How to Design an Economizer - Heat Exchanger - Romanian

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE INGINERIA M ATERIALELOR ȘI A MEDIULUI
SPECIALIZAREA: INGINERIA SI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE
M ATERIA: BAZELE ENERGIEI DURABILE






PROIECT DE AN
RECUPERATOR DE CĂLDURĂ
CONVECTIV
Q
t r
= 552 037 W





Prof esor coordonat or:
Șef lucr. Dr. Ing. Cristina Deac

St udent :
Dragoș Petruțiu – 3732/ 2


Cluj-Napoca, mai 2011




Cupr i ns:



1. M emor i u t eh ni c
1.1. Obi ect ul pr o i ect u l ui
1.2. Car act er i st i ci t ehni ce
1.3. Descriere constructivă și funcțională
1.4. Aspecte de ergonomie, estetică și protecția muncii
2. M emor i u j u st i f i cat i v de cal cul
2.1. Cal cu l ul ar d er i i combust i bi l ul ui
2.2. Bi l anțul termic al recuperatorului
2.3. Det er mi nar ea sup r af eței de schimb de căldură
2. 3.1. Pr edi mensi onar ea geo met r i ei de cur ger e
2. 3.2. Calculul coeficientului global de schimb de căldură
2. 3.3. Cal cul ul di f er enței medii de temperatură
2. 3.4. St abi l i r ea d i mensi un i l or f i nal e al e r ecuper at or u l ui
3. Cal cul ul gazodi nami c al r ecuper at or ul ui
3.1. Det er mi nar ea pi er der i i de p r esi une pe t r aseul gazel or de ar der e
3.2. Det er mi nar ea pi er der i i de p r esi une pe t r aseul aer ul ui
3.3. Al eger ea vent i l at or ul ui
Anexa 1. – Di agr ama I-t
Anexa 2. – Desen de ansambl u



1. M emor iu t ehnic



1.1. Obiect ul proiect ului

Obi ect ul pr o i ect ulu i îl con st i t ui e pr oiectarea unui recuperator de căldură destinat
preîncăl zi r ii aer u l ui de co mb ust i e l a u n cupt or i ndust r i al cu r egi m cont inu u de f un cți on ar e pr i n
r ecup erarea căl dur i i di n gazel e d e evacu ar e ar se.

1.2. Dat e de proiect are:

a) Ti pul f un cți on al de r ecu per at o r : - convect i v.
b) Tipul co nst r uct i v al r ecup er at or ului : - met al i c cu f asci cul de țevi .
c) Deb i t ul de combust ibi l :
B = 280 m
3
N
/ h = 0,077 m
3
N
/ s
d) Tipul co mbust ibi lu lui :
Gaz Nat ur al: G.N. STAS 3317/ 67
Putere calorifică: H
I
= 35600 [ Kj / m
3
N
]
e) Compo zi t i a chi mi ca a combust i bil ulu i:
CH
4
- 97,6%
C
2
H
2
- 0,5 %
CO
2
- 0,3 %
H
2
- 0,5 %
O
2
- 0,3 %
N
2
- 0,6 %
f ) Co ef i ci en t ul excesul ui de aer :
ì = 1,2
g) Temp er at ur a gazel or l a int r ar ea i n r ecu per at o r :
'
1
t = 1100
0
C
h) Temper at u r a aer ulu i l a i nt r ar e i n r ecup er at or :
'
2
t = 20
0
C
i ) Temper at u r a de pr ei ncalzi r e a aer ul ui :
"
2
t = 450
0
C


1.3. Descriere constructivă și funcțională a re cupe rat orului

Recu per at oar el e su nt acel e i nst al ați i care folosesc cantitatea de căldura fizică conținută în
gazel e de ar der e evacuat e în urma desfășurăr i i un or pr o cese termice metalurgice sau de altă
natură, în scopul preîncăl zirii aerului de combustie, sau în scopul încăl zi r i i al t o r f l ui de.
Recu per at oar el e p ot f i con vect i ve sau r ad i an t e în f un cție de modul de transmitere a căldurii. În
r ecup er at oarele convective transmiterea căl du r i i d e l a gazel e de ar d er e l a supr af ața de schimb de
căldură se face în proporție de cca. 80% prin convecți e, mot i v pent r u car e sun t necesar e vi t eze de
ci r cu l ație relativ ridicate care să asi gu r e val o r i mai mar i co ef i ci en ților de convecți e.



Cele mai răspîndi t e t i pur i de recup er at oar e convect i ve sunt cel e cu țevi netede de oțel, datorită
simplității construcției și bunei lor etanșeități. În majoritatea cazurilor, țevile folosite în acest scop
su nt l amin at e, r eal i zat e di n oțel carbon obișnuit , și mai rar din oțel car bon t er mo r ezi st ent . El e sun t
co nst it ui t e dint r –un f asci cul de țevi f i xat e l a ambel e capet e pr i n sudar e sau mandr in ar e în plăci
t ubul ar e și o carcasă în care se introduce înt r eg ansambl ul al f asci cul ulu i de țevi. Agentul încălzit
poate să circule atît prin interiorul țevilor cît și pr i n ext er i o r ul l or. De regula fluidul care murdărește
mai r ep ed e sup r af ața de schimb de căldură este dirijat să circule prin interiorul țevilor deoarece
curăți r ea l or l a i nt er i or est e mai u șoară și se po at e ef ectua de cele mai multe ori fară demo nt ar ea
r ecuperatorului. Dacă cei doi agenți murdăr esc l a f el , cel car e ar e pr esi unea mai mar e va ci r cul a
pr in int er i or ul țevi l or p en t r u a evi t a ch el t ui el i supl i ment ar e l egat e de const r u cți a unei car case de
di mensiuni relativ mari, rezistentă l a pr esi une. În cazu l gazel or de ar d er e și a aer ul u i d e co mbust i e
de l a cu pt oar el e m et al u r gi ce, f l uid e cu pr esi unea apropiată de cea atmosferică, aceast a pr ob l ema
nu se pun e, dar t r aseul lo r de ci r cul ați e poat e f i i mp us din consi d er ent e de pi er d er e d e p r esi u ne.

Aerul circulă p er pendi cul ar pe l a ext er i or ul țevi lor , i ar gazel e d e ar der e p r i n in t er i or ul
acest o r a. Schema de cu r ger e est e în echi cu r en t , cu t r ecer i mult i pl e al e aer u l ui , f ap t car e asi gur ă
preîncălzirea aerului la temperaturi înalt e, d e ci r ca 400 - 450
0
C, dacă t emp er at ur a gazel or l a par t ea
superioară depașeșt e 600
0
C.

Din cauza t emper at u r i lo r r i di cat e această construcție necesită materiale termorezistente și
est e d e el ast i că p en t r u a nu împiedica dilatăr il e t er mi ce. Placa tubulară superioară se reazămă pe
ni ște suporți adecvați și pr ei a cea mai mar e par t e d i n gr eu t at ea r ecuper at o r ul ui. Di f er en ța dintre
dil at ar ea mai pr o nun țată a fascilculului de țevi aflat la temperaturi înalte și cea a car casei ext er i o ar e
aflată l a t emperaturi mai joase este preluată de compensatorul de dilatare. Et anșei t at ea l a par t ea
inferioara este asigurata de închizăt o r ul cu ni si p, di spozi t i v car e p er mi t e și dilatarea fasciculului de
țevi . Nu est e r ecomand at ca l ungi mea f asci cu lul ui de țevi să depașească 3 – 4 m, di amet r u l l or f i i nd
de 50 – 100 mm, iar temperatura peretelui să depașească 400 - 450
0
C. În acest caz co nst r uct i v se
r emarcă faptul că depunerea impuritățil or di n gazel e de ar der e est e mai r edusa și se po at e
înd ep ar t a mai ușor .



1.4. Aspect e de ergonomie, est e t i ca, prot e ct i a muncii


Din pun ct d e ved er e al r el ației dintre regimul de funcționare al instalației de r ecup er ar e a
căl dur ii și event u al el e acci d en t e ce s-ar p ut ea pr od uce, se poat e sp un e ca mar j a d e r i sc est e d est ul
de scăzută. Asta, bineînțeles în cazul în care se respectă cu strictețe r egul i l e d e expl o at ar e,
ment enanță, sup r avegher e.


Ca o r i ce i nst al ație car e f ol oseșt e ca agent t ermi c un f lu id l a t emp er at ur i înal t e, pri n ci pal a
co ndi ți e a secur ității muncii, eficienței, esteticii sau durabilității este o cît mai bună izolare termică.
Aceast a se p oat e r eal i za în di f er i t e mo dur i , în f uncți e de necesi t at e. Ast f el , i zol ar ea l a ext er i or ul
car casei met al i ce a r ecuperatorului poate fi executată di n zid ărie de cărămidă refractară sau pent r u
t emper at u ri mai mar i de 500
0
C, din di at o mi t în amest ec cu f ul gi de azb est .



Con ductele de transport a aerului încălzit, în speci al , t r eb ui e asi gur at e împot r i va pi er der i l o r
de căldură și totodată pent r u a evi t a co nt act u l mu nci t or i lor cu acest ea pr i n i zol ații de tipul
umpluturilor de pâslă minerală sau vată minerală, cu pl asa r abi t z l a ext er i or . Evi t ar ea co nt act ul ui
direct cu păr țile încălzite ale instalați ei , st ab il i r ea u nui r egi m d e m ent enan ță în af ar a per i oadel or de
f uncți onar e cond uc indi r ect la un ni vel de si gur anță al mun ci i mul t mai r id i cat .

Et anșeitatea este o caracteristică foarte importantă la recuperatoarele care preîncălzezsc
co mbust ibi li gazoși, deoarece lipsa unei etanșeități perfecte poate duce la formarea de amestecuri
co mbust ibi l – aer explozive, ceea ce este nepermis. Aceasta caracterizează eficiența funcționării
r ecup er at oar el o r și în cazul preîncălzirii aerului de combu st i e. Li psa un ei bun e et anșeități cauzează
pătrunderea aerului pe traseul gazelor de ardere, determinînd răcirea acestora. Iar pierderile de aer
trebuie compensate prin insuflarea unui debit mărit de aer (fiind necesar un ventilator mai mare și
deci chel t ui el i de exp lo at ar e mai mar i ).
















2. M emor iu just if icat iv de calcul



2.1. Calculul arderii combust ibililor

2.1. Calculul arderii combustibililor gazoşi

Arderea est e pr ocesul ch i mi co-t er mi c, car e se compu ne di nt r -o reacţie chimică exotermică,
datorită oxidării substanţelor combustibile. În produsele arderii, constituenţii principali sunt gazele
de ar d er e.

Arderea completă (teoretică) este aceea care se desfăşoară cu cantitatea minim necesară
de o xi gen, r esp ect i v d e aer . În r eal i t ate arderea este completă numai dacă se desfăşoară cu un
anumi t exces d e oxi gen (aer ). Coef icient ul excesului de a er est e r apor t ul dint r e can t i t at ea de aer
(oxigen) livrată efectiv arderii şi cea necesară arderii teoretice, având următoarea relaţie :
o
L
L
= ì
und e: L – cantitatea reală de aer, admisă pentru arderea completă;
L
o
- cant i t at ea st oechiometrică de aer, minim necesară pentru realizarea arderii
compl et e.

Dacă în gazele rezultate din arderea unui combustibil mai există substanţe care deţin
energie chimică eliberabilă prin oxidare, ca : CO, H
2
, CH
4
, par t i col e de car bo n et c., a rderea se
numeşte incompletă.
Combustibilii solizi şi lichizi au în componenţa lor ca rbon, hidrogen, oxigen, a zot , sulf ,
cenuşă şi umiditate (apă). Compoziţia acestor combustibili se exprimă prin participarea fiecărui
co mpon ent în procent e ma sice (analiza elementară).
Combustibilii gazoşi pot conţine o sumă de hidrocarburi de tipul C
m
H
n
, oxid de ca rbon,
hidrogen, hidrogen sulf ura t , oxigen, a zot , dioxid de carbon şi umiditate (vapori de apă).
Participarea componenţilor în combustibil se exprimă prin procent e volumice.
În compoziţia combustibililor intră atât component e oxi dabil e (combustibile) cât şi
component e i ner t e la oxidare (azot, apă, cenuşă, dioxid de carbon). De asemenea combustibilii pot
conţine oxigen care în procesul arderii, participă la oxidare, reducându-se corespunzător necesarul
de oxigen adus de aerul de combustie (numit şi aer comburant).

Compozi ția chimică procentuală a acestor combustibili este exprimată în general prin
următoarele notații:

c [ %] – reprezintă conținutul de carbon d in t r -un ki l ogr am d e co mbust ib il , exp r i mat în pr ocent e.
h [ %] – reprezintă conținutul de hidrogen din t r -un ki lo gr am de combu st i bi l , expr i mat în pro cent e.
o [ %] – reprezintă conținutul de oxigen din t r -un ki lo gr am de combust i bi l , exp r i mat în procent e.
n [ %] – reprezintă conținutul de azot di nt r -un ki logr am d e co mb ust i bi l, exp r i mat în pr ocent e.
s [ %] – reprezintă conținutul de sulf di nt r -un ki lo gr am de combust i bi l , expr i mat în pr o cent e.
A [ %] – reprezintă conținutul de cenușă (elemente necombustibile) d i nt r -un ki l ogr am de
co mbust ibi l, expr i mat în p rocen t e.
W [ %] – reprezintă conținutul de apă di nt r -un kil ogr am de combu st i bi l, expr i mat în p ro cen t e.


Pentru combustibili solizi sau lichizi se consideră compoziția probei inițiale care respectă relația:
c + h + s + o + n + W + A = 100 [ %]

Compoziţia gazului natural:
CH
4
= 97,6%
C
2
H
2
= 0,5%
H
2
= 0,5%
N
2
= 1%
O
2
= 0,4%


Re acțiile de oxidare:

O H O H
O H CO O CH
O H CO O
2 2 2
2 2 2 2
2 2 2 4
2
1
2
2
5
2 2 CH
÷ +
+ ÷ +
+ ÷ +

Mărimi de calcul

a) Oxi genul mini m necesar ar der i i t eo r et i ce:
( ) | |
| |
| |
cb N N
cb N N
cb N N n m
m m O
O
m m O H H C CH CO H O
m m O H C
n
m CH S H CO H O
3 3
min 2
min 2
3 3
2 2 2 2 4 2 min 2
3 3
2 4 2 2 min 2
/ 962 , 1
005 . 0 005 . 0 * 5 . 2 976 . 0 * 2 005 . 0 * 5 . 0
/ 5 , 0 5 , 2 2 ) ( 5 , 0
/ )
4
( 2 5 , 1 5 , 0
=
÷ + + =
÷ · + · + · + + =
÷ · + + · + · + + · =
¯



b) Aer ul mi ni m necesar pent r u ar der ea co mpl et a:
G.N.] aer/m [m 9,3476
0,21
1,963

21 , 0
O
L N
3
N
3 min
O
= = =
0.21=concentratia de oxigen din atmosferă

c) Aer u l u med r eal admi s ar der i i:
] aer/m 11,388[m L
9,34 1,2 10) 0,00161 (1 L
1,2 λ ; 10g/kg d : unde
] aer/m [m L λ d) 0,00161 (1 L
N
3
N
3
aeruscat
N
3
N
3
O
=
· · · + =
= =
· · · + =









d) Cal cu lul vol umulu i d e :
2
CO
| |
] /m CO 0.989[m V
0.005 * 2 976 . 0 0.003 V
/m CO m 2 CO V
N
3
2
N
3
CO
CO
N
3
2
N
3
2 2 4 2 CO
2
2
2
=
+ + =
+ + = H C CH


e) Cal cul ul vol umului d e O H
2
:

] O/m H [m 2,142 V
9,34 1,2 10 0,0161 0,005 0,005 0,976 2 V
L λ d 0.00161 H 2CH V
3
2
N
3
O H
O H
O 2 2 2 4 O H
2
2
2
=
· · · + + + · =
· · · + + + = H C


f ) Cal cul ul volu mului de
2
N :
| |
G.N.] /m N 8,861[m V
9,342 1,2 0,79 0,005 V
/m N m L λ 0.79 N V
N
3
2
N
3
N
N
N
3
2
N
3
o 2 N
2
2
2
=
· · + =
· · + =


g) Cal culu l vol umul ui d e : O
2

| |
] /m O 0,392[m V
9,342 1) (1,2 0,21 V
/m O m L 1) (λ 0,21 V
N
3
2
N
3
O
O
N
3
2
N
3
o O
2
2
2
=
· ÷ · =
· ÷ · =


h) Cal cu lul vol umulu i d e gaze u mede r ezu l t at e din ar der e:
| |
] gaz/m 12,384[m V
0,3925 8,861 2,142 0,989 V
gaz/m m V V V V V
N
3
N
3
g
g
N
3
N
3
O N O H CO g
2 2 2 2
=
+ + + =
+ + + =


i ) Cal cu lul vol u mul ui d e gaze u scat e:
| |
] /m gaz [m 42 10,2 V
2,142 12,384 V
/m gaz m V V V
N
3 us
N
3
g
g
N
3 us
N
3
O H g g
2
=
÷ =
÷ =
us
us
us


j ) Par t i ci pați a CO
2
, O
2
, H
2
O, N
2
în gazel e umede:

| |
% 986 , 7
% 100
384 , 12
989 , 0
100
2
2
2
=
· = · =
CO
g
CO
CO
V
V
u
u

| |
% 296 , 17
% 100
384 , 12
142 , 2
100
2 2
2 2
2 2
=
· = · =
O H
g
O H
O H
V
V
u
u



| |
% 165 , 3
% 100
384 , 12
392 , 0
100
2
2
2
=
· = · =
O
g
O
O
V
V
u
u

| |
% 552 , 71
% 100
384 , 12
861 , 8
100
2
2
2
=
· = · =
N
g
N
N
V
V
u
u


k) Par t i cipația CO
2
, O
2
, N
2
în gazel e uscat e:

| |
% 656 , 9 ν
% 100
242 , 10
0,989
100
V
ν
2
2
2
CO
us
CO
CO
us
=
· = · =
us
g
V
| |
% 516 , 86 ν
% 100
242 , 10
8,861
100
V
ν
2
2
2
N
us
N
N
us
=
· = · =
us
g
V
| |
% 83 , 3 ν
% 100
242 , 10
0,392
100
V
ν
2
2
2
O
us
O
us
=
· = · =
us
g
O
V



q) Densi t at ea gazel o r de ar der e:

] [kg/m
] [kg/m
100
ρ
N
3
g
N
3
0
0
g
i i
i i
u p p
u p
· ¯ =
· ¯
=


i
u - fiind participaţiile procentuale ale componentelor gazelor de ardere umede.
0
i
p - densitatea la condiţii fizice normale a componentelor gazelor de ardere umede se calculează
ţinând seama de masa moleculară a acestora M
i
[ kg/ kmol ]

| |
| |
| |
| |
| | N
3
g
g
N
3
O
N
3
N
N
3
O H
N
3
CO
O N O H CO g
kg/m 6422 , 1
0316 , 0 4276 , 1 716 , 0 25 , 1 1729 , 0 805 , 0 07958 , 0 9634 , 1
kg/m 4276 , 1 ρ
kg/m 25 , 1 ρ
kg/m 805 , 0 ρ
kg/m 9634 , 1 ρ
ρ ρ ρ ρ
2
2
2
2
2 2 2 2 2 2 2 2 2
=
· + · + · + · =
=
=
=
=
· + · + · + · =
p
p
u u u u p
O N O H CO





NOTĂ. Calculul arderii unui combustibil dat constă în determinarea mărimilor de calcul prezentate
mai sus, pent r u di f er i t e val or i al e coef i ci en t ul ui excesul ui de aer , λ. De regulă acest calcul se prezintă tabelar
conf or m f or mul ar ul ui pr ezent at în t ab. 1.



Tabelul 1 Element ele cal culului arderi i combust ilului.
Nr.
crt .

Mărimea de calcul

Si mbol

U.M
Coef icient ul
excesul ui de aer, λ

1,2
1. Oxi genul mi ni m necesar O
2 mi n
3
N
m
1,962
2. Aer ul t eor et i c uscat necesar L
0
3
N
m
9,342
3. Aer ul umed admi s L 3
N
m
11,388
4. Vol umul de CO
2
V
CO2
3
N
m
0,989
5. Vol umul de H
2
O V
H2O
3
N
m
2,142
6. Vol umul de O
2
V
O2
3
N
m
0,392
7. Vol umul de N
2
V
N2
3
N
m
8,861
8. Vol umul t ot al de gaze umede V
g
3
N
m
12,384
9. Vol umul t ot al de gaze uscat e V
g
us
3
N
m
10,242
10. Participaţia CO
2

2
CO
u
% 7,986
11. Participaţia H
2
O
O H
2
u
% 17,296
12. Participaţia O
2

2
O
u
% 3,165
13. Participaţia N
2

2
N
u
% 71, 552
14. Participaţia CO
2
în gazel e uscat e
us
CO
2
u
% 9,656
15. Participaţia O
2
în gazel e uscat e
us
O
2
u
% 3,827
16. Participaţia N
2
în gazel e uscat e
us
N
2
u
% 86, 516
17. Densi t at ea gazel or ar se umed e
0
g
p
3
/
N
m kg
1,6422
18 Puterea calorifică inferioară
a combust i bi l ul ui

H
i
3
;
N
m kg
kJ

35600


Cal culul e nt al pie i gaze lor de ardere

Ent alp i a volu mulu i d e gaze arse rezultate din arderea unei unităţi de combu st ibi l se
determină cu relaţia :

ì ì ì ì ì
2 2 2 2 2 2 2 2
,
N
t
N O
t
O O H
t
O H CO
t
CO
t
g
V i V i V i V i I · + · + · + · = [ kJ/ kg;
cb
N
m
3
.
]
und e:
-
t
N
t
O
t
O H
t
CO
i i i i
2 2 2 2
, , , sunt en t al pi i l e speci f i ce al e gazel or CO
2
, H
2
O, N
2
, O
2
în funcţie de temperatură
[ kJ/
3
N
m ] ;


-
ì ì ì ì
2 2 2 2
, , ,
O N O H CO
V V V V sun t volu mel e gazel or si mpl e CO
2
, H
2
O, N
2
, O
2
rezul t at e di n ard er ea a 1kg
de co mbust i bil so l id sau l i chi d, sau a unu i 1m
3
N
d e

combustibil gazos , în funcţie de coeficientul
excesul ui de aer , [
3
N
m / kg
comb
] sau [
3
N
m /
.
cb
N
m
3
] .
Se cal culează entalpiile de l a t emp er at ur a d e t = 100
0
C pînă la t = 1500
0
C.

] / [ 592 . 1696 861 . 8 * 13 . 130 392 . 0 * 93 . 131 142 . 2 * 18 . 150 989 . 0 * 172
: 100
3
100 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=

] / [ 980 . 3421 861 . 8 * 6 . 260 392 . 0 * 38 . 267 142 , 2 * 47 . 303 989 . 0 * 94 . 361
: 200
3
200 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=

] / [ 7 . 5182 861 . 8 * 36 . 392 392 . 0 * 48 . 407 142 , 2 * 36 . 461 989 . 0 * 24 . 564
: 300
3
300 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=

] / [ 929 . 6989 861 . 8 * 89 . 526 392 . 0 * 85 . 551 142 , 2 * 69 . 623 989 . 0 * 44 . 777
: 400
3
400 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=

] / [ 491 . 8849 861 . 8 * 58 . 664 392 . 0 * 17 . 700 142 , 2 * 55 . 791 989 . 0 * 7 . 1001
: 500
3
500 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=

] / [ 92 . 10756 861 . 8 * 06 . 805 392 . 0 * 64 . 851 142 , 2 * 68 . 964 989 . 0 * 7 . 1236
: 600
3
600 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=

] / [ 33 . 12635 861 . 8 * 36 . 940 392 . 0 * 2 . 1005 142 , 2 * 6 . 1143 989 . 0 * 4 . 1475
: 700
3
700 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=

] / [ 654 . 14699 861 . 8 * 6 . 1094 392 . 0 * 3 . 1162 142 , 2 * 1 . 1328 989 . 0 * 9 . 1718
: 800
3
800 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=

] / [ 767 . 16737 861 . 8 * 5 . 1243 392 . 0 * 6 . 1319 142 , 2 * 8 . 1517 989 . 0 * 4 . 1972
: 900
3
900 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=

] / [ 755 . 18802 861 . 8 * 8 . 1393 392 . 0 * 1 . 1480 142 , 2 * 3 . 1713 989 . 0 * 7 . 2226
: 1000
3
1000 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=

] / [ 708 . 20900 861 . 8 * 14 . 1546 392 . 0 * 02 . 1641 142 , 2 * 67 . 1913 989 . 0 * 34 . 2485
: 1100
3
1100 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=

] / [ 911 . 23022 861 . 8 * 76 . 1699 392 . 0 * 76 . 1802 142 , 2 * 78 . 2118 989 . 0 * 44 . 2746
: 1200
3
1200 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=

] / [ 186 . 25196 861 . 8 * 74 . 1857 392 . 0 * 05 . 1966 142 , 2 * 01 . 2328 989 . 0 * 58 . 3010
: 1300
3
1300 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=

] / [ 375 . 27348 861 . 8 * 36 . 2012 392 . 0 * 93 . 2129 142 , 2 * 25 . 2540 989 . 0 * 75 . 3276
: 1400
3
1400 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=

] / [ 39 . 29548 861 . 8 * 55 . 2170 392 . 0 * 78 . 2296 142 , 2 * 39 . 2758 989 . 0 * 34 . 3545
: 1500
3
1500 N
O
m kJ I
C t
= + + + =
=













0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
10000
11000
12000
13000
14000
15000
16000
17000
18000
19000
20000
21000
22000
23000
24000
25000
26000
27000
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500
E
n
t
a
l
p
i
e

[
K
J
/
m
c
n
]
Temperat ura [°C]
Diagrama I -t pent r u λ=1. 2
Variația entalpiei
cu t emper at ur a


2.2. Bilant ul t ermic al re cupe rat orului

a) Cal culu l d eb i t ul ui no mi nal d e gaz inst al at :

/s 0.077m B
3600
/h m 280
B
14 n n; 20 B
3
N
3
N
=
=
= · =


b) Cal culu l d eb i t ul ui agent ul ui cald - gaze d e ar der e:






c) Cal culu l d eb i t ul ui agent ul ui r ece - aer :

| | /s m ) 00161 . 0 1 ( D
3
N 0 2
B L c · · · + · = ì
c = co ef i ci ent ce ți ne seama de p i er der i l e d e aer p e t r aseul aer ul ui pînă la arzător
/s] 0,920[m D
0.077 9.342 1.2 10) 0.00161 (1 1.05 D
1 , 1 1
3
N 2
2
=
· · · · + · =
÷ = c


Temperatură agent cald la intrare
t
1
,
= 1 100°C

Temp agent r ece l a i nt r ar e
t
2
,
= 11 00 °C
Temperatură agent cald la ieșire
t
1
,,
= _____°C
Temperatură agent rece la ieșire
t
2
,,
= 4 50°C


d) Cal culu l f l uxul ui t er mi c de cal du r a pr i mi t de agen t ul r ece -
2
Q



) (
'
2 2 2 2
i i D Q ÷ ' ' · =

[kW]
'
2
i - entalpia specifică a aerului la 20
0
C ;
"
2
i - entalpia specifică a aerului la 450
0
C ;

Din Anexa 8 [ 1] , pr i n i nt er p ol ar e se al eg val o r i l e pent r u a det er mi n a
'
2
i si
"
2
i .

"
2
i = 602,04 [ kJ/ m
3
N
]
26
'
2
= i

[ kJ/ m
3
N
]
] [ 956 . 529 ) 26 04 . 602 ( 920 . 0
2
KW Q = ÷ · =




| |
] / [ 953 . 0 D
12,384 0,077 D
/s m V B D
3
1
1
3
N g 1
s m
N
=
× =
× =


e) Cal cul ul f lu xu lu i t er mi c cedat d e gazel e ar se:
| |
( )| | N m kJ i i
D
D
i i
kW Q Q
3 `
2
``
2
1
2 `
1
``
1
2 1
/
1
÷ ·
·
÷ =
· =
- -
n
n

n = r and amen t ul r ecu per at o r ului
n = 0,96

| | kW Q
i i
D
D
i
V
I
g
037 . 552 956 . 529
96 . 0
1
] [kJ/m 1108.454 26) - (602,04
0.953
0,92
96 . 0
1
1687,718 i
) (
1
i
] J/m 1687,718[k
12.384
20900.706
i
i
] kJ/m 20900,708[ I C 1100 t
1
3
N
"
1
20
2
450
2
1
2 '
1
"
1
3
N
'
1
1100 '
1
3
N
C 1100
O '
1
O
= · =
= · ÷ =
÷ ·
·
· ÷ =
= =
=
= ¬ =
-
n


] [kJ/m 094 , 13727
384 , 12 454 . 1108
3
N
"
1
"
1
"
1
"
1
=
· =
· =
I
I
V i I
g


I
1

– ent al pi a t ot al a a gazel o r r ezul t at e d in ar d er ea uni t at i i d e co mbust ib il .

Val oar ea o bți nut ă cu relaţia de mai sus se fixează pe o r don at a di agramei I
g
-t con st r ui t ă și din
pun ct ul r espect i v se duce o linie orizontală pînă l a in t er sect ar ea cur bei cor espun zat o ar e
co ef i ci en t ul ui excesu l ui de aer st abi l i t pent r u ar d er e, i ar di n pun ct ul d e i nt er secți e se cob oar ă o
per p en di cu l ar ă și se ci t eșt e t emper at u r a p e ab sci sa di agr amei .
Aceast a va f i t emper at ur a
1
t ' ' = 740
o
C .













2.3. De t erminarea supraf e t ei de schimb de caldura

Al eger ea t i pul ui const r uct i v:
- recuperator de căldură d e t i pul con vect i v met al i c cu f asci cul de țevi cu circulație a gazelor în
echi cu r en t :

2.3. 1. Predimensionarea geome t riei de curgere

- pent ru cur ger ea aer ul ui , w
o aer
=5-7 m
N
/ s . w
o aer
=6 [ m
N
/ s]
- pent ru cur ger ea gazel o r de ar der e, w
o gaz
=3-5 m
N
/ s. w
o gaz
=4 [ m
N
/ s]

La r ecu per at oar el e co nvective unde temperatura maximă a gazelor d e ar der e est e su b 700-900
o
C
schimbul de căldură între gaze și p er et el e r ecu per at or u lui (sup r af ața de schimb de căl du r a)se f ace
pr ep on der en t pr in con vecție și într-o măsură mai mică p r in radi ați e. Înt r e per et el e r ecup er at or u lui
și aer schimbul de căldură se f ace excl usi v p r in con vect i ve (aer ul f ii nd t r anspar ent l a r adi ația
termică nu se poate încălzi decât prin convecți e).

In gener al vi t eza de cur ger e a gazel or d e ar der e se i a mai mică decît vi t eza de cur ger e a aer ul ui din
următoarele motive:
- de partea aerului schimbul de căldură se face numai prin convecție, pe cînd de p ar t ea gazel o r
schimbul de căldura se face prin convecție și radiați e;
- pi er der i l e de p r esi u ne pe t r aseul de curgere a gazelor trebuie să fie cît mai mici pentru a nu
se înrăutăți tirajul natural al coșului de fum (dacă coșur i l e pent r u evacuar ea gazel or de ar d er e sun t
cu tiraj artificial această problemă este mai puțin importantă ).
Cel e mai răspîndite recuperatoare convecți e su nt cel e cu f asci cul d e țevi în car e gazel e d e ar d er e
cu r g l a int er i o r ul țevilor, i ar aer ul l a ext er i or u l acest or a.

Al eger ea t r aseul u i de cu r ger e a cel o r d oi agenți se face în funcți e d e gr ad ul d e murdărire și de
pr esi unea agen t ul ui. Agentul care murdărește mai mult suprafața de schimb de căldură va ci r cul a l a
i nt er i or u l t evi lo r . Curățirea țevi l or l a i nt er i or se f ace mai u sor d ecat l a ext er i or . De asemenea f l ui dul
car e ar e pr esi un ea mai mar e se r ecomandă să circule l a i nt er i or ul țevilor.

Cum gazel e de ar d er e și aer ul d e co mbust i e au p resi u ni sensi bi l egal e, f oar t e ap r opi at e de val oar ea
pr esi uni at mosf er i ce se va ți n e seama numai de gradul de murdăr i r e. Gazele de ardere de regulă
murdăresc mai tare suprafața de schimb de căldură datorită f uni ngini i, pr af ul ui, vapor i l or și oxizilor
pe car e îi con țin. Curăți r ea t evi l o r l a i nt er i or se f ace mai ușor și d i n acest mot i v est e p r ef er ab i l ca
gazele de ardere să circule prin țevi .


a) Cal cu lul secțiunii de curgere a agent ulu i cal d pr in țevi
] [m
w
D
A
2
01
1
1
=

w
o1
= 4[ m
N
/ s]
| |
2
1
23825 , 0
4
953 . 0
A m = =






Secțiunea e compusă din suma secțiunilor libere ale țevilor care compun fascicolul de țevi.
| |
2
2
i
1
4
πd
n A m =

und e: n est e nu marul de t evi di n f asci cul ;
d
i
- di amet r ul i nt er i or al unei t evi ,[ m] .

Din STAS 404/ 3-87 Țevi de oțel fără sudură, l ami nat e l a cald p en t ru t emp er at ur i r i di cat e, se al eg
val or i l e pent r u di amet r ul ext er i o r al țevi l or și gr osi mea acest or a.
Se al ege țeavă LC 60 x 3,5 OLT 35K.

] [ 0035 , 0 ] [ 5 , 3
] [ 060 , 0 ] [ 60
m mm g
m mm d
ext
= =
= =


Se cal cu l eaza di amet r u l i nt er i or al țevi i , d
i
,p r ecu m și valo ar ea pasulu i, s
1.

] [ 075 , 0 06 , 0 25 , 1
25 , 1
] [ 053 , 0 0035 , 0 2 06 , 0 2
2 1
2 1
m s s
d s s
m g d d
ext
ext i
= · = =
· = =
= · ÷ = ÷ =


b) Numărul necesar de țevi di n f asci cul :
108 9692 . 107
) 053 , 0 ( 14 , 3
2382 , 0 4
πd
4A
n
2 2
i
1
= ÷ =
·
·
= = n

n – numărul de țevi necesar e pent r u f asci cul ul de țevi , p en t r u a put ea asi gu r a ar an j ar ea r el at i v
simetrică a acestora în plăci l e t ubul ar e. Ca u r mar e, p e d i r ecți a d e cur ger e a aer u l ui vo r exi st a 12
țevi (n
1
), i ar pe di r ecți a per pendi cul ar ă curgerii sunt 9 țevi(n
2
).- {12 ×9=108}

c) Viteza de curgere a agentului cald recalculată
A
1

= n ∙
n ∙ J
1
2
4
= 108 ∙
n ∙ 0,053
2
4
= 0,2 382 678 11 [ m
2
]
w
01

=
Ð
1
A
1

=
0.956
0.238267811
= 3.9997 [ m/ s]
d) Cal cu lul secțiunii d e cu r ger e a agent ulu i r ece - aer :
] [
w
D
A
2
02
2
2
m =
w
02
– vi t eza de cur ger e a aer ul ui; w
02
= 6 m
N
/ s
D
2
– debi t u l aer ulu i [ m
N
3
/ s]
] [ 1533 , 0
6
0,920
A
2
2
m = =
e) Determinarea înălți mii un ei t r ecer i
] [ ) (
2
1 1 2
m h d s n A
e
· ÷ · =
1
n – numărul de țevi pe rîndurile de pe direcți a cu r ger i i aer ul ui .
1
s – di st anța între două țevi ale rîndu r i lo r per pendi cul ar e cur ger i i aer ul ui [ m] .


d
e


di amet r ul ext er i or al t evi l or [ m] .
h – i nal t i mea unei t r ecer i [ m] .

] [ 135 . 1
) 06 , 0 075 , 0 ( 9
1533 , 0
) (
1 1
2
m
d s n
A
h
e
=
÷ ·
=
÷ ·
=



2.3. 2. Calculul coeficientului global de schimb de căldură

Expr esi a co ef i ci en t ul ui gl obal d e sch imb de căldură:

] / [
d α
1
ln
2
1
d α
1
k
0
e e p i i
C m W
d
d
i
e
·
×
+ × +
×
=
ì
t
t


und e:
k
t
- coef. global de schimb de căldură pentru cazul pereților despărți t or i cil indr i ci [ W/ m · C
0
]
o
i
– coeficient de schimb de căldură d e p ar t ea gazel or [ W/ m
2

O
C]
r c
α α α + =
c
o - coeficient de schimb de căldură prin convecție
r
o - coeficient de schimb de căldu r ă prin radiați e
d
i
-

di amet r u l i nt er i or al țevilor [m]
ì
p
- conductibilitatea termică a peretelui despărți t o r [ W/ m · C
0
]
o
e
– coef i ci en t sup er f i ci al de schi mb de căldură d e part ea aer ul ui [ W/ m
2
· C
0
]
d
e
-

di amet r u l ext er i o r al țevilor [m]

Coef i ci ent i i sup er f i ci al i d e schi mb d e caldu r a, se co mpun di n doi t er meni :

r c
α α α + =

c
α - coef i ci en t de schi mb de caldu r a pr in con vect i e
r
α - coef i ci ent echi val ent schi mbulu i d e cald ur a pr i n r adi at i e i nt r e agen t ul t er mi c si per et el e
despar t i t or .

Cal culul coe ficient ului global de radiație

: unde C], [W/m
100
273 t
100
273 t
ε
t t
ε
α
o 2
4
p
4
g
g
p g
o p.ef r
g
·

|
|
.
|

\
|
+
· ÷
|
|
.
|

\
|
+
· ·
÷
·
=
g
a
C

c
p. ef .
- emi si vi t at ea ef ect i va a si st emul ui gaz-per et e;
c
p
– emi si vi t at ea per et el u i


90 , 0
2
1 8 , 0
2
1
8 , 0
. .
=
+
=
+
=
=
p
ef p
p
c
c
c

C
o
– coef i ci ent d e r adi ație a corpului negru [5.775 W/ ]
4 2
K m · .
g
t – t emp er at ur a medi e a gazulu i [
O
C]
t
g

=
t
1
ʹ
+ t
1
ʹʹ
2
=
110 0 + 7 40
2
= 920 [ ℃]
a
t – t emp er at ur a medi e a aer ulu i [
O
C]
t
u

=
t
2
ʹ
+ t
2
ʹʹ
2
=
20 + 450
2
= 235 [ ℃]
p
t – t emp er at ur a medi e a per et el ui [
O
C] .
t
p

=
t
g

+ t
u

2
=
9 20 + 235
2
= 577 .5 [ ℃]

Coeficientul global de emisivitate se calculează pentru gazele de arde re.
O H CO g
2 2
ε β ε ε · + =

Coef i ci en t ul de emi si vi t at e pent r u CO
2
se calculează în felul următor:
] [ 29 . 0 0371 . 0 10 08 . 0
] [ 0371 . 0 053 . 0 7 . 0 7 . 0
] [ 10 08 . 0 10 08 . 0
920
2
2 5
0
2
2 2
m KPa l p
m d l
kPa p p
C t
CO
i
CO CO
g
· = · · = ·
= · = · =
· = · = · =
° =
v

Din Anexa 3 [ 1] , se al ege i n f u nct i e de t emp er at ur a
g
t = C ° 920 ,
2
CO
ε =0,025.

Coef i ci en t ul de emi si vi t at e pent r u H
2
O se calculează în felul următor:
] [ 629 . 0 0371 . 0 10 08 . 0
] [ 0371 . 0 053 . 0 7 . 0 7 . 0
] [ 10 17 . 0 10 17 . 0
235
2
H2O
2 5
0 H2O H2O
m KPa l p
m d l
kPa p p
C t
i
g
· = · · = ·
= · = · =
· = · = · =
° =
v

Din Anexa 4 [ 1] , se al ege i n f u nct i e de t emp er at ur a
g
t = C ° 235 ,
O
2
H
ε =0,037

0657 . 0 037 , 0 1 , 1 025 , 0
1,1
g
g
2 2
= · + =
· + =
=
c
c | c c
|
O H CO




Fact o r ul de absor b ție se calculează pentru aer

g
a – f act or de ab sor bt i e al gazel or d e ar der e l a t emper at ur a
p
t .

03613 , 0
273 5 . 577
273 920
029 . 0
273
273
2
2 2
2 2
65 , 0
65 , 0
=
|
.
|

\
|
+
+
· =
|
|
.
|

\
|
+
+
· =
· + =
CO
p
g
CO CO
O H CO g
a
t
t
a
a a a
c
|


02678 , 0
273 5 . 577
273 920
023 . 0
273
273
2
2 2
45 , 0
45 , 0
=
|
.
|

\
|
+
+
· =
|
|
.
|

\
|
+
+
· =
O H
p
g
O H O H
a
t
t
a c



065588 , 0 02678 , 0 1 . 1 03613 . 0 = · + =
g
a

] / [ 9949 . 14
100
273 5 . 577
0655 , 0
100
273 920
0657 . 0
5 . 577 920
775 . 5 90 . 0
2
4 4
C m W
r
g
r
g
° · =

|
.
|

\
| +
· ÷ |
.
|

\
| +
· ·
÷
·
=
o
o


Cal culul coe ficienților de convecție:

Val oar ea coef i ci ent ul ui de con vecție este influențată de numeroși factori ca:
- nat ur a f l uid ulu i
- car act er ul cur ger i i (ci f r a Reynol ds)
- vi t eza f lu idului
- geomet r i a si st emul ui de cur ger e
- di f er ența dintre temperatur a f lu idu lui și temperatura peretelui solid
- st ar ea și proprietățile fizice ale fluidului (temperatură, presiune, conductibilitate, vîscozitate,
densitate, căldură specifică etc.)
Din această cauză, valoarea coeficientului de convecție nu poate fi determinată cu o relație general
valabilă, ci numai pe cale experimentală pentru fiecare caz în parte.

Criteriul Reynolds indică raportul dintre forțele de inerție și forțele de frecare (vîsco zi t at e) și
caracterizează r egi mu l d e cu r ger e al f lui delo r .

v
l w
R
e
·
=
u nde: w – vi t eza f lui du lui [ m/ s] ;
l – di men si un ea in t er i or a țevi i [ m] ;
l = d
i
= 0,053 [ m] ;
v - vîscozitatea cinematică [ m
2
/ s] ;



Pent ru gaz
] / [ 4785 . 17 ) 920
273
1
1 ( 9997 . 3 ) 1 (
0
s m t w w
g
= · + · = · + · = |
0
w = vi t eza de cur ger e a agent ul ui cald [ m/ s]
0
w =4 [ m/ s]

Din Anexa 8 [ 1] se al eg pr i n in t er p ol ar e val o ri l e pent r u vîscozi t at ea cin emat i ca, v , l a t emp er at ur a
de C t
g
° = 920 :
665 . 5905
10 86 . 156
053 , 0 4785 . 17
Re
] / [ 10 86 . 156
6
2 6 920
=
·
·
=
· =
÷
÷
s m v


Regi m d e cu r ger e t r anzi t or iu deoar ece ci f r a Reynolds se încadrează între 2320 și 10.000.
At ît pent ru aer , cît și pentru gazele arse se utilizează aceași formulă în care se introduc mărimile
caracteristice fiecăr ui gaz. Di n t abel ul 4.5 [ 1] se aleg val o r i l e mărimii M în funcți e de cr i t er i ul Re:

] / [ )
Pr
Pr
( Pr
0 2 25 , 0 43 , 0
C m W
d
M
p
f
f
h
f
c
× · · · =
ì
o
und e: M - mari me car e depin de de val oar ea cr i t er i ul ui Re l a t emper at ur a f l uidului
r espect i v;
Pr
f
=
f
a
) (
v
- cr i t er i ul Pr and t l l a t emper at u r a medi e a f lu idulu i, t emper at u r a gazulu i [ -] ;
Pr
p p
a
) (
v
= - cr i t er i ul Pr and t l l a t emper at ur a med i e a per et el u i , t emp er at ur a p er et el u i;

d
h
– di amet r ul hid r aul i c echi val en t
d
h
= d
i

f
ì - conductibilitatea termică a f l uidul ui [ W/ m·

K ] ;

Din t ab el ul 4.5 [ 1] se aleg valorile mărimii M în funcți e de cr i t er i ul Reynol ds:

905 . 5
1000
665 . 5905
Re = =

6 . 23
016 , 7
= M
f
ì -co nd uct ibi l it at ea t er mi ca – d i n Anexa 8 [ 1] se al eg val o r i l e pent ru conduct ibi l it at ea t er mi ca l a
t emper at u ra d e C t
g
° = 920 :
] / [ 10 144 . 10
0 2
920
0
C m W
C
· · =
÷
ì

(Pr )
f
- cr i t er i u l Pr an dt l l a t emper at ur a medi e a f l ui dul ui . Di n An exa 8[ 1] se al eg val or i l e l a
t emper at u ra d e C t
g
° = 920 est e 5882 , 0 Pr
0
920
=
C



(Pr )
p
=
p
a
) (
v
- cr i t er i ul Pr andt l l a t emper at u r a medi e a p er et el ui . Din Anexa 8[ 1] se al eg val o r i l e l a
t emper at u ra d e C t
p
° = 5 . 577 est e 6213 . 0 Pr
0
5 . 577
=
C


=
c
o
25 , 0
43 , 0
2
6213 . 0
5882 . 0
5882 . 0
053 . 0
10 144 . 10
6 . 23
|
.
|

\
|
· ·
·
·
÷

] / [ 4647 . 35
0 2
C m W
c
· = o

Se revine la coeficientul global de schimb de căldură din partea agentului cald – gaz
o
g
= o
g
R
+ o
g
C
= 14 .9949 + 35.464 7 = 5 0.4 596 [ w/ m
2
∙ ℃]

Pent ru curge re a ae rului l a e xt eriorul t evilor

Am al es di spozi ți a țevilor în mod aliniat (în cor i dor) care este mai dezavantajoasă di n punct de
vedere al schimbului de căldură, dar facilitează curățirea țevi l or l a ext er i or d e depun er i .
Pent r u cu r ger ea aer u l ui l a ext er i r u l t evi lor avem ur mat oar ea f o r mu l a:
] / [ ) 00384 , 0 6 , 5 (
0 2
35 , 0
65 , 0
C m W
d
w
c t
h
oa
a
c
a
· · · · + = o
und e:
w
oa
– viteza aerului corectată pentru condiții reale de temperatură;
d
h
– di amet r u l hi dr aul i c echi val en t al secțiunii de curgere a aerului [ m] ;
c – coef i ci entul de structură;

a
t - t emper at u r a medi e a aer u lui [
0
C] ;
125 . 1
06 . 0
075 . 0
1 . 0 1 1 . 0 1
1
= · + = · + =
e
d
s
c

U
A
d
h
·
=
4

U - p er i met r ul udat d e aer [ m] ;
( ) ( ) ( ) ( ) 06 . 0 075 . 0 9 2 125 . 1 1 9 2 2 1 2
1 2 2
÷ · · + · + · = ÷ · · + · + · =
e
d s n h n U
] [ 715 . 40 m U =

] [ 01525 . 0
715 . 40
1533 , 0 4 4
2
m d
U
A
d
h
h
=
·
=
·
=


35 , 0
65 , 0
01525 . 0
6
125 . 1 ) 235 00384 . 0 6 . 5 ( · · · + =
c
a
o
] / [ 363 . 101
0 2
C m W
c
a
· = o








Calculul efectiv al coeficientului global de schimb de căldură

] / [
d α
1
d α
1
k
0
e e i i
C m W ·
×
+
×
=
t
t


] / [ 83592 . 5
06 . 0 363 . 101
1
0.053 50.4596
1
k C m W ° · =
·
+
·
=
t
t



2.3. 3. Calculul dife renței medii de temperatură

] [
Δt
Δt
ln
Δt Δt
Δt
min
max
.min max
m
C
O
÷
=

- t emper at ur a gazel or d e ar der e l a in t r ar e în r ecu per at or :
C 1100
O `
1
= t
- t emp er at ur a aer ul ui l a in t r ar e în r ecu per at or :
C 20
O `
2
= t
- t emp er at ur a gazel or d e ar der e l a i eși r e di n r ecu per at o r :
C 740
O ``
1
= t
-t emper at u r a aer ul u i l a i eși r ea di n r ecu per at o r :
C 450
O ``
2
= t

C
t
t
t t
t
C t t t
C t t t
m
0
min
max
min max
0 "
2
"
1 min
0 '
2
'
1 max
835 . 600
290
1080
ln
290 1080
ln
290 450 740
1080 20 1100
=
÷
=
A
A
A ÷ A
= A
= ÷ = ÷ = A
= ÷ = ÷ = A

3981 , 0
20 1100
20 450
'
2
'
1
'
2
"
2
=
÷
÷
=
÷
÷
=
t t
t t
P
Din nomogr ama c) pag 121 [ 1] am al es f =0. 9
8372 , 0
20 450
740 1100
'
2
"
2
"
1
'
1
=
÷
÷
=
÷
÷
=
t t
t t
R
∆t
In
= ¡ ∙ ( ∆t)
In cuIcuIut
= 0.9 ∙ 60 0.8 35 = 5 40.751 ℃



2.3. 4. St abi lirea dimensiunilor f inale ale re cupe rat orului

Lungimea totală a țevilor de schimb de căldură se deduce din ecuați a de t r ansf er t er mi c.
[W] Δt L k Q
m tr
· · =
-

Q
t r
– sarcina termică a r ecup er at or u lui [ W]
k - co ef i ci ent global de schimb de căldură [ W/ m
2O
C]
At
m.
– di f er ența medie logaritmică [
O
C]
L - lungimea totală a țevi l or [ m]

] [ 552037 ] [ 037 . 552 Q
1 tr
W kW Q = = =
 

] [ 9288 . 174
751 . 540 83592 , 5
552037
k
Q
L
tr
m L
t
m
=
·
=
A ·
=
t



Înălțimea fasciculului de țevi va f i:
n
L
= H
n – numărul de țevi al f asci culu lui .
] [ 6197 . 1
108
9288 . 174
m H
H
=
=

Număr u l d e t r eceri N ale agentului care circulă la exteriorul țevilor (aer) este dat de relați a:
2 427 . 1
135 . 1
6197 . 1
÷ = = =
h
H
N t r ecer i
N – nu măr ul de t r ecer i .
h – înălți mea u nei t r ecer i [ m] .






3. Cal culul gazodinamic al r ecuperat orului

Calculul gazodinamic constă în determinarea pierderilor de presiune, separate, atît pentru traseul
de cu r ger e al gazel or d e ar d er e, cît și pentru traseul de curgere al aerului.
Pierderea totală de presiune pe traseu l aer ul ui și debitul de aer constituie parametrii necesari
pen t r u al eger ea ven t i l at or ulu i de aer d e combust i e și pentru calculul puterii motorului de acționare
a vent i l at o r ul ui . Rezi st en țele opuse curgerii gazelor sunt cauzate de forțele de frecare și de
obst aco l el e l ocal e de pe t r aseul de cu r ger e. Învi nger ea r ezi st ențelor de curgere se face cu consum
de energie, ceea ce se manifestă prin scăderea presiunii conform relației lui Bernoulli.

∆p
¡cz
= `∆p

+ `∆p
I
± `∆p
g


`∆p

− sumo picrJcrilor Jc prcsiunc Jotorotc ¡rccării
`∆p
I
− sumo picrJcrilor Jc prcsiunc locolc
`∆p
g
− sumo suproprcsiunilor gcomctricc

3.1. De t erminarea pierderii de pre siune pe t raseul gaze lor de ardere

Pierderea de presiune pe traseul agentului cald este redusă deoarece curgerea este tranzitorie iar
acest a nu înt îln ește obstacole geometrice. Gazul circulă prin țevi netede fără sudură deci
co ef i ci en t ul de f r ecar e poat e f i n egl i j at .

3.2. De t erminarea pierderil or de presiune pe t rase ul ae rului
∆p ≅ `∆p locol [ Po]
4
1

∆p colculot = 1.1 ∙ ∆p [ Po]
Δp locol = c
ì
∙ µ
0

w
ou
2
2
∙ ( 1 + [ ∙ t
̅) [ Po]
Δp
1
= c
1
∙ µ
0

w
ou
2
2
∙ ( 1 + [ ∙ t
̅) = 1.5 ∙ 1 .293 ∙
6
2
2
|1 +
1
27 3
∙ 23 51 = 64.9 625 [ Po]
Δp
2
= N ∙ c
2
∙ µ
0

w
ou
2
2
∙ ( 1 + [ ∙ t
̅) = 2 ∙ 2 ∙ 1.293 ∙
6
2
2
|1 +
1
27 3
∙ 23 51 = 173 .23 35 [ Po]
Δp
3
= ( N − 1) ∙ c
3
∙ µ
0

w
ou
2
2
∙ ( 1 + [ ∙ t
̅) = 1 ∙ 2.5 ∙ 1.2 93 ∙
6
2
2
|1 +
1
27 3
∙ 23 51 = 108 .2 [ Po]
Δp
4
= c
4
∙ µ
0

w
ou
2
2
∙ ( 1 + [ ∙ t
̅) = 1 .5 ∙ 1 .29 3 ∙
6
2
2
|1 +
1
273
∙ 235 1 = 6 4.9625 [ Po]
∆p = 64 .9625 + 17 3.2335 + 10 8.2709 + 6 4.9 625 = 411 .4 294 [ Po]
∆p colculot = 1.1 ∙ ∆p = 1.1 ∙ 41 1.4 294 = 45 2.5724 [ Po]

∆p
1
− căJcrco Jc prcsiunc lo introrco în rccupcrotor − rcJuccrc Jc sccțiunc
∆p
2
− căJcrco Jc prcsiunc lo trcccrco printrc țc:i


∆p
3
− căJcrco Jc prcsiunc lo scℎimborco scnsului Jc curgcrc o ocrului
∆p
4
− căJcrco Jc prcsiunc lo icșirco Jin rccupcrotor − mărirc Jc sccțiunc
c − coc¡icicnt Jc rczistcnță locolă − io :olori 1,5 ; 2; 2,5 în ¡uncțic Jc curgcrco ocrului

3.3. Alegere a ve nt ilat orului
Cu ajut o rul pi er der i de pr esi une și cu debitul instalat se poate calcula puterea necesară pentru
mo t or ul ven t il at or ul ui .
P
v
=
Ð
2
∙ ∆p
1 000 ∙ n
v
=
0 .92 ∙ 452 .5724
100 0 ∙ 0.8
= 0.52 [ Kw] = 520 [ w]






Bibliograf ie:
1) Crist ina DEAC, I oan BI RI S, M ikl os BOÉR - Recuperat oare de cal dura, Cluj -Napoca, ed. U. T.
PRESS, 2004.
2) *** - Colectie de STAS-uri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful