si linistirea bolnavului !!! ATENTIE . In primele zile se incepe cu miscari pasive si apoi active ale degetelor si apoi contractii izomerice sub aparatul gipsat. ca reluarea la parametrii anteriori nu poate sa se faca fara o actiune sustinuta de recuperare la care bolnavii trebuie sa participe foarte activ. Recuperarea se incheie in momentul cand s-a obtinut consolidarea clinica si radiologica iar membrul respectiv si-a recuperat in totalitate mobilitatea articulara si forta musculara. Ingrijirea plagilor − primul ajutor in ingrijirea plagilor va urmari prevenirea infectarii acestora − este necesara spalarea pe maini inaintea inceperii manevrelor − respectarea cu strictete a masurilor de asepsie constituie succesul vindecarii rapide si fara complicatii − inaintea efectuarii pansamentului se administreaza antalgice( algocalmin) eventual si sedative.

pentru a ingriji o plaga in mod corespunzator se cere ca: − − ingrijirea sa se faca in conditii de asepsie perfecta sa se asigure. infectiosi din mediul inconjurator − sa fie asigurat un repaus al regiunii lezate Tehnica pansarii plagii la locul accidentului − − toaleta si dezinfectia tegumentului toaleta plagii . o buna absorbtie a secretiilor − plaga sa fie protejata de factorii nocivi – termici.− instrument − nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu niciun fel de nu se scot fragmente osoase in cazul fracturilor deschise − nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata (pericol de hemoragie) − Tratamentul local al plagilor Indiferent de nivelul la care se intervine. prin pansament.

la fiecare stergere. folosind. alcool iodat sau alcool.− − − dezinfectia din nou a tegumentului acoperirea plagii fixarea pansamentului !!! ATENTIE − Plagile care nu au depasit 6 ore de la accident se curata sau dezinfecteaza in spirala. de la exterior spre interior. de asemenea. pe o distanta de 6-7 cm. pentru a evita antrenarea germenilor din plaga − tetanosului Obligatoriu. de la interior spre exterior. alt tampon − plaga suturata se dezinfecteaza. in ambele cazuri. printr-o singura stergere cu tamponul imbibat in tinctura de iod sau alcool − plagii − apoi se dezinfecteaza din nou tegumentul din jurul se acopera plaga cu compresa sterila . germenii din zonele invecinate sunt astfel indepartate − Plagile care depasesc 6 ore de la accident se considera infectate si se curata circular. se face profilaxia Ingrijirea unei plagi operatorii − − plaga neiflamata se trateaza prin pansare sterila se degreseaza cu benzina tegumentul din jurul plagii − se dezinfecteaza cu tinctura de iod.

Masurile de realizare sunt urmatoarele: . leucoplast sau prin infasare (bandajare). deoarece acestia necesita o preocupare deosebita fiind mai irascibili si mai capriciosi. pentru a se reduce durerea si a se asigura o vindecare rapida − − − − − se inveleste pacientul cu patura se suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale se reorganizeaza locul de munca asistenta medicala se spala pe maini se noteaza tehnica in FO Masuri pentru ingrijirea pacientilor imobilizati la pat Asistenta medicala are sarcina de a ingriji si suplini in toate nevoile fundamentale pacientii imobilizati la pat. Comportamentul personalului medical fata de pacientii imobilizati trebuie sa fie cat se poate de atenta. sa comunice cu pacientul in termeni adecvati si sa fie un sprijin pentru pacient pe toata perioada spitalizarii. sa aiba rabdare si mult tact. sa-i ofere incredere pacientului . in functie de regiunea unde se afla plaga Ingrijirea pacientului dupa tehnica − se aseaza pacientul in pozitie comoda − regiunea lezata se pune in repaus. Asistenta medicala trebuie sa aiba o atitudine calma .− pansamentul se fixeaza cu galifix.

trebuie notata zilnic diureza pentru ca retentia acuta de urina si infectiile urinare pot surveni la cei cu adenom de prostata. la nevoie mai des.se folosesc saltele speciale. a unguentelor pentru ungerea pielii: oxid de zinc cu vitamina A + D2 si pudrarea regiunii respective cu talc. Un alt risc la care sunt supusi pacientii imobilizati la pat este si aparitia escarelor. renuntarea la lenjeria de corp − Se spala zilnic regiunile cu apa si sapun si se ung. Pentru a preveni acest lucru asistenta medicala trebuie sa ia urmatoarele masuri: − Shimbarea pozitiei pacientului se face la 2 sau 3 ore. zonele de masaj − Se inspecteaza aspectul tegumentelor in zonele predispuse la escare. aspectul cutanat. . a pernelor de diferite dimensiuni si forme. notandu-se exact orele de schimbare si pozitia. − Se evita cutele lenjeriei de pat. in special cele predispuse umezelii − Folosirea materialelor auxiliare: . executarea examinarilor si tratamentelor − − prevenirea escarelor prevenirea complicatiilor Tot in cazul bolnavilor imobilizati la pat. colaci de cauciuc.− − − crearea conditiilor optime de confort igiena generala si corporala a pacientilor alimentarea pacientilor − supravegherea starii generale. se face masajul si frictionarea cu alcool a zonelor predispuse la escare. se pudreaza cu talc.

tratamentul cu antibiotice si al starii generale − Complicatii : . pozitia sa fie comoda iar durata masajului sa nu depaseasca 15 minute si sa nu fie dureros − Este contraindicat la pacientii febrili. cald si frig. − Tratament local in functie de stadiu: .infectii locale ale plagilor .pentru stadiul I. masaj. rehidrateaza pielea. provocand. cu neoplazii. alternativ o vasoconstrictie locala si vasodilatatie. de jos in sus. si circular spre exterior − Se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata. cu infectii ale pielii sau cu septicemie.pentru stadiul II.septicemie . bioxiteracor . îndeparteaza celulele descuamate si desfunda glandele sebacee. − Masajul favorizeaza vascularizatia superficiala si profunda. inlatura durerea si anxietatea. violet de gentiana . favorizeaza revascularizatia tisulara. − Utilizarea agentilor fizici: . pansament gras (cu zahar). favorizeaza starea de bine si confort.pentru stadiul III.frigul si caldura. Se executa intotdeauna dupa toaleta pacientului si schimbarea lenjerei de pat. pansamente − Tratamentul general se refera la alimentatie. tinand cont de varsta si greutatea bolnavului.− Alimentatia sa fie bogata in proteine si vitamine pentru a favoriza cicatrizarea. se foloseste un unguent care se aplica cu mana goala in directia circulatiei de intoacere. unguente. Sa se asigure un aport lichidian de 1500-2000ml la 24 ore − Favorizarea vascularizatiei în zonele comprimate se face prin masaj şi prin utilizarea agentilor fizici (frig si cald).

de laborator. sa castige increderea acestuia. indicatie operatorie. personalul medical sa fie astfel organizate incat sa contribuie la calmarea starii psihice a pacientului. ci si a bolii. Pregatirea generala preoperatorie Pregatirea generala preoperatorie consta in: . explorate toate constantele biologice ale bolnavului. astfel incat el sa considere personalul medical ca prieten al sau. Cunoasterea temeinica nu numai a bolnavului . Nici o operatie nu trebuie sa inceapa fara stabilirea unui diagnostic precis. radiologice. Camera pacientului . planul operatiei si anesteziei. Medicul si asistenta medicala sa stie sa vorbeasca cu pacientul.Pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie a pacientilor In ingrijirea preoperatorie trebuie sa respectam trei reguli de baza: Realizarea unor conditii de mediu care sa impiedice noi traumatisme psihice. sa aiba convingerea ca echipa chirurgicala va depune toata grija pentru vindecarea sa. patul. Pentru a ajunge la diagnostic trebuie sa folosim toate datele clinice.

inaltimea si greutatea sa.sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului. intr-o maniera selectiva.Bilant clinic general Culegerea de date privind antecedentele pacientului Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative Examenul clinic pe aparate Bilant paraclinic Examene de rutina Examene complete Examene speciale Bilant clinic general Asistenta medicala. ceilalti membri ai echipei de ingrijire. insa principala sursa ramane pacientul. atent si sistematic. tinuta. foaia de temperatura. necesitatile pacientului si manifestarile de dependenta generate de nesatisfacerea nevoilor. faciesul. familia pacientului. aspectul pielii. are obligatia: . Culegerea datelor sa se faca cu mare atentie si minutiozitate. starea psihica . ca sa poata stabili obiective evaluabile pentru o ingrijire pertinenta si de calitate . schimbarile care apar in evolutia lui si utile pentru explorarea preoperatorie . pentru a nu scapa problemele importante si pentru a se face o evaluare corecta a lor . sa remarce detaliile importante..mersul.sa ia cunostinta de situatia globala in care se afla pacientul si.sa urmareasca.O. printr-o observatie clinica justa si sustinuta asupra pacientului. varsta aparenta si reala.sa culeaga date din diverse surse: F.

epilepsie Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative Se va urmari .pulsul .tensiunea arteriala . etc . care va fi valorificat de echipa de ingrijire si va fi baza unui nursing de calitate. HTA.daca au avut o evolutie buna .afectiuni cardiace .temperatura . etilism. etc . masura si nota : .O..Familiale – daca in familie au fost bolnavi cu neoplasme.respiratia . si planul de ingrijire.patologice .toate datele privind starea generala a pacientului si evolutia bolii acestuia se noteaza permanent in F. TBC. pentru a obtine un tablou clinic exact.se vor nota bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei .Chirurgicale – daca a mai suferit alte interventii .tare cronice: diabet.daca au fost complicatii . diabet. Culegerea de date privind antecedentele pacientului .

rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul si corectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea produselor biologice si patologice sau au pregatit bolnavul pentru investigatie.scaunul Examenul clinic pe aparate Este facut de catre medic prin: .palpare .auscultatie Este foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate. Examene de rutina . pentru completarea bilantului clinic preoperator.completeaza examenul clinic .permite o apreciere exacta a starii viitorului operat . Bilant paraclinic .diureza .percutie .inspectie ..

radiografie sau radioscopie pulmonara Examene speciale .examen de urina .hematocrit .V.EKG .glicemie .sunt examene de laborator.HLG completa .S. indiferent de timpul avut la dispozitie pentru pregatire si indiferent de starea generala a pacientului . obligatorii inaintea tuturor interventiilor chirurgicale.H .echilibrul acido-bazic .proteinemie .coagulograma completa .timp de coagulare si de sangerare .ionograma .uree sanguina Examene complete .transaminaze ..determinarea grupei sanguine si Rh .

se vor feri regiunile cu plagi.. toaleta bucodentara. se va efectua baie sau dus pe regiuni. daca pacientul le are. tinctura de iod se acopera campul operator la indicatia medicului . toaleta nasului − − la indicatia medicului va administra pacientului.sunt in functie de aparatul sau organul pe care se intervine. seara. in caz ca va observa o infectie cutanata. cantitate normala de − asigurarea igienei corporale – asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul pacientului si. un calmant uneori este necesara clisma. va semnala aceasta medicului. cu aparatul de ras propriu.evitandu-se sa se produca escoriatii cutanate − − − se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate cu eter se dezinfecteaza pielea cu alcool. dar este un procedeu stabilit de medic Pregatirea locala : − se indeparteaza pilozitatea cu grija. Pregatirea din preziua operatiei − − lichide asigurarea repausului fizic si psihic regimul alimentar – alimente usor digerabile.

. care vor insoti pacientul Ingrijirile postoperatorii − incep imediat dupa intervantia chirurgicala si dureaza pana la vindecarea completa a pacientului − se acorda pentru restabilirea functiilor organismului. iar celor care nu pot avea o mictiune voluntara li se va efectua un sondaj vezical − se rebadijoneaza. regiunea rasa − se imbraca pacientul cu lenjerie curata. i se va administra IM medicatie preanestezica (Mialgin. Fenobarbital). asigurarea cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor . Atropina. radiografii. Dozele sunt indicate de medicul anestezist − se pregatesc documentele: F.O. analize.Pregatirea in ziua interventiei − se intrerupe alimentatia cu cel putin 12 ore inaintea interventiei chirurgicale − se indeparteaza bijuteriile − se indeparteaza proteza dentara mobila − se indeparteaza lacul de unghii pentru observarea capilarelor extremitatii degetelor − se va goli vezica urinara. in functie de interventie − cu 30 de minute inainte sa fie introdus in sala de operatii. cu un antiseptic colorat.

faringian si cornean).− pacientul operat sub anestezie generala trebuie supravegheat cu toata atentia pana la aparitia reflexelor ( de deglutitie. tuse. pana la revenirea completa a starii de constienta cat si in orele care urmeaza − reflexelor transportul din sala de operatie se executa dupa revenirea Ingrijirea postoperatorie in salon: − − − − − − − − − pozitia bolnavului in pat calmarea durerii la indicatia medicului mobilizarea bolnavului reluarea alimentatiei reluarea tranzitului intestinal reluarea mictiunilor urmarirea functiilor cardiace si respiratorii urmarirea evolutiei febrei supravegherea evolutiei plagii operatorii si a drenajului .

administrarea medicamentelor alterate sau schimbarilor de medicamente. De aceea. Nerespectarea dozelor. chiar fatale. pot da nastere unor accidente grave. pentru administrarea medicamentelor. a caiilor de administrare. asistenta medicala va tine seama de regulile generale de administrare a medicamentelor: • Respecta medicamentul prescris de medic .Rolul asistentei medicale in tratament si ingrijire Administrarea medicamentelor este responsabilitatea asistentei medicale.

calea si tehnica de administrare • Administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole. consistenta • Verifica calitatea medicamentelor observand integritatea. forma.• Identifica medicamentul prescris dupa eticheta. lichide. sedimentarea. apoi injectii. chimioterapicelor • • • Evita incompatibilitatile medicamentoase Serveste pacientul cu doza unica de medicament Luarea medicamentelor in prezenta asistentei medicale • Respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor: pe cale orala-solide. opalescenta medicamentelor sub forma de solutie • • • Respecta caile de administrare prescrise de medicament Respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor Respecta doza de medicament – doza unica si doza /24 ore • Respecta somnul fiziologic al pacientului – se trezeste pacientul in cazul administrarii antibioticelor. pentru a preveni infectiile intraspitalicesti . miros. flacoane • Respecta masurile de asepsie. de igiena. dupa care administreaza ovule vaginale. culoare. culoarea medicamentelor solide. tulburarea. supozitoare • Informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste efectul urmarit si efectele secundare • Anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea medicamentelor legate de doza.

FRACTURILE MEMBRELOR INFERIOARE EVOLUTIE.6. La alcatuirea calusului fibros iau parte celulele stratului . numit si calus fibros sau calus moale si prin faza de calus osos.1. hormonala. în interiorul caruia se gasesc si insule de tesut cartilaginos. care au invadat hematomul se multiplica si se transforma în celule formatoare de os (osteoblasti) si de cartilaj (condroblasti) sub influenta factorilor diversi. a). de natura vitaminica. Faza calusului fibros : . Pentru a se ajunge la vindecare se trece prin faza de calus conjunctiv. Tesutul de neoformatie duce la unirea fragmentelor osoase cu un calus fibros.celulele conjunctive nediferentiate. realizând refacerea continuitatii osului. COMPLICATII. deci vindecarea functionala. PROGNOSTICUL BOLII Evolutie: Evolutia normala a unei fracturi este catre formarea unui tesut de reparatie de tip osos care se numeste calus si care va suda între ele fragmentele osoase. mecanica.

Calusul osos se modeleaza cu timpul si capata în final aproape aspectul osului normal. celulele endostului si ale maduvei si celulele tesutului conjunctiv al mansonului muscular din jurul focarului de fractura. astfel încât se ajunge la un calus osos primitiv. • Fragmentele osoase care se gasesc în contact intim formeaza calusul osos mult mai repede decât cele care sunt distantate. Constituirea calusului osos si consolidarea definitiva se fac între 30 si 90 de zile. calusul osos primitiv sufera un lung proces de remodelare. Faza calusului osos : . în convalescenta. etc. care duce la înlocuirea tesutului osos primitiv prin tesut osos lamelar. Constituirea calusului osos si variatiile de timp pâna la consolidarea definitiva depind de: • Vârsta bolnavului:. Treptat. • Dimensiunile osului :. cu trabeculatie dezordonata.profund al periostului.durata de consolidare a oaselor groase este mai lunga decât cea a oaselor subtiri. cu atât procesul de vindecare este mai rapid. • Accidentatii cu mai multe fracturi concomitente se vindeca mai lent decât cei cu o singura fractura.cu cât bolnavul este mai tânar. Semnele vindecarii fracturii sunt: − − disparitia durerii în focarul de fractura revenirea la valori normale a temperaturii locale .calusul fibros începe sa se mineralizeze si zonele cartilaginoase sufera un proces de osificare. printr-un proces de resorbtie. diabetici. b). cei cu tulburari hormonale. • Accidentatii cu stare generala buna se vindeca mai usor decât cei cu boli cronice.

polifracturati. − congestia pulmonara se instaleaza la batrâni imediat dupa traumatism. Complicatiile fracturilor: Complicatiile fracturilor pot fi sistematizate în: − − complicatii imediate (generale si locale). obnubilare. . apare de regula prin fragmente de grasimi mobilizate din focarul de fractura în torentul circulator. coma. − socul hemoragic − embolia. Ea se poate localiza pulmonar (cu dispnee. tulburari de vedere. apare datorita tulburarilor circulatorii si de coagulabilitate cu punct de plecare din focarul de fractura si imobilizarii. este o complicatie frecventa. a mobilitatii anormale. deficite motorii.− disparitia edemului. conducând la bronhopneumonie grava. cianoza). sau poate interesa anumite teritorii cerebrale producând somnolenta. − tulburari de emisie urinara apar la batrânii cu adenom de prostata. − flebita. junghi toracic. complicatii tardive locale Complicatii generale imediate: − socul post-traumatic. a impotentei functionale (reluarea miscarilor). manifestat în special la pacientii cu politraumatisme.

compresia pe trunchiurile vasculare poate produce fenomene ischemice. . nervul sciatic popliteu la nivelul colului peronier. Complicatii locale tardive: . cu producerea unor plagi venoase şi arteriale. se soldeaza cu hematoame în fracturile închise sau cu hemoragie externa în cele deschise.− infectia urinara care urmeaza retentiei urinare (ischiuriei). .leziunile vasculare. poate lua un aspect clinic sever.leziunile nervoase.interpunerea de parti moi între capetele osoase fracturate.fractura deschisa. . . . fie prin crearea de solutii de continuitate tegumentara de însasi agentul traumatic.trombozele venoase.fractura cominutiva. − diabetul zaharat. ale segmentului afectat. ducând la acidocetoza. uneori grave. nervul median la plica cotului. . . latent înainte de traumatism. elongatie sau sectionare. produse prin compresie. realizata fie prin strapungerea partilor moi si a tegumentelor de capetele osoase fracturate.ischemia la nivelul membrului afectat. intereseaza frecvent nervul radial în santul de torsiune al humerusului. − insuficienta cardiaca sau crize anginoase la pacientii cardiaci si/sau coronarieni. Complicatii locale imediate: .

Calusul vicios. cea mai frecventa. .Întârzierea se recunoaste prin aceea ca la mobilizarea focarului bolnavul acuza dureri. extremitatile apar efiliate. În aceste cazuri consolidarea are loc în pozitii defectuoase care antreneaza în timp tulburari functionale. care realizeaza o articulatie rudimentara.artrita reumatica . umplut cu tesut fibros. cu canalul medulat operculat.. atunci când fractura nu a fost corect redusa sau când deplasarea s-a reprodus sub aparatul gipsat. deteriorarea functiei articulare. fibrosinoviala. hipotrofii musculare. c) în forma fiotanta.dezaxarea Pseudoartroza constituie starea definitiva care urmeaza în timp întârzierii în consolidare. spatiul interfragmentar este larg (8-12 cm). reprezinta extremitatile osoase densificate. uneori efiliate sau îngrosate în .. Ea apare sub trei aspecte anatomo-patologice: a) forma rara. picior de elefant”.osteita cronica .tulburari vasculare si trofice . . cu obliterarea canalului medular.Tratamentul calusului vicios consta în corectarea pe cale chirurgicala a deplasarilor. cu extremitati osoase operculate si modelate unul sub celalalt. b) pseudoartroza fibroasa. Aceasta complicatie tardiva se datoreaza mai multor factori dintre care mai importanti sunt: − − caracterul traumei infectia . .

u examenul radiografic. urmarindu-se consolidarea în pozitie normala a capetelor osoase.de obicei nedureroasa. numai conturate. suplimentarea aportului de Calciu si Vitamina D. efiliate sau îngrosate. u impotenta functionala partiala. Diagnosticul pseudoartrozei se bazeaza pe: u mobilitate în focar. Osteoporoza post-traumatica este consecinta tulburarilor vasomotorii si neuromotorii si se exprima clinic prin : − − − − − durere hipertrofie musculara cianoza hipotermie locala hiperhidroza. Uneori mobilitatea este redusa sau lipseste (pseudoartroza fibroasa strânsa). Tratamentul urmareste ameliorarea regimului circulator local. . care arata capetele osoase densificate si operculate.norii pe cer”. între ele interpunându-se tesut fibros dur. erorile terapeutice.. Radiografic se constata o demineralizare intensa a oaselor piciorului. Tratamentul pseudoartrozelor este prin excelenta chirurgical. acestea fiind transparente. sau cu aspect tulbure ca .− − − − necroza fragmentelor osoase starea generala deficitara a bolnavului maladiile intercurente si cel mai important.

kinetofizioterapic) . Tratamentul consta în extirparea lor chirurgicala.. prin depuneri de saruri calcare în hematoamele periarticulare.. insuficienta nutritiva) − respectarea de catre pacient a indicatiilor medicale ( recuperare de tip balneo. Prognostic Prognosticul restaurarii formei si mai apoi a functiei segmentului fracturat depinde de : − − − − forma clinica ( cominutiva. Radiografic apar ca mici opacitati cu contur net si structura omogena.Osteoamele periarticulare post.) nivelul fracturii ( articulara sau nu) tratamentul instituit axarea corecta a membrului si mentinerea a fragmentelor − starea anterioara de sanatate a pacientului ( deficienta hormonala.traumatice sunt formatiuni osoase care apar tardiv (dupa 2-3 saptamâni) în jurul articulatiilor sau în muschii din vecinatatea acestora. deschisa.

1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE

Boala reprezinta ruperea echilibrului, a armoniei, este un semnal de alarma, tradus prin suferinta fizica, psihica sau o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua, provizorie sau definitiva. Educatia pentru sanatate in ceea ce priveste fractura, se axeaza in principal pe profilaxie prin: − prevenirea accidentarilor si traumatismelor de multiple cauze

− constientizarea in privinta traumatismelor mici a unei categorii de bolnavi care prezinta risc potential mare si care sunt expusi foarte usor la fracturi (cu tulburari de vedere, cu tulburari de echilibru si varstnicii). Pentru evitarea traumatizarii acestora se va face; − − − − − − − − montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor folosirea covoarelor antiderapante in baie si in cada de baie purtarea incaltamintei adecvate si comode evitarea efortului fizic excesiv mentinerea tonusului muscular evitarea sedentarismului pozitionarea corecta in timpul unor activitati evitarea ortostatismului prelungit

− evitarea factorilor ce contribuie la aparitia osteoporozei : dieta saraca in calciu, consumul de cafea, tabagism, exces de proteine Educatia pentru sanatate are o importanta deosebita la persoanele în vârsta la care tesutul osos sufera un proces de distrugere fiziologica, copii care sunt expusi frecvent la accidente de circulatie si sportivii în rândul carora s-a constatat faptul ca fracturile sunt foarte numeroase. Pentru prevenirea

afectiunilor aparatului locomotor, persoanele trebuie sa cunoasca anumite reguli de care trebuie sa tina cont si sa le puna in aplicare: • • • • • • Alimentatia echilibrata Exercitiile fizice Consumul de apa Expunerea la soare Aerul curat Sanatatea mentala

În aceasta categorie de bolnavi, la care educatia pentru sanatate este esentiala, se încadreaza persoanele cu asa-zisele ,,oase patologice” care au în ele abcese, formatiuni tumorale sau la care osul sufera un proces de rarefiere a structurii sale (osteoporoza). Unul dintre factorii importanti care contribuie la producerea fracturii îl reprezinta demineralizarea osului datorita carentei alimentare insuficiente în elemente minerale si vitamine; de aceea alimentatia corespunzatoare cu o dieta bogata in calciu ,este un obiectiv principal în educatia pentru sanatate. In perioada pubertatii, cand procesele metabolice sunt accentuate, tinerii trebuie sa cunoasca necesitatea sigurarii unei alimentatii bogate in minerale si vitamine, si sa evite excesul de proteine, cafeaua si fumatul, fiind factori nocivi. Un rol important il are prevenirea obezitatii prin evitarea unei alimentatii hiperglucidice si a meselor copioase, care determina cresterea in greutate si afecteaza articulatiile importante. Muncitorii in diverse sectoare de activitate trebuie sa poarte obligatoriu echipamentul de protectie adecvat. Bolnavii care au prezentat fracturi trebuie sa cunoasca la externare faptul ca segmentul osos afectat prezinta o fragilitate deosebita si trebuie sa evite traumatismele si accidentarile de orice fel. Asistenta medicala trebuie sa convinga bolnavii înca din perioada în care sunt imobilizati în urma fracturii, ca reluarea activitatii la parametrii anteriori nu poate fi facuta fara o actiune sustinuta de recuperare la care bolnavii trebuie

sa participe foarte activ pentru a deveni autonomi si independenti cat mai repede posibil. De asemenea, datoria asistentei medicale este sa determine bolnavii sa respecte sfaturile medicale ale cadrelor medii de specialitate si ale instructorilor de recuperare fizica. Succesul educatiei pentru sanatate depinde in foarte mare masura de educatia si gradul de cultura al pacientului dar si de calitatea si competenta profesionala a asistentei medicale, de interesul pe care il arata pacientul privind ingrijirile si tot ceea ce intreprinde echipa medicala pentru vindecarea acestuia.

la locul de munca al personalului medical Reguli de baza in aplicarea precautiunilor universale: − considera toti pacientii potential infectati − considera sangele.1. HCV sau alti agenti microbieni . HCV si a altor agenti microbieni cu cale de transmitere sangvina in timpul actului medical si se aplica in procesul de ingrijire a tuturor pacientilor. NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR Precautiunile universale se refera in special la modul de prevenire a transmiterii HIV. HVB. Scop : − prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sangvina. HVB.8. alte fluide biologice si tesuturi ca fiind contaminate cu HIV.

masuri de prevenire a imbolnavirilor profesionale si al accidentelor provocate de substante chimice .masuri de securitate a muncii privind buteliile de gaze comprimate si lichefiate .masuri de prevenire a imbolnavirilor profesionale datorate sensibilitatii fata de medicamente .masuri de securitate a muncii privind instalatiile de gaz metan .− considera ca acele si instrumentarul utilizat in practica medicala sunt contaminate dupa folosire Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de sanatate: .masuri de prevenire a infectiilor Scopul acestor masuri este: .norme de protectie a muncii fata de instalatiile ce produc radiatii Roentgen .dozarea efortului fizic .modul igienic de viata .masuri de protectie a muncii in cursul activitatii cu raze ultraviolete .modul de functionare corecta a aparatelor cu curent electric .purtarea corecta a echipamentului de protectie a muncii .

la pastrarea diferitelor substante.semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje .dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (sorturi de protectie.modul de interventie in caz de avarii sau accidente . LCR.la purtarea echipamentelor de protectie . materii si materiale utilizate in procesele de munca conform standardelor . sputa.evitarea posibilitatii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale in domeniul de sanatate.riscurile la care sunt expuse privind contractarea unei boli . urina.mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse biologice si tesuturi ( sange. etc) . secretii vaginale.partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (aparatura electrica. lichid pleural. lichid pericardic. materii fecale) .. sperma. manusi.la spalarea mainilor (ori de cate ori este nevoie): . lichid peritoneal. Persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la: . ecran de protectie) .inainte de contactul direct cu pacientul − inainte de baie .

se cere respectarea intocmai a procedeelor de lucru. de dezinfectat .un halat din monton .halat din bumbac.depozitarea reziduurilor menejere se va face separat de cele medicale .in anumite sectii : .anestezie bloc operator − terapie intensiva unde se lucreaza cu gaze narcotice inflamabile se interzice purtarea imbracamintei sintetice sau de lana . Echipamentul de lucru al asistentei medicale este urmatorul: .o boneta(calota) din bumbac sa acopere parul .cu privire la interzicerea efectuarii oricarei interventii cu mainile ude la echipamentul electro-izolant . usor de spalat.− dupa contactul direct cu sangele sau cu produsele de excretie − − − − dupa indepartarea manusilor inainte si dupa parasirea saloanelor inainte de manuirea hranei inainte de procedurile aseptice . rpivind investigarea si aplicarea tratamentului.se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se manace sau sa se atinga gura sau fata cu mainile .se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele ale bolnavilor .

inainte de imbracarea echipamentului se va verifica integritatea materialelor necesare.` . cu talpa si tocuri joase ce pot fi usor decontaminati Folosirea echipamentului de lucru de catre asistenta medicala: . se imbraca manusile ( unde este nevoie ).. se imbraca apoi halatul curat . care la iesirea din sectie se dezbraca. in sectiile de boli contagioase se mai imbraca un al doilea halat.masca de protectie. se incalta corespunzator. Asistenta medicala este obligata sa poarte echipamentul de protectie la serviciu si sa respecte toate regulile de igiena personala. se verifica masca de protectie. incaltaminte comoda. bine calcat. manusi.

.

CAPITOLUL II
PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE

CAZUL A

II.A.1. Culegerea datelor II.A.2. Analiza si interpretarea datelor II.A.3. Planificarea ingrijirilor II.A.4. Aplicarea ingrijirilor II.A.5. Evaluarea ingrijirilor II.A.6. Externarea pacientului

CAZUL B

II.B.1. Culegerea datelor II.B.2. Analiza si interpretarea datelor

II.B.3. Planificarea ingrijirilor II.B.4. Aplicarea ingrijirilor II.B.5. Evaluarea ingrijirilor II.B.6. Externarea pacientului

CAZUL C

II.C.1. Culegerea datelor II.C.2. Analiza si interpretarea datelor II.C.3. Planificarea ingrijirilor II.C.4. Aplicarea ingrijirilor II.C.5. Evaluarea ingrijirilor II.C.6. Externarea pacientului

CAZUL A

studierea documentelor medicale .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI E.directe : .observatia .dosarul medical I.familia Nume: E Prenume: M Vârsta: 30 ani Sex: feminin Religie: ortodoxa Nationalitate : romana Stare civila: casatorita Ocupatie: vanzatoare .1 CULEGEREA DATELOR Metode de culegere a datelor : .indirecte : .interviul . II.membrii echipei de ingrijire .A.pacientul .M.colaborarea cu echipa medicala Surse de informare : .1. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI DATE RELATIV STABILE : .

nu consuma alcool Mod de petrecere a timpului liber :.preferinte alimentare : .b. confortabila.70 cm pozitiv (+) Grup sangvin: B III I.a. LIMITE SENZORIALE : Alergii: Proteze: Somn: .locuieste impreuna cu sotul intr-un apartament compus din 2 camere. DATE ANTROPOMETRICE : Greutate: Înaltime: Rh: 54 Kg 1.2.DATE VARIABILE : Domiciliul: urban Conditii de viata si de munca: .normal fiziologic Acuitate vizuala si auditiva: .nu prezinta .buna. lectura.nu prezinta . lactate .nefumatoare .preparate din carne.plimbari. DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA I.program relativ regulat de masa . excursii impreuna cu sotul si prietenii. conditii salubre Gusturi personale si obiceiuri: . fructe. in limite normale .2.2. vizioneaza emisiuni TV I. legume.consuma cafea 1-2 cesti/zi .

neaga TBC-ul.diminuata .Mobilitate: Alimentatia: Eliminari: . urina si diureza prezente) I.fara semnificatie patologica .2. Luesul. a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti. Istoricul bolii : .3. neaga alte afectiuni I. 01.2.3. sectia urgente minore II (chirurgie).a.FIZIOLOGICE nasteri : avorturi : 1 menarha la 14 ani menopauza : nu s-a instalat PATOLOGICE : boli ale copilariei : varicela. rujeola. 2010.b. infectia HIV in familie I. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : . INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.3.echilibrata .in limite fiziologice ( scaun. cu urmatoarele manifestari: • • • • durere vie la nivelul falangei deget II impotenta functionala este destul de redusa deformarea se datoreaza deplasarii si edemului echimoza tardiva este prezenta 1. Motivele internarii : Pacienta s-a prezentat la Unitatea Primiri Urgente.c.d. la data de 24. ANTECEDENTE PERSONALE : .

Data internarii : 24. normoton Sistem osteo-articular : durere la nivelul falangei proximale deget II. cai Aparat cardiovascular: cord in limite normale. 2010 1.3. normal reprezentat Fanere : normal implantate Sistem ganglionar: nepalpabil Sistem muscular : normokinetic.3. 1. in rest aparat integru. Examenul clinic pe aparate : u u u u u u u u u u u u u u Stare de constienta: buna Facies : simetric Tegumente si mucoase: normal colorate. motiv pentru care se prezinta la Unitatea Primiri Urgente. Aparat urinar: mictiuni fiziologice. 01. 2010 in timp ce aranja marfa pe rafturi.c. TA – 110/60mmHg.d.sensibilitatea normala. ficat in limite normale. articulatii mobile respiratorii permeabile.dentitie integra. s-a lovit cu un obiect contondent care a cazut de la inaltime(~ 2 m ). diureza normal.3. OTS. loji renale libere Aparat genital : normal Sistem nervos. in urma careia a simtit o durere vie la nivelul degetului II. bine Aparat digestiv: cavitate bucala normal colorata. impotenta Aparat respirator: torace normal conformat. splina nepalpabila. sectia urgente minore II (chirurgie). tranzit intestinal prezent voluntara. Diagnosticul la internare : FRACTURA FALANGA PROXIMALA DEGET II MEMBRUL INFERIOR DREPT 1. 01. murmur vezicular prezent bilateral. Tesut conjunctiv : adipos. organe de simt : ROT prezente bilateral. mucoase umede. fara sufluri.e. AV-78b/min nedureros. abdomen suplu. a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti pentru investigatii. Fiind supusa examinarilor clinice si paraclinice ( radiografie fata si profil a degetelui) se decide internare de zi in sectia de Ortopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti. 18r/min batute. zgomote cardiace ritmice. endocrine.Pacienta afirma ca in cursul zilei de 24. mobilitate functionala redusa a membrului inferior drept. .

.

A. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II. A bea si a mânca mmHg -dentitie in stare buna -mucoasa bucala roz si umeda -gingii roz si aderente dintilor -reflex de deglutitie prezent -masticatie usoara eficace -digestie lenta si nestingherita _ _ _ 1 _ _ _ 1 MANIFESTARI DE MANIFESTARI INDEPENDENTA DE DEPENDENTA SURSE DE DIFICULTATE PROBLEMA DE DEPENDENTA şi a avea o buna NOTA . A circulatie respira -Respiratie de tip costal superior -Miscari respiratorii simetrice -mucoasa respiratorie umeda R= 18r/min A.II.1.V.A.2. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTA -LA 1.=110/60 2.= 78b/min T.

clara.-apetit prezent -hidratare corespunzatoare 3. transparenta -densitate normala -transpiratia normala -perspiratia normala 4. A se misca şi a -miscari active si avea o buna postura pasive -Diminuarea miscarii -durere aparat gipsat -alterarea integritatii aparatului locomotor -fractura degetului II membru inferior drept 5. A dormi si a se -perioada de repaus odihni -perioada de relaxare si timp liber -somnul este calitativ si cantitativ. A se îmbraca si -Îsi alege vesmintele dezbraca dupa circumstante. A elimina 1500 ml/zi -Mictiuni fiziologice 4-5/zi -scaun prezent -diureza prezenta -urina de culoare deschisa. sunt _ _ _ 1 -imobilitate inadecvata -dificultate de a 2 se deplasa _ _ _ 1 -imobilizare in -postura -pozitie fiziologica a -dificultate la membrelor superioare deplasare si inferioare . cu bun gust. odihnitor 6.

cu umeda si roz -urechi. sociologica -apta pentru a evita 10.adecvate climatului 7. ingrijit 9. -sentiment de _ _ _ _ _ _ _ _ _ 1 1 corpului în limite T=36.taiate -piele curate. ritm moderat -limbaj clar. A comunica pericolele -atitudine receptive -debit verbal usor. psihologica. a-si tele si mucoase le -transpiratie minima -igiena corespunzatoare. îngrijit.mucoasa bucala 1 -dificultatea de -dificultatea de a2 1 .8°C proteja tegument. curat -temperatura corpului normala -culoarea tegumentelor roz -senzatie placuta de frig sau caldura 8. pieptanat. raniri unui traumatism -anxietate accidental adaptare la modificarea corporala moderata evita pericolele frustrare -mediul de siguranta. A-si mentine temperatura normale -aspect ingrijit. elastic.A de a evita pericolele -deprinderi igienice -mediul ambient -risc de accidente -consecinte-le -durere salubru securitate fizica.nas curate -unghii îngrijite. precis -stabilirea de relatii armonioase cu cei din _ _ _ prin caderi.A fi curat. neteda -par curat.

A fi preocupat -prezinta receptivitate în vederea realizării fata de ce se intampla in jur -integritate fizica si psihica -stima de sine -ambitie -motivatie -luarea de decizii -comportament 13.rea -deficit de cunostinte corporale -durere informatii 2 _ _ _ 1 _ _ _ 1 insuficiente despre schemei atitudini si deprinderi -indatorirea sa de a -lipsa de . tratament. recreere -destindere -satisfactie 14. A acţiona convingeri şi valori. A invata cum -prezinta capacitatea -cunostinte sa-ti pastrezi sanatatea de a acumula noi cunostinte -formarea unor corecte pentru obtinerea unei stari de bine boala. de a practica religia jur -apartenenta religioasa semnificative actioneaza conform propriilor credinte si obiceiuri -are libertate deplina si sanatate mintala _ _ _ 1 conform propiilor -poarta obiecte optima 12.11. A se recreea normal -existenta unor modalitati de relaxare. complicatii se recupera -modifica.

2. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA .3. PROBLEME DE DEPENDENTA ACTUALE:  lterarea integritatii aparatului locomotor : imobilitate A Impotenta functionala a membrului inferior drept Alterarea confortului : durere.-dorinta si interesul de independenta II. imobilizarea in aparat gipsat Deficit de cunostinte POTENTIALE : Risc de accidentare Risc de aparitie a unor complicatii II.

1. prognostic. temporara .pe termen scurt. otal 17 puncte = Nivel de dependent moderata T Pacienta prezinta un grad de dependenta moderata.A. DIAGNOSTIC NURSING 1) 2) 3) 4) 5) 6) Alterarea integritatii aparatului locomotor din cauza traumatismului manifestata prin Impotenta functionala a membrului inferior drept din cauza imobilizarii in aparat Alterarea confortului din cauza durerii si disconfortului aparatului gipsat. despre modul de utilizare a mecanismelor auxiliare. manifestat prin postura intreruperea continuitatii osului gipsat a degetului II . manifestata prin pozitie inadecvata Risc de aparitie a unor complicatii din cauza traumatismului. OBIECTIVE III. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR III. manifestat Deficit de cunostinte din cauza lipsei de informatii manifestat prin cunostinte Risc de accidentare din cauza mobilitatii limitate. II. INTERVENTII . II.2. manifestata prin diminuarea mobilitatii prin durere la mobilizare si postura inadecvata insuficiente despre boala. si anxietate moderata.4. inadecvata si imobilitate.3.

i se asigura un climat de incredere pentru echipa sa fie echilibrata psihic in medicala.Algocalmin 1 fiola i.NR CRT OBIECTIV INTERVENTII Pregatire psihica: pacienta .administrez la indicatia medicului tratamentul medicamentos antialgic si antiinflamator. -invat pacienta care este pozitia adecvata care sa favorizeze circulatia sangelui(< 90*) . cunostinte. sa dobandeasca sustinere atitudini. Movalis 75 mg 1 tb/ per os .incurajez pacienta pentru mobilizarea activa a celorlalte segmente ale corpului .medic urmatoarele 3-4 zile 1.m. -este asigurata ca va primi ingrijiri de calitate -este informata despre procesul de recuperare fizica si despre tratamentul ortopedic . obiceiuri si deprinderi noi p rotejarea membrului fracturat m od de viata echilibrat re spectarea tratamentului i mportanta controalelor medicale periodice c Pacientul sa acumuleze noi   f o l osirea mijloacelo .sa faca exercitii pasive -sa coopereze cu membrii echipei de recuperare fizica si sa urmeze tratamentul recuperator la indicatia medicului inferior drept in termen de -sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta) -corectez deprinderile daunatoare sanatatii -educ pacientul cu privire la: 4. Pacienta sa-si exprime diminuarea durerii in termen de 2 ore 2.ii explic scopul interventiei (reducerii ortopedice) Pacienta sa-si recapete mobilitatea membrului 21 zile 3.

APLICAREA INGRIJIRILOR. EVALUARE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE .onsecintele sprijinirii precoce pe membrul afectat i mportanta exercitiilor de recuperare fizica a membrului fracturat -orientez pacienta in timp si spatiu. NEVOIA FUNDAMENTAL A DATA PROBLEMA OBIECTIVE II.A. anturaj Pacienta sa fie ferita de accidente pe perioada 5.4. spitalizarii -determin factorii de risc -asigur conditiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare -favorizez adaptarea pacientului la noul mediu II.A.5.

baston) extremităţilor sunt normal colorate. needemaţiate.2010 Nevoia de a se misca şi a avea o buna postura -diminuarea mobilitatii fizice -postura inadecvata a se deplasa -disconfort fizic-durere -pacienta sa-si -pregatesc -stare generala -pacienta suporta bine aparatul gipsat recapete mobilitatea pacienta psihic si imbunatatita membrului inferior fizic pentru drept in termen de examenul 21 zile -pacientei sa-i fie diminuata durerea radiologic -ii explic tehnica -se poate deplasa -ajut pacienta sa folosind mijloace se ridice.24. sa se deplasa cu ajutorul aseze in decurs de 3 ore foaia de observatie -la indicatia medicului se imobilizeaza degetul II a membrului aparat gipsat -ii controlez extremitatile dupa imobilizarea in aparatul gipsat (culoare.8*C stare ameliorata -dificultate de în decurs de 3 ore -pacienta sa se poatamearga.01. carjelor/bastonului -notez tehnica in -tegumentele inferior drept in R=18r/min (gheata gipsata) -se externeaza cu . sa de sustinere(carje. mobilitate) -administrez la indicatia medicului : Algocalmin 1 fiola i. TA= 110/60mmHg AV=78b/min T=36.m.

01.Movalis 75mg 1 tb/per os -masor si notez functiile vitale in F.redau increderea pacientei ca starea sa este o stare trecatoare .2010 -durere -anxietate moderata -risc de accidente -pacienta sa fie pe perioada spitalizarii -explorez cele potentiale de risc de mediu -pacienta numai -pacienta este permanenta mijloacele de ferita de accidente pericolele reale siprezinta durere -determin factorii supravegheata in -asigur conditiile -se mentin adecvate pentru a siguranta evita pericolele -este ferita de prin accidentare accidente pe toata -favorizez adaptarea mediu perioada spitalizarii este ameliorate pacientei la noul -starea generala -calmez durerea semnificativ .suplinesc pacienta pentru satisfacerea nevoilor sale Nevoia de a evita pericolele 24.O .

modul de boala sa -constientizeaza importanta interventiilor masurile preventive si atitudini. sa dobandeasca si deprinderi noi -explorez nivelul -pacienta prezinta de cunostinte al suficiente pacientei privind cunostinte despre boala. modul echipei de de participare la ingriire. are procesul de recuperare de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte incredere in echipa de -stimulez dorinta ingrijire .-administrez la indicatia medicului : Algocalmin 1 fiola i. 01. obiceiuri manifestare. curative. Movalis 75mg 1 tb/per os -educ pacienta sa evite ortostatismul prelungit si mersul fara mijloace de sustinere Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea 24.m. 2010 -deficit de cunostinte -pacienta sa acumuleze noi cunostinte.

4 ml citrate de Na 3.S.6ml sânge. Femei-2-13mm/1h.5 ml sange/0.8% Tub vacuumtainer negru Bărbaţi-1-10 mm/1h. Femei-36-46%. pe 0. Timp de coagulare Punctie venoasa 4. 43.H.-constientizeaza pacienta asupra propriei responsabilitati privind sanatatea EXAMENUL CERUT V. 16mm/1h.8% Tub vacuumtainer bleu 11-13 sec 12sec Hematocrit Punctie venoasa 2ml sânge care se recolteaza pe seringa heparinizata sau 2 ml sânge pe cristale de EDTA Tub vacuumtainer mov Bărbaţi-40-52%. Glicemie Punctie venoasa 2 ml sange/4mg florura de Na Inteparea pulpei degetului Glucotest 70-105 mg/dL 96mg/dL .6%. MOD DE RECOLTARE VALORI NORMALE VALOAREA OBTINUTA Punctie venoasa fara garou 1.4 ml Citrat de Na 3.

6.T. nu prezinta semen de deshidratare .A si puls in limite fiziologice – T. AV= 78b/min. Bilanţul autonomiei: Pacientei i s-a explicat necesitatea respectării actelor medicale. este conştientă asupra faptului că timp de 21 de zile v-a purta aparatul gipsat şi asupra necesităţii prezentării la control in ambulator sectia Ortopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti. II. 01. pacienta prezinta: 1) Nevoia de a respire si a avea o buna circulatie .hidratare corespunzatoare. In urma supravegherii si a interventiilor aplicate.2010 Starea la externare: .A=110/60mmHg.in urma efectuarii radiografiei piciorului drept s-a pus diagnosticul de fractura falanga proximala deget II membru inferior drept. bolnava suportă bine aparatul gipsat. R=18r/min 2) Nevoia de a bea si a manca .EXAMENE PARACLINICE Examen radiologic : .ameliorata.alimentatie corespunzatoare .A. secretii reduse .respiratie ritmica . EXTERNAREA PACIENTULUI Data externării: 24. are o evoluţie fără complicaţii.mucoasa respiratorie umeda . revine la control peste 10 zile si peste 21 zile când i se poate scoate aparatul gipsat.prezinta apetit .

manifesta interes pentru prevenirea unui proces infectios/inflamator 10) Nevoia de a comunica . 5) Nevoia de a dormi si a se odihni .pacienta se ridica.diureza prezenta .protejeaza membrul inferior drept in timpul schimbarilor de pozitie si deplasare.pacienta doarme 7-8h/noapte fara treziri . merge ajutata de mijloacele de sustinere (carje.pacienta utilizeaza toaleta singura .isi exprima gandurile cu privire la noua situatie . a proteja tegumentele si mucoasele .temperatura corpului in limite fiziologice T= 36.aplica masurile de igiena .se imbraca conform cerintelor cu un pantalon mai larg 7) Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale .este vulnerabila fata de pericole .8*C 8) Nevoia de a fi curat.scaune prezente 4) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura . baston ) .3) Nevoia de a elimina . ingrijit.inlatura obstacolele .foloseste tehnici de relaxare si odihna 6) Nevoia de a se imbraca si dezbraca .are grija sa nu-si ude gipsul aplicand o punga la nivelul piciorului pentru protejarea lui 9) Nevoia de a evita pericolele . accidente datorita imobilizarii membrului inferior drept .

apartenenta religioasa .interes in a primi informatii pentru pastrarea sanatatii 11) Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori si de a practica religia .prezinta interes pentru prevenirea complicatiilor .valori.sa efectueze gimnastica medicala recuperatorie atât în timpul imobilizării.evitarea eforturilor fizice intense . morala 12) Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii .nu prezinta sentiment de devalorizare .administrarea corecta a tratamentului .este constienta ca se confrunta cu o situatie tranzitorie 14) Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea .Movalis 75mg XV tb Ds intern 1 tb/3xzi (dupa masa) .evitarea ortostatismului prelungit .. 2010 . 02.revine pentru control medical 03.participa la activitati recreative .prezentarea la control medical pentru verificarea procesului de vindecare Recomandări la externare: .este increzatoare in sine 13) Nevoia de a se recreea .sa urmeze tratamentul medicamentos prescris de medic . cât şi dupa scoaterea aparatului gipsat (21 zile) Rp1 .

Rp 2 .Algocalmin X tb Ds intern 1 tb/2xzi la nevoie .

apartinatorii .directe : . CULEGEREA DATELOR Metode de culegere a datelor : .indirecte : .membrii echipei de ingrijire .pacientul .CAZUL B PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI N.colaborarea cu echipa medicala Surse de informare : . DIAGNOSTIC: FRACTURA DE MALEOLA PERONIERA FARA DEPLASARE A MEMBRULUI INFERIOR DREPT II.B.interviul .1.observatia .C.familia.studierea documentelor medicale .1. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI DATE RELATIV STABILE : Nume: N Prenume: C Vârsta: 41 ani Sex: masculin Religie: ortodoxa Nationalitate : romana Stare civila: casatorit Ocupatie: inginer DATE VARIABILE : .dosarul medical I.

fara semnificatie patologica .fumator – 15 tigarete/zi . DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA I. infectia HIV in familie I.preferinte alimentare : . 2010. 03. salate .a. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : . la data de 20. sectia urgente minore II (chirurgie). a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti.neaga TBC-ul.echilibrata . conditii salubre Gusturi personale si obiceiuri: . LIMITE SENZORIALE : Acuitate vizuala si auditiva: . urina si diureza prezente) Grup sangvin: 0 I I. table).2.2.79 cm pozitiv (+) .d.2. legume.buna. confortabila. drumetii pe munte impreuna cu sotia si prietenii.Domiciliul: urban Conditii de viata si de munca: .nu prezinta .3.sport ( tenis .nu prezinta . sah.alterata .boli ale copilariei : varicela. footbal. parotidita epidemica .consuma alcool ocazional Mod de petrecere a timpului liber :.in limite fiziologice ( scaun.program relativ regulat de masa . cu urmatoarele manifestari: -durere vie la nivelul gleznei membrului inferior drept .preparate din peste.impotenta functionala a membrului inferior drept -deformarea axului gleznei -mobilitate anormala -intreruperea continuitatii osului -netransmisibilitatea miscarii . in limite normale I. rujeola. I. DATE ANTROPOMETRICE Greutate: Înaltime: Rh: Alergii: Proteze: Somn: Mobilitate: Alimentatia: Eliminari: 84 Kg 1.c.apendicectomie 1983 I. vizioneaza emisiuni sportive TV.consuma cafea 2-3 cesti/zi . Motivele internarii : Pacientul s-a prezentat la Unitatea Primiri Urgente.b.a.perturbat .3.2.locuieste impreuna cu sotia intr-un apartament compus din 3 camere. ANTECEDENTE PERSONALE : FIZIOLOGICE Tata : decedat.2. INFORMATII LEGATE DE BOALA 1. Luesul.infarct miocardic (IMA) PATOLOGICE : .

3. normal reprezentat Fanere : normal implantate Sistem ganglionar: nepalpabil Sistem muscular : normokinetic. 2010 1.sensibilitatea anormala. 2010.2. TA – Aparat digestiv: cavitate bucala normal colorata. articulatii mobile permeabile. 03. mobilitate voluntara. in rest aparat integru. dentitie integra. in timpul meciului de football in care el era jucator. impotenta functionala si mobilitate anormala la nivelul gleznei drepte.b. nedureros. murmur vezicular prezent bilateral.B. impotenta functionala a membrului inferior drept. A respira şi a avea o buna circulatie MANIFESTARI DE INDEPENDENTA -Respiratie de tip costal inferior -Miscari respiratorii simetrice _ _ _ 1 MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSE DE DIFICULTATE PROBLEMA DE DEPENDENTA NO TA . Data internarii : 20. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA FUNDAMENTALA 1. ficat in limite Aparat urinar: mictiuni fiziologice. motiv pentru care se prezinta la Unitatea Primiri Urgente. zgomote cardiace ritmice. fara sufluri. sectia urgente minore II (chirurgie).3. Examenul clinic pe aparate : u u u u u u u u u u u u u u Stare de constienta: buna Facies : simetric Tegumente si mucoase: normal colorate. abdomen suplu.3. in urma careia a simtit o durere vie.e. a alunecat pe iarba si a cazut pe piciorul drept. mobilitate Aparat respirator: torace normal conformat.d. II.c.1. organe de simt : ROT prezente bilateral. Tesut conjunctiv : adipos. Diagnosticul la internare : FRACTURA MALEOLA PERONIERA DREAPTA FARA DEPLASARE A MEMBRULUI INFERIOR DREPT 1. endocrine. 19r/min 130/70mmHg. 03. 1. splina nepalpabila. Fiind supus examinarilor clinice si paraclinice ( radiografie fata si profil a gleznei drepte ) s-a decis internarea in sectia de Ortopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti. Istoricul bolii : Pacientul afirma ca in cursul zilei de 20. pentru aplicarea tratamentului corespunzator.1.3. mucoase umede. tranzit intestinal prezent normala. diureza normal. normoton Sistem osteo-articular : durere vie. cai respiratorii Aparat cardiovascular: cord in limite normale. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II. a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti pentru investigatii. AV-80b/min normale. bine batute. loji renale libere Aparat genital : normal Sistem nervos. OTS.

clara.=130/70 mmHg -dentitie in stare buna 2. A dormi si a -perioada de repaus -disconfort -durere vie -dificultate .inadecvata in decubit dorsal -repaus la pat -durere vie aparat gipsat -alterarea integritatii aparatului locomotor -imobilitate -postura inadecvata -dificultate de a se 3 deplasa _ _ _ 1 _ _ _ 1 membrului inferior drept -imobilizare in 5. A elimina -Mictiuni fiziologice 56/zi -scaun prezent -diureza prezenta -urina de culoare deschisa.= 80b/min T.V.A. transparenta -densitate normala -transpiratia normala -perspiratia normala -miscari active si pasive -impotenta functionala a 4. A bea si a mânca -mucoasa bucala roz si umeda -gingii roz si aderente dintilor -reflex de deglutitie prezent -masticatie usoara eficace -digestie lenta si nestingherita -apetit prezent -hidratare corespunzatoare 1500-2000 ml/zi 3. A se misca şi a avea o buna postura -pozitie fiziologica a inferioare membrelor superioare si-mobilitate anormala -pozitie procliva.-mucoasa respiratorie umeda R= 19r/min A.

cu bun gust. A se îmbraca si dezbraca -Îsi alege vesmintele dupa circumstante. neteda -par curat. curat -incapacitate fizica de a se -durere imbraca si dezbraca -diminuarea motricitatii membrului inferior drept -imobilizare in aparat gipsat -dificultate de a se imbraca si dezbraca 3 7. ingrijit -deprinderi igienice -mediul ambient mucoasa bucala umeda ajutor 9. a-si proteja tegument-tele si mucoase le corespunzatoare.curate -piele curata. A-si mentine temperatura corpului în -temperatura corpului normala T=36. psihologica. loviri -anxietate aparat gipsat -impotenta functionala a drept -dificultatea de a evita pericolele -vulnerabili tate fata de 2 membrului inferior pericole .se odihni -perioada de relaxare si -somn perturbat timp liber -somnul este calitativ si cantitativ. cu si roz -gingii aderente dintilor -urechi. odihnitor -anxietate la nivelul gleznei drepte -imobilitate -spitalizare de a dormi si a se odihni 2 6. securitate fizica.A fi curat. taiate. îngrijit. elastica.A de a evita pericolele salubru -mediul de siguranta. sociologica -apt pentru a evita pericolele -predispozitie la accidente imobilizarea in prin caderi.nas curate -unghii îngrijite. pieptanat. sunt adecvate climatului -aspect ingrijit.7°C -culoarea tegumentelor -senzatie placuta de frig sau caldura -transpiratie minima -igiena -nu-si poate acorda ingrijiri igienice fara -atela gipsata -imobilitate -impotenta functionala a membrului inferior drept -dificultatea de asi acorda ingrijiri igienice 3 _ _ _ 1 limite normale roz 8.

rea -deficit de schemei corporale cunostinte medical. boala. precis -stabilirea de relatii armonioase cu cei din jur -apartenenta religioasa _ _ _ 1 11. tratament. A se recreea modalitati de relaxare.2. de a practica religia -poarta obiecte semnificative actioneaza conform propriilor credinte si obiceiuri -are libertate deplina si sanatate mintala optima _ _ _ 1 -prezinta receptivitate 12. A comunica -atitudine receptiva -debit verbal usor. recuperare -modifica.10. indeplini unele activitati recreere -destindere recreative -anxietate -imobilizare in aparat gipsat -spitalizare -dificultatea de a se recrea 2 _ _ _ 1 -satisfactie -spitalizare -prezinta capacitatea de 14. A invata cum sa-ti pastrezi sanatatea a acumula noi cunostinte -formarea unor atitudini si deprinderi corecte pentru obtinerea unei stari de bine -dorinta si interesul de independent 2 -cunostinte insuficiente despre diagnosticul complicatii. ritm moderat -limbaj clar. PROBLEME DE DEPENDENTA ACTUALE: . -lipsa de informatii II. A fi preocupat în vederea realizării fata de ce se intampla in jur -integritate fizica si psihica -stima de sine -ambitie -motivatie -luarea de decizii -comportament normal -existenta unor -incapacitatea de a 13.A acţiona conform propiilor convingeri şi valori.

Risc de accidentare din cauza imobilizarii in aparat gipsat a membrului inferior drept. Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice datorita imobilitatii. manifestata prin anxietate. DIAGNOSTIC NURSING Dificultatea de a se deplasa datorita durerii la nivelul gleznei drepte si a imobilizarii in aparatul gipsat manifestata prin impotenta functionala.tratament. tromboembolie II.Durerea Dificultatea de a se deplasa Dificultatea de a dormi si a se odihni Dificultatea de a se imbraca si dezbraca Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice Dificultatea de a se recreea Deficit de cunostinte POTENTIALE : Risc de accidentare Risc de aparitie a unor complicatii : -atonie musculara. a impotentei functionale.B. Dificultatea de a se recreea datorita impotentei functionale a membrului inferior drept. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Total 24 puncte = Nivel de dependenta II Pacientul prezinta un grad de dependenta moderata.a baii zilnice fara ajutor. recuperare. Deficit de cunostinte din cauza lipsei de informatii despre evolutia bolii. incapacitatea de a indeplini unele activitati recreative.3. temporara . manifestata prin incapacitatea fizica de a se imbraca si dezbraca. prognostic. anxietate. Dificultatea de a se imbraca si dezbraca datorita imobilizarii in aparat gipsat. anchiloza). PLANIFICAREA INGRIJIRILOR . a spitalizarii. complicatii. II. Dificultatea de a dormi si a se odihni din cauza durerii vii la nivelul membrului inferior drept si a posturii inadecvate (procliva).3.4. a spitalizarii. manifestata prin disconfort. a spitalizarii. manifestat prin cunostinte insuficiente despre boala. somn perturbat. despre modul de utilizare a mecanismelor auxiliare. anchiloza. Risc de aparitie a unor complicatii din cauza traumatismului ( atonie musculara. II. a aparatului gipsat. manifestata prin neputinta efectuarii toaletei.

administrez la indicatia medicului tratamentul medicamentos antialgic si antiinflamator.m.incurajez pacientul pentru mobilizarea ore activa a celorlalte segmente ale corpului . folosind mijloacele auxiliare (carje. OBIECTIVE III. Pregatire psihica: pacientul sa fie echilibrat psihic pe perioada spitalizarii ( 3 zile) .ii explic scopul interventiei (reducerii ortopedice) 3. INTERVENTII NR CRT 1. cadru) in termen de 3 zile -invat pacientul care este pozitia adecvata care sa favorizeze circulatia sangelui( procliva) -supraveghez pacientul si il ajut sa mearga singur folosind mijloacele de sustinere -efectuez exercitii pasive si active -solicit cooperarea pacientului cu membrii echipei de recuperare fizica -suplinesc pacientul in satisfacerea nevoilor sale .1. Pacientul sa se deplaseza singur.Algocalmin 1 fiola 2ml i. baston. Pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in termen de 24 .III. Flamexin 20mg 1 tb/ 2x zi per os (dupa masa) .i se asigura un climat de incredere pentru echipa medicala. medic -este asigurat ca va primi ingrijiri de calitate -este informat despre procesul de recuperare fizica si despre tratamentul ortopedic OBIECTIV INTERVENTII 2.2.

4. Pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur in termen -identific limitele pacientului de 24 ore -sugerez familiei sa-i procure haine lejere. carti. Pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ -identific cauza care duce la alterarea si cantitativ pe toata durata spitalizarii somnului si le inlatur pe cat se poate -administrez antialgice pentru diminuarea durerii la indicatia medicului -educ pacientul sa practice tehnici de relaxare -recomand pacientului sa serveasca o cana cu lapte cald sau ceai de tei inainte de culcare 5. din bumbac -ajut pacientul si il invat cum sa se imbrace -imbracarea incepe intotdeauna cu membrul bolnav iar dezbracarea se face invers 6. ziare -antrenez pacientul in discutii -ii facilitez iesirea in parcul din curtea spitalului sa poata juca sah si table -corectez deprinderile daunatoare sanatatii .explorez activitatile preferate ale pacientului -ii ofer reviste. Pacientul sa se recreeze in masura posibilitatilor pe perioada spitalizarii . Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate pe perioada spitalizarii -asigur conditiile necesare acordarii ingrijirilor de igiena -ajut pacientul si il invat cum sa-si protejeze aparatul gipsat in timpul dusului -asigur climat de siguranta si confort 7.

8. obiceiuri si deprinderi noi -educ pacientul cu privire la: -folosirea mijloacelor de sustinere -protejarea membrului fracturat -mod de viata echilibrat -respectarea tratamentului -importanta controalelor medicale periodice -consecintele sprijinirii precoce pe membrul afectat -importanta exercitiilor de recuperare fizica a membrului fracturat 9. EVALUARE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE OBIECTIVE .B. Pacientul sa acumuleze noi cunostinte. APLICAREA INGRIJIRILOR.4. anturaj -determin factorii de risc -asigur conditiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare -favorizez adaptarea pacientului la noul mediu 10.c 1inj/zi -verific extremitatile membrului inferior drept dupa imobilizarea in aparatul gipsat (culoare. mobilitate) -educ pacientul sa evite ortostatismul prelungit -ii explic pacientului importanta exercitiilor de recuperare fizica pentru prevenirea atoniei musculare si a anchilozei II. NEVOIA FUNDA MENTA DATA PROBLEMA II. Pacientul sa nu prezinte complicatii pe toata durata spitalizarii -administrez la indicatia medicului medicatie anticoagulanta Fraxiparine 0.4ml -3800UI s.5. sa dobandeasca atitudini.B. Pacientul sa fie ferita de accidente pe perioada spitalizarii -orientez pacientul in timp si spatiu.

2010 -pacientului sa-i si fizic pentru examenul radiologic -stare generala alterata durere vie la nivelul membrului inferior drept -exercitii fizice pasive misca şi a -postura -ajut pacientul sa se ridice.2010 tehnici de relaxare -stare generala -disconfort -asigur un climat linistit in alterata -aerisesc salonul inainte de -somn agitat culcare -ofer pacientului o cana cu 21-23. mobilitate) pat ortopedic cu somiera mobila pentru usurarea mobilitatii active -asigur repausul la pat -administrez la indicatia medicului : Flamexin 20mg 1 tbx2/zi per os (dupa masa). sa se aseze poata deplasa cu ajutorul carjelor/ bastonului in observatie -la indicatia medicului se in aparat gipsat (atela -dificultate de a -pacientul sa se -notez tehnica in foaia de imobilizeaza glezna dreapta si active 22-23.m.03. alterat sa asculte muzica inainte de -pacientul doarme 7 culcare ore/ .03. -pacientul acuza decurs de 24 oresa mearga.Fraxiparine 0.suplinesc pacientul pentru Nevoia de a dormi si a se odihni 20. cadru) -tegumentele normal colorate. -se externeaza cu stare ameliorata termen de 3 zile Cramer sau ghipsata) -ii controlez extremitatile dupa imobilizarea in aparatul gipsat (culoare.4ml3800UI s. needemaţiate. extremităţilor sunt satisfacerea nevoilor sale -invat pacientul sa practice 20.2010 -stare generala imbunatatita -pacientul suporta bine aparatul gipsat prezinta durere -se poate deplasa folosind mijloace de sustinere(carje.2010 -pacientul sa -instalez pacientul intr-un -pacientul numai Algocalmin 1 fiola 2ml i.2010 Nevoia de a se avea o buna postura diminuarea mobilitatii fizice fie diminuata durerea în inadecvata se deplasa -disconfort fizic-durere -pregatesc pacientul psihic 20-21.03.2010 lapte cald sau ceai de tei inainte de culcare -stare imbunatatita -somn mai putin dificultatea de beneficieze de a dormi si a se somn odihni calitativ si cantitativ pe perioada spitalizarii corespunza-tor salon -invat pacientul sa citeasca.03. baston.LA 20.03.03.c 1inj/zi -efectuez miscari pasive la fiecare 2 ore .

-observ si notez calitatea si noapte orarul somnului medicului antialgice Algocalmin 1 fiola 2ml i.03.03.03.03.2010 acordarii ingrijirilor de igiena salon (20-22*C) si a apei (37-38*C) -ajut pacientul si il invat cum sa-si protejeze aparatul gipsat in timpul dusului -secretii reduse -pacientul prezinta tegumente si mucoase curate -pacientul isi efectueaza zilnic igiena bucala.a parului si isi protejeaza aparatul dificultatea de prezinte ingrijiri igienice mucoase curate -asigur temperatura in -redau increderea in sine in gipsat in timpul ceea ce priveste capacitatea dusului de a-si efectua singur ingrijirile -asigur climat de siguranta si confort -stare generala favorabila . din bumbac -ajut pacientul si il invat cum sa se imbrace si sa se dezbrace -imbracarea incepe intotdeauna cu membrul bolnav iar dezbracarea se face invers arat intelegere 21-23. a-si proteja tegument ele si mucoasel e 20.m la nevoie -observ efectul medicamentelor asupra organismului Nevoia de a se imbraca ca 20.2010 -stare generala alterata -pacientul nu-si poate satisface aceasta nevoie datorita aparatului gipsat si a lipsei cunostintelor -se externeaza cu semnificativ -ii administrez la indicatia stare ameliorata dificultatea de poata imbraca pacientului a se imbraca si si dezbraca singur in termen de 24 ore si dezbra dezbraca -il sustin in ceea ce face si ii -stare generala Nevoia de a fi curat.2010 -pacientul se imbraca si se dezbraca singur ameliorata 20.2010 a-si acorda -pacientul sa tegumente si si integer pe perioada spitalizarii -asigur conditiile necesare 20-23.03.2010 -pacientul sa se -identific limitele -sugerez familiei sa-i procure haine lejere. ingrijit.

2010 ferit de accidente pe perioada spitalizarii cele potentiale -determin factorii de risc adecvate pentru a evita -pacientul numai prezinta durere supravegheat in -se mentin mijloacele de siguranta -este ferit de accidente spitalizarii -pacientul nu prezinta complicatii pe de a evita -durere -asigur conditiile de mediu -pacientul este -pacientul sa nu pericolele prin accidentare permanenta prezinte risc de -favorizez adaptarea complicatii pe perioada spitalizarii pacientului la noul mediu -calmez durerea perna -administrez la indicatia medicului : -sprijin aparatul gipsat pe o pe toata perioada Algocalmin 1 fiola 2ml i. Nevoia pericole le 20.2010 -pacientul isi satisface nevoia de a se recrea in limita posibilitatilor este o perioada trecatoare -poarta discutii cu colegii de salon -stare imbunatatita pe perioada semnificativ dificultatea de recreeze in -ii facilitez iesirea in parcul -pacientul a inteles ca relua activitatile preferate spitalizarii .c 1inj/zi -educ pacientul sa evite ortostatismul prelungit si mersul fara mijloace de Nevoia de a se recreea 20.03.4ml-3800UI ameliorata s. perioada spitalizarii Flamexin 20mg 1 tb/per os.m.-verific aspectul tegumentelor din jurul aparatului gipsat (culoare.03. -antrenez pacientul in discutii din curtea spitalului sa poata juca sah si table -linistesc pacientul cu privire la starea sa si ii explic ca este o stare trecatoare si isi va putea dupa ce se vindeca masura posibilitatilor pe perioada spitalizarii 20-23.carti. -starea generala este Fraxiparine 0.03.03.explorez activitatile preferate ale pacientului -ii ofer reviste.etc.2010 a se recreea sustinere -pacientul sa se .2010 -anxietate -risc de accidente aspect) -pacientul sa fie -explorez pericolele reale si 20-23.

sa Tub vacuumtainer negru cum sa-ti dobandeasca pastrezi Timp de sanata coagulare tea atitudini.2010 -pacientul sa 1. 13sec constientizeazaimport anta interventiilor echipei de ingriire.5 ml sange/0. modul de manifestare.8% cunostinte cunostinte. cunostinte seringa heparinizata sau 2 ml -constientizeaza pacientul sânge pe cristale de EDTA asupra propriei sanatati Tub vacuumtainer mov Punctie venoasa Punctie venoasa 2 ml sange/4mg florura de Na Inteparea pulpei degetului Glucotest 70-105 mg/dL Hematocrit Glicemie 98mg/dL EXAMENE PARACLINICE Examen radiologic : .2%.03.6.8% -stimulez dorinta de Tub vacuumtainer bleu cunoastere -motivez importanta Bărbaţi-40-52%.6ml -deficit de sânge.H.EXAMENUL CERUT V. -pacientul prezinta acumuleze noi cunostinte al pacientului privind boala. satisfacatoare 3. II. 2010 venoasa fara garou -explorez nivelul de mm/1h. 03. preventive si curative. Nevoia de a invata MOD DE RECOLTARE VALORI NORMALE VALOAREA OBTINUTA Punctie Bărbaţi-1-10 18mm/1h.4 ml Citrat de Na Femei-2-13mm/1h. 20. acumularii de noi 2ml sânge care se recolteaza pe Femei-36-46%. 20-23.2010 Starea la externare: . Punctie venoasa 11-13 sec obiceiuri si modul de participare la 4. are incredere in echipa de ingrijire-evolutie 49.in urma efectuarii radiografiei gleznei drepte s-a pus diagnosticul de maleola peroniera fara deplasare a membrului inferior drept. 03. pe 0. EXTERNAREA PACIENTULUI Data externării: 23. masurile suficiente cunostinte despre boala sa .4 ml citrate de Na deprinderi noi procesul de recuperare 3.S.B.

bea ceai de tei) . R=19r/min 2) Nevoia de a bea si a manca .protejeaza aparatul gipsat in timpul dusului 9) Nevoia de a evita pericolele .T. revine la control peste 20 zile in ambulator.A=130/70mmHg.7*C 8) Nevoia de a fi curat.alimentatie corespunzatoare 3) Nevoia de a elimina .are un somn odihnitor 6) Nevoia de a se imbraca si dezbraca . In urma supravegherii si a interventiilor aplicate.mucoasa respiratorie umeda .inlatura obstacolele .aplica masurile de igiena in limita posibilitatilor fizice .isi exprima gandurile cu privire la noua situatie .protejeaza membrul fracturat . nu prezinta semne de deshidratare . sectia Ortopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti. AV= 80b/min.imbracarea incepe cu membrul bolnav iar dezbracarea invers 7) Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale . i s-a explicat necesitatea respectării actelor medicale si a tratamentului medical.este vulnerabil fata de pericole .A si puls in limite fiziologice – T. pacientul suportă bine aparatul gipsat. are o evoluţie fără complicaţii. merge ajutat de mijloacele de sustinere (carje.. pacientul prezinta: 1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie .prezinta apetit .pacientul utilizeaza toaleta singur .scaune prezente 4) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura . accidente datorita imobilizarii membrului inferior drept . este constient asupra faptului ca v-a purta aparatul gipsat şi asupra necesitătii prezentării la sectia de fizioterapie a Spitalului Schuller Ploiesti in vederea recuperarii posttraumatice.se imbraca conform cerintelor cu un pantalon mai larg din bumbac .hidratare corespunzatoare.respiratie ritmica .pacientul se ridica.este satisfacut partial avand in vedere repausul temporar impus de imobilizare . Bilanţul autonomiei: Pacientul este in tratament cu medicatie antiinflamatoare.mictiuni fiziologice .ameliorata semnificativ.foloseste tehnici de relaxare si odihna(citeste.manifesta interes pentru prevenirea unui proces infectios/inflamator . baston ) . a proteja tegumentele si mucoasele .protejeaza membrul inferior drept in timpul schimbarilor de pozitie si deplasare 5) Nevoia de a dormi si a se odihni .diureza prezenta .aplica masuri de combatere a efectelor imobilizarii la pat 10) Nevoia de a comunica . secretii reduse .temperatura corpului in limite fiziologice T= 36. antialgica si anticoagulanta.pacientul doarme 6-7h/noapte fara treziri . ingrijit.

c 1inj/zi Rp 3/ .interes in a primi informatii pentru pastrarea sanatatii .interes pentru independenta 13) Nevoia de a se recreea .4ml XX Ds s.03.participa la activitati recreative ( joaca sah.evitarea ortostatismului si a mersului prelungit .administrarea corecta a tratamentului .evitarea eforturilor fizice intense .Flamexin 20mg XV tb Ds intern 1 tb/2xzi (dupa masa) .sa urmeze tratamentul medicamentos prescris de medic .prezentarea la control medical pentru verificarea procesului de vindecare Recomandări la externare: .sportul intensiv .apartenenta religioasa .este constient ca se confrunta cu o situatie tranzitorie 14) Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea .poarta discutii cu colegii de salon si cu membrii echipei de ingrijire 11) Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori si de a practica religia .este increzator in sine .ortostatismul prelungit .revine la control medical : 09.nu prezinta sentiment de devalorizare .expunerea la frig Tratament: Rp1/ Rp2/ .valori. cât şi dupa scoaterea aparatului gipsat .2010 Contraindicatii: .sa efectueze gimnastica medicala recuperatorie atât în timpul imobilizării.prezinta interes pentru prevenirea complicatiilor .Fraxiparine 0. morala 12) Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii .se reia activitatea fizica numai daca aceasta nu provoaca durere si nu solicita membrul afectat .efortul fizic intens .Algocalmin X tb Ds intern 1 tb/2xzi la nevoie . table ) ..

CAZUL C PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI C. .M.

1. CULEGEREA DATELOR Metode de culegere a datelor : .interviul .observatia .C.II.

dosarul medical I. apartinatorii .pacientul . locuieste impreuna cu sotia si cei doi copii .directe : .studierea documentelor medicale .bune.familia.colaborarea cu echipa medicala Surse de informare : . DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI DATE RELATIV STABILE : Nume: C Prenume: M Vârsta: 35 ani Sex: masculin Religie: ortodoxa Nationalitate : romana Stare civila: casatorit Ocupatie: agent comercial DATE VARIABILE : Domiciliul: urban Conditii de viata si de munca: .1..membrii echipei de ingrijire .indirecte : .

etc. sah. documentare. legume. concedii la munte si mare impreuna cu sotia si cei doi copiii. salate .nefumator .75 cm Grup sangvin: 0 I Rh: pozitiv (+) .consuma cafea 2 cesti/zi . table).consuma alcool ocazional Mod de petrecere a timpului liber : . vizioneaza emisiuni sportive TV. I. DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA I. conditii salubre Gusturi personale si obiceiuri: .sport ( tenis .preparate din carne. DATE ANTROPOMETRICE : Greutate: Înaltime: 75 Kg 1.preferinte alimentare : .2. footbal.a.intr-un apartament compus din 4 camere.2.plimbari in parc cu copiii.program relativ regulat de masa .fructe.

2.neaga TBC-ul. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : .echilibrata . Luesul.perturbat .2.fara semnificatie patologica .d.I.accident rutier in urma cu 15 ani Mama: decedata – miastenia gravis PATOLOGICE : .c.alterata .b.in limite fiziologice ( scaun.FIZIOLOGICE - Tata : decedat.buna.nu prezinta . in limite normale Somn: Mobilitate: Alimentatia: Eliminari: prezente) .nu prezinta Acuitate vizuala si auditiva: . infectia HIV in familie I. urina si diureza I.2. ANTECEDENTE PERSONALE : . LIMITE SENZORIALE : Alergii: Proteze: .

In urma examenului clinic si paraclinic ( radiografie bazin si sold stang ) sa stability diagnosticul de certitudine si s-a decis internarea in sectia de Ortopedie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti. 2010. cu urmatoarele manifestari: u u u u u u durere vie la nivelul soldului stang al membrului inferior stang impotenta functionala a membrului inferior stang nu-si poate pastra pozitia ortostatica talpa membrului pelvin stang este rotita spre exterior membrul inferior stang este mai scurt decat membrul inferior drept netransmisibilitatea miscarii 1. la data de 17. INFORMATII LEGATE DE BOALA 1. motiv pentru care este transportat de salvare la Unitatea Primiri Urgente.- boli ale copilariei : varicela.3.b. in timp ce traversa strada printr-un loc nepermis. sectia urgente minore II (chirurgie).3. sectia urgente minore II (chirurgie).3. a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti. 2010. parotidita epidemica apendicectomie 1984 I. a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti pentru investigatii. . este lovit de un autoturism . Motivele internarii : Pacientul s-a prezentat la Unitatea Primiri Urgente. pentru examene de specialitate si tratament corespunzator. Istoricul bolii : Pacientul declara ca in cursul zilei de 17.a. 04. 04.

3. 04. zgomote cardiace ritmice. mucoase umede. TA – 120/60mmHg. fara sufluri. fractura de col femoral stang.d.e. plaga operatorie u Tesut conjunctiv : adipos. in rest aparat integru. 25r/min u Aparat cardiovascular: cord in limite normale. Diagnosticul la internare : FRACTURA DE COL FEMURAL STANG A MEMBRULUI INFERIOR STANG 1. articulatii mobile u Aparat respirator: torace normal conformat. AV-65b/min . bine batute.3. Examenul clinic pe aparate : u Stare de constienta: buna u Facies : simetric u Tegumente si mucoase: normal colorate. normal reprezentat u Fanere : normal implantate u Sistem ganglionar: nepalpabil u Sistem muscular : normokinetic. impotenta functionala a membrului inferior stang.1.c. murmur vezicular prezent bilateral.3. normoton u Sistem osteo-articular : durere vie la nivelul soldului stang. Data internarii : 17. 2010 1. cai respiratorii permeabile.

endocrine. dentitie integra.u Aparat digestiv: cavitate bucala normal colorata. tranzit intestinal prezent u Aparat urinar: mictiuni fiziologice. sensibilitatea normala. OTS. . mobilitate voluntara. abdomen suplu. organe de simt : ROT prezente. splina nepalpabila. ficat in limite normale. loji renale libere u Aparat genital : normal u Sistem nervos. diureza normala. nedureros.

PREOPERATOR .

INDEPENDENTA DEPENDENTA DIFICULTADE LA TE DEPENDENTA 1.polipnee 25r/min a respira şi a -Respiratie de tip costal inferior avea o buna -tahicardie circulatie -Miscari respiratorii A.V.2. Nevoia de a bea si a mânca .= 85b/min simetrice -Zgomote respiratorii normale -mucoasa respiratorie umeda R= 25r/min A. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA MANIFESTARI DE MANIFESTARI DE SURSE DE PROBLEMA FUNDAMENTA.= 85b/min T.1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II. Nevoia de .V.A.C.=120/60 mmHg -dentitie in stare buna -mucoasa bucala roz si umeda NO -durere la -dificultatea de nivelul soldului a respira stang -circulatie -anxietate inadecvata 2 2.II.

transparenta -densitate normala -transpiratia normala -perspiratia normala -diminuarea mobilitatii -imobilizare in aparat gipsat -dificultatea de a se misca -eliminare urinara inadecvata 2 -miscari active si pasive ale 4.Nevoia de a elimina _ _ _ 1 -Mictiuni fiziologice -disconfort 5-6/zi -pozitie vicioasa a -scaun prezent membrului inferior stang -diureza prezenta -urina de culoare deschisa. Nevoia de a se membrelor -impotenta -durere vie la -circulatie functionala a nivelul soldului inadecvata membrului inferior .-gingii roz si aderente dintilor -reflex de deglutitie prezent -masticatie usoara eficace -digestie lenta si nestingherita -apetit prezent -hidratare corespunzatoare 1500-2000 ml/zi 3.clara.

misca şi a avea o superioare stang buna postura -pozitie fiziologica a -pozitie membrelor vicioasa. 3 5. de a se imbraca/ motricitatii dezbraca cu bun gust. curat -imobilizare in -necesita ajutorul aparat gipsat unei persoane pentru a se imbraca/ -stres dezbraca si a se incalta/descalta -dificultate de a se imbraca/ dezbraca si a se incalta/des3 calta . Nevoia de a se -Îsi alege vesmintele -incapacitate fizica -diminuarea îmbraca si dupa circumstante.inadecsuperioare vata in decubit dorsal -repaus la pat stang -imobilizare in aparat gipsat inadecvata -alterarea integritatii aparatului locomotor -dificultatea de a se misca -postura vicioasa. Nevoia de a dormi si a se odihni -perioada de odihna -disconfort si relaxare in functie de starea pacientului -insomnie -anxietate -atipiri diurne -oboseala -durere vie -dificultatea la nivelul de a dormi si a soldului stang se odihni -traumatism -anxietate -spitalizare 2 6. sunt membrului adecvate climatului dezbraca si a se inferior stang incalta/descalta -aspect ingrijit.

a-si -alterarea umeda si roz proteja tegumentegumentelor tele si mucoase -gingii aderente dintilor le -urechi.7.Nevoia de a-si -temperatura mentine corpului normala temperatura corpului în limite T=36. neteda -par curat.8°C normale -culoarea tegumentelor roz -senzatie placuta de frig sau caldura -transpiratie minima 8. _ _ _ 1 -igiena -nu-si poate face corespunzatoare.nas curate -unghii îngrijite. cu toaleta fara ajutor mucoasa bucala îngrijit. elastica.tuns scurt. pieptanat. ingrijit -aparat gipsat -dificultate de a-si acorda -imobilitate ingrijiri igienice -impotenta functionala a membrului inferior stang 3 .curate -piele curata. taiate.Nevoia de a fi curat.

-deprinderi igienice

9.Nevoia de a evita pericolele

-mediul ambient salubru

-mediul de siguranta, securitate -predispozitie la fizica, psihologica, infectii,complicatii lor sociologica -apt pentru a evita pericolele

-predispozitie la accidente prin caderi, loviri

- imobiliza-rea -dificultatea de in aparat gipsat a evita pericolele -lipsa cunostinte-vulnerabili tate fata de pericole

-fractura de col femural stang -impotenta functionala a membrului inferior stang

2

-atitudine receptiva 10. Nevoia de a comunica -debit verbal usor, ritm moderat -limbaj clar, precis -stabilirea de relatii armonioase cu cei din jur -functionare adecvata a organelor de simt: acuitate vizuala, auditiva,olfactiva si gustative, sensibilitate tactila 11. Nevoia de a -apartenenta religioasa _ _ _ 1

acţiona conform propiilor convingeri şi valori, de a practica religia

-poarta obiecte semnificative -actioneaza conform propriilor credinte si obiceiuri -are libertate deplina si sanatate mintala optima _ _ _ 1

12. Nevoia de a fi -prezinta -culpabilitate -diminuarea preocupat în receptivitate fata de motricitatii -incapacitatea de a fizice vederea realizării ce se intampla in jur participa la activitati -integritate psihica obisnuite -stres -stima de sine -ambitie -motivatie -luarea de decizii -comportament normal -deficit de cunostinte

-neputinta -dificultatea de a se realiza -dificultatea de a-si asuma rolul social

2

13. Nevoia de a se recreea

-existenta unor modalitati de relaxare, recreere -destindere -satisfactie

-incapacitatea de a -imobilizare in -dificultatea de indeplini unele aparat gipsat a se recrea 2 activitati recreative -spitalizare -anxietate -spitalizare

14. Nevoia de a -prezinta capacitatea -cunostinte -modifica- rea -deficit de invata cum sa-ti si interesul de a insuficiente despre schemei cunostinte pastrezi sanatatea acumula noi diagnosticul

cunostinte -formarea unor atitudini si deprinderi corecte pentru obtinerea unei stari de bine -dorinta si interesul de independenta

medical, boala, tratament, complicatii, recuperare

corporale -modifica-

rea modului de -frica de necunoscut viata -lipsa de informatii 2

II.2. PROBLEME DE DEPENDENTA

ACTUALE:

Alterarea respiratiei si circulatiei Alterarea integritatii fizice- fractura de col femural stang Imobilitate Eliminare urinara inadecvata Dificultatea de a dormi si a se odihni Dificultatea de a se imbraca si dezbraca Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice Dificultatea de a se realiza

3. II. DIAGNOSTIC NURSING Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza durerii la nivelul soldului stang si anxietatii manifestata prin polipnee si tahicardie. Dificultatea de a se misca si a avea o buna postura datorita durerii la nivelul soldului stang si a imobilizarii in aparatul gipsat manifestata prin impotenta functionala a membrului inferior stang. II.Dificultatea de a se recreea Deficit de cunostinte POTENTIALE : Risc de accidentare Risc de aparitie a unor complicatii : -legate de imobilizare:. alterarea eliminarilor-constipatie. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Total 27 puncte (de la 15-28) = Nivel de dependenta II Pacientul prezinta un grad de dependenta moderata. complicatii pulmonare.4.anchiloza. tromboflebite. . temporara . atrofie musculara.

somn perturbat. manifestata prin disconfort. manifestata prin disconfort. Dificultatea de a se imbraca si dezbraca datorita imobilizarii in aparat gipsat. Deficit de cunostinte din cauza lipsei de informatii despre evolutia bolii. tromboflebite). incapacitatea de a indeplini unele activitati recreative. a spitalizarii manifestata prin neputinta efectuarii toaletei. manifestata prin incapacitatea fizica de a se imbraca/dezbraca si de a se incalta/descalta. pozitie vicioasa a membrului inferior stang.inadecvata si imobilitate. Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice datorita imobilitatii. a impotentei functionale. insomnie. Dificultatea de a dormi si a se odihni din cauza durerii vii la nivelul membrului inferior stang si a posturii vicioase si inadecvate. despre modul de utilizare a mecanismelor auxiliare. Dificultatea de a se recreea datorita impotentei functionale a membrului inferior stang. a baii zilnice fara ajutor. recuperare. manifestat prin pericolul de a cadea. anchiloza. Dificultatea de a se realiza din cauza diminuarii motricitatii membrului inferior stang manifestata prin culpabilitate si incapacitatea de a-si indeplini rolul social. anxietate. complicatii. a spitalizarii. manifestat prin postura vicioasa . . prognostic. a se accidenta. manifestata prin anxietate. manifestat prin cunostinte insuficiente despre boala. Risc de accidentare din cauza imobilizarii in aparat gipsat a membrului inferior stang.tratament. a aparatului gipsat. a spitalizarii. Risc de aparitie a unor complicatii din cauza traumatismului ( atrofie musculara.Eliminare urinara inadecvata din cauza diminuarii mobilitatii si a aparatului gipsat. lovi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful