INTOXICA IA CU ETILEN GLICOL Toate animalele sunt susceptibile la intoxica ia cu etilen glicol (EG).

Majoritatea intoxica iilor sunt asociate cu ingerarea de antigel, care con ine în general 95% EG. Aceste preparate comerciale cu 95% EG sunt diluate cu -50% ao când sunt utilizate în sistemele de rîcire ale automobilelor. Disponibilitatea larg a antigelului, gustul dulce i doza letal mic i lipsa con tientiz rii publice a toxicit ii (ie, sotcarea i aruncara necorespunz toare) contribuie la frecvven a acestei intoxica ii. In plus antigelul poate fi ingerat din cauza faptului c este singurul lichid disponibil în timpul sezonului rece sau prin otr vire inten ional . Alte surse de EG includ fluidele de trasfer termic utilizate în colectoarele solare i ecihipamentul de congelare al patinoarelor, i unele lichide pentru sistemele de frân i transmisie. A fost rapotat toxicitatea la pisisci cauzat de absorb ia tcutantaa a produselor topice care con in EG. Intoxica ia cu EG apare mai ales în zonele temperate i reci deoarece antigelul este utilizat atât pentru a sc dea punctul de congelare cât i pentru a cre te punctul de fierbere al lichidului din radiator. In zonele reci, inciden a intoxica iilor cu EG este sezonier , cu cele mai multe cazuri ap rute toamna, iarna i prim vara devreme când antigelul ad ugat la fluidul din radiator sau sistemele de r cire este aruncat. Doza minim letal a EG nediluat este de 1,4 ml-kg corpp wt la pisici , 4,4 ml/kg corp la câini, 7-8 ml/kg la p s ri i 2-10 ml/kg la vite (animalele tinere pot fi mai sensibile. PATOGENEZ :EG este absorbit rapid din tractul GI; la câini concentra iile sanguine maxime de EG apar în decurs de 3 ore de la ingerare. Aproximativ 50% din dozza de EG ingerat este eliminat nemetabolizat prin rinichi; totu i o serie de reac ii oxidative în ficat i rinichi metabolizeaz estul de EG.Metaboli ii toxici ai EG determin acidoz metabolic sever i afectarea epiteliului tubular renal. Primul din cele 2 etape de biotransformare limitatoare de vitez este produc ia de glicoaldehid din Eg de câte enzima alcool dehidrogenaza. Glicoaldehida este apoi rapid metabolizat kla acid glicolic. Oxidarea acidului glicoloc la acid glioxilic este a doua etap limitant de vitez , care permite acidului glicolic s se acumuleze, determinând acidoz i nefrotoxicoz . Acidul glioxilic este rapid metabolizat la acid formic , dioxid de carbon, glicin , serin i oxalat. Oxalatul nu mai este metabolizat în conctinuare i este citotoxic pentru epiteliukl tubular renal i exacerbeaz acidoza metabolic . Se consider ca acidul glicolic i oxalatul sunt metaboli i cei mai r spunz tori pentru necroza tubulat acut asociat cu ingerarea de EG. Oxlatul se combin cu calciul pentru a forma un complex solubil care este eliminat prin filtrare glomerular . Cristalele de oxalat de calciu se pot forma in lumenul tubulilor dac concentra ia filtratului glomerulat cre te i valoarea pH scade (un num r redus de cristale de oxalat de calciu pot fi de asemenea observate in adventit ia vaselor de sânge din organism). SEMNE CLINICE: Semnele clinice sunt dependente de oz i de timp i pot fi clasificate înc ele cauzate de EG nemetabiolizat i cele cauzat de metaboli ii s i toxici. Debutul semnelor clinice este aproape imediat i seaman intoxica iei cu alcool (etanol). Pisicile i câinii prezintî vom determinat de itita ia GI, polidipsie i poliurie, i semne neurologice (depresie SNC, stupor, ataxie, knuckling, decreased withdrawal i redresarea reflexelor). Polidispis apara din cauza stimul rii osmotice a centrului setei i poliuria este cauzat de diureza osmotic i sc derea produc iei i eliber rii de hormon antidiuretic. Cu c ât depresia SNC avanseanz n severitate, câinii i pisisicle beau mai pu in; totu i diureza osmotic cntuinu i determin deshidratare. Câinii par a avea o revenire tranzitorie din simptomele SNC la -12 ore de la ingerare. Insuficien a renal acut oliguric se dezvolt de obicei in decurs de 12-24 de ore la

Fluorescen a urinei a fost utilizat ca un testa djuvant clitativ in ingerarea de Eg la oameni i poate fi valoros i în medicina veterinar . saliva ie. Cristalele de oxalat de calciu apar birefractare când sunt observate cu lumin polarizat . tahipnee i posibil convulsii sau com . diagnosticul se bzeaz în general pe o asociaere a istoricului cu examin rii fizice i datelor de laborator. cu 6 fe e) sunt mai frecvente decât cristalele de oxalat de calciu dihidratate (cruce maltez sau form de plic) . ulcera ii orale. pancreatit . ruffled feathers. Osmolaritatea seric paote cre te pân la o diferen 100 mOsm/kg peste limita normal (280-310 mOsm/kg) în decurs de 3 ore de la ingerarea de EG. edem pulmonar. Aceast hiperfosfatemie se rezolv inainte de apari ia insuficine iei renal e acute induse de EG i azotemiei. tremor. Rinichii apar adesea umfla i i durero i la palparea abdominal . la pisici i câini. DIAGNOSTIC:Diagnosticul este adesea dificil din cauya semneler multisistemic nespecifice care par a fi similare altor tipuri de afec iuni sau traume SNC . Porcii care au ingerat EG sunt de obicei deprima i. Slabi.86 Na + K)+ glucoz /18+BUN/2. vom . P s rile pot deveni ame ite. Cristalele monohidratate de oxalat de calciu (prisme curate. cetoacidozei din diabet zaharat . Leziuni: Necroza epiteliului tubular renal cu cristale de oxalat de calciu în lumenukl tubular este semnul clasic al intoxica iei cu EG. apoi repare când animalul devine azotemic. Epistaxisul i hemoglobinuria au fost de asemenea observate la vitele care au ingerat doze mari de EG. Porcinele i vitele dezvolt adesea edem renal i perirenal. ataxie posterioar . Tratamentul are ca scop reducerea asorb iei EG ingerat i . i excremente apoase pot fi observate. În decurs de 3 ore de la ingerarea dozelor toxice de EG. colaps. anorexie. Trusele comerciale de testare pot detecta concentra iile serice de EG de >= 50 mg/dl. prevenirea metaboli rii EG i corectare acidozei metabiolice care apare prin . ataxice. Diferen a dintre osmolaritatea m suratî i cea calculat (1. Cristaluria cu oxalat de calciu poate fi observat cela mai devrem e în decurs de 3 i respectiv 6 ore dup ingerare. cre terea exlimin rii EG nemetabolizat. Concentra iilede Eg îbn ser i urin sunt detectabile la 1-2 ore de la ingerare. Hiperfosfatemia a fost observat la câini in decurs de 3 ore de la ingerarea solu iilor comerciale de antigel care con in inhibitori ai ruginei pe baz de fofsfa i.8+9 ) se nume te diferen osmolar . tahipneice. i reluctan i la mi c ri. gastroenterit . Vitele pot deveni deprimate. etilen glicolul) care snu sunt luate în considerare în ecua ia de mi sus. Unel epreparate antigel con i fluorescein care apare olorat în glaben verziui aprins dac este observat cu o lamp Wood. torticolisul. câinii i pisiicle dezvolt acidoz metabolic hipocloremic cu deficient anionic crescut .pisici i 36-72 de ore la câini. distensie abdominal . Edemul pulmonar i gastroenteriat ahemoragic sunt semne secumdare frecvent observate a câini i pisici. Semnele includ letargie. deshidratare. i insuficien euii renale acute cautzate de ischemia renal sau de al i nefrotoxici. Dac ingerarea de EG nu a fost observat . TRATAMENT: Prognoza variaz invers proport ional cu timpul care a trecut de la ingerare oân la ini ierea tratamentului. i ygomote cardiace surde sunt sechelelefrecvente. i ataxice i pot ddezvolta papraparez sau recumbency. knuckling. dispneice i pasive. urin slab concentrat sau isostenuric cu pH acid i osmolaritate seric marcat . Porcii pot prezenta i edem pulmonar cu tan fluid in cavitatea pleural i peritoneal . diaree. Diferen a este determinat de prezenta în ser a particulelor active osmotic (eg.

ingerarea unei diete continând 6-12% PG poate determina formarea de corpi Heinz i sc derea duratei de via a RBC. ini ial. dar vitele sunt cel mai frecvent afectate. Porcii tineri au de asemena microflor GUI capabil s reduc nitratul la nuitrit.-utilizarea ibnhibitorilor de alcooldehidrogenaz nu este indicat .metabolizarea EG. un inhibitor competitiv al alcool dehidrogenazei. în afara indica iilor (125 mg/kg ini ial . Pentru a preveni metabolizarea EG . Ionul nitrit poate de asemena . La câinii i pisicile cu azotemie. La pisici.5 X kg greutate corporal wt) x (24-bicarbonatul plasmatic) este utilizat pentrua determina doza de bicarbonat în mEq. Doza recomandat este de 5 ml de solu ie de eanol 20%/kg greutate corporal wt. urmat de 15 mgkg. Acidoza metabolic asociat cu metabolsimul EG este corectat prin administrare de bicarbonat de sodiu. Jum tate din aeast doz trebuie administrat IV lent pentru a preveni supradozajul. Doza de 4-MP (solu ie 5% (50 mg/ml)) este de 20 mg/ kg corp wt. Doza oral DL50 de PG la câini este de -9 ml/kg. ingerarea de propilen glicol (PG ) poate fi asociat cu un sindrom toxic similar fazei acute a intoxica ie cu Eg. Ingerarea de PG poat determina rezultate fals pozitive ale testelor pentru EG. calclulate conform formului de mai sus sunt adesea encesare. i 5 mg/kg. incapabil s transpote oxigenul) i anoxia corespunz toare. cu scopul de a men ine pH+ul urinar între 7. Reducerea nitratului ( i produc ia de nitrit) apare i in cecumul equinelor dar nu în aceea i m sur ca la rumeg toare. urmatp de 31.(0. fomepizol) inactiveaz eficient alcol dehidrogenzaa la câini f r efectele adverese ale etanolului i este tratamentul de elec ie. Po ap rea efecte secundare cauzate de ac iunea vasodilatatoare a ionului nitrit asupra mu chilor netezi vasculari. Trataemntul trebuie s includ corectarea perturb rilor hidrice. IV la 12 i 24 de ore. iar concentra iile plasmatioce de bicarboant trebuie monitorizate la fiecare 4-6 ore. Intoxica ia acut se manifest în pruimul rând prin formarea de methemoglobin (ionul nitrit în contact cu RBC oxideaz fierul feros din Hb ia ion feric formând methemoglobina stabil . formând nitrit de (-10 ori mai toxic decât nitratul) ca produs intermediar. 4-MP este ineficient la doza canin i se va administra o doza mai mare . dac este posibil. elecroitice i acido+bazice i. Intoxica ia cu propilen Glicol De i mai pu in toxic decât EG. Formula 0. inducerea diurezei. dar animalele monogastrice mature (cu excep ia excvinelor) sunt mai rezistente la intoxica ia cu nitrat deoarece aceast cale de metabolizare este limitat de vârst . Prognoza pentru aceste animale este rezervat . Rumeg toarele sunt în special vulberable deoarece flora rumenului reduce nitratul la amoniac .0 i 7. diluat în fluidele IV i administrat ca infuzie drip de a lungul a 6 re pentru 5 trtamente si apoi de a lungul a 8 ore pentru înc 4 tratamente.5. IV. IV. la 36 de ore. Absorb ia ulterioarî a EG este prevenit prin inducerea emezei sau lavaj gastric (sau ambele) urmat de administrarea de c rbune activat i sulfatz de sodiu în decurs de o 1-2 ore de la ingerare. 4metilpirazolul (4-MP. Doze aditionale de bicarbnonat. Sunt disponibile preparate comerciale cu 4-MP. INTOXICA IA CU NITRA I I NITRI I Multe specii sunt susceptibile la intoxica ia cu nitra i i nitri i. La pisici. inhibi ia alcol dehidrogenazei are un beneficiu limitat deoare4ce majoritatea EG a fost deja metabolizat. sau în insuficien p renal acut oliguric . Trataemntul intoxica iei cu PG este în general suportiv. Monitorizarea pH-ului urinar poate fi de asemenea util .3 mg/kg la 12. eliminarea EG este crescut prin terapia cu fluide menit s corecteze deshidratarea i s creasc produc ia du urin .3. 24 i 36 de ore de la doza ini ial ) sau se va utiliza etaniolul. Odat ce absorb ia s-a produs. activitatea alcool dehidrogenazei este redus prin inactivarea direct sau prin inhibi ie competitiv .

care sunt lucioase i sunt consumate cu poft chiar dac anterior erau evitate. i fertilizatori. monensinele. se g se te mai ales întuloina inferioar . i cu un con inut redus sau absent în molibden. de i concentra iile mari pot ap rea i când cre terea este rapid în timpul sezonului cald i umed. Coli are un poten ial crescut de a afecta s n tatea i ede are duce productivitatea comparativ cu nitra ii sau bacteriile separat. Orice factor care opre te cre tere favorizeaz acumuklarea de nitrat în partea inferuioar a pantei. sc derea produc iei de lapte. cobalt sau sau mangqan tind s aib efecte opuse. i umbra asociat cu culturile aglomerate pot cauza de asemenea cre terea concentra ie de nitra i din plante.4. Intoxica ia cu nitra i poate rezulta i din ingerarea accidentl de fertilizatori sau al i compu i chimici. praful de pu c i explozivii. De i de obicei acute. Excesul de nitra i în plante este în general asocait cu ciondi ii climatice umede i temperaturi joase (130 C) . Nitra ii ingera i irit direct mucoasa GI i produc durere abdominal i diaree. mai ales când sunt asociate cu erori de management. lambs quarted. ciulinul. Nitratul. Jimson weed. dfloarea soarelui i sorgul. Intoxica ia apare la animalele domestice neaclimatizate în genral prin ingerarea plantelor care con in nitra i in exces.altera enzimele metabolice proteice. unele uleiuri de ma ini i tablee anti rugin . apa din pu uri este rar unica cauz de epunere excesiv la nitra i. Apa care are atât un con inut mare de nitra i cât i o contaminare semnificativ cu E. meiul i secara). 2. eg. Buruienile care au frecvent concentra ii mari de nitra i sunt talpa-gâ tei. i susceptibilitate crescut la infec ii. care cre te con inutul de nitra i al apei r mase în cisternele de rezerv . Pierderi se septeluri au ap rut în timpul sezonului rece din cauza efectului de concentrare al înghe ului . dock i iarba Johnson. dar majoritatea dovezilor curente nu sus in afirma iile de reducere a produc iei de lapte la vacile de lapte cauzat doar de expunerea excesiv la nitra i din diet . avorturi i fetotoxicitate. deficien de vitamina A. Lumina redus .5-T aplicate plantelor care acumuleaz nitra i în timpul stadiilor timpurii. hfertilizatoprii cu nitra i i solurile cu cun cion inut natural ridicat de azot tind s creasc con inutul de nitra i din furaj. mai ales dac apar când plantele sunt imature pot determina un con imnut crescut d nitra i în vegeta ie. . Amoniacul anhidru. porumbul (m laiul). intoxica ia cu cianur . aceste tipuri de surse de nitra i pot contamina pu urile pu in adânci. în timp ce solurile deficiente în cupru. Pot servi de asemenea ca agen i terapeutici pentru unele afec iuni neinfectioase. i alte componente ale nutre ului pot exacerba efectele con inutului excesiv de nitra i în dietele septelurilor . ETIOLOGIE: nitra i i nitri ii sunt utiliza i în mur turi i conservarea saramurilor pentru conservarea cî rnii. cu un pH mic. vremea noroas . Condi iile de secet . Solurile bine aerisite. prost amenajate. Care nu se acumuleaz selectiv în frucete sau semin e . De i concentra iile de nitra i di apasubtran sunt în cre tere în SUA. sulf sau fosfor în sol tind so poten eze pleluarea de nitrat.. eg. efecte goitrogenice minore i tranzitorii. Concentra ia de nitra i poate fi periculoas în helesteele car au primit feedlot sau scurgeri excesive de feritilizatori. Intoxica ia cronic cu nitra i r mâne o problem controversat i nu foarte bine caracterizat . mai ales de câtre animalele înfomaetate care se engorging i preuiau o inca rc tur excesiv de nitra i pentru organism.4-D i 2. cauzeaz o cre tere accelerat i un reziduu crescut de nitra i (10-30% ) la palnatele care supravie uiesc. Aerbicidele derivate de fenoxi+acizi . efectele intoxica iei cu nitri i sau nitra i pot di subacute sau cronice i s-a raportat c includ retardarea cre terii. fireweed (Kochia). mai pu n în partea inferioar i în frunze. Nitra ii din plante pot . smartweed. Recoltele care acumuleaz u or nitra i sunt cerealele (mai ales ov zul. Interac iunile confounding cu azotul neproteic.

durere abdomina i hemoragie gastric . Mucoasele mebranare maronii i cianotice apar rapid când methemoglobinemia dep este 50%. Dac necropsia este amânat prea mult. Unele animale monogastrice . Plasma este specimenul premortem preferat. nu este indicat evaluarea con inutului rumenului. mai ales a fluidului . i ataxia sunt semnele incipiente ale intoxica ie când methemoglobinemia atinge 30-40%. La unele vite pot fiobservate avorturi i na teri de fetu i mortui. de i uneori pot fi observate i nuan e de ro u aprins. sau dup o evolu ie clinic de 12-24 ore sau mai mult. in decurs de 5-14 zile de la expuinerea la nitra i/nitri i în exces. Colorarea în brun inchis a animalelor muribunde sau recent decedate nu este patognomonic . Sunt comune dispneea. pot rezulat colapsul i decesul subit. vom . DIAGNOSTIC: Expunerea la un exces de nitra i poate fi evaluat prin analize de laborator pentru nitrat. în gneral din cauza expunerii excesive la nitra i din surse nonplant. sl biciune. La vi ei n scu i mor i au fost observate hidroperitoneujm i ascita. Dearece nitritul legat de proteinele plasmatice poate I pierdut în cheag dac a fost oectat doar serul Nitritul prezent in sângele integral continu s reac ioneze cu Hb in vitro . Animalele afectate pot deceda brusc. prezint saliva ie. in convulsii anoxice terminale în decurds de o or . o mare parte dintre acestea î i revin complet în decurs de 1014 zile. Unele animale care dezvolt dispnee marcat î i revin dar apoi dezvolt emfizem pulmonar intersti ial i prezint insuficient distress respiratorie continu . fetal pleurale sau toracicie . tremor muscular. diaree. Intoxica ia acut letal este cautzat aproape întotdeauna de apari ia unei methemoglobineii de >=80%. colorarea brun poate disp rea din cauza conversiei methemoglobinei din nou la hemoglobin . atât în specimenele pre cât i postmortem. cu temperatur corporal sub normal. f r o afectare aparent . deci aceste specimene trebuie centrifugate imediat i plasma separata pentru a preveni valori eronate în ambele. Ritmul cardiac rapid i slab. thipneea. ca i edemul i hemoragia pl mânilor i sistemului digestiv al vi eilor perinatal. anxietatea i urinarea frecvent . totu i. dar cel mai adesea par doar la vacile care au suprvie uit unei methemoglobinemii de >= 50% timp de 6-12 ore sau mai mult. Specimene adi ionale postmortem fie de la naimalel intoxicate fie de la avortoni include fluidele oculare. Expunerea prelungit la exces de nitra i asociat cu stresul cauzat de frig io hr nirea inadecvat p ot duce la alert downer cow szndrome (p 1082) la vitele gestante. i al i inductori de methemoglobin trebuie cnsidera i. Pe suprafe ele seroare pot6 exista hemoragii punctiforme sau de dimensiuni mai mari. Dearece cantitatea de nitra i din con inutul rumenului nu este reprezentativ pentru concentra iile din diet . cu excep ia sângeluzi integral colectat pentru analiza methemoglobinei. Toate specimenele trebuie congelante în recipiente curate de plastic sau sticl înainte de trimitere. Leziuni: Sângele care con ine methemopglobin are de obicei o culoare brun-ciocolatie. i activitatea microbian din timpul SEMNE CLINICE: Semnel intoxica iei cu nitri i apar de obicei brusc din cauya hipoxiei tisulare i sc derii presiunii sanguine consecin e ale vasodilata iei. con inutul stomacal al fetusului. În anumie condi ii efectele adverse pot s nu se manifeste pân când animalele nu au consumat furaj cu nitra i timp de câteva zile sau s pt mâni. c ldur recolt rii. Contaminarea bacterian a specimenelor postmortem. i fluidul uterin matern. Valorile crescute de nitra i i nitri i în specimenele postmortem pot fi o constatare întâmpl toar cae indic doar expunerea nu i toxicitatea.fi converti i la nitri i în condi ii favorabile de umezeal . cu expunere matern excesiv la nitra i.

ocular. . uree. cu -1/3 mai pu in în fluidul ocular postmortem din cauza difuziuniie de echilibru intârziate. Umoarea apoas este secretat activ în camera anterioar la o rat de -0. fluid ocular i urin . hidrogen sulfurat). vopsele anilinice. sulfonamide. plasm . oi. Benzile pentru testarea nitra ilor (dipsticks) sunt eficiente în determinarea valorilor nitra ilor în sursele de ap i pot fi utilizate pentru evaluiarea con inutuil ui în nitra i din ser. aminofenoli sau medicamente (eg. pesticide. Testul albastrul de difenilamin (cocnetra ie de 1% in acid sulfuric) este mai adecvat pemntru determinarea prezen ei sau absen ei nitra ilor în furajul suspect. iar formele alternatie de Hb neoxigenat care se pot forma prin rrac ie cu nitri ii nu sunt detectate la analiza methemoglobinei.i indic[ o epunere la nitra i sau niti i de durat .5 µg NO2/ml în suerul maternal i perinatal. monoxid de carbon. concentra ii de nitra i de pân la 40 µg NO3/ml au fost rpezente în plasma vi eilor s n o i la na tere . plasm . Biositeza endogen de nitra i si nitri i de câtre macrofagele stimulate prin lipopolizaharide sau al i produ i bacterieni pot complica intrpretatrea descoperirilor analitice. flui ocular i alte fluide bilogice simialre unt de obicei un indicator al expunerii la un exces de nitra i sau nitri io la majoritatea speciilor domestice de animale. Concentra iiole de nitra i i nitri i >10 dar <20 µg NO3/ml i > 0. de aceea va dura cel pu in 5 timpi de înjum t ire (24-36 de ore) inainte ca concentra iile crescute de nitra i determinate de expunerea la un exces de nitrra i s se diminueaze spre valorile normale. Echilibrul dintre umoarea apoa s i cea vitroas este prin diuziune pasiv decât prin secre ie activ m. deci nitra oi i nitri ii pot fi prezen i uin concentra ii comparativ mai reduse în umoarea vitroas dup expunerea acut . supraconsumul de cereale. Testele pentru detectarea nitra ilor în teren sunt prezumptive i trebuie confirmate prin metode analiozice stanmdardizate la un laborator calificat. aceste specimene pot avea conconetra ii neobi nuit de ridicate de nitri i i concentra ii reduse sau absente de nitra i.. Concentra iile de nitra i si nitri i >20µg NO3/ml i respectiv 0. dar sunt reduse rapid.2 µg NO2/ml. Comncentra iile de nitra i din fluidul ocular postmortem sunt relativ stabile i rm n semnificative pentru diagnostic pân la 60 ore de la deces. hipomagnesemia. hipocalclemia. ser i fluid ocular aui concentra ii de nitra i stabile cel pu in 1 lun la -200C. clara i. La septeluruile de rumeg tpre intoxicate acut . Totu i. Concentra iile de nitra i i nitri i asteptate î mod normal în specimene similare de diagnostic sunt de obicei < 10 µg NO3/ml i respectiv <0. oferind suficient timp pentru colectarea de specimene premortem valide. adenomatoza sau emfizemul pulmonar) i orice deces brusc neexplicat.5 µg NO2/ml sunt suspecte . acesta trebuie considerat un posibil r spuns maternla su fetal la infec ie.1 ml/or i se comnsider c nitra ii si nitri ii intr în globul ocular prin acest mecanism. 4.7.2 dar <0.2 i respectiv 4 8 ore. fenacetin sau acetaminofen) ca i bolile infec ioase i non+infec ioase (eg. Trebuie luat în considerare i posibila contribu ie a sintezei endogene de nitra i sau nitri i de câtre macrofagele activate. deoaece 50% din methemoglobina prezenta va fi convertit înapoui în Hb in -2 ore. Odat colectate. Timpul de înjum t ire biologic al nitrailor la vite. concentra ii de nitra i si nitri i de pân la 300 µg NO3/ml i respectiv 25-50 µg NO2/ml pot fi gsite în plasm sau ser. Poate exista o perioad de laten între expunerea matern la nitra i din diet i apari ia echilibrului în lichidele oculare perinatale. Doar analiza methemoglobinei nue este un indicator de încredere al expuneri8i la un exces de nitra i sau nitri i cu excep ia intoxica iei acute . Diagnosticul diferen ial include intoxica iile cu cianur . i ponei a fost determinat a fi 7. gaze toxice (eg. specimenele de plasm . deoarece fun ia normal renal neonatal elimin nitra ii în urin . este probabil s cauzezze conversia nitratului la nitrit la temperatura camerei sau mai ridicat . propor ii i origine necunoscute.

Suplimentele minerale în urme i o diet echilibrat pot preveni afec iunile nutri uionale i metabolice asocaite cu consumul pe termen lung a cantit ilor excesive de nitra i din diet . CONTROLUL: Animalele se pot adapta la concentra ii crescute de nitra i în nutre . Mesel e frecvemte i în cantit i mici pot ajuta naimalelel s se adapteze.TRATAMENT: Injectarea IV lent a albastrului de metuilen 1% in ap distilat sau solu ie salin izotonî trebuie administrat la io doz de 4-22 mg/kg sau mai mult. . în func ie de severitatea expunerii. trebuie luat în considerare repetarea trataemtului cu albastru de metilen la fiecare 6-8 ore. Doze mai mici pot fi repetate la 20-30 de minute dac r spunsul ini ial nu este satisf c tor. dar doar rumeg toarele pot tolera în suiguran dozele mai mari. Doze mai mici de albastru de metilen pot fi utilizate la toate speciile . Cl tirea rumenului cu ap rece i antibiotice poate opri produc ia microbianp de nitrit. Dac apar expunerea sau absorb ia ulterioar îân timpul terapiei. mai ales când pasc plante anuale sezoniere de var precum hibrizii sorg+iarb de Sudan.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful