Conf. dr. ing.

CRISTIANA TINDECHE

CONTABILITATEA
" INTREPRINDERII - note de curs -

BUCURESTI
2009

1

CUPRINS
CAPITOLUL 1 4 OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII .4 1.1. Definirea conceptului contabilitatii .4 1.2. Obiectul contabilitatii .4 1.3. Metoda contabilitatii 5 1.3.1. Procedee comune tuturor stiiruelor 6 1.3.2. Procedee comune stiintelor economice : 7 1.3.3. Procedee specifice contabilitiitii 8 104. Principiile contabilitatii 9 1.5. Functiile contabilitatii ; 10 , , CAPITOLUL 2 11 PATRIMONIUL AGENTILOR ECONOMICI. 11 2.1. Conceptul de patrimoniu 11 2.2. Active patrimoniale 13 2.2.1. Active imobilizate 13 2.2.2. Active circulante 22 2.3. Pasivele patrimoniale 27 2.3.1. Surse proprii §i asimilate lor 27 2.3.2.Surse atrase 31 2.3.3. Surse imprumutate 34 2.3.4. Pasivede regularizare 35 CAPITO LUL 111 37 CHELTUIELILE, VENITURILE SI REZULTATELE FINANCIARE .37 3.1. Cheltuielile 37 3.1.1. Cheltuielile de exploatare 37 3.1.2. Cheltuieli financiare 40 3.1.3. Cheltuieli exceptionale ~ .41 3 .. V emituril e uniitati pa tri 2 .e urI a,II Tlmonla1 ..42 3.2.1. Veniturile din exploatare .42 3.2.2. Veniturifinanciare 44 3.2.3. Venituri exceptionale 44 3.3.Rezultatul exercitiului 44 ,

2

Prefata ,
Avand in vedere marile transformari care s-au derulat in Romania, dupa 1989, se impune cu certitudine adaptarea stiintelor economice la realitatile unei societati modeme, cu agenti economici viabili si competitivi in conditiile unui mediu concurential exigent. Contabilitatea reprezinta acea §tiinta economics tara de care activitatea economics nu poate fi conceputa, ea oferind solutii viabile pentru dezvoltarea, modemizarea si reflectarea activitatii desfasurata de
0

unitate patrimoniala,

Astfel, contabilitatea prin datele pe care le evidentiaza in documentele economice, in conturi si ulterior in balanta de verificare §i bilantul contabil, ofera informatiile care permit controlul asupra modului de utilizare a resurselor materiale, umane §i financiare, analizarea aspectelor pozitive dar §i depistarea aspectelor negative, ill vederea elaborarii unor decizii corecte §i adoptarea unei strategii corespunzatoare, Prezenta lucrare este structurata in mai multe capitole care redau pe scurt procedeele comune si specifice evidentei contabile. Notitele cursului de CONTABILITATEA elaborate in conformitate cu reglementarile

INTREPRINDERII

sunt

contabile §i fiscale impuse de armonizarii contabilitatii

Ministerul Finantelor, tinand seama de necesitatea romanesti cu standardele contabilitatii internationale.

Lucrarea se adreseaza in special studentilor de la forma de lnvatamantfrecventa redusa,

Specializarea Cadastru dar §i celorlalti

studenti

din

invalamantul superior agricol §i economic precum §i tuturor celor interesati sa descifreze tainele contabilitatii. ,

Auto area,

3

CAPITOLUL 1. OBIECTUL ~I METODA CONTABILITATII
1.1. Definirea conceptului contabilitatii

Contabilitatea permite evidenta, calculul, analiza si controlul in expresie valorica a starii de miscare a patrimoniului unei persoane fizice sau juridice. Contabilitatea joaca un rol esential in furnizarea de informatii despre gestiunea patrimoniului fiecarui agent economic, care servesc executiei bugetului de venituri si cheltuieli de la nivelul agentului economic pana la nivel national. , Contabilitatea are ca obiectiv principal realizarea unei imagini fidele a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului unitatii patrimoniale. In concluzie, putem spune ca in definirea contabilitatii se regasesc trei etape: - prima etapa, parra la anul 1494, cand insemnarile contabilie aveau un caracter sporadic si nesistematic; - a doua etapa, situata intre 1494 si 1795, cand lucrarile cu caracter contabil au urmarit delimitarea contabilitatii ca disciplina, fixand pentru aceasta un perimetru corect. - a treia etapa, dupa 1795, ii asigura contabilitatii, prin studiile si cercetarile efectuate, caracterul de stiinta independents cuobiect si metode proprii. Avand in vedere evolutia istorica a defmirii contabilitatii, putem sPune ca aceasta are ca obiect de studiu, patrimoniul, reflectat de ansamblul valorilor concrete §i abstracte, miscarea acestora in procesul aprovizionarii, productiei, desfacerii §i rezultatele activitatii date.

1.2. Obiectul contabilitatii , Obiectul de studiu aI contabilitatii nu a aparut dintr-o data in structura complete, EI s-a conturat intr-o perioada lunga de timp, aparand ca 0 necesitate, fie ca se datora meandrelor economiei naturale, fie zbuciumului pe care 11 presupune negotul. Obiectul contabilitatii 11 constituie reflectarea in expresie baneasca a patrimoniului, a miscarii §i transformarii lui ca urmare a operatiunilor economice si a rezultatelor obtinute intr-un perimetru dat. Obiectul contabilitatii este legat nemilocit de un patrimoniu. Reflectand patrimoniul unitatilor, obiectul contabilitatii 11 constituie evidenta, calculatia si controlul starii, miscarii si transformarii bunurilor

4

economice ca urmare a proceselor economice in corelatie cu relatiile juridice corespunzatoare. Principala trasatura a obiectului de studiu al contabilitatii consta in reflectarea patrimoniului unitatii patrimoniale, atat sub aspectul utilitatii si functionalitatii bunurilor economice care 11 compun, adica al destinatiei economice a acestora, dit si sub aspectul relatiilor de proprietate in cadrul carora se dobandesc bunurile economice ca obiecte de drepturi si obligatii, adica al surselor de finantare. , De-a lungul timpului au fost definite diverse conceptii privind obiectul contabilitatii, Conceptia economics cunoaste 0 Iarga raspandire in Europa, mai ales dupa dezvoltarea productiei industriale. In aceasta conceptie, obiectul contabilitatii este definit ca circuit al capitalului, privit sub aspectul destinatiei lui (capital fix ~i capital circulant) ~i al modului de dobandire (capital propriu ~i capital strain). Conceptia economico-juridica, in aceasta viziune obiectul contabilitatii este defmit pornind de la ideea motorului activitatii- productia si necesitatea satisfacerii cerintelor sociale. Jnsa, este foarte dificil de a delimita continutul obiectului contabilitatii tara a avea in vedere interdependenta dintre relatiile eeonomice ale activitatii umane si cele juridice pe care primele Ie genereaza. Cele doua tipuri de relatii se interconditioneaza reciproc, delimitand astfel obiectul contabilitatii. Aceasta interdependenta si interconditionare face posibila delimitarea patrimoniului care devine "un complex de drepturi ~i obligatii", evaluabile In bani. 1.3. Metoda contabilitatii , Contabilitatea, ca orice disciplina stiintifica, are 0 metoda proprie de cercetare bazata pe anumite tehnici, proeedee, principii ~i legi care Ii evidentiaza esenta. , Metoda contabilitatii utilizeaza procedee care permit inregistrarea valorica a existentei ~i miscarii patrimoniului intreprinderii, adica studierea acelor elemente care se pot exprima in expresie baneasca. Metoda contabilitatii, sintetizand un drum de parcurs intr-o investigatie economics, se va baza pe procedee de lueru care reprezinta 0 maniera, un anume fel specific de a ajunge la un anumit scop. Principiile teoretice ale contabilitatii sunt destinate realizarii obiectului acesteia, demonstrandu-se cum trebuie inregistrate procesele si fenomenele economice, care sunt cauzele care Ie-au generat ~i ce efecte au produs. Pentru aceasta, 'metoda contabilitatii utilizeaza 0 serie de procedee care permit fumizarea de informatii cu privire la producerea si desfasurarea fenomenelor economice §i sociale.

5

Procedeul arata modalitatea, maniera, felul de a proceda pentru atingerea unui scop. Procedeele utilizate de contabilitate pentru realizarea obiectului de cercetare sunt: • Procedee comune tuturor stiintelor; • Procedee comune ~i altor stiinte economice; • Procedee specifice contabilitatii, 1.3.1. Procedee comune tuturor stiinselor

Contabilitatea utilizeaza urmatoarele procedee comune tuturor stiintelor, cum ar fi: observatia, rationamentul, comparatia, descompunerea, clasificarea, analiza si sinteza. Observatia reprezinta faza initiala a cercetarii sau experimentului in cadrul oricarei stiinte, Faptele, fenomenele, procesele economice, pot fi identificate sau delimitate numai printr-o 0bservatie atenta, minutioasa, acestea avand continut economic pot fi evaluate in bani, deci apreciate valoric, pot fi estimate cantitativ si calitativ. Rationamentul- se aplica in contabilitate intrucat aceasta se bazeaza pe judecata logica obtinuta prin observare, sau documentare asupra elementelor existente la nivelul patrimoniului agentilor economici. Numai rationamentul face posibla intelegerea dublei reprezentari a patrimoniului, influent a pe care 0 produc operatiile economice asupra activului si pasivului unitatilor patrimoniale, regulile care stau la baza reflectarii operatiilor economice ~i financiare in eonturi, continutul unor indicatori furnizati de contabilitate, permite stabilirea corelatiilor in balanta de verificare, etc. Comparatia se foloseste in metoda contabilitatii prin punerea fata in fata a doua elemente, structuri, fenomene si procese eeonomice, aflate in perimetrul sau de studiu in vederea stabilirii unor conc1uzii. Astfel, se compara veniturile eu cheltuielile pentru a stabili rezultatele finale, se compare indieatorii realizati cu cei prestabiliti pentru a se determina abaterile, in vederea adoptarii deciziilor corespunzatoare, Comparatia este absolut esentiala in analiza contabila, in luarea deciziilor optime la momentul oportun, etc. Clasificarea in eontabilitate reprezinta operatiunea de impartire, distribuire, repartizarea sistematica pe clase intr-o anumita ordine a obiectelor sau fenomenelor, in functie de asemanarile ~i deosebirile dintre ele, permite repartizarea rational a a elementelor patrimoniale, respectiv a bunurilor economice si a surselor de provenienta a acestora, adica pe categorii de drepturi ~i de obligatii, Clasificarea permite impartirea sistematica pe clase, gmpe a elementelor, fenomenelor, sau proceselor economice.
6

Analiza permite examinarea, studierea aprofundata in detaliu a fiecarui element, fenomen sau proces, stabilind locul, rolul ~i implicatia acesteia in cadrul unui ansamblu dat. In contabilitate, analiza se aplica in cele mai diferite situatii, incepand cu inregistrarea zilnica a operatiunilor (in sensul ca sunt efectuate la zi si corect), analiza bilantului pentru stabilirea situatiei economico-financiara, analiza contului de rezultate pentru cunoasterea veniturilor si cheltuielilor unitatii patrimoniale ~i terminand cu intocmirea Iucrarilor periodice. Sinteza presupune operatia de grupare si centralizare a datelor pentru a le face din ce in ce mai sintetice in scopul generalizarii conc1uziilor ce se desprind din analiza acestora, generalizarea unor conc1uzii desprinse 'in procesul de analiza. Sinteza permite generalizarea atat la nivel microeconomic cat ~l macroeconomic. 1.3.2. Procedee comune §tiinfelor economice

In categoria procedeelor comune mai multor stiinte economice sunt
incluse: documentatia, evaluarea, calculatia si inventarierea. Documentatia reprezinta operatiunea de inregistrare, consemnare a unor date, evenimente sau momente 'in acte sau dovezi scrise numite documente. Prin document, conform DEX se intelege un aet prin care se adevereste, se constata sau se preconizeaza un fapt, se confera un drept, se recunoaste 0 obligatie; text scris sau tiparit, inscriptie sau alta marturie servind la recunoasterea unui fapt real actual sau din treeut. Conform acestei definitii doeumentul atesta ca, evenimentul, procesul, transformarea, a avut loc deoareee inscrisul, pentru a sta la baza inregistrarii in contabilitate, trebuie sa indeplinesca anumite conditii dinainte stabilite. In contabilitate, orice operatiune economics sau financiara trebuie reflectata intr-un document in momentul producerii ei, pentru ca numai astfel este posibila asigurarea integritatii patrimoniului in ansamblu ~i pe elemente componente ~i prezentarea unei situatii reale. Documentul este necesar si pentru stabilirea raspunderilor, pentru ca acesta, in afara operatiei in sine, releva actul decizional, ceea ce implica raspunderea gestionarii prin efecte produse. Documentul este singurul mijloc de analiza si control asupra justificarii necesitatii, realitatii, economicitatii, legalitatii, oportunitatii tuturor operatiunilor care s-au efeetuat si au produs efecte asupra patrimoniului aflat in circuitul economic sau social. Evaluarea reprezinta operatiunea de stabilire a valorii, de exprimare in etalon monetar, banesc, a elementelor patrimoniale. Evaluarea prezinta avantajul

7

ca, toate informatiile sunt aduse la acelasi numitor comun pnn intermediul aceleiasi unitati de masura, adica a unitatilor monetare. Evaluarea consta in transfonnarea unitatilor naturale in unitati valorice cu , , ajutorul monedei nationale chiar si in cazul elementelor patrimoniale exprimate in unitati monetare straine, Calculatia reprezinta un ansamblu de operatiuni matematice referitoare la fapte si fenomene economice in scopul de a gasi valoarea uneia sau mai multor marimi de aceiasi natura. Cu alte cuvinte calculatia presupune un ansamblu de ca1cule efectuate cu scopul de a determina indicatori economici sau economicofinanciari (costul de productie, profit, rata profitului, etc). Inventarierea reprezinta ans amb luI de operatiuni succesive si interdependente, prin care se constata existenta cantitativa, calitativa si valorica la un moment dat a elementelor de activ si pasiv dintr-o intreprindere, institutie, 1.3.3. Procedee specifice contabilitdtii

Procedeele specifice contabilitatii sunt: contul, balanta de verificare ~i bilantul contabil. Contul reprezinta procedeul propriu contabilitatii prin care elementele patrimoniale sunt individualizate in cadrul fiecarei entitati, fiind destinat urmaririi aparitiei §i evolutiei acestora intr-o anumita perioada de timp in etalon monetar iar uneori si natural. Balanta de verificare face trecerea de la cont la bilantul contabil, fiind 0 etapa obligatorie §i premergatoare intocmirii bilantului contabil. Balanta de verificare reprezinta un procedeu specific metodei contabilitatii utilizat de agentii economici cu scopul de a verifica exactitatea inregistrarii operatiunilor economice in fisele de cont. Bilantul contabil reprezinta procedeul prin care se realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului agentilor economici, intreprinderilor. Conform DEX, bilantul reprezinta ret1ectarea sintetizata a rezultatului unei activitati pe 0 anume perioada data (definitie valabila pentru orice activitate, indiferent ca este economica, financiara, etc). Din punct de vedere contabil, bilantul reprezinta un tab lou sintetic, general, care reflecta, in expresie valorica, in activ, mijloacele economice, dupa componenta lor materiala, iar in pasiv aceleasi mijloace dupa sursele lor de provenienta in cadrul unei unitati economice, sociale, administrative. Bilantul furnizeaza 0 serie de informatii cu un inalt grad de sintetizare, a carer intelegere impune intocmirea unui ansamblu de lucrari. Acest ansamblu este cunoscut sub denumirea de conturi anuale. Conturile anuale in Conceptia Cornunitatilor Europene, cuprind: • Bilantul propriu-zis; • Contul de profit ~i pierdere;
8

• Anexe reprezentand ansamblul situatiilor explicative legate de structura unor posturi bilantiere. 1.4. Principiile contabilitatii Contabilitatea este organizata si subordonata urmatoarelor principii: Principiul prudentei- conform acestui principiu in contabilitate nu se admite supraevaluarea elementelor de activ §i a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv §i a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior. Acest principiu permite un comportament managerial bazat pe evitarea unor riscuri majore, aprecierea corecta a operatiunilor economice pentru reducerea incertitudinii §i realizarea situatiilor financiare pe baza unor evaluari corecte ~i prudente. Principiul permanentei metodelor -reprezinta un principiu .care permite .utilizarea pentru aceleasi elemente patrimoniale, structuri, domenii, ramuri de activitate, etc. a acelorasi metode de la un exercitiu financiar contabilla altul, PrincipiuI contin uitafii activitatii deriva din faptul ca, unitatea patrimoniala i§i continua activitatea in mod normal, acest fapt reiesind cu cIaritate din actul de constituire. In schimb, atunci cand unitatea patrimoniala functioneaza pe 0 perioada Iimitata de timp sunt specificate datele de incepere si de incetare a activitatii, , Principiul independentei exereitiului are in vedere delimitarea stricta in timp a cheltuielilor, a veniturilor corespunzatoare activitatii unitatii patrimoniale respective §i reflectarea lor in rezultatul exercitiului economico-financiar la care se refera, Acest principiu permite determinarea corecta a rezultatelor economico- financiare §i a starii patrimoniului ~i reflectarea ca atare in bilan] si in contul de profit §i pierdere. Principiul Intangibilitatii bilantului de deschidere. Acest principiu deriva din faptul ca, bilantul de deschidere a unui exercitiu financiar contabil trebuie sa fie identic cu bilantul de inchidere a exercitiului financiar precedent, nefiind permisa modificarea elementelor patrimoniale de la sfarsitul exercitiului §i care se raporteaza la inceputul anului urmator. Principiul neeompensarfi - ill conformitate cu acest principiu este obligatorie reflectarea distincta in contabilitate lara a fi permisa compensarea intre posturile bilantiere de activ si posturile bilantiere de pasiv sau intre venituri §i cheltuieli. Acest principiu determina reflectarea unui patrimoniu in mod real §i . a rezultatelor financiare in structura elementelor componente. Principiul imaginii fidele are la baza respectarea normelor si procedurilor in vigoare, ceea ce presupune respectarea tuturor principiilor acceptate. Acest principiu se mai numeste si principiul sinceritatii.

9

Aceste principii enumerate care stau rezultatul practicii contabile mondiale.

~1

guvemeaza

contabilitatea sunt

1.5. Functiile contabilitatii , , Contabilitatea, ca stiinta economica indeplineste urmatoarele functii: Funetia de inregistrare -permite evidentierea in expresie valorica ~i in mod operativ, clar ~i precis a operatiunilor economice, a proceselor, fenomenelor economice care se deruleaza la nivelul unei unitati patrimoniale. . Funetia de informare -permite fumizarea unor informatii referitoare la gestionarea bunurilor materiale, respectiv a elementelor patrimoniale, informatii legate de volumul si dinamica productiei obtinute, a costului de productie, a veniturilor ~i respectiv a rezultatului economico-financiar inregistrat la finele unei perioade de gestiune.Totodata, aceasta functie de informare a contabilitatii permite fumizarea unor informatii referitoare la relatiile pe care le are 0 unitate patrimoniala cu terte persoane, cum ar fi: furnizorii, clientii, cu banca, bugetul statului, al asigurarilor sociale si de sanatate, cu actionarii, asociatii. Intre functia de inregistrare ~i functia de' informare ex'ista 0 legatura stransa de interconditionare, permitand fumizarea unor informatii utile, reale, oportune pentru factorii decizionali in vederea luarii unor decizii corecte, care sa contribuie la cresterea puterii economico-financiare a unitatii. Functia de control gestionar este legata de functia de inforrnare. Ea permite verificarea datelor inregistrate in documente economice, care reflecta modul de gestionare a valorilor materiale si banesti, controlul respectarii legilor si actelor normative, a disciplinei fmanciare, etc. Datele consemnate in documentele economice si ulterior inregistrate in fisele de cont constituie proba materials in instantele de judecata in vederea solutionarii unor litigii sau pentru demonstrarea vinovatiei sau nevinovatiei unor persoane care au participat la intocmirea si semnarea documentului respectiv. Functia previzionala - contabilitatea permite stabilirea unor tendinte viitoare referitoare la fenomenele economice ~i procesele economice care se vor derula. Aceasta permite luarea unor decizii care sa vizeze elaborarea unui plan de afaceri, stabilirea bugetului'de venituri ~i cheltuieli pre cum si a adoptarii unei strategii corecte. Functia juridicacontabilitatea reprezinta 0 ~tiinta care pennite consemnarea operatiunilor economico-financiare in documente economice, ulterior ele vor fi centralizate in registrele contabile ~i inregistrate in conturi. Acestea reprezinta documente oficiale care servesc drept baza pentru stabilirea raspunderilor in urma controlului fmanciar ~i de gestiune ~i totodata probe materiale in instantele judecatoresti.

10

CAPITOLUL 2. PATRIMONIUL AGENTILOR ECONOMICI ,
2.1. Conceptul de patrimoniu

Patrimoniu ca obiect al contabilitatii, este constituit din totalitatea , drepturilor si obligatiilor de natura economica exprimate In bani, impreuna cu bunurile la care se refera, apartinand unei persoane fizice sau juridice. Pentru a exista un patrimoniu sunt necesare doua elemente interdependente: - subiectul de patrimoniu - adica persoana juridica sau fizica care sa aiba posesia si gestiunea bunurilor materiale, drepturile si obligatiile aferente, avand si dreptul de decizie asupra acestora In sensul punerii 'in folosinta, modificarii ~i transformarii lor; - bunurile concrete (valori materiale ~i banesti) care 11compun, ca obiect al relatiilor de drepturi §i obligatii, aceste obiecte, bunuri si valori reprezinta averea persoanei fizice sau juridice iar utilizarea ei transforms elementele componente In mijloace economice. De-a lungul timpului s-au individualizat mai multe conceptii in definirea ~i analiza patrimoniului ca obiect al contabilitatii, astfel: in conceptia juridici, patrimoniu reprezinta toate drepturile si obligatiile cu continut economic apartinand unui subiect de drept. Patrimoniul unei persoane fizice sau juridice este privit din punct de vedere juridic, adica al drepturilor si obligatiilor pecuniare (materiale), ill corelatie eu obiectele (bunurile, obiectele corespunzatoare), Patrimoniul este definit ca reprezentand ansamblul bunurilor si creantelor nete ale unei persoane fizice sau juridice sau ale unor grupuri de persoane. Patrimoniul unei unitati patrimoniale reuneste doua categorii de elemente principale: elemente patrimoniale de tipul activelor materiale ~i banesti, exprimate valoric si uneori cantitativ §i elemente patrimoniale de tipul relatiilor juridice de natura pecuniara pe care unitatile le stabilesc In procese ~i fenomene economice, relatii concretizate In drepturi si obligatii. Patrimoniul se exprima sub forma unei egalitati care reprezinta ecuatia de echilibru a ir
.l.lLL.U'L.l.l·ULU. £n,HU

~~~'5'§"~~~

11

In baza acestei ecuatii, se poate discuta de un patrimoniu economic si un patrimoniu juridic, ca elemente inseparabile ale aceleiasi notiuni, patrimoniul. Pentru a stabili gradul de autonomie sau independenta financiara a titularului de patrimoniu trebuie ca ecuatia de echilibru a patrimoniului sa se modifice si sa se rezinte astfel:

Prin urmare, in situatia in care drepturile sunt mai mari decat obligatiile se poate spune di, titularul de patrimoniu este independent din punct de vedere financiar si economic. Patrimoniu economic reprezentat din bunuri ca obiecte de drepturi si obligatii exprimate in bani, formeaza substanta materiala a patrimoniului constituit pe baza relatiilor juridice. Ele au 0 determinare existentiala §i 0 determinare economics, Determinarea existentiala face ca patrimoniul sa se regaseasca sub forme concrete identificabile ca structuri sau delimitate ca bunuri. Structuri: -elemente corporale -elemente necorporale -elemente financiare Bunuri: -cladiri -masim -marfuri -numerar -disponibilitati Determinarea economica a bunurilor se exprima prin utilitatea si valoarea lor. Utilitatea consta In capacitatea acestora de a satisface 0 nevoie productiva, sociala sau de consum. Valoarea consta in capacitatea de a fi evaluate in bani, intrand in circuitul economic ca marfa, Patrimoniul juridic reprezentat de drepturile si obligatiile cu valoare economica, exprima relatiile juridice generate de raporturile de proprietate 'in cadrul carora se procura §i se gestioneaza bunurile. Notiunii de patrimoniu i se mai asociaza sau i se substituie notiunile de avere, capital, resurse. Averea este 0 notiune care defineste ceea ce poseda 0 persoana. Averea este definita prin totalitatea bunurilor acumulate in proprietate de 0 persoana fizica sau juridica, Capitalul reprezinta totalitatea drepturilor de proprietate asupra activelor investite §i nu banii ca atare.

12

Resurse economice - 0 notiune care delimiteaza bunuri, servicn sau capitaluri de care cineva poate sa dispuna. Aceasta notiune este utilizata pentru prezentarea §i explicarea mecanismului contabil sub forma e alitatii -.:: C:-f.i.-,~ ,...;.>;r:c-".~,:' -.._:.•'. c~~.:~f. . "--.i~. :.'..] . .·+,.'~."·:'·l·:.'-·•·.-.:.::.- ,.,., s~~. __ '. 1J oaC€c_eCOn01111ee'i..~'oJ.Xesmse·-economlee: Aceasta ecuatie doreste sa sugereze ca, atunci cand un bun este atras in circuitul economic el reprezinta 0 resursa a acestui circuit, delimitandu-se ca 0 components a patrimoniului. Coroborand toate definitiile prezentate mai sus se poate concIuziona ca, patrimoniul reprezinta 0 categorie economica si juridica care exprima atat bunurile economice acumulate de 0 persoana fizica sau juridica, cat si drepturile si obligatiile subiectului de drept. EI devine obiect de studiu al contabilitatii numai daca este atras in circuitul economic in vederea obtinerii de bunuri, executarii de lucrari sau prestarii de servicii producand efecte destinate schimbului sau consumului solicitat de nevoi concrete sociale sau personale.
';:C'--)-:'~'.'.;." '-'-.
~ .', '_:_.L_'~" , ' •••• ,"

w--:--:c-~·:·=-_

---'--'-'~"~,-:.,,-.

__

.-- .... ~_.,,_

'-"";";-:-~~~.~ •• "' .• ,_'

',~:.,

2.2. Active patrimoniaie 2.2.1. Active imobilizate Activele imobilizate sunt reprezentate de elementele patrimoniale care in cadrul procesului de productie participa la unul sau mai multe cicluri ale activitatii respective. Totodata, activele imobilizate se regasesc in exploatare 0 perioada mai mare de un an §i i§i transfera propria valoare in mod treptat sub forma cotelor de amortizare asupra noilor valori de intrebuintare rezultate. Activele imobilizate se regasesc la nivelul unui agent economic sub urmatoarele forme: imobilizari necorporale; - imobilizari corporale; imobilizari financiare.
2.2.11 Imobilizari necorporale

Imobilizarile necorporale se mai numesc §i intangibile intrucat ele nu sunt reprezentate de un bun fizic concret care sa Ie dea caracterul de bunuri materiale concrete. Imobilizarile necorporale sunt formate din: • cheltuieli de constituire; • cheltuieli de cercetare-dezvoltare; • concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare; • fond comercial; • alte imobilizari necorporale .

13

Cheltuieli de constituire sunt reprezentate de acele elemente de cheltuieli ocazionate de infiintarea unui agent economic, cum ar fi: 1. Taxe si cheltuieli de inscriere si inmatriculare; 2. Cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni; 3. Cheltuieli de prospectarea pietei; 4. Cheltuieli de publicitate; 5. Alte cheltuieli legate de infiintarea si extinderea activitatii la nivelul unui agent economic. Cheltuieli de cercetare- dezvoltare. In aceasta categorie se inscriu 0 serie de cheltuieli destinate efectuarii unor cercetari aplicative indreptate in directia imbunatatirii caracteristicilor unor produse, perfectionarii proceselor tehnologice, dezvoltarii activitatii, obtinerii de produse noi, investitiilor efectuate in plan conceptual destinate dezvoltarii ulterioare a agentului economic sau obtinerii unor concluzii cu privire la prognozarea activitatii viitoare. Concesiuni, brevete ~i alte drepturi ~i valori similare. In aceasta categorie sunt incluse consumurile de resurse destinate achizitionarii unor bunuri pentru utilizarea temporara sau pentru utilizarea definitiva a unor idei, concepte, apartinand de proprietatea industrial a ~i intelectuala, In aceasta categorie sunt incluse: 1.Concesiunile: 2. Brevetele; 3. Licentele; 4. Know-how-urile; 5. Marcile de fabrics; 6. Marcile de comert; 7. Marcile de serviciu. Concesiunile (engl. Concession, fro Concession) reprezinta un element patrim~mial dobandit in anumite conditii si pentru 0 anumita perioada. In tara noastra, in prezent, concesiunea pennite intrarea, ill patrimoniul unei unitati romane sau straine, ca urmare a cedarii de catre stat, a anumitor bunuri de folosinta ~i exploatare (intreprinderi, activitati, spatii comerciale), in vederea retehnologizarii si dezvoltarii dupa nevoi. Concesiunea se face numai pe baza unor licitatii publice pe timp de pana la 20 de ani. Ea are la baza un caiet de sarcini care contine: obiectul, durata, contractul uti lizarii , pretul concesiunii, conditiile de rascumparare, clauze specifice, alte clauze necesare care se stabilesc intre concesionari §i concedenti. Pentru timpul cat bunul este concesionat, concesionarul plateste redeventa stabilita de comun acord. Prin concesionare nu se transmite §i proprietatea asupra bunurilor concesionate. Brevetul de inventie (engl. Patent, fro Brevet d'invention) constituie un act de garantie asupra proprietatii industriale privind 0 anumita inventie, Brevetul de inventie are si alte functii importante:
14

• De infonnare, cu privire la progresul stiintei §i tehnicii, concretizat In inventiile brevetate; , • De facilitate a transferurilor de inventii, de la un detinator la altul, ceea ce constituie un puternic stimulent pentru dezvoltarea comertului si a cooperarii economice internationale; • De comercializare a produselor realizate, pe baza inventiilor romanesti, brevetate In statele In care urmeaza a fi exportate. Marca (engl. Mark, fro Marque) reprezinta un semn distinctiv utilizat de catre unitatile economice pentru a deosebi produsele, lucrarile ~i serviciile lor de cele identice sau similare cu ale altor unitati din tara sau strainatate, , Marca garanteaza parametrii calitativi minimi prevazuti In certificatul de maroa si care sunt aliniati la tehnica mondiala cunoscuta la data eliberarii lui. In functie de specificul activitatii titularului, se deosebesc: marca de fabrica, marca de comert si marca de serviciu. Marca este reprezentata de unul sau mai multe cuvinte, numere, litere, cifre, embleme, desene, sau alte imagini, monograme sau semnaturi, eulori sau combinatii de culori distincte. Marca de fabrica, marca de comer! sau marca de serviciu sunt protejate de lege. Ele sunt inregistrare la Registrul Comertului care functioneaza pe langa Camera de Comer! §i Industrie a Romaniei si la autoritatea de stat specializata, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, constituindu-se In drept de proprietate. Cel mai freevent se intalneste marca de comer! (engl. Trade mark, froMarque de commerce) constand din semne distincte, pre cum si marca inregistrata (engl. Registred trademark, fro Marque deposee) reprezentand marca depusa la OSIM -si Registrul Comertului. Brevetele de inventie, marcile de fabrica, de comer! sau de serviciu, genereaza notiunea de proprietate industrials, semnificand un drept garantat de lege asupra acestora, contrafacerea, imitarea sau folosirea rara consimtamantul detinatorului legal se pedepseste conform legii. Leasingul (engl. Leasing, fro Leasing, location-vente) reprezinta 0 imobilizare necorporala care semnifica darea In arenda, inchiriere, sau vanzare In rate a unor bunuri mobile sau imobile, a carer valoare inclusiv pretul folosinJei, este esalonata pe 0 perioada de timp. In prezent, leasingul reprezinta un sistem de finantare a investitiilor, prin intennediul caruia agentii economici inchiriaza utilaje ~i masini moderne, tehnica de calcul, mijloace de transport §i alte bunuri mobiliare sau imobiliare de la unitati financiare specializate, In schimbul unei chirii. Societatile de leasing inchiriaza masini, utilaje, instalatii ai carer proprietari raman pe toata durata locatiei (2-5 ani). La expirarea termenului, societatea de leasing poate reanoii contractul de inchiriere, inapoia sau cumpara respectivele fonduri fixe. Leasingul poate avea urmatoarele forme:

.

15

• Leasingul direct, care se realizeaza prin incheierea contractului intre producatorul exportator ~i utilizatorul bunului care face obiectul operatiunii, finantarea fiind asigurata de fumizor. • Leasingul indirect, care presupune existenta societatilor financiare specializate in leasing, care preiau functia de creditare, pe cea de prestare de servicii, precum si asumarea riscurilor din aceste operatiuni. In Romania pot face obiectul operatiunilor de leasing masinile, utilajele, instalatiile destinate productiei care se aduc din import daca acestea au 0 vechime de maximum doi ani de la data fabricatiei. Pe perioada contractu lui de leasing se acorda facilitati fiscale in sensul ca se admite regimul in import temporar tara garantarea taxelor vamale. Tennenul in cadrul caruia bunurile respective urmeaza sa fie restituite sau sa primeasca 0 alta destinatie vamala este eel convenit prin contractul de leasing, dar nu mai mult de 36 de luni. Fondul comercial reprezinta 0 imobilizare necorporala care contribuie la mentinerea sau la dezvoltarea potentialului activitatii unitatii cum ar fi: clientela, vadul, debuseele, reputatia, emblema, etc. Fondul comercial (engl. Trade fund, fro Fond comercial) reprezinta un drept de proprietate a carui protectie este asigurata prin lege. Alte imobilizari necorporale.In aceasta categorie sunt incluse programele infonnatice create sau achizitionate de la terti, superficia, uzufructul. Superficia (engl. Buildring lease, fro Droit de superficie) este un drept de proprietate asupra unei cladiri constituite sau asupra unei plantatii aflate pe terenul unei persoane care are in proprietate terenul pre cum ~i dreptul de folosinta a terenului . Contractul de superficie, incheiat cu un proprietar de teren caruia i se plateste superficia, da dreptul la construirea unei cladiri. Proprietarul cladirii are libertatea de actiune la expirarea contractului, inc1usiv sa 0 lase proprietarului terenului. Valoarea superficiei este 0 imobilizare necorporala care trebuie amortizata pe perioada contractului de superficie. Uzufructul (engl. Usufruct, fro Usufruit) reprezinta acea imobilizare necorporala rezultata din dreptul acordat unei persoane de a folosi pe deplin un bun care apartine altei persoane, dar care trebuie sa fie restituit la incetarea contractului. De exemplu, se inchiriaza un teren pentru care se plateste 0 chirie pe 0 anumita perioada de timp. Pe perioada inchiriata, se culeg roadele exploatarii aferente imobilizarii efectuate. Valoarea uzufructului trebuie amortizata pe perioada contractului incheiat. Uzufructul este un drept corporal de folosinta care-i confera titularului uzul ~i foloasele unui lucru, proprietate a altei persoane numita nudul proprietar. Uzufructul ca imobilizare necorporala trebuie sa se intinda pe 0 durata limitata. In caz contrar se confunda cu dreptul de proprietate, ceea ce nu se poate intampla datorita revendicarii dreptului de proprietate de titular sau urmasii acestuia.

.

16

Uzufructul se poate constitui prin lege, prin testament, prin contract si poate inceta la scadenta contractului, sau prin prescriere. Imobilizarile necorporale sunt supuse uzurii prin includerea anuala in cheltuieli a unei parti din valoarea aeestora de minimum 20%.
2.2.1.2. Imobilizari corporale

Imobilizarile corporale se mai numesc si bunuri tangibile pentru ca sunt reprezentate de un bun fizie, eu substanta concreta, individualizata prin anumite earacteristici fizice, tehnice, functionale, etc. in categoria imobilizarilor corporale sunt incluse: Terenurile, inclusiv investitiile pentru amenajarea acestora; • Mijloace fixe. •
Terenurile

Terenurile sunt bunuri imobile care se afla in patrimoniul unui agent economic fie din dotare, din cumparare sau au constituit aport in natura adus de asociati sau actionari la constituirea societatii, , , , Terenurile se inregistreaza in patrimoniu la valoarea stabilita in functie de clasele de fertilitate, suprafata, amplasarea si alte criterii legale, la costul de achizitie sau valoarea aportului in natura, dupa caz. In profil administrativ-teritorial (comuna, oras, municipiu, judet), evidenta terenurilor se realizeaza prin intermediul cadastrului general. Cadastrul general este un sistem unitar ~i 0bligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se identifica, inregistreaza si reprezinta pe hartii si planuri toate terenurile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar. Entitatile de baza ale acestui sistem sunt: parcela, constructia ~l proprietarul. Prin sistemul de cadastru general se realizeaza: • identificarea, inregistrarea si descrierea in documentele cadastrale, a terenurilor ~i a eelorlalte bunuri imobile prin natura lor, masurarea si reprezentarea aeestora pe haqi si planuri cadastrale, precum si stocarea datelor pe suporturi informatice; • asamblarea ~i integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate; • identifiearea si inregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori de terenuri si de alte bunuri imobile, In vederea asigurarii publicitatii si opozabilitatii drepturilor acestora fata de terti; • fumizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corecta a obligatiilor fiscale ale contribuabililor.

17

In fiecare judet ~i in municipiul Bucuresti se organizeaza oficii de cadastru, geodezie si cartografie ca institutii publice cu personalitate juridica organizate in subordinea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie. Cadastrul general indeplineste trei functii: 1. Functia tehnica se realizeaza prin determinarea pe baza de masuratori, a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor terenurilor pe destinatii, categorii de folosinta si pe proprietari, pre cum si ale constructiilor, 2. Functia economics consta in evidentierea destinatiei categoriilor de folosinta a parcelelor, pre cum si a elementelor necesare stabilirii valorii economice a bunurilor imobile. 3. Functia juridica se realizeaza prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate ~i prin publicitatea imobiliara, La nivelul unitatilor administrativ teritoriale, lucrarile tehnice de cadastru constau ill: • Stabilirea, potrivit legii ~i marcarea pe teren prin borne a hotarelor unitatilor administrativ teritoriale respective. • Marcarea pe teren prin borne a limitei intravilanului localitatilor, potrivit legii. • Identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau, In lipsa acestora, pe baza posesiei evidentiate sub nume de proprietar; masurarea tuturor parcelelor de teren din cuprinsul fiecarei unitati administrativ teritoriale, specificandu-se destinatia, categoria de folosinta ~i proprietarul sau dupa caz posesorul acestora. • pentru terenurile ocupate de constructii, curti, precum si pentru terenurile cu alte destinatii, situate in intravilan sau extravilan, se vor specifica, pe baza datelor fumizate de cadastrele de specialitate, categoriile de folosinta a terenurilor, incadrarea acestora pe zone In cadrul localitatii, respectiv pe clase de calitate; • inregistrarea litigiilor de hotare, in cazul neintelegerilor intre proprietari si posesorii invecinati. • masuratori pentru realizarea si actualizarea planurilor cadastrale. Planul cadastral contine reprezentarea grafica a date lor din registrele cadastrale, referitoare la terenurile si constructiile din cadrul unitatilor administrativ teritoriale ~i se pastreaza la oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Datele cu privire la terenuri aflate in evidenta cadastrului general privesc nu numai dovedirea proprietatii ci si stabilirea obligatiilor contribuabililor prin sistemul de impozite si taxe ce decurg din existenta in patrimoniul agentilor economici a parcelelor de teren.

18

Mijloace fixe

Mijloacele fixe sunt reprezentate de totalitatea elementelor patrimoniale care indeplinesc urmatoarele caracteristici: • au 0 valoare de intrare in patrimoniu mai mare de 1.800 lei (aceasta se modi fica periodic in functie de indicele inflatiei prin Hotarare de Guvem); • au 0 durata normata de folosinta mai mare de un an; Clasificarea mijloacelor fixe: Mijloacele fixe sunt clasificate conform Legii 15 din 1994 privind capitalul imobilizat in active corporale si necorporaIe, in grupe, subgrupe, clase, subclase §i familii. • Grupa 1- Constructii • Grupa 2 -Echipament tehnologic (masini, utilaje si instalatii de lucru) • Grupa 3-Aparate si instalatii de masurare, control si reglare • Grupa 4-MijIoace de transport • Grupa 5-Animale §i plantatii • Grupa 6-Mobilier, aparatura de birotica, echipamente de protectie a valorilor umane §i materiaIe, aite active corporale Diferentierea mijIoacelor fixe in cadrul grupelor pe subgrupe, clase, subclase si familii se diferentiaza in functie de caracteristicile constructive si conditiile de exploatare ale acestora. Amortizarea mijloacelor fixe ( engl. Paying off, ft. Amortissmente) Conform Ordonantei Guvemamentale nr. 54 din 28 august 1997 amortizarea este specifics numai unitatilor patrimoniale care desfasoara activitati profitabile conduse dupa principii economice, producand rectificarea structurilor patrimoniale doar la aceste unitati. Rezulta, asadar ca, celelaite unitati nu-si vor rectifica, in bilant, activele imobilizate, ele fiind inscrise la valoarea de intrare in patrimoniu- val 0 are contabila, Modalitdti de calcul al amortizdrii Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe si se include in cheltuielile de exploatare. Cota de amortizare se calculeaza astfel: cazuI reevaluarii mijloacelor fixe in baza unor acte normative, cota de amortizare se va calcula astfel: Cota astfel calculata se va aplica asupra valorii ramase actualizate. Valoarea de intrare in patrimoniu a mijIoaceior fixe asupra careia se aplica cota de amortizare, poate fi reprezentata de: • costul de achizitie al mijloacelor fixe cumparate cu titlul oneros;
~~~

_~a
19

• costul de productie pentru mijloacele fixe obtinute in activitatea proprie de productie; • valoarea actuala sau de utilitate denumita ~i valoare de inventar se stabileste tinandu-se cont de utilitatea mijlocului fix ~i de pretul pietei, Pentru a stabili valoarea de utilitate se va tine cont de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici identice sau similare; • valoarea de aport acceptata de parti pentru mijloacele fixe ce constituie aport in natura cu ocazia asocierii, fuziunii, etc., pe baza prevederilor din statut sau din contractu Ide societate. Amortizarea mijloacelor fixe are loc din momentul punerii in functiune a acestora si pana la expirarea duratei normate de functionare, care trebuie sa coincida cu recuperarea integral a a valorii de intrare in patrimoniu. Regimuri de amortizare La nivelul unei unitati patrimoniale pot exista urmatoarele categorii de regimuri de amortizare: • Amortizare liniara; • Amortizare degresiva; • Amortizare accelerata. Amortizarea liniard presupune includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unei sume fixe in fiecare an, suma stabilita in functie de valoarea de intrare in patrimoniu .a mijlocului fix ~i de durata normata de functionare a acestuia. Regimul de amortizare anuala stabileste numai cota medie de amortizare anuala. Este la latitudinea unitatii patrimoniale sa repartizeze pe luni aceasta cota anuala de amortizare avand in vedere perioadele mai favorabile in functie de specificul activitatii. Amortizarea degresiva reprezinta 0 alta metoda de amortizare a mijloacelor fixe care presupune multiplicarea cotei de amortizare liniara eu un coeficient ales In functie de durata normata de folosire a mijloeului fix, astfel: 1,5 daca durata de utilizare a mijloeului fix este intre 2 ~i 5 ani; - 2,0 daca durata de utilizare a mijlocului fix este intre 5 ~i 10 ani. - 2,5 daca durata de utilizare a mijloeului fix este mai mare de 10 ani. - Amortizarea accelerata consta in includerea In primul an de functionare, In eheltuielile de exploatare, a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare in patrimoniu a mijlocului fix respeetiv. In exercitiile financiare urmatoare se aplica regimul de amortizare liniar tinandu-se cont de valoarea ramasa de amortizat ~i durata de utilizare ramasa. Pentru amortizarea accelerata 0 unit ate patrimoniala are nevoie la propunerea Consiliului de Administratie, de acordul Directiei Generale a Finantelor Publiee, care reprezinta organul teritorial al Ministerului Finantelor, Pentru obtinerea acestui acord unitatea patrimoniala trebuie sa prezinte 0 documentatie de fundamentare care cuprinde urmatoarele:

20

2.2.1.3. Imobilizari in curs

Imobilizarile in curs sunt reprezentate de totalitatea mijloacelor materiale si financiare incorporate in studii si proiecte, constructii, instalatii, masini, utilaje pentru realizarea imobilizarilor care nu au devenit operationale. Termenul de -ill curs - se refera la resursele apartinand unui patrimoniu, consumate ill vederea obtinerii unor mijloace economice cu caracteristica de imobilizare. Prin urmare, sunt considerate imobilizari ill curs investitiile neterminate Ia sfarsitul exercitiului financiar, executate in regie proprie, cumparate de la terti sau aduse ca aport in natura si avansurile acordate fumizorilor de imobilizari,

2.2.1.4. Imobiliziirile financiare

Imobilizari financiare - reprezinta investitii financiare sau de portofoIiu, respectiv plasamente de capital in actiuni sau alte titluri de valoare ca: • Titlurile de participare; • Titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu; • Creante imobilizate; • Alte titIuri imobilizate; Titlurile de participare (engl. Equity, fro Titre de participation) sunt drepturi reprezentate sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare. l.Actiunile sunt acte sau hartii de valoare care dau dreptul unor petsoane fizice sau juridice de a participa la formarea capitalului unei societatii, eel care a achizitionat actiunile, respectiv posesorul acestora devine coproprietar al unitatii patrimoniale respective, iar actiunile pe care le poseda constituie titluri de proprietate. Detinerea de titluri de proprietate da dreptul proprietarilor sa primeasca anual 0 cota-parte din profitul societatilor sub forma de dividende, proportional cu numarul actiunilor detinute, Incasarea dividendelor de catre posesorii de actiuni se face pe baza cupoanelor de dividend care sunt atasate actiunilor, Actiunile au valoari egale denumita valoarea nominala a actiunilor, Pe langa valoarea nominata actiunile au si 0 valoare reala, care se stabileste pe plata hartiilor de valoare unde functioneaza principiile economiei de piata iar ill functie de cerere si oferta, poate fi mai mare sau mai mica decat valoarea nominala. Detinerea de titluri de participare acorda drept de vot societatii care le-a achizitionat prin intermediul reprezentantilor· sai ill Adunarea Generala a Actionarilor. o intreprindere, societate sau persoana fizica, poate cumpara actiunile altei societati pe 0 perioada mare de timp, fapt pentru care actiunile respective fac parte si .sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii sau particularului. In

21

conditiile in care numarul actiunilor cumparate este relativ mare, detinerea lor devine benefica permitand exercitarea unei influente asupra intreprinderii de Ia care le-a cumparat. Daca intreprinderea care le-a achizitionat poseda intre 1050% din actiunile altei societatii, aceste actiuni poarta denumirea de participatie sau titluri de participatie, iar in situatia in care detine peste 50%, devine filial a a intreprinderii cumparatoare. Titlurile imobilizate in activitdti de portofoliu numite si investitii de portofoliu sunt imobilizari efectuate de unitatile patrimoniale in vederea obtinerii unor venituri financiare . Investitiile de portofoliu reprezinta un proces de plasare a excedentului de disponibilitati banesti ale unui agent economic in scopul obtinerii unui castig . .. maxim cu nscun mimme. Investitiile de portofoliu sunt reprezentate de imprumuturile pe tennen lung acordate de catre 0 societate altei societati la care aceasta detine titluri de participare. Creante imobilizate (engl. Immobilized debt, fro Creance immobilisee) reprezinta urmatoarele categorii de elemente: a.Creante legate de participatii reprezinta acele creante ale unei societati create cu ocazia acordarii de imprumuturi altor societati la care detine titluri de participare. b.Imprumuturile acordate pe tennen me diu si lung reprezinta sumele acordate unor agenti economici In baza unor contracte de imprumut care sunt purtatoare de dobanzi si se ramburseaza la un anumit termen numit scadenta, c.In categoria alte creante imobilizate sunt incluse: garantiile, dep~zitele constituite, cautiunile depuse de unitatea patrimoniala la terti si constau, eel mai freevent dintr-o suma de bani depusa de 0 unitate patrimoniala in vederea garantarii bunei executii a unei obligatii, Alte titluri imobilizate. In aceasta eategorie sunt inc1use titluri de credit adica acele inscrisuri al carer continut este strict regiementat prin lege, ceea ee Ie confers atributul de documente solemne, reprezentand 0 obligatie a debitorului de a rambursa eontravaloarea documentului Ia scadenta si de a plati dobanda.

.

2.2.2. Active circulante
2.2.2.1.Active circulante materiale -Stocuri

Stocurile sunt definite ca fiind reprezentate de bunuri si servicii din patrimoniul unitatii destinate a fi vandute in starea initiala sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie sau pentru a fi eonsumate la prima lor utilizare. • Stocuri de materiale si obiecte de inventar 1. Materiile prime

22

Prin materii prime si materiale se intelege acele mijloace economice, bunuri cu substanta materials, care sunt utilizate in procesul activitatii curente, activitatea de exploatare. Materiile prime si materialele sunt obiecte ale muncii, care impreuna cu celelalte doua elemente de baza, mijloacele de munca ~i forta de munca, fac posibila desfasurarea intregii productii materiale, prestarii serviciiIor sau executarii de lucrari. MateriiIe prime si materialele se regasesc ca atare sau in forme transformate, datorate proceselor fizice, chimice, pe care Ie presupune procesul de productie, in noile valori de intrebuintare obtinute. Stocurile de materii prime, materiale si obiecte de inventar, sunt reprezentate de urmatoarele elemente: 2.Materiale consumabile In procesul de productie materialele auxiliare se adauga materiei prime in scopul de a ajuta la transformarea ei, sunt consumate de catre echipamentele de lucru sau se folosesc pentru asigurarea functionarii acestora. De regula, materialele auxiliare contribuie la desfasurarea procesului de productie, tara a se regasi in produsul finit. Combustibuilul ia parte direct sau indirect la procesul de productie, In functie de destinatia lui, avem: combustibil tehnologic folosit in procesul tehnologic de modificare a materiilor prime (pacura folosita Ia incalzirea cuptoareIor) combustibilul energetic utilizat la producerea energiei electrice necesare procesului de productie sau pentru punerea in miscare a masinilor ~i combustibilul neindustrial sau gospodaresc folosit la incalzitul birourilor, ateliereIor, etc. Piesele de schimb servesc pentru inlocuirea pieselor uzate in timpul efectuarii reparatiilor la mijloacele fixe sau obiectele de inventar. 3. Produse in aceasta categorie sunt incluse acele produse, elemente materiale care, parcurgand total sau partial procesul de productie, apar in stadiul fizic care face posibila valorificarea ca atare. Ele sunt obtinute in diferite faze ale procesului ~e productie destinate a fi vandute tertilor sau utilizate pentru consum intern. In aceasta structura patrimoniala intalnim: a. Semifabricate sunt acele produse care si-an incheiat procesul tehnologic intr-o sectie sau faza de fabricatie ~i care tree in continuare in procesul de productie al unei alte sectii sau faze de fabricare, urmand a fi prelucrate in continuare pentru a intra in componenta produselor finite sau vandute tertil or. b.Produsele finite reprezinta bunuri materiale al carer proces de fabricatie s-a terminat, corespund normelor de calitate, au fost receptionate si s-au intocrnit documentele de pre dare la magazie, fiind depozitate in vederea livrarii sau livrate direct clientilor. c.Produse reziduale sunt reprezentate de acele produse secundare, rebuturi care se obtin in urma procesului de fabricatie.
23

4. Miirfurile
Marfurile reprezinta acele bunuri care sunt produse de unitatea patrimoniala sau achizitionate in scopul revanzarii lor. in functie de sistemul comercial marfurile pot fi destinate cornertului de gros, comertului cu amanuntul, nealimentar, alimentar, etc. 5.Am balajele Ambalajele sunt reprezentate de acele stmcturi patrimoniale care au ca scop facilitarea circulatiei marfurilor. Ele sunt bunuri utilizate fie in scopul protejarii bunurilor sau produselor sau pentm a le oferi un aspect placut pentru atragerea consumatorului. Ambalajele pot fi cumparate sau fabricate, dar au caracter refolosibil. 6. Animalele si pdsdrile In aceasta categorie sunt inc1use toate animalele care nu indeplinesc conditiile pentru a fi trecute la categoria mijloace fixe, adica, animalele tinere si la ingrasat, pasarile si coloniile de albine. 7. Obiectele de inventar Acestea sunt reprezentate de acele mijloace economice care nu indeplinesc caracteristicile mijloacelor fixe. Adica, fie ca acestea se utilizeaza pe parcursul mai multor cicluri de productie dar au 0 valoare de intrare in patrimoniu mai mica decat limita prevazuta de lege pentru mijloacele fixe, fie au o valoare peste aceasta limita dar se utilizeaza intra-uri singur ciclu de productie, Sunt incluse in eategoria obiectelor de inventer: eehipamentele de protectie si de lucru, imbracamintea specials, meeanismele, dispozitivele. 8. Baracamentele §i amenajdrile provizorii Acestea sunt elemente speeifice activitatilor de constructii a caror existenta este legata de durata de realizare a unui obiectiv de investitii. Ele sunt utilizate eu scopul de a crea conditii propice privind desfasurarea activitatii ill organizarea santierului, protectia ~i siguranta materialelor utilizate. Pot fi folosite la realizarea unuia sau mai multor objective de investitii. 9. Productia in curs de executie-se mai numeste ~i productie neterminata fiind reprezentata de totalitatea elementelor materiale care se afla intre stadiul de materii prime si materiale ~i produse.

.

2.2.2.2. Active circulante in decontare

Activele circulante in decontare se mai numesc si creante, Aetivele circulante in decontare reprezinta drepturile de inc asat sau de primit de catre 0 unitate patrimoniala de la alte unitati sau persoane fizice ca urmare a marfurilor, produselor sau bunurile vandute, lucrarilor executate sau serviciilor prestate. Creantele apar datorita faptului di, intre momentul vanzarii produselor sau marfurilor, al executiei lucrarilor sau prestarii serviciilor si momentul incasarii
24

valorii acesteia, trece un anumit interval de timp in sistemul de decontare prin virament, spre deosebire de sistemul cu plata directa in numerar. in acest interval de timp, clientii executa primirea si receptia bunurilor, serviciilor etc. §i intocmesc documentele de plata-incasare. In tot acest interval de timp se spune ca fumizorul are drept de creanta asupra clientilor. In momentul incasarii drepturilor banesti ce se cuvin de la acestia, se sting drepturile de creanta ale fumizorilor fa!a de clienti. in contabilitate, in categoria activelor circulante in decontare intra: -Furnizori -debitori -reprezinta avansurile acordate fumizorilor in scopul livrarii unor bunuri, prestarea unor servicii sau executarea unor lucrari; -Debitori diversi -sunt reprezentati de datoriile aparute din pagube materiale create de diferite persoane fizice sau juridice. Aceste datorii se sting in momentul in care debitorii si le achita, -Clientii - reprezinta persoane cu care se tranzactioneaza 0 afacere sau care platesc pentru 0 lucrare executata, un serviciu prestat sau pentru produse, marfuri sau alte bunuri cumparate de la fumizori. -Efeete de primit sau efecte comerciale (engl. Received effect, fro Effect pour recevoir). -Avansuri aeordate personalului reprezinta sumele de bani acordate salariatilor sub forma chenzinei I ca urmare a muncii prestate in cursul unei luni, sau sumele care se pot acorda furnizorilor pentru productia care urmeaza a se primi. -TVA de reeuperat =reprezinta sum ce urmeaza a fi incasata de la bugetul statului, ca diferenta rezultata la sfarsitul perioadei intre TVA colectata (taxa pe valoare adaugata aferenta productiei vandute) mai mica §i TVA deductibila (aferenta bunurilor cumparate) mai mare. -Decontdri cu asociatii privind capitalul -reprezinta dreptul de creanta al societatii comerciale fata de asociati din momentul subscrierii aportului in natura sau in numerar pentru formarea §i cresterea capitalului social §i pfula in momentul aducerii sau varsarii efective a acestuia.

2.2.2.3. Active circulante biinesti

Disponibilitati (engl. Available funds, fro Disponibilites) sunt reprezentate de formele de Iichiditati concrete de care dispune unitatea patrimoniala la un moment dat si care sunt destinate efectuarii platilor curente. Activele circulante banesti se prezinta sub urmatoarele forme: l Disponibilitdti in eonturile eurente la banci (engl. Available bank, fro Disponibile en banque). Sunt reprezentate de sumele concrete de bani existente in conturile unitatii patrimoniale, alimentate de asociati sau actionari prin varsarea aportului la constituirea §i cresterea capitalului social, de incasarile prevazute din vanzarea productiei sau a marfurilor, din prestarea de servicii, executarea de lucrari, de sumele imprumutate de la banci §i alti agenti economci.
25

Totodata, disponibilitatile servesc pentru plata datoriilor create fata de alte unitati patrimoniale, fata de bugetul statului, fata de banci pentru creditele acordate, etc. Deschiderea de conturi la banci si efectuarea de operatiuni prin intermediul acestora este 0 necesitate pentru efectuarea cu usurinta a decontarilor. 0 unitate patrimoniala poate deschide conturi in lei si devize, la una sau mai multe banci. Incasarile de la diverse persoane juridice, precum §i platile catre diverse persoane juridice sunt efectuate de catre unitatile patrimoniale prin virament, adica prin trecerea sumei in cauza din contul unitatii patrimoniale in contul altor intreprinderi, catre care au obligatii de plata sau prin trecerea sumelor din conturile altor intreprinderi catre care exista drepturi de creanta in contul unitatii patrimoniale. Acest lucru este posibil deoarece, unitatile patrimoniale i§i pastreaza marea majoritate a disponibilitatilor banesti in conturile deschise la banci. Pentru operatiunile de incasari si plati efectuate prin intermediul conturilor bancare se folosesc ca documente: "Cecul"-pentru ridicarea de numerar, "Foaie de varsamant-chitanta", pentru depunerile de numerar din casierie la banca, "Dispozitie de plata sau de incasare prin banca", "Mandatul postal" pentru sumele incasate prin posta. Conturile deschise la banci au caracterul de conturi de disponibil, adica se efectueaza plati in limita disponibilului existent, dar pentru activitatea curenta de exploatare se pot deschide cu acordul bancilor §i conturi curente. Caracteristica acestora este di din acestea se pot face plati mai mari decat disponibilul existent, respectiv din credite de trezorerie acordate direct in conturile curente. Conturile curente prezinta avantajul cii simplified acordarea si rambursarea creditelor si diminueaza marimea dobanzilor pentru beneficiari, intrucat se acorda numai cand si cat sunt necesare, iar restituirea se face imediat din incasarile ulterioare prin contul curent. 2.Numerarul din casierie reprezinta sumele concrete de bani existente In casieria unitatii patrimoniale. Pentru efectuarea operatiunilor curente de incasari §i pla.ti in casieria unitatilor patrimoniale se retine 0 anumita sum a de bani in numerar numita sold de casa, Aceasta suma poate fi atat in lei cat si in devize. Aceste sume sunt mult mai mici comparativ cu disponibilitatile existente in conturile bancare. Numerarul din casierie permite efectuarea directa a operatiunilor de incasari si plati, Numerarul din casierie se formeaza din incasarea in numerar a contravalorii unor produse livrate, incasarea unor debitori, etc. Principalele operatii de plati cu numerar sunt: plata salariilor §i altor drepturi banesti cuvenite personalului ca urmare a muncii prestate, ajutoarele din fondul asigurarilor sociale, plata unor lucrari si servicii, decontarea unor cheltuieli aferente deplasarilor, plata dividendelor etc. In urma documentelor de
26

incasari si pHiti care reflecta existentul si miscarea numerarului din casiena unitatii se utilizeaza documente cum ar fi: Chitanta, Chitanta fiscala, Foaia de varsamant-chitanta; Dispozitie de plata, Ordin de deplasare, etc. 3.Alte valori: timbre fiscale, timbre postale, bilete de calatorie, bilete de tratament si odihna, tichete de masa, etc. 2.3. Pasivele patrimoniale Pasivele patrimoniale reprezinta elementele patrimoniale care se regasesc in pasivul bilantului contabil. In functie de modalitatile de pro curare a mijloacelor economice, pasivele patrimoniale se pot structura in: -surse proprii si asimilate lor; -surse straine care pot fi: surse atrase ~i surse imprumutate. 2.3.1. Surse proprii §i asimilate lor Sursele proprii si asimilate lor reprezinta cea mai importanta categorie din randul pasivelor patrimoniale, ce explica provenienta majoritatii mijloacelor economice. In aceasta categorie intra capitalurile proprii ~i asimilate lor. In sens economic, capitalul reprezinta totalitatea resurselor economice acumulate ~i reproductibile, care prin asociere cu alti factori participa la realizarea de noi bunuri economice cu scopul desfasurarii unei activitati profitabile, deci a obtinerii unui profit. Din punct de vedere contabil, capitalul reprezinta un drept al unui individ sau grup de asociati, sursa de provenienta a bunurilor materiale ~i banesti concretizata in bani, masini, echipamente, cladiri, constructii speciale, stocuri, terenuri, creante, etc. Capitalurile proprii inglobeza totalitatea surselor de finantare stabile ale unitatii patrimoniale, avand un caracter avansabil. EI se constituie la infiintarea unitatii, fiind conditia de existenta ~i function are a acesteia. La intreprinderile private individuale, constituirea capitalului propriu are loc pe calea aportului personal, la intreprinderile asociative prin aportul in bani si sub forma de bunuri aduse de asociati, iar in societati prin aportul in natura ~i prin subscrierea de actiuni. , Pe parcursul desfasurarii activitatii, capitalul propriu se poate modifica in sensul cresterii prin emisiunea de actiuni noi, de aporturi noi In bani ~i natura, precum si printr-o serie de operatiuni interne, cum ar fi: incorporarea rezervelor, primelor si diferentelor de reevaluare in capital, prin asimilarea fondului de dezvoltare economica, pre cum si cota de 50% repartizata din profitul net ca sursa proprie de finantare.
27

De asemenea, capitalul propriu poate suferi modificari ~i in sensul reducerii care se realizeaza prin rambursarea catre actionari a unei parti din capital atunci cand societatea considera capitalul disproportionat in raport cu activitatea sa. Totodata, reducerea capitalului are loc prin acoperirea pierderilor din anii precedenti. In cadrul capitalurilor proprii si asimilate lor se disting urmatoarele elemente structurale: 1.Capitalul social reprezinta aportul in natura sau numerar adus de asociati sau actionari in momentul infiintarii unei societati, ,! " Formarea capitalului social se realizeaza astfel: • Prin aportul proprietarului -pentru unitatile private • Prin aportul de parti sociale-pentru societati cu raspundere limitata • Prin aportul de actiuni in cadrul constituirii unei societati pe actiuni, Ca marime, capitalul social este diferit la constituire in functie de tipul de societate, dispozitie prevazuta in Legea societatilor comerciale, astfel: • societatile comerciale in nume colectiv si in comandita simpla nu au limite impuse prin lege privind marimea capitalului ~i al numarului de persoane care subscriu, dar capitalul social poate fi constituit din aport in numerar, aport in natura precum ~i drepturi de creanta; • societatile comerciale pe actiuni si in comandita pe actiuni au ca limita minima pentru capital suma de 25.000.000 lei, iar numarul actionarilor trebuie sa fie mai mare de 5. • societatile cu raspundere limitata au limita minima a capitalului social 2.000.000 lei din care maxim 60% ill natura, iar numarul asociatilor trebuie sa fie mai mic de 50 de persoane. Aceste limite se modifies periodic prin lege, tinand cont de inflatia din perioada respectiva. Capitalul social in contabilitate este inregistrat in doua momente: -in momentul subscrierii si nedepunerii- capital subscris nevarsat -in momentul subscrierii capitalului -subscrierea capitalului reprezinta operatia prin care subscriptorul declara si semneaza pentru suma de bani si valoarea bunurilor cu care se angajeaza sa participe la constituirea societatii comerciale. o societate se poate constitui numai daca intregul ei capital a fost subscris. Aportul in natura trebuie adus integralla constituirea societatii, iar eel in bani poate fi adus partial la constituire ~i in mai multe transe ulterioare, fara a depasi ... ClUC} am. Documentele justificative sunt diferite in functie de tipul de societate: l.Contract de societate la urmatoarele tipuri de societati: Societate cu raspundere limitata, Societate in nume colectiv, Societate in comandita simpla; 2.Declaratia de subscriere la societatile de capital: Societatile pe actiuni, Societate in comandita pe actiuni. -in momentul depunerii - capital social subscris varsat,

28

In acesta faza se inregistreaza depunerea efectiva a aportului de bani ill casierie sau in contul curent al societatii deschis la banca si predarea aportului III natura care poate fi reprezentat de: mijloace fixe, marfuri, alte bunuri. Pe parcursul desfasurarii activitatii capitalul social poate fi majorat sau micsorat conform actului de constituire si a Legii Societatilor Comerciale. 2.Prime legate de capital reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale. Primele legate de capital cuprind: • Prime de emisiune reprezinta 0 modalitate de majorare a capitalului unei unitati patrimoniale fiind diferenta dintre pretul de emisiune al noilor actiuni (mai mare) §i valoarea nominala a actiunilor (mai mica). • Prime de aport reprezinta acea forma de crestere a capitalului realizata prin aportul in natura care apare dupa evaluarea contributiilor in natura §i stabilirea numarului de actiuni noi care trebuie emise. Se calculeaza ca , diferenta intre valoarea contabila a actiunii si valoarea sa nominala. • Prime de fuziune reprezinta 0 modalitate de crestere a capitalului realizata cu ocazia fuzionarii a doua sau mai multe societati, moment care presupune emiterea de noi actiuni si reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a actiunilor si valoarea nominala a acestora. 3.Diferenfe din reevaluare reprezinta soldul diferentelor dintre valoarea actuala (mai mare) si valoarea inregistrata In contabilitate a elementelor de activ (mai mica) supuse reevaluarii ill conditiile Iegii. 4.Rezervele-sunt resurse economice care trebuie sa se regaseasca in forma concreta In imobilizari sau mijloace circulante. Rezervele este obligatoriu a se constitui, existand urmatoarele categorii: -Rezerve legale; -Rezerve statutare; -Alte rezerve. Rezervele legale se constituie conform Legii Societatilor comerciale 3111990 modificata, care prevede ca 5% din profitul inregistrat la finele unui exercitiu finaciar sa se constituie intr-un fond de rezerva pana ce se atinge 0 cota de minimum 0 cincime din capitalul social. Aceste rezerve sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor inregistrate ill exercitiul financiar. Nu sunt utilizate pentru majorarea capitalului social. Rezerve statutare se constituie la finele unui exercitiu financiar din , profitul net inregistrat de 0 unitate patrimoniala, conform prevederilor stipulate In statuI acesteia. Acestea se constituie cu scopul de acoperi pierderile din anii precedenti sau pentru majorarea capitalului social. Alte rezerve -se constituie in mod facultativ din profitul net cu scopul de a acoperi pierderile din anii precedenti, cresterea capitalului sau pentru alte scopuri in conformitate cu hotararile adunarilor generale ale actionarilor si/sau asociatilor, sau conform prevederilor legale.

29

5.Rezultatul exercitiului financiar-poate fi pozitiv sau favorabil atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile, iar atunci cand cheltuielile sunt mai mari decat veniturile rezultatul este negativ adica pierderi. 6.Rezultatul reportat reprezinta partea din profitul realizat in anii precedenti, care nu a fost distribuita si nici trecuta la rezerve. 7.Fondurile se constituie prin autofinantare si sunt reprezentate de fondul de dezvoltare, fondul de participare la profit ~i alte fonduri proprii. Fondul de dezvoltare se constituie potrivit legii din amortizarea imobilizarilor, din profitul net al societatilor comerciale, din vanzarea activelor, din valorificarea pieselor si subansamblelor rezultate in urma casarii mijloacelor fixe, precum ~i din alte surse. Fondul de dezvoltare constituit se utilizeaza pentru acoperirea cheltuielilor de investitii privind dezvoltarea, modemizarea, retehnologizarea, rambursarea creditelor pentru investitii inclusiv plata dobanzilor aferente acestora, precum si alte cheltuieli de natura investitiilor. F ondul de participare la profit se constituie din profitul obtinut in exercitiul financiar curent cu scopul de a fi repartizat salariatilor care si-au adus contributia la inregiatrarea unor rezultate economico- financiare favorabileprofit. Alte fonduri sunt constituite pentru a creste sursele proprii de finantare, fondul baracamentelor si amenajarilor provizorii si alte fonduri dispuse de actele normative. 8. Subventiile pentru investitii sunt reprezentate de sumele alocate de la bugetul de stat sau din alte surse nerambursabile primite din afara, acordate societatilor cu capital majoritar de stat in scopul procurarii sau producerii de echipamente ori altor bunuri de natura imobilizarilor, pentru finantarea unor activitati pe termen lung sau altor cheltuieli de natura investitiilor, 9. Provizioane reglementate Provizioanele reprezinta sume care se constituie de catre agentii economici, in conditiile legii, pentru acoperirea unor riscuri, cheltuieli, deteriorari sau alte pierderi posibile la care sunt expuse elementele activului .patrimonial in cursul realizarii obiectului de activitate. Riscurile pentru care se constituie provizioane se pot referi la plata garantiilor reclamate de clienti, cresterea preturilor, litigiilor cu partenerii. Provizioanele reglementate: majorarea preturilor aferente stocurilor, calcularea amortizarii accelerate. Constituirea provizioanelor reglementate se realizeaza pe seama cheltuielilor exceptionale generate de aceasta operatiune economica, Provizioanele reglementate privesc activitatea de consoli dare a unitatii patrimoniale ~i constau in masuri de formare a unor resurse care sa contribuie la redresarea unei situatii nefavorabile rezultate din activitatea de exploatare, activitatea financiara ~i activitatea exceptionala, Ele se constituie pe serna unor dispozitii legale sau fiscale.
30

10.Provizioane pentru riscuri §i cheltuieli-se constituie cu scopul prevenirii aparitiei unor efecte negative care sa dezechilibreze patrimoniul unei unitati economice. Ele includ urmatoarele categorii: • Provizioane pentru litigii; • Provizioane pentru garantii acordate clientilor; • Provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii; • Provizioane pentru pierderi din schimbul valutar; • Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Provizioanele pentru litigii sunt provizioane pentm riscuri, ele se constituie la finele exercitiului atunci cand este posibil ca unitatea sa piarda un proces 'in curs si va trebui sa verse 0 suma corespunzatoare. Provizioane1e pentru cheltuieli sunt reprezentate de che1tuielile de repartizat asupra mai multor exercitii care sunt cheltuieli previzibile ~i care nu pot fi suportate de catre un singur exercitiu in cursul caruia ele sunt mobilizate. Provizioanele pentm clienti neincasati, se constituie ill momentul declararii falimentului acestora, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie. , Anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri, in cazul incasarii creantei, sau trecerea lor pe cheltuieli in cazul unei hotarari judecatoresti definitive prin care se atesta imposibilitatea incasarii creantei. Provizioane pentru garantii de buna executie - sunt acordate clientilor conform clauzelor contractuale in limit a cheltuielilor prevazute pentru efectuarea remedierilor in perioada de garantie. 2.3.2.Surse atrase

Sursele atrase reprezinta una dintre categoriile de surse straine, care semnifica obligatiilede plata ale unitatii patrimoniale fata de: personalul unitatii patrimoniale privind drepturile cuvenite acestuia pentru munca prestata; fata de fumizorii de bunuri ~i servicii; fata de stat privind impozitele, taxele si varsamintele; alte obligatii, l.Obligatii fata de personalul unitatii patrimoniale Consumul de munca vie in procesul de productie al intreprinderii, ca principal factor de productie, poarta denumirea de cheltuieli cu munca vie, care constau din : - salariile personalului cuvenite ca urmare a muncii prestate; se reflecta distinct, astfel: "Personal -remuneratii datorate" reprezentand drepturile banesti cuvenite personalului in urma muncii prestate in cursul unei lunii pre cum si a altor sporuri si premii cuvenite;

31

"Personal- ajutoare materiale si protectie sociala'' reprezinta ajutoarele materiale acordate salariatilor in anumite situatii cum ar fi: ajutoare de boala, de deces, pentru ingrijirea copiulului, etc. "Participarea salariatilor la profit" reprezinta stimulentele acordate salariatilor care si-an adus contributia la realizarea profitului; "Retineri din salarii datorate tertilor" reprezinta sume1e datorate de catre salariati altor persoane fizice sau juridice care poarta denumirea generics de terti (plata chiriilor, cumpararea In rate a unor bunuri, plata pensiei alimentare, popriri). 2. Obligatii fata de furnizori Fumizorii (engl. Supplier, fro Foumiss) reprezinta persoanele fizice sau juridice care livreaza anumite bunuri, produse sau marfuri, presteaza anumite servicii sau executa anumite lucrari unor alte unitati patrimoniale sau persoane fizice. Documentul economic care atesta aceasta operatiune de vanzare, prestare de servicii sau executie de lucrari este Factura fiscala sau Factura pentru unitatile neplatitoare de TVA. Fumizorii intra In categoria surselor atrase care deriva din faptul di, intre momentul In care sunt vandute bunurile, prestate serviciile sau executate lucrarile ~i momentul incasarii acestora, apare un anumit interval de timp, In cazul sistemului de plata prin virament. In cazul In care, In operatiunea de vanzare-cumparare intervin bunuri din categoria materialelor consumabile, materiilor prime, marfuri, ambalaje, semifabricate, produse finite, produse reziduale, se utilizeaza notiunea de fumizori. Insa, in momentul in care obiectul tranzactiei este reprezentat de bunuri cu 0 durata indelungata de folosinta din categoria imo bilizarilor corporale si necorporale se utilizeaza notiunea de furnizori de imobilizari, In categoria surselor atrase pe langa furnizori mai intra urmatoarele elemente: Efecte de platit reprezentate de obligatii de plata stabilite pe baza unor efecte comerciale (bilete la ordin, cambie, cec, etc). Ca structuri patrimoniale de pasiv acestea se diferentiaza, in efecte de platit pentru resursele atrase destinate activitatii curente si efecte de platit pentru imobilizari, 3. Obligatii fata de stat In categoria obligatiilor fata de stat intra: - impozitul pe salarii reprezinta suma care se cuvine bugetului de stat din drepturile cuvenite salariatilor, Impozitul pe salarii este stabilit conform unui impozitar calculat de catre Ministerul Finantelor in functie de venitul lunar impozabil; -contributia la asigurarile sociale -C.A.S., reprezinta obligatiile de plata ale salariatilor la pensia suplimentara reprezentand 0 cota de 11,67% ~i contributia unitatii care reprezinta 0 cota procentuala diferentiata In raport cu domeniul de activitate si se aplica la fondul total de salarii brute al unitatii,

32

-contributia la eonstituirea fondului de ajutor de somaj reprezinta obligatiile de plata atdt ale salariatilor la eonstituirea fondului de ajutor de somaj reprezentand 1% din salariul brut individual, cat si contributia unitatii care este de 3,5% aplicata la fondul total de salarii brute; -contributia unitatii la asigurarile de sanatate respeetiv 7% la fondul total de salarii brute §i 6,5% din salariul brut individual; -impozitul pe profit- reprezinta obligatia de plata a unitatilor care au inregistrat profit la finele exercitiului finaneiar, fata de bugetul statului. Impozitul pe profit de la 1 ianuarie 2005 este de 16% aplicat la profitul brut; pentru societatile care au ea obiect de aetivitate jocurile de noroe este de 60%. Trebuie precizat faptul ea, din august 2001 este in vigoare Ordonanta 40 care precizeaza ca 'in cazul societatilor cu capital integral privat, cu un numar de salariati de pana la 9 si cu 0 cifra de afaceri de pana la 100.000 EURO, nu se impoziteaza profitul ci se impoziteaza veniturile eu un procent de 1,5%. -Taxa pe valoare adaugata reprezinta un impozit indirect care se plateste de catre persoanele fizice si juridice, catre bugetul statului ca urmare a adaugarii de valoare noua bunurilor, lucrarilor sau serviciilor. Se disting urmatoarele categorii de T.V.A.: a.TVA deductibila reprezinta TVA calculat la valoarea facturilor primite de la furnizori pentru bunurile, serviciile §i lucrarile achizitionate de unitate, deductibila din punet de vedere fiscal; b.TVA colectat reprezinta TVA caleulat la valoarea facturilor de livrare emise catre clienti; c.TVA de plata reprezinta diferenta dintre TVA aferent vanzarilor -care este mai mare - §i TVA aferent cumpararilor care este mai midi; se plateste bugetului statului; d.TVA de recuperat care reprezinta diferenta dintre TVA deductibil care este mai mare §i TVA colectat care este mai mie. -Impozitul pe dividende reprezinta 0 alta obligatie a societatilor catre bugetul statului privind plata impozitului pe dividende; se calculeaza in cota procentuala de 10% iar noul Cod fiscal prevede 0 cota de 16% impozit pe dividende. 4. Alte obligatii Cele mai reprezentative 'in aceasta categorie sunt: -dividende de plata reprezinta obligatiile unitatii fata de asociati sau actionari privind plata dividendelor, adica a unor cote parti din profitul net obtinut la finele exercitiului financiar, stabilite proportional cu numarul de actiuni detinute; -fondul special pentru sanatate- aceste datorii destinate pentru constituirea acestui tip de fond sunt percepute de la unitati patrimoniale care desfasoara actiuni de publicitate la produse din tutun, tigari si bauturi alcoolice sau daca vand astfel de produse;

33

- fondul de risc si accident pentru protectia speciala a persoanelor cu handicap determinat In functie de fondul de salarii; -fondul special pentru dezvoltarea ~i rnodemizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si al celorlate unitati varnale, stabilit In functie de valoarea in varna a marfurilor importate sau exportate; -fondul pentru dezvoltarea sistemului energetic, la care contributia se determina in functie de costul energiei electrice ~i a energiei termice livrate consumatorilor; -fondul special pentru prornovarea si dezvoltarea turismului este datorat de cei care detin hoteluri, motel uri sau orice alte spatii destinate pentru cazare si de agentiile de turisrn; -fondul special al drumurilor publice este platit de catre persoanele fizice si juridice In cote stabilite asupra pretului pentru carburantii auto. -fondul special pentru protejarea asiguratilor, achitat de agentii economici din domeniul asigurarilor si reasigurarilor In functie de volumul de prime brute incasate, -fondul de pensii si asigurari sociale ale agriculturilor este constituit de catre agentii economici care produc, comercializeaza, industrializeaza produse agricole, alirnentare si agroalimentare. Tot In categoria surselor atrase si respectiv a altor datorii mai intra urmatoarele: -Decontarile din operatii in participatie reprezinta obligatiile de plata datorate coparti cipantilor; -Decontarile in cadrul grupului pentru sumele datorate de 0 unitate patrimoniala unitatilor patrimoniale care formeaza grupul; -Creditori diversi- adica orice obligatie de plata datorata oricarei persoane fizice sau juridice care nu se incadreaza in alte categorii mentionate mai sus.

2.3.3. Surse imprumutate
Sursele imprumutate reprezinta datoriile sau obligatiile unei unitatii patrimoniale fata de alte unitati patrimoniale sau fata de banci de la care s-au primit imprumuturi, credite, etc. in vederea completarii pentru 0 anumita perioa~a de timp a surselor de finantare a mijloacelor economice. In categoria imprumuturilor, ca elemente patrimoniale de pasiv, intra: - Imprumuturi bancare pe termen scurt, mediu §i lung; - Alte imprumuturi si datorii asimilate; - Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate; Imprurnutul (fr. Pret; engl. Loan) reprezinta sumele de bani sau bunuri acordate de catre 0 persoana (imprumutatorul) altei persoane (imprumutatul) pentru 0 anumita perioada de timp.

34

Creditele se acorda pe 0 anumita perioada de timp, ele sunt purtatoare de dobanzi si se ramburseaza la un anum it termen denumit scadenta, In functie de perioada de contractare creditele pot fi: . -credite pe termen scurt -pana Ia un an; -credite pe termen mediu intre 1-3 ani; -credite pe termen lung pana la 20 sau chiar 25 de ani. Creditele se acorda la cerere, In baza unui contract de creditare sau imprumut, si trebuie utilizate numai conform destinatiei stipulate in contractul incheiat cu creditorul. In caz contrar, actiunea poarta denumirea de detumare de fonduri ~i se pedepseste conform legii. Creditele se acorda solicitantilor in mod selectiv numai dupa 0 analiza aprofundata a cererilor de creditare de catre banca, Pentru aprobarea creditarii, banca pretinde si indeplinirea unor criterii speciale: -principalii indicatori financiari de bonitate -lichiditate, rata datoriei, rata solvabilitatii, trebuie sa se incadreze in anumite limite minime; -exploatatiile agricole trebuie sa dispuna de 0 anumita dimensiune minima de eel putin 100 de ha teren arabi! pentru cele din agricultura, 100 de UVM pentru cele din zootehnie, In categoria creditelor intra: Credite bancare pe termen lung si mediu; Credite bancare nerambursate la scadenta; , Credite exteme guvemamentale; Credite exteme garantate de stat; Credite exteme garantate de banci; Credite de la trezoreria statului. 2.3.4. Pasive de regularizare

Reprezinta 0 grupa de pasive patrimoniale denumite pasrve de regularizare si care sunt constituite din urmatoarele elemente: l.Venituri inregistrate 'in avans - 'in aceasta grupa sunt incluse veniturile anticipate sau veniturile de realizat aferente perioadelor sau exercitiilor urmatoare cum sunt: incasarile din chirii, vanzarile cu plata in rate, veniturile obtinute din abonamente la diverse ziare, publicatii, Monitor Oficial, venituri inregistrate din asigurari, etc; 2.Decontari din operatii in curs de c1arificare- aici sunt incluse sumele in curs de lamurire ~i platile pentru care In momentul lamuririi sau constituirii acestora nu se pot lua masuri de inregistrare intr-un cont, necesitand 0 perioada de timp pentru clarificare. In aceasta categorie se inscriu amenzile de platit,

35

cheltuielile de judecata, operatiile efectuate in conturile bancare pentru care nu exista documente, operatii ce nu pot fi inregistrate pe cheltuieli; 3.Diferente de conversie-pasiv se concretizeaza in diferentele favorabile de curs valutar intre data de intrare a creantelor si datoriile exprimate in devize si data incheierii exercitiului financiar astfel: -Diferentele favorabile rezultate in urma cresterii cursului valutar al creantelor in devize; -Diferentele favorabile rezultate in urma scaderii cursu lui valutar pentru datoriile exprimate In devize.

36

CAPITOLUL 111. CHEL TUIELILE, VENITURILE SI REZULT ATELE FINAN ClARE

Cheltuielile, veniturile si rezultatele financiare fac parte din categoria proceselor economice, care reflecta miscarile si transformarile care au loc in structura interna a patrimoniului. 3.1. Cheltuielile Pentru realizarea obiectului de activitate 0 unitate patrimoniala trebuie sa consume resurse de natura materiala, umana si financiara. Cheltuielile ( engl. Expenses, fro Depense, Frais, charges) reprezinta efortul facut de catre unitatea patrimoniala, in vederea realizarii obiectului de activitate. Cheltuielile se clasifica in functie de natura activitatilor care le genereaza in: - Cheltuieli de exploatare; - Cheltuieli exceptionale; - Cheltuieli financiare. 3.1.1. Cheltuielile de exp/oatare

Cheltuielile de exploatare (fr. Charges d'exploatation, engl. Production overheads), reprezinta consumul de resurse economice, umane, materiale, financiare necesar pentru indeplinirea obiectului de activitate, pentru prestarea unor servicii sau pentru executarea unor lucrari. in categoria cheltuielilor de exploatare intra urmatoarele: l.Cheltuieli cu materii prime- reprezinta consumul de materii prime necesar obtinerii de produse, executarii de lucrari sau pentru prestarea unor servicii pentru terti. Documentul economic care evidentiaza darea in consum a materiilor , prime se numeste "Bon de consum", iar asigurarea realitatii operatiunii este atestata de semnaturile persoanelor care au calitatea sa dispuna aprobarea unor astfel de consumuri. 2.Cheltuieli cu materialele consumabile- acesta categorie reflecta consumurile care ajuta la realizarea productiei, respectiv la desfasurarea
37

obiectului de activitate, la prestarea serviciilor sau la executarea lucrarilor. In acesta grupa sunt reunite toate elementele care intra in categoria materialelor consumabile: materialele auxiliare, materialele pentru amb alat, piesele de schimb. 3.Cheltuieli cu baracamentele ~i amenajarile provizorii- aceste elemente se regasesc la nivelul unitatilor de constructii, fiind legate de punerea in aplicare a proiectului de executie si inceperea Iucrarilor de constructii propriu-zise. 4.Cheltuieli privind energia ~i apa - volumul energiei si apei consumate se determina cu ajutorul aparatelor specifice de masurare iar valoarea, dupa confirmarea utilizatorului, se factureaza de catre fumizor. 5.Cheltuieli cu animalele si pasarile - sunt reprezentate consumurile de animale si pasari determinate ca urmare a iesirii lor din patrimoniu atunci cand ele se reformeaza ca urmare a faptului ca nu mai sunt rentabile. 6.Cheltuieli privind marfurile - mijloacele economice sau bunurile produse sau achizitionate In vederea revanzarii se inregistreaza in structura marfurilor, Acestora li se adauga venitul comerciantului care poarta denumirea de adaos comercial. 7.Cheltuieli cu ambalajele -aici se regasesc consumurile de ambalaje refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care, in mod temporar, pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii conform clauzelor specificate in contractele incheiate, 8.Cheltuieli cu intretinerea ~i reparatiile -consumurile de mijloace ca urmare a eforturilor de a mentine starea de exploatare a bunurilor economice prin intretineri zilnice, periodice, reparatii curente si capitale. 9.Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune ~i chiriile Unitatea patrimoniala poate primi concesiunea anumitor activitati economice, servicii publice, unitati de productie pentru care trebuie sa plateasca o anumita suma numita redeventa in calitate de concesionar. , Unitatea patrimoniala poate consimti ca anumite bunuri sa Ie inchirieze, Pentru aceasta se incheie un contract intre detinatorul bunului si utilizatorul acestuia (chiriasul), Chiria stabilita in functie de valoarea bunului ~i pe care chiriasul consimte sa 0 plateasca se inregistreaza in contabilitate ca 0 cheltuiala cu chiriile. 10.Cheltuieli cu primele de asigurare -sunt determinate prin lege sau din dorinta unitatii patrimoniale de a se asigura contra unor evenimente nedorite cum ar fi: in~endii, inundatii, trasnete, explozii, furtuni, distrugeri In timpul transportului. In aceasta actiune se incheie un contract sau 0 polita de asigurare intre unitatea patrimoniala in calitate de asigurat si persoana juridica in calitate de asigurator care preia riscul In cazul producerii evenimentului. Asiguratul achita in rate constante sau variabile conform contractului incheiat, primele de asigurare pe toata perioada asigurarii. 11.Cheltuieli cu studiile ~i cercetarile sunt determinate de dorinta unitatii patrimoniale de a-si perfectiona activitatea in vederea imbunatatirii deciziilor
38

sale in cadrul activitatii curente. In acest caz unitatea patrimoniala poate sa dispuna efectuarea cercetarii fie cu forte proprii sau sa 0 comande la 0 unitate specializata, Aceasta activitate se desfasoara conform unui contract de cercetare prin care se delimiteaza obiectul studiului sau cercetarii si pretul pe care beneficiarul urmeaza sa-l achite executantului, pre cum si conditiile de plata. Trebuie precizat faptul ca, aceste cheltuieli cu studiile si cercetarile nu trebuie confundate cu cheltuielile de cercetare-dezvoltare, care reprezinta investitii, adica imobilizari necorporale, care sunt supuse amortizarii pe parcursul mai multor exercitii financiare. 12.Cheltuieli cu colaboratorii sunt determinate de salarizarea unor persoane specializate In efectuarea unor lucrari, servicii, la care unitatea apeleaza la un moment dat. In aceasta situatie se incheie un contract de prestari servicii, pe 0 durata determinata iar plata se face pe baza statului de salarii al colaboratorilor extemi. 13. Cheltuieli de protocol, rec1ama si publicitate sunt generate de dorinta unitatii patrimoniale de a-si face cunoscute rezultatele activitatii sale adica felul si calitatea produselor, natura lucrarilor pe care le executa, categoriile de servicii pe care le poate prezenta. Prin reclama si publicitate are loc informarea unor potentiali cumparatori si stimularea interesului acestora pentru bunurile si serviciile unitatii, Pentru aceasta se organizeaza dejunuri, cocteiluri, atentii simbolice, organizarea unor vizite in diverse zone turistice, etc. 14. Cheltuieli cu transportul de bunuri §i de persoane. Aceasta categorie de cheltuieli detine 0 pondere insemnata intrucat unitatea realizeaza acest efort financiar pentru a proeura bunurile sau a le asigura desfacerea. Ca urmare a acordarii unor facilitati, unitatea poate dispune asigurarea transportului salariatilor din puncte fixe §i de la serviciu . . 15.Cheltuieli eu deplasari. detasari. transferari sunt generate de catre personalul angajat eu contract de munca sau de catre colaboratorii cu contract de prestari servicii, care se deplaseaza in interes de serviciu fie in cadrul localitatii eat si In afara acesteia sau pot fi detasate 0 anumita perioada de timp. 16. Cheltuieli po§tale §i taxele de telecomunicatii. Unitatea patrimoniala apeleaza la servicii telegrafice, telefonice, postale pentru transmiterea corespondentei, telegramelor, trimiterii de bani, efeetuarea de abonamente la ziare si publicatii periodice. Serviciile de acest gen sunt inc1use In cheltuielile agentului economic. 17. Cheltuieli eu alte servicii exeeutate de terti. Aceste servicii apar atunci cand unitatea patrimoniala apeleaza la terte unitati pentru prestarea un?r activitati care necesita 0 anumita specializare sau calificare a personalului. In acesta categorie putem include: serviciile de spalatorie, de curatatorie, de dezinfectie, dezinsectie, deratizare, organizarea unor simpozioane §i mese rotunde, fonetizarea unor consfatuiri, etc. 18. Cheltuieli cu alte impozite si taxe. In aceasta categorie sunt inc1use impozitele, taxele §i varsamintele asimilate, datorate bugetului statului sau altor
39

organisme pub lice, ca de exemplu: Taxa pe valoare adaugata, impozitul pe cladiri, pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietatea statului, impozit pe mijloacele de transport, etc. 19. Cheltuieli cu remuneratiile personalului sunt reprezentate de salariile personalului, sporurile acordate pentru anumite conditii de munca, functii indeplinite, conform Statului de salarii. 20.Cheltuieli privind asigurarile ~i protectia sociaHi se constituie din consumurile pe care unitatea patrimoniala este obligata sa Ie efectueze conform Iegislatiei privind asigurarile si protectia sociala precum si obligatiile de aceeasi natura, fata de salariatii proprii. 22. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile ~i provizioanele sunt reprezentate de cotele de amortizare calculate pentru imobilizarile necorporale si corporale din momentul punerii lor in exploatare si toto data aici sunt incluse provizioanele pentru riscuri si cheltuieli referitoare la activitatea de exploatare si anume: consumurile determinate de deprecierea imobilizarilor necorporale, corporale sau ill curs, deprecierea stocurilor si productiei in curs, consumurile avand ca sursa creantele neincasabile, clientii rau platnici sau in litigiu. 21. Alte cheltuieli de exploatare. In aceasta grupa sunt reunite urmatoarele elemente de cheltuieli: reparatiile capitale efectuate eu forte proprii repartizate ill perioadele urmatoare conform unei programari rationale. 3.1.2. Cheltuieli jinanciare

Cheltuielile financiare (fr. Charges fmancieres, frais financiers; engl. Financial expenses), reprezinta cheltuielile determinate de activitatea financiar bancara, Grupa cheltuielilor fmanciare euprinde urmatoarele: 1. pierderi din creante legate de participatii ; 2. pierderi din vanzarea titlurilor de plasament; 3. diferente nefavorabile de curs valutar; 4. eheltuieli privind dobanzile; 5. sconturi acordate clientilor; 6. alte cheltuieli financiare; 7. cheltuieli cu amortizarile §i provizioanele. 1.Pierderi din crearue legate de participatii- sunt incluse cheltuielile determinate de pierderile care se pot inregistra in legatura cu participatiile, depozite, garantii platite. Aceste pierderi apar atunci cand participatiile indiferent de natura lor nu mai pot fi platite. 2.Pierderi din vdnzarea titlurilor de plasament reprezinta cheltuielile care apar ca urmare a diferentelor nefavorabile dintre valoarea contabila a titlurilor de plasament si pretu I de cesiune al actiunilor proprii rascumparate, actiunilor

40

emise de alte unitati, obligatiunile cumparate inclusiv dobanzile la obligatiuni si titluri de plasament. 3.Pierderi din difererue de curs valutar. Creantele ~i datoriile in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la nivelul de schimb al zilei respective cand a avut loc operatiunea de export -import. Incasarea creantelor ~i plata datoriilor in devize se evidentiaza la cursul valutar din ziua cand se face decontarea lor. Ca , urmare a faptului ca, se inregistreaza 0 fluctuatie a cursului devizelor, variatiile negative determina 0 cheltuiala financiara pentru unitatea patrimoniala respectiva, In cazul datoriilor diferentele de curs valutar apar atunci cand cursul de schimb din momentul efectuarii platii este mai mare dedit eel din data evidentierii obligatiilor in devize. Pentru creante, diferentele nefavorabile de curs valutar apar atunci cand valoarea contabila din momentul efectuarii ~i inregistrarii operatiunii de export, este mai mare decat valoarea la cursul zilei din data incasarii drepturilor. 4.Cheltuieli privind dobdnzile-euzi sunt inluse dobanzile aferente imprumuturilor contractate de la terti, dobanzile aferente creditelor acordate de banci indiferent de termenul de contractare al creditului. 5.Cheltuieli privind sconturile acordate. Scontul reprezinta un consum generat de prezentarea unor facilitati clientilor sub forma unei reduceri, a unei bonificari atunci cand se realizeaza plata anticipata a unor datorii mainte de scadenta sau cand se realizeaza incasarea unor drepturi reprezentand pagube, creante reactivate. , 6.Alte cheltuieli financiare. In acesta grupa sunt inc1use toate cheltuielile de natura financiara neregasite in celelalte grupe care pot sa apara ca urmare a unei prevederi legale sau altor situatii concrete generate de activitatea economics. 'l.Cheltuieli privind amortizdrile si provizioanele -in acesta structurade cheltuieli se regasesc provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, cheltuielile financiare privind provizioanele pentru deprecieri §i cheltuielile fmanciare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor.

3.1.3. Cheltuieli exceptionale Cheltuielile exceptionale (engl. Extraordinary expenditure, fro Charges exceptionnels) sunt determinate de operatiuni care nu au un caracter producti~il zi de zi si care nu sunt generate de activitatea curenta a unitatii patrimoniale. In categoria cheltuielilor exceptionale intra: , • cheltuieli exceptionale din operatii de gestiune; • cheltuieli exceptionale din operatii de capital; • cheltuieli cu amortizarile si provizioanele; • cheltuieli exceptionale privind amortizarea imobilizarilor;
41

• cheltuieli exceptionale privind provizioanele de rise; • cheltuieli exceptionale privind provizioanele pentru depuneri; • c;_heltuieli xceptionale privind provizioanele reglementate. e 1. In categoria cheltuielilor exceptionale din operatii de gestiune se inregistreaza valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate sau platite, valoarea debitorilor insolvabili, pierderi din calamitati inregistrate la materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, baracamente, semifabricate, produse finite, animale si pasari, marfuri, donatii ~i subventii acordate, alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune. 2. in categoria cheltuielilor exceptionale privind operatiile de capital se concretizeaza consumurile determinate din cesiunea imobilizarilor necorporale sau corporale, valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale, corporale sau financiare scoase din evidenta, , 3. Cheltuielile exceptionale privind amortizarile se refera la consurnul exceptional al amortizarilor aferente imobilizarilor necorporale sau corporale. 4. Cheltuielile exceptionale privind provizioanele se refera la valoarea provizioanelor care se constituie, in conditii exceptionale pentru provizioanele reglementate, pentru riscuri ~i cheltuieli, sau pentru deprecierile cu caracter exceptional survenite. 3.2. Veniturile unitatli patrimoniale

Veniturile reprezinta surnele de bani sau bunurile materiale care revin unei persoane fizice sau juridice ill procesul repartitiei si care sunt generate de desfasurarea unei activitati, 3.2.1. Veniturile din exploatare

Veniturile din exploatare (engl. Operating income, fro d'exploatation) cuprind: • venituri din vanzarea produselor finite; • venituri din vanzarea semifabricatelor si produselor reziduale; • venituri din lucrari executate ~i servicii prestate; • venituri din studii ~i cercetari; • redevente, locatii de gestiune si chirii; • venituri din alte activitati. Total productie vanduta • venituri din vanzarea marfurilor Total vfinzarea marfurilor (Cifra de afaceri) • venituri din productia stocata

Produits

42

• venituri din productia de imobilizari Productia exercitiului , , • venituri din subventii de exploatare; • venituri din creante reactivate; • alte venituri din exploatare. • venituri din provizioane privind activitatea de exploatare Venituri totale din exploatare Venituri din productia vanduta sunt determinate de: vanzarile de produse realizate, Iucrarile executate sau serviciile prestate, etc. Suma dintre total productie vanduta ~i vsnzarea marfurilor formeaza cifra de afaceri. Cifra de afaceri reprezinta totalitatea veniturilor provenite din vanzari de bunuri materiale, prestari de servicii, executari de Iucrari, Cifra de afaceri reprezinta un indicator economico-financiar care este determinat de totalitatea veniturilor obtinute de catre 0 unitate patrimoniala in urma actelor de comert efectuate intr-o anumita perioada de timp, de regula un an. Veniturile din productia stocata sunt determinate la incheierea exercitiului economico-fmanciar ~i constau in costul productiei, bunurilor si serviciilor in curs de executie. , Venituri din productia de imobilizari reprezinta productia exercitiului care este pastrata de unitatea patrimonial a sub forma imo bilizarilor necorporale sau corporale si sunt reprezentate de costul de productie al: • Lucrarilor de cercetare-dezvoltare efectuate pe cont propriu; • Concesiuni, brevete, licente ~i alte drepturi realizate pe cant propriu; • Valoarea imoblizarilor necorporale realizate pe cont propriu; • Valoarea la cost de productie a amenajarilor de terenuri ~i a rnijloacelor fixe obtinute din productie proprie. Venituri din subventii de exploatare reprezinta sumele alocate de la bugetul de stat numai unitatilor cu capital majoritar de stat pentru acoperirea pierderilor, pentru diferentele de pre] la produsele subventionate, pentru finantarea unor investitii pe termen lung, etc. Venituri din ere ante reactivate sunt provenite din reactivarea clientilor insolvabili sau a debitorilor diversi, Alte venituri din exploatare se refers la: surne datorate de debitori diversi ca urmare a pagubelor produse de catre acestia, sume datorate de salariati privind debite, remuneratii, sporuri sau adaosuri necuvenite sau avansuri nejustificate,etc. Venituri din provizioane privind exploatare sunt reprezentate de venituri provenite din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, pentru deprecierea imobilizarilor si pentru deprecierea activelor circulante.

43

Toate aceste categorii de venituri alcatuiesc venituri din exploatare. Diferenta dintre veniturile din exploatare si cheltuielile din exploatare ne permit determinarea rezultatului din exploatare.

3.2.2. Venituri jinanciare Veniturile financiare (engl. Financial incomes, fro Revenus finnaciers) reprezinta resursele economice dobandite ca urmare a activitatii financiare a unitatii patrimoniale. Veniturile financiare cuprind: venituri din participatii; venituri din imobilizari financiare; venituri din creante imobilizate; venituri din titluri de plasament; venituri din diferente de curs valutar; venituri din dobanzi; venituri din sconturi obtinute; alte venituri financiare; venituri financiare din provizioane. 3.2.3. Venituri exceptionale Veniturile exceptionale (engl. Extraordinary income, fr. Produits exceptionnels) reprezinta venituri realizate din operatiuni ce nu au un caracter normal, care sa decurga din obiectul de activitate al unitatii, Veniturile exceptionale provin din operatiile de gestiune si operatiile de capital si proviztoane. Veniturile exceptionale din operatii de gestiune provin din: bunuri primite cu titlu gratuit (materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, marfuri, ambalaje, animale si pasari, bunuri rezultate din dezmembrarea ~i valorificarea unor imobilizari, drepturi de personal neridicate prescrise). Veniturile din operatii de capital sunt determinate de pretul de vanzare al active lor imobilizate cedate. Veniturile exceptionale din provizioane provin din anularea sau diminuarea unor provizioane reglementate, provizioane pentru riscuri si a provizioanelor pentru deprecierea creantelor, debitori diversi.

3.3.Rezultatul

exercitiului ,

44

c;~5\1!I\t\1if~_lff~~.I'fiiri'\lfll'l
Rezultatul economico-financiar este dependent de doua variabile: veniturile §i cheltuielile. Atunci cand veniturile tot ale sunt mai mari dedit cheltuielile totale rezultatul economico-financiar este pozitiv, adica profit. Atunci cand cheltuielile totale sunt mai mari dedit veniturile totale rezultatul exercitiului este ne ativ, adica ierderi.

Impozitul pe profit (engl. Profit tax, fro Impot de profit) reprezinta prelevarea la bugetul statului a unei patti din profitul societatilor comerciale, regiilor autonome, etc.

45

BIBLIOGRAFIE
Baciu, A., Hurducus, L. si col.- 1990, Contabilitatea generala. Universitatea Babes-Bolyai, Cluj- Napoca 2. Bojian, 0.-1992, Bazele contabilitatii. Editura Eficient, Bucuresti. 3. Bojian, 0.-1994, Bazele contabilitatii. Editura Adonai, Bucuresti. 4. Bojian, 0.-2001, Contabilitate generala, Editura Universitara, Bucuresti. 5. Capron, M.- 1994, Contabilitatea in perspectiva. Editura Humanitas, Bucuresti 6. Calin, o. si col.- 1995, Bazele contabilitatii, Editura Didactica ~i . Pedagogica, Bucuresti, 7. Copanu, I. si col.- 1994, Sistemul conturilor nationale §i agregatele macroeconomice. Editura All, Bucuresti, 8. Colasse, B. - 1995, Contabilitate generala, Editura Moldova, Iasi, 9. Chitu, A.G.-1998, Contabilitatea societatilor comerciale, Editura Didactica §i Pedagogic a, Bucuresti, 10. Epuran, M., Babaita, V.-1997, Bazele contabilitatii, Editura de Vest, Timisoara. 11. Feleaga, N.-1996, Controverse contabile, Editura Economica, Bucuresti. 12. Georgescu, N. -1999, Analiza bilantului contabil, Editura Economica, Bucuresti. 13. Oprean, I. si col. -1999, Bazele contabilitatii agentilor economici din Romania, Editura Intelcredo, Deva. 14. Negescu, 1.-1998, Bazele contabilitatii, Editura Didactica §i Pedagogica, Bucuresti, 15. Pantea, I.P. si col.-1995, Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania. Editura Intelcredo, Deva. 16. Perochon, C.- 1983, Presentation du plan comptable francais. Les Edition Foucher, Paris. 17. Ristea, M. ~i col.- 1993, Noul sistem contabil al agentilor economici din Romania. Editura CECCAR, Bucuresti, 18. Ristea, M. §i col.- Contabilitate, Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucuresti, 19. Talaghir, Ghe. si Negoescu, Ghe.-1998, Contabilitatea pe intelesul tuturor, Editura All, Bucuresti. 20. Tindeehe Cristiana-2004, Contabilitate generala. Editura AgroTehnica, Bucuresti, 21. Tindeche Cristiana-2004, Analiza economico-financiarii a unitdtilor de alimentatie publica st agroturism. Ed. CERES, Bue. 22. Stoian, A. -1977, Contabilitatea si fiscalitatea societatilor conierciale. Editura Infomedica, Bucuresti 23. Tuta, Cornelia -2001, Bazele contabilitatii, Editura Polirom, Iasi,
46

1.

24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 3l.

Voinea, D. -1994, Curs de contabilitate generala, Editura Academiei, Brasov. Dictionarul explicativ al limbii romane-1998, Editura Univers enciclopedic. XXXX- 1994, Sistemul contabil al agentilor economici. Ministerul Finantelor, Bucuresti, XXXX- 1995-2006, Colectia revistei Tribuna Economica XXXX- 1995-2006, Colectia Revistei Capital XXXX- Legea nr. 15 din 1994 -privind amortizarea capitalului imobilzat In active corporale ~i necorporale. XXXX- Legea nr. 3111990 privind societatile comerciale. XXXX- Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice ca regii autonome si societati comerciale.

47

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful